COLOANA VERTEBRALA

TEHNICI RADIOIMAGISTICE-

TEHNICI DE EXAMINARE A
COLOANEI VERTEBRALE
ntr-un departament modern de neuroimagistic
algoritmul de investigare al patologiei coloanei
vertebrale este reprezentat de:
1. Examenul radiografic initial, rapid, ecomomic, orientativ
2. Examenul IRM s.c. modificarile tesuturilor moi
3. CT s.c. modificari osoase
4. Mielografie cu substante de contrast hidrosolubile
detecteaza compresiunile pe structurile neurale
5. Discografie starea discului

6. Scintigrafie osoas
7. Angiografie

RADIOGRAFIA

Conrad Roentgen

RADIOGRAFIA

Indicatie de prima intentie in caz de:

Traumatisme
Afectiuni degenerative
Post-operator

FLUOROSCOPIA
Proceduri ghidate fluoroscopic:
Angiografie
Mielografie
Unele proceduri chirurgicale
microinvazive
MIELOGRAFIE:
-Punctie lombara sau cervicala
- Injectarea contrastului
intratecal sub ghidaj
fluoroscopic
-Urmarire cu post-mieloCT
(mielograma CT)

MIELOGRAFIA
Indicatii:

Stenoza spinala, compresie radiculara

Sd de hipotensiune LCR
Contraindicatii mielografie prin rezonanta magnetica

Avantaje:

Defineste extinderea spatiului subarahnoidian, identifica blocul

spinal

Dezavantaje:

Invaziva, complicatii (pierdere de LCR, cefalee, reactii adverse la

substanta de contrast iodata, etc.)
Implica iradiere si folosirea de contrast iodat
Acoperire limitata

MIELOGRAFIA
Obiective:
Vizualizarea
compresiunilor/deplasarilor
elementelor nervoase

Material radiopac injectat in

sacul dural
Radiografie col lombara f,p
ori fluoroscopie-migrare
Semiologie:
structurile neurale sunt negre
Substanta de contrst alba

MIELOGRAFIA

Mielografie lombar
Rx fa

Mielografie cervical cu migrare

Rx fa i profil

DISCOGRAFIA
Obiectiv:

Evaluarea integritatii discului

Metoda:

Plasarea unui ac in disc sub

fluoroscopie
Injectare substantei de contrast in disc

Rezultate:

Substanta de contrast in nucleu /sau

nu= incompetent disc
Injectarea reproduce durerea = discul
este sursa dureri (Provocative
discogram)

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
(CT)
Sir Godfrey Hounsfield 1979

Tomografie Computerizata (CT)

Principiul metodei const n calcularea coeficientului de absorbie
(atenuare) a unui volum determinat al corpului traversat de un fascicul
de radiaii X i nregistrarea acestor valori de absorbie n memoria
unui computer n vederea reconstruciei i redrii sub forma
tomografic a imaginii seciunii traversate.
Detecteza: modificarile osoase, calcificarile discale sau ligamentare,
stenoza, artroze, listeze
Este necesar analiza imaginilor n mai multe ferestre:
- n fereastr osoas, cu lrgime de aproximativ 2500 unitati Hounsfield
(W) i nivelul mediu in jur de 400 uH (Center sau Level)
- n fereastr de pri moi: W200 C50 uH

uHapa = 0
Alb = hiperatenuant sau hiperdens

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
(CT)
Colimarea fasciculului care suprim radiaia secundar
permite distingerea a 2.000 de densiti diferite fa de patru
densiti disociabile pe filmul radiologic clasic (os, pri moi,
grsime, aer). Cele 2.000 de valori de densitate sunt convertite
pe imagine in niveluri de gri, de la alb la negru.
Valorile de densitate sunt exprimate n uniti Hounsfield a
cror scal este cuprins ntre - 1000 i + 1000 ; valoarea 0
corespunde apei, -1000 corespunde aerului i + 1000
corespunde osului.
Unitile sunt arbitrare dar se cunoate corespondena lor cu
densitile diferitelor esuturi i organe.

Tomografie Computerizata (CT)

Valori uH tipice:

Tesut
cerebral

Aer
Grasime

1000
100 la 40

Apa
Alte fluide (ex. LCR)

0
020

Substanta alba
Substanta cenusie

2035
3040

Sange proaspat
Calcificari

5575
>150

Os
1000
Corpi straini metalici >1000

Tomografie Computerizata (CT)

Atenuare: Crescuta sau Redusa?
Crescuta:

Redusa:

1. Sange, calciu

1. Grasime, aer

2. Mai putin fluid/mai mult tesut

2. Mai mult fluid/mai putin tesut

Tomografie Computerizata (CT)

Tomografie Computerizata (CT)

Sectiuni axiale

Reconstructii 2D

suprapuse ...ce
pot fi reconstruite
in orice plan

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

COMPUTER TOMOGRAFIE

Tomografie Computerizata (CT)

Fereastra de parti moi

Fereastra de os

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

COMPUTER TOMOGRAFIE

TEHNICA DE EXAMINARE:

- Pacient in decubit dorsal

- TOPOGRAMA: fata si profil
- achizitie volumetrica
- zona de scanat: in functie de
indicatie (ex: coloana lombara de la
T11-T12 pana la S2-S3)
- Matrice: 512x512
- FOV:50
- Grosimea sectiunilor: 1.25/0.9 mm
- fereastra de tip parenchimatos
- RECONSTRUCTII in fereastra de
parenchim si fereastra osoasa

COMPUTER TOMOGRAFIE
RECONSTRUCTII

Plecand de la achizitia volumetrica de

baza:
filtru de parti moi:
SAGITALE: 2mm/1.25
CORONALE: 2mm/1.25
AXIALE in planul discurilor:
2mm/1.25 pentru etajele L1/L2; L2/L3;
L3/L4; L4/L5; L5/S1
fereastra de os:
SAGITALE: 1.25/ 0.9mm
CORONALE: 1.25/ 0.9mm
AXIALE in planul discurilor: 1.25/0.9
mm

Sectiuni axiale CT la nivel L4-L5

1. Sac dural
2. Radacini L4 stanga
3. Radacina L5 stanga
4. Grasime epidurala
posterioara
5. Muschi psoas

Artroza interapofizara posterioara

SECTIUNE CT COLOANA CERVICALA

IN FEREASTRA DE PARTI MOI SI DE OS

COLOANA CERVICALA: IRM versus CT

PRINCIPALELE NIVELE ALE SECTIUNILOR

AXIALE

1. Sectiune pediculo-articulara
2. Sectiune foraminala inalta
3. Sectiune foraminala joasa
/discala

SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI

Corp vertebral
Pedicul
Apofiza
transversa

Muschi
paravertebrali
Grasime
epididurala
Lame
Apofiza
spinoasa

SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA
IN FEREASTRA DE OS

Corp vertebral

Pedicul

Diametrul AP al
canalului vertebral

Apofiza
transversa
Apofiza
spinoasa

SECTIUNE CT FORAMINALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI

Platou vertebral

Grasime peridurala
Muschi
paravertebrali

Foramen cu
radacina spinala
Arc posterior

SECTIUNE CT FORAMINALA
IN FEREASTRA DE OS

Platou vertebral
Foramen vertebral
Arc posterior

SECTIUNE CT DISCALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI (PARENCHIMATOASA)

Disc
intervertebral
Portiunea
inferioara a
foramen

Ligament
galben

SECTIUNE CT DISCALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI

Disc intervertebral
L3-L4
Proces articular
superior L4

Proces articular
inferior L3
Proces spinos

RECONSTRUCTII CT
MULTIPLANARE
Reconstructiile

in plan coronal si sagital sunt foarte

utile in evidentierea de:
Eroziuni
Geode

subcondrale
Fracturi
CT-ul

pune in evidenta sechestrele osoase (ex: in

caz de TBC vertebral)

ReconstructiI medio-sagitale in fereastra de parti moi (A) si osoasa (B).

(1) Disc intervertebral. (2) Canal vertebral. (3) Perete posterior. (4) Dura
mater, la limita cu grasimea epidurala posterioara (6). (5) Corp vertebral L4.

Coloana lombara : reconstructii tridimensionale

1. Corp vertebral L3 ; 1a. Osteofite marginale anterioare corp vertebral;
2. Proces transvers ; 3. Spatiu intervertebral (discal L4-L5) ;
4. Spatiu intervertebral (discal L5-S1) ; 5. Aripa sacru ; 6. Proces spinos;
7. Proces articular inferior L3 ; 8. Proces articular superior L4.

MORB POTT LOMBAR

Distructie multigeodica a corpului vertebral L1 cu sechestre osoase intracanalare.

Abcesul de la nivelul partilor moi peri- si paravertebrale contine calcificari.

HERNIE DE DISC FORAMINLA STANGA

Fereastra
parenchimatoasa

Cupe foraminale
inferioare sau
discale

Sectiune axiala CT coloana lombara

HERNIE DE DISC EXTRAFORAMINLA STANGA

Fereastra
parenchimatoasa

Cupe foraminale
inferioare sau
discale

Sectiune axiala CT coloana lombara

HERNIE DE DISC TORACALA POSTEROMEDIANA CALCIFICATA

mediana

foraminal
a

laterala

extra-foraminala

MIELOGRAFIE CT

Mielo-CT a fost efectuat fie imediat dup mielografia

conventionala (injectarea a 3-4 ml contrast intratecal), fie
la 4-6 ore dup mielografie clasic pentru a avea imagini
lipsite de artefacte .

Obtinem imagini sectionale ale canalului spinal impreuna

cu cordonul medular si radacinile nervilor spinali

Evaluarea stenozei spinale / compresia radiculara

(ex. Hernie de disc, fractura vertebrala,
tumori)

MIELOGRAFIE CT

MIELOGRAFIE CT

ASPECTE MIELO-CT
HERNIE DISCALA MEDIANA

SCINTIGRAFIA,PET-CT
Evaluare globala
Detecteaza
inflamatiii,tumoriposibile alte cauze de
durere

Imagistica prin Rezonanta Magnetica

(IRM)
The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2003
"for their discoveries concerning magnetic resonance
imaging"

Paul C. Lauterbur

Sir Peter Mansfield

1/2 din premiu

1/2 din premiu

SUA

UK

REZONANTA
MAGNETICA (IRM)

Protonii din apa

si grasime

MRI

Imagistica prin Rezonanta

Magnetica (IRM)
Transmitator

Receptor

RF
RF = pulsuri de Radio
Frecventa (energie)

Semnal
obtinut

Camp
magnetic

COMPUTER

Imagistica prin Rezonanta Magnetica

(IRM)

REZONANTA MAGNETICA
Protonii excitati prin pulsurile RF se relaxeaza pana ajung
inapoi la starea de echilibru

T2
T1

Timpii de relaxare sunt proprii

fiecarui tesut!

Aspect normal al coloanei vertebrale: secvente in plan mediosagital in ponderatii T1, T2

FSE, STIR si T1 cu supresie de grasime post injectare de Gadolinium.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI

VERTEBRALE - Tipuri de instalatii RM

Magnetul este intotdeauna activ!

CONTRAINDICATII EXAMINARE IRM

Absolute:
- pacemaker cardiaci
- corpi strini feromagnetici
clipuri anevrismale
clipuri vasculare
corpi strini intraoculari
valve cardiace metalice,
filtre cave,
implante cohleare,
- obezii
(peste 130 Kg)
Relative:
- femeile nsrcinate n I-ul trimestru
- claustrofobii
- pacienii intubai, ventilai

ALGORITM DE INVESTIGARE
Inaintea examenului IRM, pacientul necesita a fi
examinat clinic, radiografic si, in raport cu patologia
suspectata, prin examen CT substanta de
contrast.
Examenul IRM se realizeaza aproape exclusiv
cu antene de suprafata.
Tehnologia comenzii in faza permite cuplarea
mai multor antene pentru explorarea intregii
coloane intr-o singura achizitie, cu o rezolutie foarte
buna (whole spine).
Pentru coloana cervicala se utilizeaza antenele
in forma de "sa" pentru magneti inchisi (tunel) si in
forma "de guler" pentru magneti proiectati
"deschisi", in care campul magnetic este
perpendicular pe axul lung al pacientului.
Alegerea zonei de studiu se face in functie de
simptomatologia clinica.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI

VERTEBRALE - Tipuri de bobine
Bobin phased array (multispir).
n timpul examinrii 4 din cele 6
regiuni componente sunt activate n
funcie de aria de interes (de ex. coloana
cervical, dorsal sau lombar)

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI

VERTEBRALE - Tipuri de bobine

Bobin pentru
coloana cervical sub
form de cadru.

TEHNICI DE EXAMINARE A CV
-Tehnica de lucru
Pentru o corecta localizare a structurilor anatomice normale sau patologice,
imaginea de baza (de prima intentie) este obtinuta in incidenta sagitala, care permite
o vedere panoramica a coloanei vertebrale, evidentiind relatia dintre structurile
componente ale complexului osteo-disco-ligamento-medular.
Sectiunile in plan axial sunt complementare celor sagitale si permit evaluarea
cu acuratete a structurilor intrarahidiene, relatia dintre continut si continator.
Sectiunile coronale sunt utilizate in cazuri particulare: evaluarea herniilor de
disc extraforaminale, a tumorilor si abceselor paraspinale.
Se utilizeaza sectiuni cu grosimea de 3 - 4 mm, compatibile cu un raport
semnal/zgomot adecvat si pentru reducerea artefactelor de volum partial.
Fiecare examinare RM a coloanei incepe cu una sau mai multe imagini rapide
de localizare (scout), care sunt obtinute in cateva secunde (secvente fast gradientecho).
Aceste imagini sunt utilizate numai pentru orientarea secventelor imagistice
detaliate ulterior.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor

Localizator coronal

Sectiuni sagitale

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor

Secventa in plan sagital

Sectiuni axiale

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor

Secventa in plan sagital

Sectiuni coronal-oblice

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor

La coloana vertebrala lombara, imaginile

axiale sunt preferat de obtinut in secventele T1 W,
intrucat grasimea epidurala bogat reprezentata
realizeaza un excelent contrast natural in jurul
sacului dural si radacinilor nervoase.
La coloana cervicala exista putina grasime
epidurala si canalul rahidian este mai larg,
continand o cantitate mai mare de LCR si sacul
dural, care apare cu semnal crescut pe imaginile
ponderate T2 sau T2*.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Elaborarea rezultatului IRM

Mentionarea secventelor si incidentelor utilizate.

Precizarea nivelului topografic exact al leziunilor,

socotind vertebrele de al apofiza odontoida sau de la
nivelul L5 - S1

Precizarea sediului leziunii in compartimentele spinale:

extradural, subdural: extramedular sau intramedular.

In interpretarea imaginii se va urmari:

Aliniamentul corpurilor vertebrale
Forma si dimensiunile canalului rahidian
Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale
Forma, dimensiunile si semnalul discului
Spatiul epidural
Radacinile nervoase
Tesuturile paravertebrale

Analiza imaginilor direct pe consola aparatului este mai

bogat n informaii dect simpla lectur a filmului.

Analiza semnalului in IRM

IRM coloana vertebrala - esut de referin : maduva spinrii
Opereaz cu noiunea de semnal:
al
- hiposemnal
- izosemnal
- hipersemnal
Semnalul este diferit funcie de
secvena i tipul de ponderaie
utilizate.

Interpretarea unui IRM se bazeaza pe:

contextul clinic,
aspectul morfologic al structurilor
anatomice,
analiza semnalului diferitelor esuturi n
ponderaie T1, T2 sau T2* i a evoluiei
semnalului n ecourile succesive al unei
secvene ponderate T2.

PARAMETRII TISULARI
T1, T2, PD sunt constante pentru un esut dat.
Pentru fiecare grup de secvene, aceste caracteristici tisulare
se vor exprima printr-un semnal mai intens sau mai puin
intens (mai alb sau mai negru).
Timpul de relaxare T1 este timpul de magnetizare a unui
esut. Exist esuturi care se magnetizeaz rapid (T1 scurt):
grsimea i esuturi cu magnetizare lent (T1 lung) : apa.
Timpul de relaxare T2 reprezint puterea de emisie n timp a
diferitelor esuturi din organism. Exist esuturi care emit
timp ndelungat (T2 lung): apa i esuturi ce emit scurt timp
(T2 scurt): muchiul.
Densitate de protoni,
protoni intensitatea semnalului depinde de
bogia de H+ a unui esut. Exist esuturi foarte bogate n
H+ (apa) i esuturi foarte srace n H+ (corticala osoas).

SECVENTE
Totalitatea seciunilor realizate utiliznd aceeai parametrii de
achiziie.
Secvene ponderate T1, T2, DP : disocierea i analiza
diferitelor esuturi examinate.
Secvena de referin este SE. Exist secvene IRM rapide:
EG, FSE, ultrarapide FSPGR (2D, 3D).
In cazuri particulare: secvene cu supresie de grsime (FS
fat saturation) i tip inversiune recuperare cu timp de
inversiune scurt: STIR.

PD TSE

T1 TSE

T2 TSE

T1 TSE

T2 TSE

T1 EG+FS

MieloRM

T2 EG+FS

T1 SE

T2 TSE

MieloRM

SEMNALUL IN IRM
Semnalul corespunde aspectului unei structuri n imagine (alb,
negru, gri nchis, gri deschis).
Este analizat sub forma aspectului intrinsec a unei structuri i prin
comparaie cu esuturile vecine.
1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:
structuri
- hipersemnal (alb): LCR n ponderaie T2
- hiposemnal (negru): corticala structurilor osoase
- semnal intermediar (gri): muchiul, ficatul, parenchimul cerebral.
2. Analiza semnalului n raport cu structurile nvecinate.
nvecinate esut
de referin: parenchim cerebral, ficat, splin
- hipersemnal
- hiposemnal
- izosemnal (semne indirecte: efect de mas)

Hiposemnal sau asemnal T1

(negru)
SE T1 prezint :
- un TR (450-500 ms) i TE scurte (10-15ms)
- un unghi de bascul de 90

EG T1 prezint:
- un TR i de TE < dect SE
- un unghi de bascul < 90 i > 30
Caracteristica comun: LCR negru

Hiposemnal sau asemnal T1

(negru)

Apa (LCR, bila, urina)

Aerul
Calcificarile i corticala structurilor osoase
Vasele cu flux rapid (SE)
Tendoanele, ligamentele
Hemosiderina
Edemul
Artefacte metalice

Hiposemnal T1
Apa (LCR, bila, urina):
- timp de relaxare foarte lung
- frecven superioar frecv. Larmor
- T1 lung (cretere lent a magnetizrii
longitudinale)-> hiposemnal T1
Calcificrile, corticala str. osoase:
molecule fixe-> hiposemnal T1
Cavittile aeriene (sinusuri, trahee,
plmni): puini protoni-> hiposemnal T1

Secvenele ponderate
T2 sau T2*
SE T2 prezint :
- unghi de bascul de 90
- TR lung (2500-5000ms)
- TE lung (80-120 ms)
Secvenele ponderate T2* prezint:
- unghi de bascul < 30
- TR si TE lungi dar mai < dect n
secvena SE

Hiposemnal sau asemnal

T2 sau T2* (negru)
Lichidul cefalo-rahidian, numai n
- secvenele nerefocalizate (micri de flux)
- secvene FLAIR
Aer
Calcificri i corticala osoas
Tendoane
Vasele cu flux rapid (artere)
Venele cu traiect perpendicular pe planul de seciune
Artefactele metalice
Hemosiderina
Melanina

Hipersemnal T1
(alb)

Hematom subacut (methemoglobina)

Grsime
Coninutul proteic al unui chist
Priza de contrast dup injectare de Gd
Vasele circulante n EG
Melanina
Posthipofiza
Calcificri-caracter aberant

Hipersemnal T1
Grsimea: T1 foarte scurt< T1 al s. albe>hipersemnal T1 intens
Coninutul proteic al unei leziuni chistice: determina
scurtarea T1 albete semnalul unui lichid
Methemoglobina: susceptibilitate magnetic
important

Hipersemnal T2 et T2*
(alb)

Lichid (LCR, urin, bil)

Hematom n stadiul subacut
Grsimea n FSE, TSE
Cartilajele
Venele (vasele paralele la planul de seciune)
Diferite leziuni: proces lichidian, edem, ischemie,
tumora, demielinizare, glioza.

Studiul semnalului n ecourile

succesive n SE : PD i ponderaie T2
Grsimea: diminuarea semnalului n ecourile
succesive.
LCR: creterea semnalului n ecourile succesive.
esuturile patologice: sunt frecvent n
hipersemnal n ecoul precoce, cnd LCR este
nc n hiposemnal.

Secvena scurt T1

Contrast anatomic
Subst alb-> alb
Subst.cenuie->gri
LCR-> negru
SA>SC>LCR

Leziune->HIPOsemnal
(T1 alungit)

Secvena lung T2
Contrast inversat
Subst.alb: gri nchis
Subst.cenuie: gri clar
LCR:
- gri/negru n DP
LCR>SC>SA
- alb n T2
Leziune: HIPERsemnal
(T2 alungit)

SEMIOLOGIA IRM A COLOANEI VERTEBRALE

Semnalul RM al principalelor structuri rahidiene n secvenele SE sau TSE
Structura

T1

T2

LCR

hiposemnal ( negru )

hipersemnal ( alb )

os compact

fr semnal ( negru )

fr semnal ( negru )

substana cenuie

semnal intermediar
(gri nchis )

semnal intermediar
( gri deschis )

substana alb

semnal intermediar
( gri deschis )

semnal intermediar
( gri nchis )

esut gras

hipersemnal ( alb )

hipersemnal dac TE este scurt

hiposemnal dac TE este lung

vase

fr semnal ( negru )

fr semnal ( negru )

ARTEFACTE DE SUSCEPTIBILITAE
MAGNETICA

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia
AFECTIUNI OSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALE
Achizitie in plan sagital:
T1 SE ( TR 400-500 ms, TE 15-35 ms )
T2 SE cu FS ( TR 1500-2000 ms, TE 80-100 ms )
Pentru tumori sau boli inflamatorii:
T1 SE postcontrast
Pentru afectiuni discale se utilizeaza :
coloana cervicala si toracala:
T1 SE - sagital
T1 GrE - sagital
T2 TSE + FS (TR 4000 ms, TE 140 ms)
T2* GrE - axial (GRASS) in 2D sau 3D
coloana lombara:
T1 SE - sagital si axial sau T2* GrE

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE

Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia
AFECTIUNI MEDULARE
(demielinizante, neoplazice, ischemice, infectioase, etc):
Achizitie in plan sagital si axial:
T1 SE (TR 400-500 ms, TE 15-35 ms) S.c
T2 TSE (TR 4000 ms ; TE 140 ms)
Achizitie in plan sagital sau axial PD SE
PD SE (TR 1500-2000 ms, TE 30-40 ms) este
utilizata in particular pentru detectia leziunilor
mici de demielinizare intramedulara.
T2* GE se utilizeaza in special atunci cand se suspecteaza
malformatii vasculare sau hemoragii.
Substana de contrast paramagnetic se administreaz n
doz de 0,1 mmol/kg i se obin achiziii n plan axial i
sagital n secvena T1SE (CHESSE )

VA MULTUMESC!