Sunteți pe pagina 1din 154

Principiile de baza ale

Tomografiei Computerizate
Sumar
• Definitie. Razele X. Principiul metodei.
Instalatii CT. Unitatile Hounsfeld. Calitatea
Imaginii si Artefacte.
• Indicatii - Protocoale de lucru.
• Pregatirea pacientului
• Substante de Contrast
• Procesarea imaginilor = Postprocesarea.
Definitie

• Metoda imagistica prin care pe baza coeficientului


de atenuare prin absorbtie a radiatiei Roentgen si
a efectului de paralaxa produs prin rotatia unei
surse radiogene in jurul unui corp de examinat se
obtine o sectiune virtuala de grosime variabila a
structurilor traversate.
• Calculatorul transforma densitati fizice in nuante
de gri.
De fapt ce masuram noi?

• Masuram coeficientul de atenuare liniara


dintre tub si detectori.
• Reprezinta gradul in care razele X isi reduc
intensitatea atunci cand
traverseaza anumite structuri
si tesuturi.
FENOMENUL DE PARALAXĂ
• Paralaxa reprezinta fenomenul de disociere a elementelor unei
imagini sumate.
• Imaginea radiologica a unei structuri complexe ( de exemplu
mediastinul) rezulta din sumatia imaginilor tuturor organelor
situate în calea fasciculului de raze X.
• Disocierea acestor organe, care anatomic se gasesc in planuri
diferite, se face pe baza proiectiei oblice reusindu-se astfel sa se
obtina imagini pentru fiecare în parte.
• Daca se roteste bolnavul sau se deplaseaza tubul(CT), obiectele
situate pe planuri diferite, deci la distante diferite de ecran (
detector) sau de focarul tubului, îsi schimba pozitia între ele prin
fenomenul denumit PARALAXĂ. Obiectul care se deplaseaza cel
mai putin, când încercam disocierea planurilor, este cel situat mai
aproape de ecran (detector).
Inceputurile CT
• CT in anii ‘70 de catre inginerul Godfrey Hounsfield si
fizicianul Cormack.
– Impreuna cu EMI, LTD.
– Premiul Nobel 1979
– Primele aplicatii in neuroradiologie.
Istoricul CT
• ● 1963 – bazele teoretice ale CT (A. McLeod
Cormack)
• ● 1971 – primul CT comercial (Sir Godfrey
Hounsfield)
• ● 1974 – prima generatie de CT
• ● 1979 –premiul Nobel (Cormack & Hounsfield)
• ● 1989 - single-row CT
• ● 1994 - double-row spiral CT
• ● 2001 - 16-row spiral CT
• ● 2007 - 320-row spiral CT
Pregatirea pacientului
• Consintamantul informat
• Indepartarea tuturor obiectelor metalice
accesorii , ochelari bijuterii , dispozitive
auditive, lucrari metalice mobile.
• Intrebari si formular cu chestionar in scris
atunci cand situatia este corespunzatoare
legate de eventuala sarcina, diabet, disfunctii
renale, alergii, astm, suferinte asociate in
special cardiace .
Pregatirea pacientului
• Consintamantul informat- alte elemente
• Pacientul nu consuma alimente cu 3-4 ore
inainte de examen CT cu contrast.( in
eventualitatea unei reactii adverse de tip
greata cu varsaturi)
• Hidratarea adecvata inainte si dupa contrast-
prevenirea nefropatiei post-contrast.
Masuri de precautie
• Sedare –pentru copii si pacienti necooperanti sau cu
claustrofobie.
• Dupa examinarile cu contrast mamele care alapteaza
evita alaptarea 24 de ore.
• Echipament adecvat verificat si in stare de functionare
pentru reactii alergice sau adverse pana la soc dupa
contrastul iodat i.v.- linie telefonica directa pentru
serviciul de urgenta.
• Precautii pentru aplicarea principiului ALARA.
Rolul substantelor de contrast iodate
administrate i.v sau pe cale orala
• Imbunatateste detectia si caracterizarea leziunilor –
evidentiaza eventuale leziuni izodense.
• Creste densitatea si permite vizualizarea vaselor de
sange – arteriale si venoase- evalueaza eventuale
zone de sangerare sau de intrerupere a barierei
hematoencefalice.
• Doza obisnuita -2ml/kg corp i.v. la concentratia de
350mg/ml produce un contrast foarte bun.
Rolurile medicului si ale tehnicianului
in radiologie

Radiology Secrets Plus 2012 Scott Pretorius


Sistemul CT
Acquisition Phase Phase Included Scan Delay Respiration Phase Anatomical Coverage

Non Contrast N/A N/A N/A N/A

Arterial Phase Yes bolus trigger inspiration Abdomen to include


dome of liver through
iliac artery bifurcation.

Venous Phase Yes 60 sec inspiration Abdomen to include


dome of liver through
iliac artery bifurcation.

Delayed Phase N/A N/A N/A N/A

Scan Comments: If both an abdomen and pelvis is ordered the pelvis is imaged during the venous phase
TEHNICI DE EXAMINARE in
COMPUTER TOMOGRAFIE
Componentele de baza scannerului CT

• Gantry
• Tubul de raze X
• Detectorii
• Consola de control
Gantry
• CT raze X
• Generator cu valori mari ale tensiunii
• Detectori
• Sistem de achizitie date
• Inel de detectori
Tub de raze X
• Capacitate de incalzire anod
– 3.5 MHU up to 28 MHU
• Determina maximum mAs
• Determina marimea volumului
• Generator adecvat.
Principiile de baza

– Masoara indicele de atenuare a structurilor


traversate
– Structura interna a unei obiect poate fi
reconstruita prin utilizarea proiectiilor multiple
– Utilizeaza ca surse de date un volum limitat la un
„slice” de grosime maxima de 1 cm.
– Utilizeaza un algoritm de reconstructie in care
plecand de la un numar determinat de densitati
traversate le transforma intr-un numar identic de
nuante de gri.
• Parti componente :
– 1.Sursa de radiatii
– 2.Complexul de detectori
– Acestea se rotesc in jurul bolnavului. Tubul emite raze X in
timpul rotatiei - tubul , detectorii si mecanismul de rotatie
sint incluse in
– 3.Gantry
– Datele de masura culese in gantry sunt transferate intr-un
calculator de viteza mare si putere medie care le
prelucreaza.
– 4.Calculatorul
– Imaginea finita este realizata pe un monitor video
incorporat in masa de comanda de unde se monitorizeaza si
toate functiile aparatului
– Operatiunile de prelucrare de imagine se efectueaza pe
masa de comanda sau pe accesorii legate direct sau prin
retele de transmisie de date .
• 5.Generatoarele :
– inalta frecventa
– mx.150Kv si 500mA
– stationare sau imbarcate
• Tuburile instalatiei CT :
• Anodele
• - majoritatea cu focar unic
• - viteza de rotatie normala (3000 ture/min)
– plasate pe pastile
– de grafit
• - rotatie pe lagare mecanice sau fluide
• - generare de caldura in cantitate mare (expunere indelungata, cadenta
rapida)
• - viata scurta craterizare precoce
• Peretii Tuburilor : sticla si din ce in ce mai mult cermaice
• Sistemele de racire : foarte eficiente pentru ca necesita disiparea unor
cantitati foarte mari de caldura generate timp indelungat
• - numai sistem active
• - schimbatoare ulei apa sau aer
• - capacitatea de disipare masurata la aparatele moderne in milioane de
HU(minim 2 milioane HU capacitate de stocare cu 300 HU/min.capacitate de
disipare)
• - blocare automata la temperaturi critice a intregii instalatii
• - anodele pe lagar fluid:geneza mai mica de caldura in lipsa frecarii + sisteme
de racire activa interna)
• Filtrele : omogenizarea fascicolului imperios necesara pentru
impresionarea detectorilor.
– elimina radiatiile moi (lungimea de unda mare)
– diminua efectul durizarii fascicolului
– Sunt diferite dupa regiunea explorata
• Colimatoarele :
– colimare automata
– grosime minima 1 mm si maxima 10 mm
• Detectorii: transforma radiatia reziduala in semnal electric pe care
masurat, digitizat si stocat il foloseste pentru reconstructia de imagine
– Sunt de doua tipuri:
• - Solizi; un cristal de scintilatie absoarbe radiatia si o fotodioda
transforma scintilatia in curent electric . Cristalele sunt confectionate
din: iodura de cesiu, tungstat de cadmiu sau amestecuri ceramice.
• - Cu gaz (xenon) functioneaza ca o camera de ionizare
– Conditii de eficienta : raspunsul lor sa fie linear proportional cu
intensitatea razelor X, sa rectioneze rapid, sa nu emita fotoni proprii
• Relatia tub /detectori (sistemele de miscare)
– Generatia I si II de interes istoric
– Generatia III (rotativ/rotativ) permite construirea unui cimp
fix cu colimare foarte buna a detectorilor.
• - Creste numarul de detectori pe unitatea de lungime
• - Nu necesita compensatii de calcul pentru radiatia
secundara sau ineficienta
• - S-a ameliorat prin utilizarea focarului dinamic si prin
utilizarea unor sisteme de inalta performanta de
masurare a microcurentilor .
– Generatia IV(rotativ/fix)
• - Impresionarea detectorilor este in functie de unghiul
radiatiei incidente
• - Detectorii cit mai desi cu suprafata activa cit mai mare
• - Masuratori foarte multe care lungesc timpul de calcul
• - Cele mai bune rezolutii geometrice.
• Sistemul de achizitie spirala :
• Expunere si miscare concomitenta din care rezulta date de masura a unui volum
nu numai a unui slice .
• Exista trei parametrii definitorii :
• - Achizitia = volumul scanat in timpul unei spire
• - Revolutia = numarul de rotatii de 360 0 in timpul unei achizitii
• - Pitch = distanta axiala parcursa de corpul scanat in timpul unei revolutii de 3600
• Avantajele sistemului spiral :
• - reduce artefactele de miscare
• - reduce incidenta zonelor nescanate la scanarile secventiale
• - creste rezolutia geometrica
• - reduce doza de iradiere
• - amelioreaza reconstructiile multiplanare si 3D
• Sistemul spiral multislice :
• - emisia din focar unic
• - achizitia pe mai multe siruri de detectori
• rezulta :
• - reducerea grosimii sectiunii
• - cresterea volumului scanat
• - ameliorarea rezolutiei
• - nu se modifica iradierea
• Sistemul cu flux de electroni (ultrarapid)
• Un flux de electroni accelerat in axul de rotatie este
deflectat si orientat asupra unei coroane tinta din tungsten
orientata la 210 0 fata de axa de rotatie . Fotonii emisi sunt
orientati spre o coroana de detectori si traverseaza corpul
de scanat.
• - timpul de scanare se reduce la 0,02 secunde /scan
• - reconstructia se face din 180 0 deci este inferioara calitativ
• - utilizarea principala este in explorarea cordului
• RECONSTRUCTIA DE IMAGINE

• Este conditionata de existenta unor componente ale


sistemului necesar transformarii matematice a datelor
de achizitie (logaritmul coeficientilor de atenuare) in
elemente vizuale, (nunte de gri) afisate pe un monitor .
Reconstructia utilizeaza ca element de baza pentrul
calcul voxelul iar pentru afisare pixelul . Pixelul reprezinta
coeficientul de atenuare al unui element volumetric
(voxel) cu lungimea determinata de grosimea sectiunii si
cu suprafata de sectiune aleasa optional in prealabil .
• Reconstructia se face on-line pentru fiecare raza emisa,
datele razelor multiple se sumeaza pe pacursul achizitiei.
In acest fel se scade la maxim timpul . de reconstructie .
• Pentru ameliorarea rezultatelor se folosesc filtre.
• Particularitatile reconstructiei pentru achizitia
spirala

• Miscarea concomitenta a mesei in timpul


expunerii produce artefacte de miscare daca s-ar
reconstrui din fiecare slice separat. Pentru
evitarea acestui neajuns reconstructia foloseste
sistemul prin interpolare.
• Utilizatorul are posibilitatea sa aleaga pitch-uri
mici pentru rezolutie mai buna (mA mai mare
/sectiune) si pitch-uri mari pentru acoperirea
unui spatiu cit mai intins .
• AFISAREA IMAGINII

• Se face pe un display. Are rolul de a converti datele digitale ale sistemului de reconstructie in semnale
electrice corepunzatoare coeficientului de atenuare . Totul se materializeaza in nunate de gri.
• Afisajul mai contine date de identificare , protocolul de scan si parametrii de reconstructie .

• Operatiuni posibile pe imaginea afisata


• 1. Scara numerelor CT (unitati de densitate)
• Este o scara conventionala impartita in 2000 de unitati =UH=unitate Hounsfield care reprezinta 1 UH
= 1/1000 din diferenta de gri intre griul apei(0-zero) si al aerului (-1000 – minus o mie)
• Nuante putine = contrast mare= necesar structurii parenchimatoase
• Nuante multe = contrast mic = necesar structurilor care in mod normal sunt foarte contrastante (osul
, aerul. subs. de contrast)
• 2. Zoom ± ROI (Region of Interest)
• Este o facilitate de a studia o anumita parte din imagine , marita .
• Zoom – ul poate fi obtinut prin marirea pixelului din imaginea gata a fisata sau prin reconstructia unei
parti limitate din imagine pe o suprafata cu dimensiuni nominale cu pixeli de dimensiuni
nemodificate . Prima este rapida dar cu imagine de calitate inferioara a doua este mai lenta dar cu
imagine de calitate identica imaginii primare.
PIXELI si VOXELI
• Termenul de imagine monocromă bidimensională se
referă la funcţia de intensitate bidimensională f(x,y),
unde x şi y reprezintă coordonatele spaţiale ale unui
punct din imagine numit pixel, iar f este funcţia
proporţională în fiecare punct care precizează
intensitatea pixelului din imagine.
• O imagine digitală este o imagine f(x,y) care a fost
discretizată atât în coordonate spaţiale cât şi ca
intensitate. Elementele unei asemenea reţele digitale
sunt deci numiţi pixeli. În spaţiu elementul spaţial de
procesarea a imaginilor se numeşte voxel, v(x,y,z).

Principiul metodei
• Se emite un fascicul de raze X colimat cu grosimi
variabile ( de rutina intre 1-10mm.)
• Sursa radiogena se roteste in jurul pacientului 360 de
grade si emite continuu sau secvential.
• Dupa traversarea corpului de examinat si utilizand
fenomenul de paralaxa – radiatia incidenta este
absorbita de corpul examinat si radiatia reziduala
vine in contact cu complex de cristale de scintilatie din
detectori.
FENOMENUL DE PARALAXĂ
• Paralaxa reprezinta fenomenul de disociere a elementelor unei
imagini sumate.
• Imaginea radiologica a unei structuri complexe ( de exemplu
mediastinul) rezulta din sumatia imaginilor tuturor organelor
situate în calea fasciculului de raze X.
• Disocierea acestor organe, care anatomic se gasesc in planuri
diferite, se face pe baza proiectiei oblice reusindu-se astfel sa se
obtina imagini pentru fiecare în parte.
• Daca se roteste bolnavul sau se deplaseaza tubul(CT), obiectele
situate pe planuri diferite, deci la distante diferite de ecran (
detector) sau de focarul tubului, îsi schimba pozitia între ele prin
fenomenul denumit PARALAXĂ. Obiectul care se deplaseaza cel
mai putin, când încercam disocierea planurilor, este cel situat mai
aproape de ecran (detector).
Prima generatie CT

• Tubul de raze X si detectorul de tip single-


detector sunt conectate si se misca impreuna
iar fasciculul de raze X are forma liniara.
A doua generatie CT

• Acelasi tip de miscare si detectori dispusi pe


un rand.
• Fasciculul de raze X are forma de evantai in loc
de forma liniara.
A treia generatie

• Rotatie complexa a tubului de raze X si a detectorilor


– in forma de evantai.
• Doar rotatie nu si translatie.

A patra generatie
• Razele in forma de evantai
• Detectori statici in jurul gantry
• Doar tubul se roteste
A cincea generatie
• Elimina miscarile mecanice
• Sunt aparate de tip Electron Beam Tomography si
sunt controlate electromagnetic.
A sasea generatie

• Perechea tub-detector –se roteste cu 36 de


grade in timp ce pacientul se deplaseaza de-
a lungul unei axe perpendiculare pe cea de
scanare.
A saptea generatie
• Cea de-a saptea generatie de CT numita
multislice CT care foloseste detectori dispusi
paralel pentru a colecta date volumetrice
simultan.
Multislice CT
• Multi-Row Detector CT - Avantaje
• Sectiuni subtiri in planul Z.
• Isotropic Imaging
• Rezolutie spatiala- voxel cu dimensiuni egale
Tomograful-Dual Source
• Scanner care foloseste doua
surse si doi detectori in acelasi
timp.
• Permite scanarea cordului la
orice frecventa a cordului si cu
iradiere relativ mica.
Elemente electrice

• Voltaj (kV)-80-140 kV.


• Cu cat este mai mare voltajul –
penetrabilitatea este mai mare dar contrastul
dintre tesuturi este mai slab si doza este mai
mare.
• Curentul electric (mAs) 50-500 mAs – cu cat
este mai mare imaginea este de calitate mai
buna- dar doza este mai mare.
Ferestre pentru tipuri diferite de
examinari
• ○ window width
• ○ window level (center)
• Exemplu:
• ■ mediastinal window- fereastra mediastinala
• ● W 350, L 50
• ● lowest HU = -125 (50-350/2)
• ● highest HU = 225 (50+350/2)
Ce inseamna Window Width
• Numarul de unitati Hounsfeld afisate pe
display.
Ce inseamna Window Level
• Valoarea unitatii Hounsfeld afisate pe display
la mijlocul scalei de tonuri de gri.
Exemplu
• O imagine CT afiseaza WW de 100UH si WL
de 75 .
• Care este cea mai mica valoare a unitatii
Hounsfeld vizibila ?
– 25 ( cum se calculeaza: 75-100/2=25UH

Care este cea mai mare valoare a UH vizibila?


– 125 ( cum se calculeaza: 75+100/2=125UH.
Exemplu
• Cum se vor vedea structuri cu valori ale UH
mai mici de 25 UH?
– Complet negre

Cum se vor vedea structuri cu valor de peste 125


UH?
-Complet albe.
Ferestre pentru tipuri diferite de
examinari
• Exemple:
• ■ lung window
• ● W 2000, L -200
• ■ bone window
• ● W 1500, L 300
• ■ brain window
• ● W 80, L 3
Exemple de valori ale unor structuri
din corpul uman
• Aer- -1000 UH
• Apa- 0 UH
• Os- +1000 UH
• Sangele +40-70 UH
• LCR + 15
• Calcificari + 140 +200 UH
• Grasimea -50 si -100 UH
• Substanta cenusie +32 + 45
• Substanta alba + 20 UH + 30UH
Tipuri de densitati
• Sangele circulant- izolat prin incarcare cu
substanta de contrast iodata. Aceasta se
injecteaza in bolus – ulterior difuzeaza in
tesuturi.
• Hiperdensitati metalice patologice corpuri
straine.
Tipuri de densitati
• Calciul – densitati pozitive cu valoare mare
• Apa- 0 sau in functie de continut in saruri sau
sau proteine salb pozitiva
• Aerul –cea mai mare valoare negativa
• Grasimea – are densitate negativa si are
valoare mare pentru ca este tesut de
impachetare in jurul viscerelor
Dozimetria de radiatii
• Doza absorbita – energia absorbita pe unitate
de masa. Se masoara in Gy.
• Echivalent-doza- masura prejudiciului biologic
adus tesuturilor de doza absorbita.
• Doza efectiva- este suma a 5 doze pentru toate
dozele iradiate. Se masoara in Sievert
Dozimetria de radiatii
• CTDI- CT dose index reprezinta profilul de doza
primit ca o functie a distantei de-a lungul axei z
a pacientului.
• Poate fi masurat in aer sau pe fantome.
• Este eficient la colimari de pana in 40 de cm.
Criterii de calitate pentru imagine
• O lista preliminara cu doze de referinta pentru pacienti sunt
valabile pentru anumite examinari, si exprimate in termeni
de:
– CTDIw pentru o singura sectiune
– DLP pentru toata examinarea
Valoare de doza de
Examinari referinta
de rutina CTDIw (mGy) DLP (mGy cm)

Craniu 60 1050

Torace 30 650

Abdomen 35 800

Pelvis 35 600
51
Marimi dozimetrice pentru C.T.

• CTDI (Indexul Dozei pentru Tomografia


Computerizata )

• DLP (Produsul Doza-Lungime)

• MSAD (Doza Medie pentru Scanare


Multipla)

52
CTDI
CTDI este integrala de-a-lungul unei linii paralele cu axa de
rotatie (z) a profilului dozei (D(z)) unei sectiuni, impartita la
grosimea nominala a sectunii , T
+


1
CTDI = D(z)dz
T -
In practica, o evaluare convenabila a valorii CTDI poate fi
obtinuta folosind o camera de ionizare in forma de creion cu o
lungime activa de 100 mm, care permite masurarea directa a
CTDI100 , exprimata in termen de doza absorbita in aer (mGy).

53
CTDI

• Masuratorile CTDI pot fi efectuale liber-in aer,


in paralel cu axa de rotatie a scannerului
(CTDI100, aer),
• sau la centru (CTDI100, c)
• si la10 mm sub suprafata (CTDI100, p) unui
fantom standard CT .
• notatia `n' (nCTDI) este folosita pentru a indica
CTDI  1s  D( x)dx ca masuratorile au fost “normalizate”, per
unitate “mAs”.

54
Detectorii
• Detecteaza energia neatenuata -tesuturi strabatute.
• Sunt un complex de cristale de scintilatie.
• Emit o cuanta de lumina proportionala cu cantitatea de fot
– preluati de fotomultiplicatori- transformati in
microcurent electric si ajung la calculator pentru reconstru
Detectorii si achizitia de date
Microcurentii sunt specifici ca amplitudine unui flux
fotonic si unei densitati traversate de fascicul.

Numarul de achizitii de densitati depinde de timpul


de expunere si de numarul de detectori.

Achizitia rotatorie opereaza in plan axial perpendicular


pe axul lung al corpului – devazantajul este iradierea
in profunzimea structurilor traversate.
Tipuri de achizitie de date
• Achizitia secventiala- start/stop.
• Achizitia spirala in care tubul se roteste continuu iar
corpul de radiografiat se misca prin fascicululului
colimat. Achizitia se face in apnee .
• Achizitia multislice – descompunerea segmentului de
corp la fiecare scanare de 360 de grade in numarul de
sectiuni corespunzatoare numarului de coroane de
detectori.
Consola de Control -Comanda
• Set scan parameters
– kVp, mA, scan time, reconstruction filter,
etc.
• Set scan mode
– Surview, Axial sau Spiral sau MDT
• IRS (Image reconstruction System)
• Review and archive images
• Post-processing- postprocesarea
Reconstructia imaginilor
• Microcurent electric obtinut cu fotomultiplicatori
convertit digital ajunge la calculator.
• Se constituie o matrice de referinta si se
reconstruieste o harta a densitatilor cu pixeli – unitat
din matrice care insumeaza o valoare unica a
densitatii.
• Fiecare densitate traversata corespunde unei nuante
de gri.
Artefactele intalnite in CT
• Streak and ring- de tip inelar sau cu linii.
• Metalice sau osoase
• Beam hardening
• De volum partial
• De miscare
• In trepte –stair stepping
• Datorita pitch-ului inadecvat
• Cone beam .
Artefacte
• Artefactul de volum partial- structuri cu
densitati diferite iau una de la cealalta
• Streak artifact- fasii de densitate la interfata
unor structuri cu densitati diferite cum sunt
aerul si osul
• Artefacte de miscare –structuri care apar cu
aspect flu.
• Beam Hardening zona de aparenta
hipodensitate in vecinatatea unei zone
hiperdense.
Artefacte
• Ring –artifact in centrul imaginii datorita unui
detector defect.
• Star artifact –asociat prezentei metalului
ARTEFACTE IN
COMPUTERTOMOGRAFIE

• Definiţie: reprezintă o discrepanţă sistematică între numerele CT din imaginea


reconstruită şi valoarea reală a coeficienţilor de atenuare a obiectului scanat

• Artefacte datorate unei funcţionări defectuoase şi unei reglări necorespunzătoare a
computer-tomografului:
• anomalie de aliniere a tubului şi detectorilor;
• fluctuaţii în emisia razelor X ce determină un aspect de moar al secţiunilor;
• artefacte de «aliasing » în raport cu un subeşantionaj; apar la nivelul interfeţelor
dintre două structuri cu densităţi foarte diferite (între os- apă, metal-os-aer, os-
parenchim, aer-lichid- structură densă); pot fi atenuate prin creşterea numărului de
proiecţii şi retroproiecţii sau utilizând o corecţie asemănătoare principiului de
convoluţie; în această categorie intră artefactele de coastă ce pot mima leziuni
focalizate hepatice, artefactele de colţ de la nivelul stomacului; contrastul iodat din
vezica urinară determină apariţia benzilor de atenuare joasă localizate între peretele
vezical şi pereţii osoşi ai bazinului; resturile de Bariu din tubul digestiv duc la apariţia
de artefacte striate sau în zebră.
ARTEFACTE IN
COMPUTERTOMOGRAFIE
Artefacte legate de pacient:
• metalice
• de mişcare; respiraţie; pulsaţie
• Artefacte date de contrastul iodat
• Pseudotrombusul: la nivelul confluenţelor venoase; în vv pulmonare; în trunchiul
venos brahiocefalic şi VCS; pseudoleziuni în vv hepatice
• Artefacte specifice modului spiral
• în plan transversal aceleaşi ca cele din achiziţia secvenţială;
• artefacte suplimentare datorită proceselor de interpolare; sunt amplificate când se
utilizează un pitch mare; deformarea structurilor în direcţia axei z;
• calibrarea necorespunzătoare a detectorilor duce la apariţia de ringuri hipodense
în jurul pacientului ducând la un aspect de « zebră » pe reconstrucţiile MPR.
• Efectul de volum parţial. Într-un mediu heterogen compus din structuri ce prezintă
coeficienţi de atenuare diferiţi, măsurarea densităţii într-un punct al unei secţiuni
groase, reflectă coeficientul de atenuare mediu care nu permite individualizarea
diferitelor elemente ce intră în alcătuirea grosimii secţiunii.
• Fotopenia şi zgomotul. O imagine CT este cu atât mai fotopenică cu cât numărul de
fotoni este mai mic. Acest fenomen afectează rezoluţia în densitate. Creşterea
rezoluţiei în densitate se poate obţine crescând grosimea secţiunii, crescând durata
de expunere (risc de artefacte de mişcare) sau crescând intensitatea fasciculului de
raze X. Dublarea rezoluţiei în densitate conservând rezoluţia spaţială se poate obţine
prin creşterea dozei de iradiere de 4 ori.
• Artefactele de mişcare: numărul şi amplitudinea lor pot creşte cu durata scanării;
scurtarea timpului de achiziţie în achiziţia spirală mai ales în CT multislice
minimalizează artefactele de mişcare.
• Trecerea fasciculului de raze X prin ţesuturi cu coeficienţi de absorbţie ridicaţi este
responsabilă de o autofiltrare şi de absorbţia fotonilor ce au energia cea mai slabă;
fasciculul rezidual este astfel constituit numai din fotoni de energie ridicată, pentru
anumite traiecte profilul de atenuare putând fi alterat. Un exemplu îl constituie
artefactele de os din fosa cerebrală posterioară materializate sub forma unor benzi
hipodense proiectate peste trunchiul cerebral între cele două piramide pietroase;
pentru minimalizarea sa este necesar realizarea unei filtrări ale fasciculului de raze X
şi utilizarea unui KV ridicat.
Artefact metalic
Ring -artifact
Pitch
• Notiunea de pitch exprima deplasarea
longitudinala in milimetri in timp ce tubul
emite radiatie continuu in timpul unei rotatii
complete.
• In scanarea spirala sau helicoidala masa
tomografului se deplaseaza continuu in timp
ce in scanarea axiala masa se opreste la
fiecare scanare.
Pitch ratio
• Reprezinta raportul dintre pitch si grosimea
sectiunii.
• Pitch 1 implica sectiuni contigue similare scanarii
secventiale 10mm grosime a sectiunii cu 10mm
interval.
• Pitch>1 implica extensia zonei de scanare dar cu
rezolutie scazuta si iradiere mai mica.
• Pitch<1 suprapunerea sectiunilor si doza mai mare
FOV- Field of View
• Aria de scanare inclusa in reconstructia
imaginii.
Avantajele scanarii spirale fata de
cea axiala.
• Timp mai scurt de scanare necesar colectarii
imaginilor.
• Iradiere mai mica
• Minime artefacte de miscare si artefacte de
volum partial
• Reconstructie retrospectiva a imaginilor
• Endoscopie virtuala si alte reconstructii 3d
• Optimizarea contrastului
• Reduce pierderea de date dintre sectiuni
Ce inseamna Tomografia Computerizata de tip multidete
multislice
• Prezenta de detectori suplimentari permit
achizitia de date suplimentare in timpul unei
singure rotatii si acopera un volum mai mare.
• Doi factori principali limiteaza numarul de
detectori- datele si costul detectorilor.
Prelucrarea imaginilor
• Reconstructiile multiplanare
• Reprezinta reconstruirea structurilor in alte
planuri decit cel axial in care au fost
achizitionate.Pentru acest tip de reconstructie
sistemul de calcul utilizeaza diferite diametre ale
prismei voxelului. Din acesta cauza imaginea nu
este de aceeasi calitate cind se utilizeaza axul
lung cu aceea cind se foloseste cel scurt. Defectul
este remediabil prin utilizarea voxelilor cit mai
mici sau prin scanare spirala
Calitatea imaginii
• Se apreciaza in functie de urmatorii parametrii:
• 1.Rezolutia spatiala: reprezinta posibilitatea unei instalatii CT de a
deosebi doua obiecte de mici dimensiuni intens contrastante situate
foarte aproape unul de altul.
• Se apreciaza cel mai adesea in numar de linii/cm = numarul de
perechi de linii subtiri care se disting separat pe o imagine lata de 1
cm.
• Depinde de:
– filtrele utilizate in reconstructie
– deschiderea fantei detectorului
– numarul de masuratori de densitate utilizate
– dimensiunea pixelului
– dimensiunea focarului optic al tubului X
– contrast relativ intre obiectul de interes si fondul imaginii
• La instalatiile moderne se considera minima de 12-14 linii/cm ca
limita inferioara si aproximativ 20 de linii / cm rezolutie inalta.
Rezolutia de densitate si zgomotul in
imagine
• Este functia de a diferentia indicele de atenuare a unor
structuri contigue. Se apreciaza cit este procentul de
diferenta a indicelui pe care instalatia il percepe , el
trebuie sa fie cit mai mic .
• Zgomotul in imagine sau aspectul granulat este functie
de urmatorii parametrii:
• - omogenitatea fluxului fotonic
• - radiatia secundara
• - erorile de calcul
• - gradul de actiune al filtrelor
• - dimensiunea voxelului.
IRADIEREA BOLNAVULUI

• Doza la piele depinde de:


• - energia primara a fascicolului
• - nivelul de filtrare
• - grosimea si numarul de sectiuni
• - unghiul de inclinatie a fascicolului
• Iradierea in profunzime, sumeaza iradierea secundara cu
cea din volumul scanat. Ea este mica si depinde de aceeasi
factori ca la doza la piele + distanta fata de planul de
sectiune: la 1 cm distanta de planul de sectiune in axul de
rotatie , iradierea in profunzime este practic nula.
POSTPROCESAREA, STOCAREA SI
TRANSMISIA

• Reprezinta suma unor functii ce utilizeaza imaginea primara


sub forma ei digitala. Pe linga operatiunile descrise mai sus
se pot face analize histografice pe baza de densitati,
reconstructii de suprafata sau ale unor lumene si altele.
• Stocarea de scurta durata se adreseaza unui numar de
imagini recent achizitionate. Capacitatea de stocare pe hard
disk sub forma de imagini operationale este variabila de la
instalatie la instalatie .
• Stocarea indelungata sau arhivarea se face pe medii
magnetice, cel mai frecvent pe CD-uri.
• Transmisia imaginilor este posibila in orice retea in baza
compatibilitatii Dicom 3 a tuturor instalatiilor digitale
moderne .
Postprocesarea
• Se folosesc valori matematice pe baza carora se fac
masuratori – distante unghiuri si circumferinte –
zoom si lupa.
• Apa – 0 Aerul -1000 UH Compacta osoasa + 1000
(Unitati Hounsfield).
Postprocesarea
• Se folosesc valori matematice pe baza carora se fac
masuratori – distante unghiuri si circumferinte –
zoom si lupa.
• Apa – 0 Aerul -1000 UH Compacta osoasa + 1000
(Unitati Hounsfield).
CT
• CT - Computed Tomography sau
Tomodensitometria Computerizata
• CAT Scan - Computerized Axial Tomography
Substantele de contrast
• Cresterea contrastului imaginii prin utilizarea
substantei de contrast iodate.
• Injectate intravenos difuzeaza in tesuturi.
• Gradul de incarcare cu iod determina o crestere a
indicelului de atenuare variabil in functie de
gradul de vascularizare – obiectivat CT( iodul are
numar atomic mare).
• Poate vizualiza leziuni mici sau izodense care nu
au fost vizualizate la examenul nativ.
Substantele de contrast
• Ionice sau nonionice.
• Osmolalitatea – sunt hiperosmolale in raport cu
plasma( 300mOsm/Kg) – parametru de evaluare a
tolerantei vasculare.
• Concentratia in iod- se exprima in mg/ml.
• Eliminarea substantei de contrast se face prin
filtrare renala fara secretie sau reabsorbtie si
accesor prin bila.
• Doza variaza in functie de produsul folosit.
Substantele de contrast –riscuri
• Efecte secundare
– Incidente minore –greata, voma, urticarie, senzatie de
caldura.
– Accidente majore- cardiovasculare, renale,
neurologice,bronhospasm, edem Quincke.
– Deces- soc anafilacticoid.
Substantele de contrast –riscuri
• Accidente dependente de doza
– Insuficienta cardiaca severa
– Stare de soc
– Deshidratare
– Sindrom nefrotoxic si tratament nefrotoxic asociat
– Ciroza decompensata
– Mielom
• Reactii de sensibilizare
– Redutabile in caz de astm sau reactii anfilactoide
Substantele de contrast –riscuri
• Teren particular
– Diabetul zaharat – in caz de boala cu leziuni
microangiopatice de tip nefropatic.
– Iodul si tiroida – scintigrafia tiroidiana nu poate fi
practicata decat dupa 2-3 saptamani dupa injectarea
intravenoasa de contrast.
– Iodul si femeia gravida- pot aparea probleme prin
inducerea unei hipotiroidii la nou nascut
Substantele de contrast –preventie
• Buna hidratare inainte si dupa injectare de
contrast.
• Alte medicamente nefrotoxice- oprite.
• In cazul examinarilor repetate este de preferat un
interval de 5 zile intre examinari.
• Diminuarea dozei de iradiere.
• In cazul pacientilor cu insuficienta renala
examinarea trebuie programata inainte de o
sedinta de dializa.
Rolul substantelor de contrast iodate
administrate i.v sau pe cale orala
• Imbunatateste detectia si caracterizarea leziunilor –
evidentiaza eventuale leziuni izodense.
• Creste densitatea si permite vizualizarea vaselor de
sange – arteriale si venoase- evalueaza eventuale
zone de sangerare sau de intrerupere a barierei
hematoencefalice.
• Doza obisnuita -2ml/kg corp i.v. la conentratia de
350mg/ml produce un contrast foarte bun.
Alte tipuri de substante de
contrast
• Contrastul iodat sau apa administrata pe cale
orala pentru examinarea abdominala sau
pelvina pentru diferentierea tubului digestiv
de alte structuri.
• Pregatirea colonului si insuflare de aer
asemanatoare colonoscopiei.
Exemplu de modificare a structurii
unei leziuni in parenchimul cerebral
Modalitatile de scanare
• Surview
– AP,Lat
– Surview, Scanogram , Topogram….
• Conventional CT
– Axial
• Start/stop
• Volumetric CT – Multislice CT
– Helical sau spiral CT
• Achizitie continua de imagini sursa cu reconstructii.
Thin-Slice Spiral Lungs- Sectiuni subtiri
pulmonare cu achizitie spirala.
Arterele renale

MasterCut
Panoramic View

MIP 4D-Angio
Achizitie extinsa spirala
Ext. Spiral Acq.
Spiral Acquisition
UltraFast – 0.5 sec
Coverage – 1400mm
Pitch – 1.75
Acq. Time – 41.5 sec
FOV – 420 mm
ST –2.5 mm
Rec. Incr. – 1.6 mm
Std Res. – 8 lp/cm
120 kV, 96 mAs
CTDI100w – 7.3 mGy
CTDIFDAw – 4.9 mGy
Proiectia digitala
• Este folosita pentru localizator si pentru planificarea
studiului si a sectiunilor.
• Tubul de raze X si detectorii raman stationari
• Masa pacientului se misca in timpul scanarii
- X-rays “on”
• Produce imagine care acopera o regiune anatomica
– Similara imaginii conventionale digitale.
CT axial
• Tubul de raze X si detectorul se
rotesc cu 360 de grade

• Masa pacientului este stationara


– X-ray’s “on”
• Produce o imagine –sectiune
transversala unica.
• Odata achizitonata complet
pacientul este miscat la
urmatoarea pozitie
– Procesul reincepe …..
CT - volumetric
• Tubul de raze X si detectorul se rotesc 360 de grade.
• Masa cu pacientul se misca si ea continuu…
– Cu X-ray’s “on”
• Produce achizitie helicoidala a datelor din care se
reconstruiesc imaginile. – intre 30-1000 sau peste…
Volume Scanning: efectul asupra
parametrului- Pitch- calitatea imaginii
scade

1:1 2:1
Avantajele achizitiei CT – volumetrica
• More coverage in a breath-hold
– Chest, Vascular studies, trauma
• Reduced misregistration of slices
– Improved MPR, 3D and MIP images
• Potentially less IV contrast required
• Gapless coverage
• Arbitrary slice positioning
Calitatea imaginii CT
• Rezolutia spatiala
– Abilitatea de a vizualiza
si distinge leziuni de mici
dimensiuni
– Masurata in lp/cm.
Imagini izotropice
• 0.5mm- Isotropic imaging pot fi
reconstruite in orice plan pentru ca
Achizitia de date este volumetrica.
Optiuni post-procesare

• Vizualizarea vascularizatiei
in raport cu tipul de patologie.
– Traiectul vaselor
– Amplasarea stenturilor
– Defineste stenozele vasculare
Thin-Slice Spiral Neck
Cervical Spine
Spiral Acquisition
Rotation – 0.75 sec
Coverage – 160 mm
Pitch – 0.875
Acq. Time – 36 sec
FOV – 250 mm
ST – 1.0 mm
Rec. Incr. – 0.6 mm
Std Res. – 8 lp/cm
120 kV, 200 mAs
CTDI100w – 39 mGy
CTDIFDAw – 17 mGy
Neuro-Angiografie
Poligonul Willis
Sectiuni subtiri reconstructii
Examinarea CT cerebrala
• Instruirea pacientului - importanta pentru
reusita examinarii.
• Mentiuni importante- posibila examinare cu
contrast si posibila decalare a timpului in care
incepe examinarea.
Examinarea CT cerebrala
• Protocoale speciale pentru examinarea
pediatrica.
• Indicatia examinarii este foarte importanta
• Examinarile in urgenta presupun fixarea pe cat
posibil a pacientului si viteza mare a
manevrelor.
• Ferastra osoasa presetata.
Elemente de tehnica CT
• Orice examen CT incepe cu o topograma-
radiografie digitala pentru reperaj si care este
apoi utila pentru alegerea planului de scanare.
• Topograma poate
fi efectuata intr-un
singur plan sau in
planuri perpendiculare
unul pe celalalt.
Indicatii primare ale examenului CT
cerebral - cranian
• Traumatisme acute
• Suspiciunea de hemoragie intracraniana
• Vasculita sau maladia vasculara ocluziva
• Detectia sau evaluarea calicifarilor
• Evaluarea post-operatorie imediata
• Leziuni vasculare tratate/ netratate
• Functionarea sunturilor
• Schimbari ale statusului mental -neurologic
• Presiune intacraniana crescuta
• Cefalee migrena
• Deficit acut neurologic
• Infectii acute intracraniene
• Hidrocefalie
• Afectiuni congenitale
• Afectiuni psihiatrice
• Suspiciune de masa sau tumora cerebrala
• Evaluarea henierii cerebrale.
Indicatii secundare ale CT cranian-
cerebral
• IRM nedisponibil sau contraindicat
• Crize de tip epileptic
• Apnee
• Sincopa
• Ataxie
• Boala degenerativa
• Intarziere de dezvoltare
• Encefalite
• Anomalii morfologice cerebrale.
Examinarea CT cerebrala
• Instruirea pacientului - importanta pentru
reusita examinarii.
• Mentiuni importante- posibila examinare cu
contrast si posibila decalare a timpului in care
incepe examinarea.
Examinarea CT cerebrala
• Protocoale speciale pentru examinarea
pediatrica.
• Indicatia examinarii este foarte importanta
• Examinarile in urgenta presupun fixarea pe cat
posibil a pacientului si viteza mare a
manevrelor.
• Ferastra osoasa presetata.
Tomografie Computerizata (CT)
Tomografie Computerizata (CT)

Sectiuni axiale…
… suprapuse ...ce
“Reconstructii 2D” pot fi reconstruite
in orice plan
Tomografie Computerizata (CT)

“Fereastra de parti moi” “Fereastra de os”


SECTIUNE CT COLOANA CERVICALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI SI DE OS
COLOANA CERVICALA: IRM versus CT
CT torace- aplicatii
• Traumatologie
– Pneumotorax, fracturi costale- perete toracic
– Leziuni vasculare
– Leziuni parenchimatoase
– Leziuni difragmatice.
Principalele indicatii ale CT torace
• Traumatisme
• Embolia pulmonara
• Infectii pulmonare
• CT torace cu rezolutie inalta
• Pneumoconioze
• Neoplazii ale plamanilor si cailor aeriene
• Explorarea mediastinala
• Explorarea vaselor toracice
Principalele indicatii ale CT torace
• Traumatisme
– Evalueaza eficient pneumotoraxul si
pneumomediastinul
– Fracturile coastelor si elementele peretelui toracic
– Leziunile vasculare- aorta marile vase
– Leziunile parenchimatoase pulmonare si ale
diafragmului
Principalele indicatii ale CT torace

• Embolia pulmonara
– Se administreaza in bolus substanta de contrast 100-150ml iar
scanarea foloseste bolus tracking sau timpi standard de scanare
( delay) atunci cand contrastul ajunge in artera pulmonara. Sunt
utile sectiuni subtiri pentru evaluarea defectelor de umplere
arteriala.
• Infectii pulmonare
– Se efectueaza CT atunci cand pacientul nu raspunde la terapie
adecvata dupa aproximativ 4 saptamani de la debutul de
examplu al pneumoniei
– La pacientii cu infectii pulmonare si HIV +.
– Pacienti simptomatici cu radiografie normala
– Evaluarea evolutiei tratamentului
Principalele indicatii ale CT torace
• CT torace cu rezolutie inalta
– High Resolution CT
– Caracterizeaza bolile interstitiale difuze , evalueaza
raspunsul terapeutic in caile aeriene mici,
bronsiectaziile.
– Este o explorare complementara CT torace si limitata
la o regiune
– Nu necesita contrast i.v.
– Se face in inspir profund
– Imaginile se reconstruiesc cu algoritm dedicat.
Principalele indicatii ale CT torace
• Explorarea mediastinala
– Mediastinul poate fi optim explorat CT cu contrast
i.v. si cuprinde compartimentul anterior, mijlociu si
posterior la care se adauga si o clasificare a
compartimentului superior care cuprinde si
portiuni din fiecare dintre acestea trei.
• Explorarea vaselor toracice
– Marile vase arteriale venoase si variante
anatomice.
Explorarea CT abdomenului
• Explorarea ficatului- colecistului si cailor biliare
• Explorarea rinichilor si glandelor suprarenale
• Explorarea stomacului, intestinului si colonului
• Explorarea pancreasului
• Explorarea splinei
• Explorarea spatiului retroperitoneal
• Exploararea marilor vase abdominale
• Explorarea post-traumatica
Explorarea CT abdomenului
• Explorarea rinichilor –trebuie efectuata cu
administrarea de contrast oral pentru ca ansele
digestive pot simula mase perinefritice si
adenopatii retroperitoneale.
• Se pastreaza acelasi FOV si elemente electrice pre
si post-contrast.
• Dupa examen nativ sunt trei faze – cea cortico-
medulara intre 25-70 de secunde dupa initierea
injectarii i.v , cea nefrografica, dupa 80 de secunde
si dureaza pana la 180 de secunde si cea excretorie
dupa 180 de secunde de la start.
Explorarea CT abdomenului
• Explorarea ficatului- colecistului si cailor biliare
– In functie de suspiciunea de diagnostic protocolul
este particularizat dar cuprinde scanare nativa si cu
faze diferite de explorare dupa injectarea
intravenoasa a substantei de contrast pentru
evaluarea steatozei a calcificarilor a leziunilor
vasculare de tip tromboze sau a defectelor de
perfuzie si a hipertensiunii portale.
– Formatiunile hepatice trebuie evaluate nativ si cu
faza arteriala portala si de echilibru pentru
evaluarea dinamicii vasculare.
Explorarea CT abdomenului
• Explorarea pancreasului
– Optima este trifazica si cuprinde scanare nativa si cu
contrast i.v. in faza arteriala si portala
– Administrarea apei pe cale orala este preferabila
administrarii contrastului dens iodat
– Ideala este scanarea intregului abdomen si a
pelvisului pentru depistarea eventualelor colectii la
distanta.
Explorarea CT a pelvisului
• Explorarea pelvisului feminin
– Are indicatii limitate si cu valoare complementara
altor examinari imagistice pentru evaluarea tractului
urinar inferiorstructurilor gincecologice in
traumatisme, infectii, cancer detectie/stadializare si
evaluarea durerii abdominale joase.
• Explorarea pelvisului masculin.
Indicatii limitat si complementare –prostata , vezicule
seminale, vezica urinara si regiune rectosigmoidiana
Examinari speciale
• Protocoale de achizitie si reconstructii speciale si
de pregatire dedicata a pacientului.
• Protocoalele de explorare vasculara
• Colonoscopia virtuala
• Coronarografia CT
• Evaluarea CT a cordului
• Protocoalele in oncologie
• CT in protocoalele de radioterapie.
• Nodulul pulmonar solitar.
Examinarea cerebrala
• Pacientul in suportul pentru extremitatea cefalica in
pozitia de supinatie.
• Cand scanam in modul axial cu barbia in flexie si
simetric pentru a permite inclinarea gantry si
scanarea cerebrala orbito-meatala. Evitarea atat cat
este posibil a iradierii excesive a orbitelor.
• Centrare precisa cu centrorul luminos si instructiuni
de pastrare a pozitiei si de imobilitate a pacientului
pentru evitarea artefactelor de miscare.
Examplu de protocol

Protocol
Slice thickness 5 sau 10 mm
Table increment 10 mm
Kilovoltage 120 kV
mAs per slice 300 mAs
Algorithm Standard
Scan field of view 25 cm
Display field of view 25cm
Window width (WW) 150/100/80
Window level (WL) 40
T
Protocol pediatrie- cap 6 luni- 2ani.
• Patient position Supine, head in head rest,
• Scanner gantry parallel to RBL.
• Head in centre of scan field.
• Start position RBL
• Protocol
• Slice thickness 5-7 mm
• Table increment5- 7 mm
• Kilovoltage 100 kv
• mAs per slice 150 mAs
• Algorithm Standard
• Scan field of view 25 cm
• Display field of view 22 cm
• Window width 150/100/80
• Window level 40
Protocol pentru leziuni cranio-cerebrale
fara leziuni faciale
Patient position Supine, head in head rest if
possible, scanner gantry parallelto RBL. Head in centre of scan
field.
Start position Foramen Magnum
Protocol
Slice thickness 10 mm
Table increment 10 mm
Kilovoltage 120 kV
mAs per slice 300 mAs
Algorithm Standard
Scan field of view 25 cm
Display field of view 25 cm
Window width 150/100/80
Window level 40
Bone window width 1500
Bone window level 500
Protocol pentru leziuni cranio-cerebrale fara
Patient position Supine, head in head rest if
possible, scanner gantryleziuni
parallel faciale
to infraorbital meatal baseline
(IOMBL). Head in centre ofscan field.
Start position Alveolar margin of maxilla
End position Supraorbital margin
Protocol
Slice thickness 5 mm
Table increment 5 mm
Kilovoltage 120kVmAs per slice 300 mAs
Algorithm Standard
Scan field of view 25 cm
Display field of view 25 cm
Protocol pentru explorarea bazei de
craniu
Start position 1 cm below formen magnum
End position Upper border of petrous bone
Gantry angle Parallel to posterior fossa skull base
Protocol
Slice thickness 3 mm
Table increment 3 mm
Kilovoltage 120 kV
mAs per slice 200 mAs
Algorithm Bone/edge
Scan field of view 25 cm
Display field of view 20 cm
Window width 4000/2000/15000
Window level 800/400/250
Protocol pentru explorarea Cta
sinusurilor paranazale
Patient position Prone with head extended and chin supported on
additionalpads in the head rest
Start position Anterior margin of frontal sinusEnd position Posterio
wall of sphenoid sinus
Gantry angle Parallel to posterior wall of maxillary sinus and at 90° t
hard palate
Protocol
Slice thickness 3 or 5 mm
Table increment 3 or 5 mm
Kilovoltage 120 kV mAs per slice 150 or 200 mAs
Algorithm Bone or detail Scan field of view 25 cm
Display field of view 20 cm
Window width 4000
Window level 800/700
Corpuri straine intraoculare
PERFORM A SHORT AP SCAN PROJECTION
RADIOGRAPH
Patient position Supine in head rest with radiographic
baseline angled15–20° craniocaudal.
Start position Infraorbital margin
End position Superior orbital margin
Gantry angle Parallel to infraorbital meatal line
Protocol
Slice thickness 1 mm Table increment 1 mm
Kilovoltage 120 kVmAs per slice 200 mAs
Algorithm DetailScan field of view 25 cm
Display field of view 18 cm
Window width 300
Window level 20/40
Torace
Scout view-topograma
Scanare fara a inclina Gantry – topograma A-P si de Profil.
Aditionala la 90° . Topograma are lungime de 250 – 350cm
In functie de dimensiunile pacientuluidin regiunea superioara
extremitatii stenului – manubriului sternal si sub diafragm inclusiv
glande suprarenale- de obicei programate in protocolul de baza.
Este folosita o doza relativ mica si in general 120 Kv si 60-100mAs
Torace

Beam collimation 5–7 mm


Reconstruction interval 2–7 mm
Pitch 1.5–2, to allow a single breath hold
Standard algorithm Lung/detail or bone algorithm if
appropriate
Matrix 512
kVp 120
mA 200
Substanta de contrast i.v.
Timpul de scanare in functie de regiunea explorata:

Zona de examinare . Debitul . ml/s sec. Scan delay


Mediastin 2 30
Aorta ascendenta 4–5 15–20
Aorta descendenta 3 25–30
Vase pulmonare 5 15
VCS obstructie 2 15–20
Explorarea pancreasului-suspiciunea
de pancreatita
• Contrast oral
• 8–10 mm sectiuni prin abdomen pentru
identificarea pancreasului si colectii fluide .
• Post contrast sectiuni de 5 mm prin pancreas
pentru viabilitate pancreatica.
• Incremental dynamic scanning- 30–40 sec delay
• Scanare continua spirala - 45–60 sec delay
• Injectare : 100–180 ml cu 3 ml/sec pentru
vizualizarea pancreasului si a amximului de priza de
contrast in parenchimul acinar.
Protocol Ficat 64 slice-uri
Acquisition Phase Phase Included Scan Delay Respiration Phase Anatomical Coverage

Non Contrast N/A N/A N/A N/A

Arterial Phase Yes bolus trigger inspiration Abdomen to include dome of


liver through iliac artery
bifurcation.

Venous Phase Yes 60 sec inspiration Abdomen to include dome of


liver through iliac artery
bifurcation.

Delayed Phase N/A N/A N/A N/A

Scan Comments: If both an abdomen and pelvis is ordered the pelvis is imaged during the venous phase
Technical Parameters Parameters

kVp 120

Effective mAs 300

Time (Rotation) 0.5 sec

Average Acquisition Time 8-10 sec

Collimation 64 x 0.6mm

Pitch Value 0.8

Scan Direction craniocaudal

Comments: The Effective mAs is adjusted based on a patient’s body habitus. In addition, CareDose can be used to maintain image quality while lowering
patient dose.
econstruction Parameters Soft Tissue Thin Data Lung

Slice Thickness 3mm 0.75mm 3mm

Reconstruction Spacing 3mm 0.5mm 3mm

Reconstruction Algorithm B30F B20F B80F

Window Width and Level 410/10 410/10 1600/-500

Reconstruction Comments: Coronal and sagittal image reconstructions are also performed.
Parameters

Contrast Type Non ionic

Contrast Volume 120ml

Saline Flush N/A

Injection Rate 3-5ml/sec

Oral Contrast H2O

Contrast Volume 1000ml

Comments: Bolus triggering is used with a trigger of 200 H

S-ar putea să vă placă și