Locul elementelor metalice, nemetalice i semimetalice n SP

metale alcaline
metale alcalino-pmntoase
metale tranziionale
grupa pnicogenilor

grupa calcogenilor
grupa halogenilor
grupa gazelor rare (inerte)
1

O
15.9994

Oxigenul

[He]2s22p4 (1-, 2-, 2+)

din grec. oxys (intepator, acru)+genes (generator)

Stare naturala. Abundenta.

Al 3-lea element ca abundenta in
univers
primul ca abundenta in scoarta terestra
46% (sub forma combinata: oxizi,
silicati, carbonati etc.)
~89% (masice) din hidrosfera

sub forma de O2 (~21% volumice) in

atmosfera terestra
esential pentru organisme vii
2

Proprietati fizice
O2- gazos- incolor si inodor
in stare lichida albastru deschis (p.f. -183oC, d= 1,12g/cm3)

H = 493,4 kJ/mol , (> F2 (159 kJ/mol) dar <<N2 945 kJ/mol)

electronegativitate mare (3,5) doar F are electronegativitate mai mare
solubilitatea in apa relativ mica, ~3 cm3 gaz (c.n.) / 100 cm3 H2O (20oC)
viata acvatica!!

Molecula O2 este paramagnetica

Ordin de legatura

HOMO

OL = (10-6)/2 = 2

LUMO

energie

Metode de obtinere

In laborator
Descompunere termica a unor saruri de oxoacizi, oxizi, etc.

215-235oC

necatalizat la 400-500oC, MnO2 (150oC, impurificat

cu ClO2)
=> O2 foarte pur

Electroliza solutii apoase de electroliti => O2 umed

(O2 cel mai pur pur se obtine la electroliza sol. 30% KOH cu lectrozi de Ni)
Descompunere catalitica a apei oxigenate 30%:

Industrial
Distilarea fractionata a aerului lichid
Electroliza apei (acolo unde exista surse ieftine de curent) (v.hidrogenul)
5

Proprietati chimice
Aproape toate elementele se combina direct cu O2 formand oxizi, exceptie
facand halogenii si metalele nobile (Au, Pt) insa oxizii acestor elemente se
obtin indirect
Nu se cunosc combinatii cu oxigen pt He, Ne si Ar.
Se disting doua tipuri de reactii cu oxigenul
oxidari cu degajare mare de caldura si lumina - arderi vii
oxidari care decurg cu viteza mica si la temp. joase -arderi lente
Arderi vii (combustii): reactia incepe la temperatura de aprindere

arderea P alb in oxigen

arderea S in oxigen

combustie f energica
6 =
explozie

temperatura de aprindere cu atat mai mica cu

cat metalul este mai electropozitiv

temp.
poate
ajunge
la
3000oC

arderea Mg in aer

arderea sarmei de Fe in oxigen

7

Arderi lente:
Ruginirea fierului
Fe + O2 + H2O F2O3nH2O, FeO(OH), Fe(OH)3
Oxidarea in sisteme biologice (respiratia celulara)

Ozonul (O3)

din grec. ozein (a mirosi)

forma alotropica a oxigenului

Se formeaza in straturile superioare ale atmosferei sub efectul radiatiilor UV
asupra O2
conc. maxima la aprox. 25 km
rol protector pentru organisme vii datorita absorbtiei in UV ( 220-290 nm)

detectabil de om la conc. f. mici (0.01 ppm)

toxic la conc. mai mari de 0.1 ppm
Proprietati fizice
instabil [necat. se desc. incet chiar si la 200oC, rapid la UV sau cat. (MnO2,
PbO2) cu formare de O2]
gaz albastrui cu miros specific, lichid albastru inchis (-111,9oC) si solid
negru violet (-192,5oC); diamagnetic
9

Structura

Obtinere
Cantitati mici => la electroliza sol. apoase de H2SO4 (sau HClO4)
Descarcari electrice in oxigen gazos (in
ozonizatoare)

10

Proprietati chimice
mediu acid
mediu bazic
agent oxidant puternic, mai puternic decat oxigenul
folosita ca reactie de identificare

11

Formeaza ozonide
anorganice (MO3) (M = metal grupa 1, 2) , instabile la temp. mai mari decat
temp.cam. => superoxizi
organice, folosite la stabilirea legaturilor duble in compusi nesaturati si
sinteza de aldehide, cetone sau acizi carboxilici

12

16

Sulful

[Ne] 3s23p4 (2-, 1-, 1+, 2+, 4+, 6+)

32,065

Stare naturala. Abundenta

Reprezinta 0,054% din litosfera, aprox. de doua ori mai abundent ca si C.
In natura se afla atat in stare pura (in special in regiunile vulcanice), cat si sub
forma de compusi - minerale cu sulfuri (pirita, calcopirita CuFeS2, galena PbS,
blenda ZnS, cinabru HgS, etc.), sulfati (gips CaSO42H2O, baritina BaSO4).

Pirita, FeS2

Galena, PbS

13

In gazele vulcanice se gaseste sub forma de H2S si SO2.

Apa de mare contine ioni SO42In sistemele vii se gaseste in unele proteine (cisteina, cistina, metionina).
Mirosul patrunzator al unor plante, cum sunt ceapa, usturoiul, mustarul, se
datoreaza unor combinatii cu sulf (mercaptani si sulfuri) rezultate din proteine.

formare zacaminte de S
(bacterii sulfuroase)

14

Proprietati fizice
Solid galben, sfaramicios. Are caracter nemetalic.
Rau conducator de electricitate si caldura
Are un miros caracteristic, deoarece in contact cu aerul umed se formeaza
cantitati mici de H2S si SO2.
Forme alotrope:
Sulful cristalizat (S8)
Sulf ortorombic

stabil pana la 95,5C,

insolubil in apa, solubil in CS2
forma stabila termodinamic
=> din solutii de S in CS2 prin evaporare

Sulf monoclinic

stabil la t > 95,5C.

=> din topitura de S la racire
15

 Sulful plastic sau amorf material brun, translucid, elastic, insolubil in solventi,
forma termodinamic instabila la temperatura camerei; in timp se transforma in sulf
rombic.
Se obtine din sulf topit (t > 160oC prin turnare in apa)

Sulful lichid brun inchis.

Sulful in stare de vapori (sulful purpuriu) vaporii contin in echilibru molecule de
sulf de diferite marimi (S3 S12), la t > 445C; la t > 850C in compozitia vaporilor sunt
numai molecule S2, iar prin racire la temperatura azotului lichid => un sulf purpuriu
solid.

16

17

445oC

Sulful fierbe

200oC

Lanturile se scurteaza

180oC

Lichid viscos maro

160oC

S8 se rup cu formare de lanturi

113oC

Punct de topire => sulf topit (S8,

galben, fluid)

18

Sulful. Metode de obtinere

Industrial

Extragerea sulfului din minereurile de sulf nativ

Procedeul calcheronilor
- se bazeaza pe punctul de topire relativ scazut
fata de celelalte substante de care este insotit in
minereuri.
Extractie cu vapori de apa (procedeul Frasch)
utilizat cand sulful nativ se gaseste la adancimi
mari => S 99,5-99,9%

procedeul Frasch

Separarea sulfului din compusi

Obtinerea sulfului din pirita si calcopirita
2FeS2
pirita

600C

2FeS + 2S

- Caldura necesara e data prin arderea FeS pana la Fe2O3 si SO2

19

Obtinerea sulfului prin oxidarea catalitica a H2S din gazele de sonda sau gaze
naturale, utilizand catalizatori porosi (Al2O3 sau Fe2O3) (procesul Claus)

Rafinarea sulfului sulful brut este topit la t > 450C, iar vaporii rezultati, partial se
lichefiaza in bazinul cuptorului, de unde se toarna in forme (bastoane sau blocuri),
partial sublimeaza pe peretii reci ai unei camere, depunandu-se ca o pulbere fina (floare
de sulf)
20

Proprietati chimice
La temperatura joasa este putin reactiv, mai putin reactiv decat oxigenul;
La temperatura ridicata se combina direct cu toate elementele, in afara de N2,
gaze rare, Au, Pt, Ir
- se aprinde in atmosfera de F2, arde cu flacara vie

- cu Cl2 reactioneaza lent la temp. camerei, rapid la incalzire

- se dizolva in Br2 lichid => S2Br2 care insa se descompune usor

- cu iodul nu se combina direct nici la temp. ridicata

21

Reactia cu oxigenul sulful arde cu flacara albastra

S + O2 SO2
SO2 + H2O H2SO3

SO2 + O2 SO3 (catalizat)

SO3 + H2O H2SO4
Reactia cu zincul amestecul de
pulbere de zinc si sulf reactioneaza
energic => sulfura de zinc

8 Zn(s ) + S8(s ) --> 8 ZnS(s )

22

Reactia cu carbonul are loc la temperatura ridicata:

C + 2S CS2
Reactia cu hidrogenul are loc la trecerea hidrogenului gazos peste sulful care
fierbe:

Reactii cu alte metale

Cu metalele din grupele principale reactionea fara incalzire, precum si cu Cu, Hg, Ag

Cu metalele tranzitionale reactioneaza la

incalzire cu formarea de sulfuri binare

8 Fe(s ) + S8(s ) --> 8 FeS(s )

23

Reactia cu acizii
sulful este oxidat la cald de catre H2SO4 concentrat :
S + 2H2SO4 2H2O + 3SO2

sulful este oxidat la cald de catre HNO3 concentrat si :

S + 6HNO3 H2SO4 + 6NO2 + 2H2O

24

Halogenii
9

Fluorul

[He] 2s22p5 (1-)

18,998
17

Cl

Clorul

[Ne] 3s23p5 (1-, 1+, 3+, 5+, 7+)

Bromul

[Ar] 3d104s24p5 (1-; 1+, 5+)

35,453
35

Br
79,904
53

Iodul

[Kr] 4d105s25p5 (1-, 1+, 3+, 5+, 7+)

126,904
85

At
[210]

Astatinul
(radioactiv)

[Xe]4f145d106s26p5
25

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Element

Stare naturala. Abundenta

Izotopi

Fluor

Se gaseste in natura numai sub forma de

combinatii: fluorina, criolit, fluoroapatita
Este mai abundent decat clorul
In apele minerale
In cantitate mica, sub forma de fluoroapatita, in
oase si smaltul dintilor

18F

Clor

Liber se gaseste numai ca urme, in gazele

emanate de vulcani
Sub forma de zacaminte, in saruri ca: sarea gema,
silvina, carnalit
In apa marilor si a lacurilor sarate (pana la 26%)

35Cl

Brom

Nu se gaseste in stare libera in natura

In zacaminte, in special in carnalit, alaturi de
cloruri (in raport aprox. 1:150)
In apa marilor se gaseste sub forma de bromuri, in
concentratie mica (0,001 0,007%); cantitati mari
de MgBr2 in marea Moarta (4,8%)
In apele sondelor petroliere in cantitati mici
In unele plante si animale marine

79Br

100%

75,77%,
37Cl 24,23%

50,69 %
81Br 49,31%

26

Iod

Foarte raspandit in natura, dar in cantitati mici in

scoarta pamantului.
Sub forma de ioduri si iodati, alaturi de sarurile
clorului si bromului.
In apa de mare, in unele ape minerale.
In unele organe animale (glanda tiroida, ficatul unor
pesti).

Astatin

Element radioactiv
Nu se gaseste in stare naturala.
A fost identificat in seriile de dezagregare ale
uraniului si toriului.

127I

100%

27

Fluorina, CaF2

Criolit, Na3AlF6

Fluoroapatita, Ca5(PO4)3F

(fluorescenta)

sare gema cristale, NaCl

Carnalit, KMgCl3 6H2O

28

Proprietati fizice
Fluorul este cel mai electronegativ element

29

Element

Proprietati

Fluor

Cel mai reactiv element

Cel mai electronegativ
In general se afla in stare diatomica, gaz galbui, cu miros
patrunzator; otravitor

Clor

In stare diatomica, gaz galben-verzui pal

Brom

Singurul nemetal lichid in conditii obisnuite

Lichid rosu-brun, volatil la temperatura camerei
Vaporii sunt corozivi si toxici
Ca si reactivitate se afla intre clor si iod

30

Iod

Solid, violet inchis spre gri, lucios

Sublimeaza la temperatura camerei
Vaporii de iod sunt toxici si provoaca inflamatii ale
mucoaselor nazale si ale ochilor.

Astatin

Volatil, solubil in apa, poate fi extras cu solventi nepolari

31

Metode de obtinere
Fluorul
Industrial
Electroliza acidului fluorhidric anhidru (1886 Moissan, 1906 premiul Nobel)

Electrolitii uzuali sunt KF 2-3HF , topit la 70-100C, si KF-HF topit la 150270C. (electrozi Pt/Ir)
In topitura se obtine KHF2 (difluorura acida de potasiu)
HF + KF KHF2
Anod(+): [HF2]- HF + F- + e2F- F2

Catod(-): H+ + e- H;

2H H2

2KHF2 2KF + H2 + F2

In laborator
Reactia dintre K2MnF6 si SbF5, la 150 C:
K2MnF6 + 2SbF5 2KSbF6 + MnF3 + F2

32

Clorul
Industrial
Electroliza NaCl, KCl sau HCl:
NaCl Na+ + ClCatod: 2 H+ + 2e H2
Anod: 2Cl - 2e Cl2
2NaCl (sau KCl) + 2 H2O Cl2 + H2 + 2NaOH (sau KOH)
Procedeul Deacon oxidarea HCl cu O2 din aer, la 200C, in prezenta de
catalizator (FeCl3 + KCl, topit):
4HCl + O2

2Cl2 + 2H2O

In laborator
Oxidarea HCl:
4HCl + MnO2 MnCl2 + Cl2 + 2H2O
2KMnO4 + 16HCl 2MnCl2 + 2KCl + 5Cl2 + 8H2O
K2Cr2O7 + 14HCl 2KCl + 2CrCl3 + 3Cl2 + 7H2O
KClO + 2HCl KCl + Cl2 + H2O
KClO3 + 6HCl NaCl + 3Cl2 + 3H2O

33

Bromul
Industrial
- Se bazeaza pe proprietatea Cl2 de a inlocui Br2
- Se extrage Br2 din apa de mare, apele ramase de la extractia
sarurilor minereurilor care contin bromuri, apele sondelor petroliere
MgBr2 + Cl2 MgCl2 +Br2

In laborator
Reactia dintre NaBr si H2SO4 conc.
NaBr (s) + H2SO4 (aq) HBr (aq) + NaHSO4 (aq)
2HBr (aq) + H2SO4 (aq) Br2 (g) + SO2 (g) + 2H2O (l)
Reactia dintre o bromura si H2SO4 in prezenta unui oxidant (MnO2):
2KBr + 3H2SO4 + MnO2 MnSO4 + 2KHSO4 + 2H2O + Br2
34

Iodul
Industrial
- Se extrage din cenusa algelor marine, prin tratarea iodurilor cu clor
- Din apele sondelor petroliere, prin tratarea cu NaNO2 in prezenta H2SO4

In laborator
Tratarea HI cu clor
2HI + Cl2 I2 + 2HCl
I2 + H2O + SO2 2HI + H2SO4
2HI + Cl2 I2 + 2HCl
Reactia dintre o iodura si H2SO4 in prezenta unui oxidant (MnO2):
2NaI + 3H2SO4 + MnO2 MnSO4 + 2NaHSO4 + 2H2O + I2
Tratarea unor ioduri cu clor:
2NaI + Cl2 2NaCl + I2

35

Proprietati chimice

Fluorul

Reactia cu hidrogenul la intuneric si temperatura joasa, chiar si la 252C; are loc cu explozie violenta:
F2 + H2 2HF
Reactia cu nemetalele la rece, are loc cu degajare mare de caldura sau
cu flacara, pana la incandescenta:
3F2 + S SF6
2F2 + C CF4
- Se obtin fluoruri covalente
- Cu O2 si N2 nu se combina direct, iar cu Cl2 reactioneaza numai la cald.
Reactia cu metalele
- La cald reactioneaza cu toate metalele
- Reactioneaza energic cu metalele alcaline, alcalino-pamantoase, Al, Zn, Sn
M + F2 MFn, n = starea de oxidare a metalului
- In absenta apei, la rece, unele metale nu sunt atacate de fluor (Cu, Ni)

36

Reactia cu diferite combinatii:

- Scoate hidrogenul din substantele compuse (H2O, NH3):
2F2 + 2H2O 4HF + O2
- Ataca sticla:
SiO2 + 2F2 SiF4 + O2
Aceasta reactie se datoreaza, probabil, urmelor de apa care
reactioneaza cu fluorul, obtinandu-se astfel HF care reactioneaza cu silicatii.

-Reactioneaza cu halogenurile metalelor:

2NaCl + F2 2NaF + Cl2

Reactivitatea ridicata a fluorului se datoreaza:

- energiei de legatura mici a celor doi atomi de fluor in molecula F2;
- energiei de legatura mari a fluorului cu alte elemente.
37

Clorul
Clorul umed este mult mai reactiv
Reactia cu hidrogenul in prezenta luminii, la
temperatura camerei, reactioneaza energic:
Cl2 + H2 2HCl

Reactia cu nemetalele are loc cu degajare de caldura sau cu flacara, ca

si in cazul fluorului
- cu O2, N2 si C nu se combina direct.

38

Reactia cu metalele
- La cald reactioneaza cu aproape toate metalele, in special daca sunt sub
forma de pulbere fina se formeaza cloruri.
- Nu reactioneaza cu metalele pretioase.

2Al + 3Cl2 = 2AlCl3

Cu + Cl2 = CuCl2

2Fe + 3Cl2 = 2FeCl3

2Na + Cl2 = 2NaCl

39

Reactia cu apa partial clorul se dizolva, partial reactioneaza:

Cl2 + H2O

HCl + HClO

Acid hipocloros (apa de clor)

2HClO 2HCl + O2
Reactia totala: 2Cl2 + 2H2O 4HCl + O2

Reactia cu hidroxizii alcalini are loc la rece:

2NaOH + Cl2 NaCl + NaClO + H2O

40

Reactia cu combinatii ale bromului si iodului:

2Br- + Cl2 2Cl- + Br2
Br-(aq ) + Cl2(aq ) --> Br2(aq ) + 2 Cl-(aq )
Br-(aq ) + Br2(aq ) --> Br3-(aq )
Br2(aq ) + Cl2(aq ) --> 2 BrCl(aq )
H2O / CCl4

2I- + Cl2 2Cl- + I2

2 I-(aq ) + Cl2(aq ) --> I2(aq ) + 2 Cl-(aq )
I-(aq ) + I2(aq ) --> I3-(aq )
I2(aq ) + Cl2(aq ) --> 2 ICl(aq )
ICl(aq ) + Cl2(aq ) --> ICl3(aq )
H2O / CCl4

41

Descompunerea H2S cu clor:

H2S + Cl2 2HCl + S

Reactia cu CO:

CO+ Cl2 COCl2 (oxiclorura de carbon sau fosgen)

Arderea hidrocarburilor in clor :

C10H16 + 8Cl2 16HCl + 10C
terebentina
CaC2(s ) + 2 H2O(l ) --> Ca(OH)2(aq ) + C2H2(g )
C2H2(g ) + Cl2(g ) --> 2 HCl(g ) + 2 C(s )

42

Bromul
Este mai putin reactiv decat clorul
Reactia cu hidrogenul la incalzire (150C), in prezenta de catalizatori:
H2 + Br2 2HBr
Reactia cu metalele are loc cu exceptia platinei

2K + Br2 = 2KBr

2Al + Br2 = 2AlBr3

43

Reactia cu nemetalele se desfasoara energic, => tri- si pentahalogenuri (PBr3,

PBr5 etc)
Reactia cu apa: formeaza apa de brom, la 25C:
Br2 + H2O HBr + HBrO
HBrO 2HBr + O2
Poate fi dezlocuit de catre clor din bromurile metalelor si din combinatiile cu
hidrogenul

Poate deplasa iodul din HI sau ioduri

I-(aq ) + Br2(aq ) --> I2(aq ) + 2 Br-(aq )
I2(aq )+ I- I3-(aq)
I3-(aq ) I-(aq) + I2(hexan)
Hexan / H2O

44

Iodul
Reactia cu hidrogenul are loc numai prin incalzire:
H2 + I2

2HI

Reactia cu metalele se combina direct cu majoritatea metalelor

Zn + I2 ZnI2

2Al + 3I2 2AlI3

Ni + I2 nu reactioneaza

45

Reactia cu nemetalele se combina direct cu S, P, As, Sb

Oxidarea H2S pana la sulf, sau a sulfitilor la sulfati:
I2 + H2S 2HI + S
SO32- + I2 + H2O

SO42- + 2H+ + 2I-

46

Gazele rare
2

He

1s2

4,003
10

Ne

[He] 2s22p6

20,179
18

Ar

[Ne] 3s23p6

39,948
36

Kr

[Ar] 3d104s24p6 (2+)

83,800
54

Xe

[Kr] 4d105s25p6 (2+, 4+, 6+, 8+)

131,30
86

Rn
[222]

[Xe] 4f145d106s26p6 (2+)

47

Stare naturala. Abundenta.

Toate gazele rare, cu exceptia Rn, se gasesc in atmosfera (aprox. 1%)

Rn apare in zonele unde se gasesc radioelemente, in atmosfera

gasindu-se doar in urme variabile (10-18% vol)

In unele izvoare de ape termale, gaze vulvanice si petroliere, gaze din

minereuri si roci

He este al doilea element ca si abundenta in univers; a fost identificat

in cromosfera soarelui, unele stele si nebuloase calde

He in gazele naturale emanate din pamant, ape minerale care contin

elemente radioactive (U, Th monazita, torianita, cleveita)

48

Proprietati fizice

Formeaza molecule monoatomice la temperatura obisnuita; fiind

monoatomice au spectre formate din linii si nu din benzi
Spectrul Ne cu linii in UV (stanga)
si vizibil (dreapta)

Sunt incolore si inodore

Punctele lor de topire si de fierbere sunt cu atat mai joase cu cat

masa atomica este mai mica (cresc cu numarul atomic)

Topirea unei mici cantitati de

gheata de Ar
49

He este cel mai usor dintre toate gazele, dupa hidrogen

He este cel mai greu de lichefiat, deoarece are p.f. = 4,2K
He este singura substanta care nu prezinta punct triplu
Punctul de topire al He variaza cu presiunea mult mai mult decat al celorlalte
elemente
Radonul este radioactiv, luminiscent
Opun rezistenta slaba trecerii curentului electric; tuburi de sticla prevazute cu
electrozi si umplute cu gaze rare sub presiune joasa emit, sub tensiune
electrica, lumini colorate (vezi primul slide gaze rare)

Lampa cu arc
scurt de Xe

50

Metode de obtinere
He din gaze naturale, prin fractionare la temperatura joasa
Ar din aer lichefiat, ca si celelate gaze rare cu exceptia Rn, prin
distilari fractionate sau adsorbtie fractionata pe carbune activ
Proprietati chimice
Sunt foarte inerte chimic, unele fiind utilizate ca si atmosfera inerta pentru
realizarea diferitor reactii chimice (Ar).
Xenonul
-Reactioneaza direct numai cu fluorul (XeF2, XeF4, XeF6)

Numai de la Kr, Xe si Rn se cunosc compusi si numai legaturile cu F si O

sunt stabile
51