Testul nr.

1
Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale
1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real
Drept real drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite prerogative
asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane.

Drepturile reale principale:

Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns
n limitele determinate de lege
Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioad determinat sau
determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca
proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu
i de a-l nstrina.
Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i
culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale. Titularul dreptulu de abitatie are
dreptul s locuiasc n locuina unei alte persoane mpreun cu soul i copiii si chiar dac nu a fost
cstorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaia.
Servitute - sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt
proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta n sporirea confortului terenului dominant ori poate
rezulta din destinaia lui economic.
Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia n vederea edificrii i exploatrii unei
construcii, deasupra i sub acest teren, sau a exploatrii unei construcii existente. Acest drept este
alienabil, se transmite prin succesiune i poate fi obiect al unui contract de locaiune.
Dreprturile reale accesorii
Gaj - drept real n al crui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanelor sale cu
preferin fa de ceilali creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj n cazul n care
debitorul (debitorul gajist) nu execut obligaia garantat prin gaj.
Ipoteca
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in
general cu cele de creanta

Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le corespunde obligaia
general i negativ de abinere, de a nu face nimic care s le aduc atingere.
Drepturile de crean sunt drepturi relative, pentru c sunt opozabile doar subiectului ori
subiectelor pasive determinate crora le revine obligaia concret de a da, de a face, de a nu face.
Intrnd n coninutul drepturilor patrimoniale, ntre acestea exist asemnri i deosebiri.
Principalele asemnri sunt urmtoarele:
sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorsc din acte sau fapte juridice nelese n sens
strict - stricto sensu sub aspectul naturii i coninutului lor, avnd expresie economic, ambele sunt patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale i drepturile de crean sunt urmtoarele:
sub aspectul subiectului pasiv; pe cnd n cazul dreptului real acesta nu este cunoscut, este
nedeterminat, este alctuit din toate celelalte subiecte de drept, n cazul dreptului de crean, dimpotriv,
este cunoscut titularul obligaiei corelative, care este debitorul;
sub aspectul coninutului obligaiei corelative; n cazul dreptului real, subiectului pasiv
nedeterminat i incumb obligaia general negativ, de a nu face nimic de natur s stnjeneasc
exercitarea dreptului, adic obligaia de non facere, spre deosebire de dreptul de crean cruia i
corespunde obligaia debitorului de a avea o conduit determinat, s dea, s fac sau s nu fac +ceva. El
trebuie s se abin de a face ceva ce ar fi putut s fac n lipsa unei astfel de obligaiuni;
sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca numr, fiind prevzute de lege explicit i
implicit, lucru care face posibil o enumerare a lor. Dimpotriv, drepturile de crean sunt nelimitate,
subiectele de drept pot creea, n baza principiului autonomiei de voin, oricte drepturi de crean ar dori;
sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter perpetuu
(ex. proprietatea), fie o
durat mai lung, limitat n timp sau depinznd de un eveniment (bunoar pn la decesul

beneficiarului), pe cnd drepturile de crean sunt, n principiu, temporare, creditorul putnd pretinde de
la debitor ndeplinirea obligaiei, drept care de regul este mai scurt;
sub aspectul coninutului i al efectelor juridice, numai dreptul real este nsoit de cele dou
prerogative: dreptul de urmrire i dreptul de preferin.
Dreptul de urmrire (droit de suite) const n prerogativa conferit titularului dreptului real, de
a urmri bunul la care se refer dreptul su real, n minile oricui s-ar gsi n mod nelegitim, n vederea
restabilirii situaiei anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate s-l revendice de la deintorul nelegitim,
creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vnzare a imobilului ipotecat chiar dac ntre timp a fost
nstrinat de debitor etc.
n cazul dreptului de crean nu exist acest efect. Caracterul su relativ confer
titularului doar posibilitatea de a pretinde numai i numai de la debitor executarea obligaiei.
Dreptul de preferin const n prerogativa conferit titularului dreptului real de a avea
prioritate fa de orice alt drept, cu privire la acelai bun, pe care poate s i-l valorifice naintea titularilor
altor drepturi. De exemplu titularul dreptului de proprietate (drept real principal) are posibilitatea de a
opune dreptul su altei persoane care ar fi dobndit acelai drept, de la acelai autor i cu privire la acelai
bun, dac i-a conservat legal dreptul real dobndit (a intabulat dreptul dobndit). De reinut c situaia
este alta n cazul drepturilor reale accesorii, dreptul de preferin constnd n posibilitatea titularului
dreptului real de a-i realiza dreptul cu ntietate ori prioritate fa de ali creditori care au aceleai
drepturi asupra bunului urmrit, dar care au un rang inferior. Dac este vndut la licitaie public un
imobil ipotecat, mai nti este satisfcut creana creditorului ipotecar i, n ipoteza c mai exist valori
rmase, ele se distribuie n proporie egal creditorilor chirografari.
n privina titularului dreptului de crean, posibilitatea sa este limitat n a pretinde
debitorului sau succesorilor acestuia executarea obligaiei asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de aprare i al modului de realizare. Drepturile reale
sunt aprate prin aciuni reale (aciunea n revendicare, aciunea n grniuire), pe cnd drepturile de
crean sunt aprate prin aciuni personale (aciunea pentru predarea bunului vndut, aciunea pentru
plata preului, etc.).
Modul de realizare se refer la efectele juridice pe care le produc, dup cum s-a reinut
mai sus, dreptul real este un drept absolut, opozabil erga omnes, realizabil fr concursul subiectului
pasiv abstract, dreptul de crean ca drept relativ este opozabil numai debitorului, el poate fi realizat
numai cu concursul - activ sau pasiv al titularului obligaiei.
- sub aspectul prescriptibilitii; drepturile reale sunt n principiu imprescriptibile extinctiv, iar
drepturile de crean sunt supuse prescriptibilitii; regimul prescripiei extinctive are anumite
particulariti n funcie de felul drepturilor patrimoniale reale sau de crean.
1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de
gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si
intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale.
Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau anumite prerogative
asupra bunului pe care le exercita in mod direct si fara intervetia altei persoane

Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta
principiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica transferul de bunuri si de drepturi
patrimoniale din proprietatea privata in proprietatea publica, transferul catre stat d bunuri proprietate
publica ce apartin unei unitati administrativ teritoriale sau; dupa caz, cedarea catre stat sau catre o unitate
administrativ teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate
publica de interes national sau local, in conditiile prevazute de lege, dupa o dreapta si prealabila
despagubire.

Act de putere publica prin care se dobindeste proprietatea de la persoane privat enecesare
lucrarilor de utilitate publica in mod fortat in schimbul unei prealabile despagubiri
2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exproprierii pentru cauza de
utilitate publica
1. etapa premargatoare
Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica, se declara pentru lucrari de
interes national sau local. Sunt de utilitate publica de interes national lucrarile care, prin functiile lor,
raspund obiectivelor si interesului intregii societati sau a unei mari parti din ea. Utilitatea publica de
interes national se declara de Parlament, iar utilitatea publica de interes local de catre consiliul local .
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si numai in
cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere. Expropriatorul numeste o Comisie de experti care
efectueaza aceasta cercetare. Aceasta comisie stabileste ce lucrari trebuie efectuate, daca lucrarile vor fi
de utilitate publica, determina expres care bunuri vor fi expropriate.
2. declararea utilitatii publice
Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu anumite bunuri concrete. Din
acest moment exproprierea este ireversibila, adica poate contesta faptul exproprierii.
3. etapa administrativa
Inaintarea propunerii de exproproator expropriatului in conditiile articolului 9 al Legii nr. 488.
Astfel cel care urmeaza a fi expropriat tb s afie instiintat in scris despre propunerea exproprierii. Aceasta
va contine o notificare adresata persoanelor fizice si juridice titularre de drepturi reale asupra obiectului
de expropriere, oferta de despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi patrimoniale sau,
dupa caz modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. In cazul exproprierii de locuinta sau teren,
proprietarului i se va propune in proprietate o locuinta sau un alt teren.
4. etapa judiciara
In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este in drept sa faca
intimpinare impotriva prpounerii de expropriere. In intimpinare va indica in ce conditii va accepta
expropriere, si o va depune in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul care a facut
propunerea de expropriere. Intimpinarea se solutioneaza in decursul a 30 de zile de catre o comisie,
constituita prin hotarire de Guvern pentru lucrarile de interes national si prin decizie a consiliului local
pentru lucrarile de interes local. Dupa deliberare, comisia emite o decizie motivata, care se comunica
partilor in termen de 5 zile de la adoptare. Decizia comisiei serveste drept temei pentru determinarea
cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de
expropriere. In cazul in care accepta conditiile din decizia comisiei, expropriatul si exprpopriatorul pot
conveni asupra modalitatii de transfer a proprietatii vor stabili marimea despagubirii si modalitate de
achitare. Un asemenea acord dintre parti urmeaza a fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind
suportate de expropriator. Daca expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromis asupra
conditiilor de expropriere nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei, exproprierea nu poate fi
facuta decit prin hotarire judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.
2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de expropriere pentru cauza de
utilitate publica pe care Guvernul o va inainta proprietarului unei case, cu teren, aferent, prin care
urmeaza a fi construita o linie de cale ferata.
Notificare
Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate publica

Guvernul, in numele statului Republica Moldova, propune cetateanului Andronic Gheorghe,

domiciliat in orasul Causeni, proprietarul locuintei si terenului aferent amplasat pe strada Igor Vieru, 17,
expropierea acestora pentru cauza de utilitate publica, si anume, construirea unei linii de cale ferata. In
acest scop cetateanulu i se propune in loc casa si terenul aferent acesteia amplasat pe strada Petru Rares
4/1 si o despagubire de 4000 USD. transferul de bunuri cit si de drepturi va avea loc dupa plata
despagubirii si stabilirea definitiva a cetateanului in noua casa de locuit.
Data

semnatura

Testul 2
Subiectul I. Proprietatea comuna
1

definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formale sale. Explicati conceptul de cota-parte
ideala
proprietate comuna modalitate a dreptului de proprietate, care se caracterizeaza prin faptul
ca dreptul apartine concomitent asupra aceluiasi bun mai multor proprietari (coproprietari).
Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate
prerogativele conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
Proprietate comuna pe cote-parti obiectul ramine nefractionat in materialitatea sa, pe cind dreptul de
proprietate se fractioneaza pe cote-parti aritmetice ideale, egale sau inegale.
Proprietate comuna in devalamasie dreptul de proprietate comuna apartine titularilor devalmasi si au
ca obiect bunurile comune.
Cota parte ideala parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura, cota din
dreptul de proprietate comuna.

Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote-parti fortata.

Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect bunuri, care prin natura sa si
destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari, fiind accesorii pe linga alte bunuri, considerate
principale, proprietate a acelorasi titulari.
Exista urmatoarele cazuri:\

Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau mai multe apartamente avind propretari
diferiti
Codominiu complex unic de bunuri imobiliare, care include in hotarele stabilite si blocurile de
locuinte, alte obiective imobiliare amplasate pe el, in care o parte constituind locuintele , incaperile cu alta
destinatie decit acea de locuinta se afla in proprietate privata de stat sau municipala, restul in proprietate
comuna indivizibila. Acesta se constituie prin asocierea obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare
amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a
autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea nr 913proprietatea in condominiu include toate partile
proprietatii aflate in folosinta comuna: terenul pe care este construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele,
hornurile, scarile casei, holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte, terenurile
aferente in hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte obiective deservirii proprietatii imobiliare a
condominiului.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara constituirea unor
asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica in momentul
inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii Informationale, care poate fi
efectuata doar dupa ce obietivele sunt date in exploatare. Calitatea de membru o au toti proprietarii.
Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari sunt: adunarea generala a membrilor asociatiei si
consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi din condominiu pot fi instrainate liber, deoarece fac

parte din proprietatea exclusiva a fiecarui membru al asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate
comuna pe cote parti fortate si perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul
partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor
coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.
-

Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zid, sant si gard)

Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in intravilan este prezumata a fi
proprietate comuna pe cote parti a vecinilor daca nu rezulta contrariu din titlu, dinstr-un semn de
necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate
exculsiva prin uzucapiune. Prezumtia poate fi combatuta prin probe contare, si anume prin acte juridice
din care sa rezulte ca zidul apartine unui singur proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf
regulamentelor de urbanism. Semn de necomunitate situatia in care culmea zidului este dreapta si
perpendiculara spre un teren si inclinata spre celalalt teren. In acest caz, se presupune ca zidul apartine
exclusiv proprietarului terenului spre care este inclinata culmea zidului. Prezumtia de comunitate poate fi
rasturnata si prin uzucapiune daca se dovedeste ca un singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.

Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca, aleea , fintina folosite de
2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea normala a proprietatilor vecine fac obiectul dreptului de
proprietate comuna pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste obiecet sa fie afcetate de regimul
proprietatii comune pe cote parti fortate este necesar ca, pe de o parte , sa serveasca exploatarii a cel putin
2 proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia despartitoare a acestor 2 proprietati.
Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte lucrari funerare)
3 Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale
2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale
Dreptul de proprietate tb aparat de 2 tipuri de incalcari>
-

Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui drept. In
asa caz legea angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de despagubiri.
Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca bunul.

Dreptul civil protejeaza dreptul de proprietate prin 2 metode :

1

Nespecifice actiunile in justitie ale proprietarului care nu se intemeiaza direct pe dreptul de

proprietate ci pe o alta institutie de drept civil.
- Actiunea in executarea silita a contractului partea care a primit bunul are obligatia
contractuala de a restitui bunul
- Actiune in delict acordate proprietarului pt a obtine despagubiri de la faptuiutorul
pe temeiul deteriorarii sau distruferii bunului
- Actiune in nulitate a actului juridic
- Actiune in justitie bazata pe imbogatirea fara just de cauza
2 Specifice se intemeiaza direct pe dr de proprietate sau pe stapinire.
- Actiuni posesorii actiuni reale prin care se urmareste apararea stapinirii unui bun
ca simpla stare de fapt si se intemeiaza pe posesie ca stare de fapt (reintegrare,
complingere)
- Actiunii petitorii actiuni reale prin care se urmareste apararea dreptului de
propietate sau a unui alt drept real. Reclamantul invocind un dr real si cerind sa i se
recunoasca calitatea de titular a dr real si cere apararea dreptului :
In revendicare
Negatorie
Confesorie
Granituire
Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si actiunea negatorie

Asemanari:

actiuni petitorii
mijloc specific de aparare a drepturilor reale
se intemeiaza direct pe dr de proprietate
actiune reala

deosebiri:
actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil
actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este imprescriptibila.
Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei. Grigore
Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .

Testul 3
Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
1

Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

Posesiunea mijlocita stapinirea indirecta a unui bun, prin intermediul unui tert. O are cel care nu
intruneste cele 2 elemente, in special el nu intruneste corpus.
Posesiunea nemijlocita stapinirea directa a unui bun, prin putere proprie. O are cel care intruneste
ambele elemente ale posesiei: animus si corpus.
Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si cel
nemijlocit in privinta bunului posedat.

Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita exista o legatura
complexa. Posesorul mijlocit are posibilitatea de a apela la protectia posesiunii in cazul in care posesorul
nemijlocit nu o face. In acest caz, posesorul mijlocit poate apela la dreptul ce ii apartine asupra bunului
(dreptul de proprietate), dar poate apela si la mijloacele de protectie pe care le acorda posesiunea, desi nu
detine bunul, se considera posesor mijlocit , iar in acaesta calitate poate beneficia de protectia acordata de
institutia posesiunii. Posesorul mijlocit poate apela, in caz de incalcare a dreptului, la mijloacele de
protectie a dreptului sau si nu la mijloacele de protectie pe care le acorda posesia. Pe de alta parte, se
sustine ideea ca, in cazul unei astfel de constructii a posesiunii, este vorba doar despre un drept de
posesiune , existenta dreptului de posesiune explicind legatura dintre posesiunea mijlocita si cea
nemijlocita.
Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite in cazul in care intre
posesorul nemijlocit si cel mijlocit exista raporturi juridice. Uzufructuarul, creditorul gajist, arendasul,
chiriasul, depozitarul precum si alte persoane care detin bunul in baza unui raport juridic sunt considerati
posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in cazul unui uzurpator nu poate exista decit un posesor nemijlocit.
Nu toate persoanele care stapinesc bunul sunt considerate posesori ai acestuia.
3

Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias, depozitar sau
in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de o alta persoana sa
posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este posesor mijlocit. In cazul in care o
persoana este proprietar a doua case de locuit, insa una o da in chirie, deci nu stapineste de fapt bunul,
atunci chiriasul este imputernicit sa apere posesia lui A.

Subiectul II. Dreptul de uzufruct

1

Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

Dreptul de uzufruct dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinata sau
determinabila bunul unei persoane si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu
indatorirea de a-i conserva substanta.
Caracterele juridice>

Este un drept real presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul preia
bunul in starea in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua reparatiile de
intretinere a bunului, a se comporta fata de el intocmai ca un proprietar
Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa poate dura cel mult pina la decesul
uzufructuarului, iar in favoarea unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de 30 de ani.
Uzufructul este un bun inalienabil nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod, nici
gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca uzufructul,
inclusiv locatiune sau arenda
Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile
Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.
Proprietarul este obligat s-i predea locatarului lucrul n bun stare la intrarea nfolosin i s-1
menin n stare de folosin (fiind obligat la efectuarea reparaiilor necesare n timpul locaiunii
Cu alte cuvinte proprietarul are obligaii active, care converg ctre asigurarea folosinei utile i
linitite a lucrului nchiriat.n cazul uzufructului, proprietarul nu are nici o obligaie pozitiv, fa
deuzufructuar; el trebuie numai s-l lase pe uzufructuar s foloseasc lucrul fr a-1stnjeni sau
tulbura, deci pred lucrul n starea n care se afl i nu este obligat la niciun fel de reparaii n
timpul uzufructului.
Dreptul locatarului, fiind un drept de crean, este totdeauna mobiliar, chiar i cnd folosina se
exercit asupra unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar sau imobiliar, dup
cum bunul asupra cruia se exercit este un bun mobil sau imobil.
Locatarul (chiriaul) fiind parte ntr-un raport de obligaie nu poale renuna laobligaiile sale prin
abandonarea lucrului, n timp ce uzufructuarul fiind inut numai propter rem,
(datorit lucrului) se poate sustrage oricrei obligaii, abandonnd lucruli folosina sa.
Locaiunea, cu drepturile i obligaiile care se nasc din ea, se transmite motenitorilor prilor, pe
cnd uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului.
Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru cauza de
moarte este lovit de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4

Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt

1

Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea ca stare de drept.

Poseiunea ca stare de fapt exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care in conditiile
legii, produce anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar fi o stare de drept
si mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in care est este transmis numai
dreptul de posesiune arat implicit ca transmitatorul nu este si titularului dreptului principal la care
posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular
intre posesie si dreptul de proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :
posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia posesie - drept de
proprietate este de la parte la intreg;
posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz prin
notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute ale acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care, din
punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real

Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale posesiei. Demonstrati care din
aceste concepte si-au gasit reflectare in CC din 2002.

Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este doar persoana
care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar. Aceasta teorie
distinge cele 2 elemente ale posesiunii:
a
b

Material
Intentional

Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur element si anume la
cel material, corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.
La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care posesiunea se caracterizeaza prin
intrunirea ambelor elemente, cel material si volitiv. Aceasta parere este insa gresita. Dispozitia art 303(1)
nu permite a sustine ca posesiunea trebuie sa intruneasca ambele elemente. In acest articol se cere ca cel
care poseda doar sa doreasca acest lucru, nu sa considere ca poseda un lucru pentru a-l avea in
proprietate.
3

In cazul in care posesorul si proprietarul este una si aceeiasi persoana

Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct

2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii stabileste CC privind
obiectul dreptului de uzufruct.
Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror bunuri care se afla in circuit civil,
cu exceptia celor din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
Obiect al uzufructului orice bun neconsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau imobil, corporal
sau necorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
2

determinati daca bunurile consumptibile pot fi obiect al dreptului de uzufruct si

determinati ce particularitati comporta.

Potrivit art. 402 CC al RM uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile neconsumptibile si bunuri
consumptibile, care se consuma prin primul act de uz, de care poate dispune, avind insa obligatia de a
restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare.
3

Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului meu Popa Vasile Gheroghe, depozitul bancar
deschis pe numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la implinirea majoratului, depozitul va fi
detinut de catre sotia mea Popa Galina cu titlu de uzufruct culegind astfel beneficiile, adica dobinzile
acumulate pe seama depozitului.
Testul 5
Subiectul I. Functiile patrimoniului
1

Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului

Patrimoniu totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani), privite ca o
suma de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor pf sau pj determinate.
Functie a patrimoniului
2

Identificati si analizati functiile patrimoniului

Gajul general al creditorilor chiografari creditorii negarantati neavind o garantie reala asupra
unui bun determinat, ca de exemplu, creditorii gajisti au in schimb, drept garantie, intregul
patrimoniu al debitorului, privit in ansamblu, ca universalitate juridica, existenta independent de

bunurile ce intra in cuprinsul sau. Patrimoniu asigura creditorilor chirografari posibilitatea de a-si
satisface creantele, ajunse la scadenta, din bunurile debitorului, existente la acest moment,
indiferent de faptul daca au existat sau nu la aparitia creantei.
Subrogatia cu titlu universal in cadrul oricarui patrimoniu bunrile si valorile se inlocuiesc
intre ele in mod automat, fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte cuvinte, are loc o
subrogatie real acu titlu universal, in care bunurile care ies din patrimoniu sunt inlocuite cu
echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul valorii platite pentru achizitionarea
unui bun este luat de bunul astfel dobindit.
Subrogatia cu titlu particular un bun determinat inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza doar in
cazurile expres prevazute de lege.
Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.

Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului

2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC

Obligatia de a primi bunul si de intocmire a inventarului (art. 399)

De a se folosi de bun ca un proprietar (art. 395)
De informare (art. 410)
De pastrare a destinatiei bunului (art. 411)
Efectuarii reparatiilor (art. 412)
De plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat (art. 414)
De a restitui bunul obiect al uzufructului (art. 423 alin 1)
De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa uzufructuarului
(art. 423)

2.2. determinati care reparatii cad

proprietar.

in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina nudului

Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului (reparatii de intretinere,
mari) sau in sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).
Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului, precum si reparatiil emari,
daca ele se datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere. Legiuitorul nu a distins reparatiile de
intretinere de cele mari sau capitale. Prin reparatii de intretinere se subinteleg reparatiil ecurente efectuate
periodic care permit mentinerea bunului in stare normala pentru folosinta si exploatare si care nu implica
modificarea substantei lui. Reparatiile mari sunt aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul nu este obligat
sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.
4

Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza
vechimii ori unu icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt caz.
Testul 6

Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii

1

Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii

Dobindirea posesiunii actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica exercita voit o
stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci cind se va afla in
stapinirea lui.
Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.
2

Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a posesiunii

Modurile de dobindire a posesiunii:

In baza unor acte juridice, care denota un control asupra bunului

In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea, pastrarea bunurilor mobiliare, granituirea,
calcarea, ingradirea, punerea de semne sau cultivarea terenurilor)

Modurile de pierdere a posesiunii:

Prin vointa posesorului:

Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, in posesiunea altei persoane
Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de catre posesor
Contrar vointei posesorului:
Disparitia bunului
Expropriere
Rechizitie
Nu, deoarece el nu detine animus si anume elementul volitiv al posesiunii.

Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite

2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin
Bun gasit bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta persoana l-a gasit
Bun fara stapin bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres lal dreptul de proprietate, bunurile
abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor nu au proprietar.
2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel al
persoanei care a raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul de politie.
Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de proprietar insa cel ce l-a predat la
politie va putea dobindi dreptul de proprietate asupra telefonului gasit in cazul in care timp de 6 luni
sectorul de politie nu a putut identifica adevaratul proprietar sau acela nu l-a revendicat inca.

2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate

Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in baza art. 324, alin 2 al CC, indicind
faptul ca fostul proporietar nu va mai putea revendica bunul pentru ca au expirat 6 luni de la predarea
bunului sectorului de politie
Testul 7
Subiectul I. Prezumtia proprietatii efect al posesiunii ca stare de fapt
1

Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt

Prezumtia operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt cunoscut

Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare de fapt este exercitata de
insusi titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de proprietate in
favoarea posesorului. Astfel art. 305(1) prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu
este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul. Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul
de proprietate tb inscris in registrul public si nici fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut
sau iesit din posesiune in alt mod fara voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare,
Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a demonstra faptul ca
altcineva este proprietar.
2

Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii

Absoluta prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate este inscrisa intrun Registru public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale asupra bunulurilor
imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la
data inscrierii in Registrul bunurilor imobile, cu exceptiile prevazute de lege. Prin urmare, in privinta
bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza, deoarece constatarea simplei stari de fapt, de
stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit simpla
posesiune a unui imobil far ainscrierea acestuia in registru public nu are ca efect aparitia dreptului de
proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va opera nici in
cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea posesorului far
avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar vointei posesorului.
Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit in alt mod contrar vointei proprietarului trebuie dovedit
de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va opera regula conform careia posesorul
est eprezumat proprietar al bunului.
3

Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul de bani si titluri de valoare la purtator poate
invoca in toate cazurile regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului, chiar si
atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au ft furate, pierdute ori au iesit din posesiune fara
voia posesorului. Acest lucru este evidentiat in finalului alin. (1) al art. 305 CC. Prezumtia proprietatii
opereaza si pentru posesorul anterior. Astfel, art. 305 alin 2 stipuleaza se va considera ca posesorul
anterior a ft proprietar al bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.

Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila modalitati ale dreptului de proprietate

2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.
Proprietatea anulabila modalitate a dreptului de proprietate. Prin drept de proprietate anulabila se
intelege dreptul de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de proprietate, lovit ulterior de
nulitate relativa.
Proprietate rezolubila, modalitate a dreptului de proprietate. Intr-o opinie, este rezolubila propretatea
afectata de o conditie rezolutorie, adica, dreptul de proprietate este amenintat sa dispara daca se produce
un eveniment viitor si nesigur. Intr-o alta opinie, proprietatea este rezolubila nu numai in cazul cind
transferul dreptului de proprietate s-a facut cu o conditie rezolubila, ci si in cazul cind transferul s-a facut
cu o conditie suspensiva.
2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimul juridic
al acestor modalitati ale dreptului de proprietate
In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele juridice civile incheiate: prin
viciere de consimtamint (227-229 CC), cu nerespectarea conditiilor la capacitate (224), cu absenta
consimtamintului ca urmare a lipsei de discernamint (225), cu incalcare limitei imputernicirilor (226),
prin leziune (230), in urma unei intelegeri doldosive intre reprezentatntul unei parti si cealalta parte (231),
cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun. In toate aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativa a
actului juridic civil translativ de drept de proprietate numai in limitele termenului de prescriptie si la
vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a expirat termenul de prescriptie de declarare a nulitatii
actului juridic (nulitatea realtiva), dreptul de proprietate al dobinditorului este nesigur. In cazul in care
faptele invocate in actiunile in anulare se dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a
incetat. Aceasta incetare a dreptului de proprietate insa avea un aspect retroactiv, adica se va considera ca
dreptul de proprietate al dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei incheiate,
ci in momentul incheierii conventiei. Si, viceversa, in cazul cind a ft scapat termenul de prescriptie pt
inaintarea actiunii in anulare a actului jurici civil ori actiunea a ft respinsa dr de pr a dobinditorului va fi
consolifat definitiv.
Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi considera art 240 CC. Din prevederil acestui
art reoese ca ajc se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea conditiei atrage desfiintarea
ajc si restabilirea situatiei exostente pina la incheierea lui. Caracterul rezolubil al proprietatii consta in
faptul ca dr de pr in asatfel de cazuri se afla intr-o stare nesigura, provizorie si poate disparea la

implinirea conditiie rezolutorii. Prin urmare, bunul transmis sub o conditie rezolutorie apartine
concomitent a 2 proprietari: dobinditorul (proprietar sub onditie rezolutorie) si transmitatorul (proprietar
sub conditie suspensiva). Proprietarul actual si provizoriu, deoarece dreptul sau este amenintat cu conditie
rezolutorie, iar transmitatorul are posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realuzeaza
conditia suspensiva. In aceste cazuri tb sa se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei
ai ft retinuta cu rea-credinta de partea pt care survenirea conditiei este dezavantajoasa, conditia se
considera survenita. Daca la survenirea conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care survenirae
conditiei este avantajoasa, conditia nu se considera survenita.
2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate in cadrul careia
fiecare titular exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de proprietate pe
perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate, presupunand cel putin doi
titulari care pot fi persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, intre care nu exista nici un raport juridic.
Testul 8
Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1

Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala

Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea imobiliara natura si anujme despre
accesiunea paminturilor depuse sau create de ape, dar nimic despre accesiunea animalelor (proiectul CC)
a cuprins asemenea reglementari. Unirea unui bun imobil cu un alt bun imobil si are loc ca urmatre a unui
eveniment al naturii.
Accesiunea imobiliara artificiala este reglementat in CC, art329. Ea se intilneste in cazul cind:
Se face o constructie sau plantatie pe un fond s
Unei cladiri existente se adauga constructii noi.
In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina unei personae, iar materialul
constructiei sau plantatiei sa apartina unei alte persoane.
2

Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si artificiale.

Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la aluviuni,
avulsiuni, insulele albii parasite.
Aluviunile cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare. Conf alin1
aceste adaosuri revin proprietarului de teren riveran. prin adaugirile de teren, stipulate in alin1, tb sa
intelegem nu doar pamintul, ci toate ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce apele curgatoare aduc
si lasa la tarm, precum nisipul, pietrisul etc.
Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al adaosurile bruste. Se pot intimpla ca , in
timpul revarsarilor in curs de apa, sa se rupa o bucat amare care poate fi identificata dintr-o proprietate sa
o alipeasca la o alta proprietate riverana. Aceste alipiri de teren se numesc avulsiuni. In cazul avulziunii
proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren, pastreaza asupra acestei portiuni dreptul de
proprietate, cu conditia revendicarii ei in decursul unui an de la data la care proprietarul terenului la care
s-a alipit partea a intrat in posesiunea partii alipite. Acest teremen de 1 an stipoulat la art 238(3) este unul
de perimare. Daca, in acest termen proprietarul de la care a ft rupta bucata de teren nu o va revendica, va
pierde dreptul de proprietate asupra ei, iar proprietarul terenului riveran la care s-a alipt bucata va devein
prorprietarul ei.
Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil prin fapta unei persoane.
Proprietarul terenului construieste pe propriul sau teren cu materialele de constructive ale unui
tert care nu-I apartin. Proprietarul terenului contructor devine proprietar al constructiei. Din
momentul incorporarii proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie prorietar. Constructorul are
obligatia sa restituie fostului propritar al materialelor contravaloarea, imbogatirea fara just de

cauza(art 1389 CC) si de a repara prejudiciu cauzat fostului proprietar al materialelor. Aceasta
actiune este una in delict(1398 CC). Trebuie sa se constate vinovatia constructorului.
Constructorul este un comparator al materialelor, situatia accesiunii apare in cadrul livrarii dar
care contine clauza ca cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii totale
Proprietarul materialelor construieste pe un teren care nu-I apartine. Proprietarul terenului va
devein si proprietar al constructiei facut de tert (art 329 CC). nu este neaparat ca aceasta solutie sa
fie corecta CEDO. Proprietarul terenului trebuie sa despagubeasca constructorul. Valoarea
despagubirii se calculeaza in functie de vinovatia constructorului:
a De rea-credinta- proprietarul terenului are urmatoarele actiuni:
- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul constructorului
- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca despagubirea:
Valoarea materialelor si a muncii depuse de constructor (cheltuieli reale)
Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului dupa constructia imobilului
b De buna-credinta proprietarul terenului nu poate refuza constructia si nu poate cere
demolarea ei si trebuie sa accepte in proprietate cu achitarea. Despagubirea similar
situatiei de mai sus.
IJ va da cistig de cauza lui Stamati, deoarece Ana Nichifor vrea sa plateasca doar cheltuielile de
constructive nu si costul materialelor.

Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct

2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de usufruct
Moartea uzufructuarului pf sau lichidarea uzufructuarului pj uzufructul fiind un drept
inalienabil, poate sa existe atita timp cit exista persoana in a carei favoare a fost constituit. Daca
uzufructuarul pf a decedat, uzufructul se considera stins, iar clauza prin care s-ar fi stipulat
trecerea uzufructului catre mostenitori este nula de drept. Daca pj a ft radiat din Registrul de stat
ca rezultat al lichidarii sau a ft dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau a ft dizolvat in
urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembrare, uzufructul se considera stins.
Expirarea termenului. Uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este constituit daca
nu a intervenit o alta clauza de stingere. Termenul de constituire a uzufructului poate fi determinat
sau determinabil. Este vb de un termen determinat atunci cind in actul de constituire se prevede
un anumit nr de ani sau o anumita data. Este determinabil termenul care deppinde de anumite
evenimente ce vor surveni in viitor (virsta uzufructuarului sau a unui tert). Uzufructul constituit in
favoarea unei pj se stinge la 30 de ani, chiar daca actul def constituire prevede un termen mai
mare.
Anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dreptul de proprietate. Uzufructul
inceteaz in cazul in care, prin HJ a ft rezolvit sau anulat actul juridic prin care cel care a instituit
uzufructul a dobindit titlu de proprietate.
Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Legiutorul a stipulat expres dreptul uzufructuarului
de a renunta la dreptul sau, care poate fi exercitat chiar si in cazul in care nudul proprietar se
opune.
Distrugerea bunului. Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in intregime intrun caz fortuity. Daca bunul este distrus in parte, uzufructul continua asupra partii ramase. In cazul
in care bunul distrus a ft asigurat, uzufructul va continua asupra indemnizatiei de asigurare daca
aceasta nu este folosita pt repararea bunului.
Intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de proprietar si de uzufructuar. In cazul in
care dr de pr si de usufruct se reunesc in persoana aceluiasi titular, uzufructul se stinge.
Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructuarul convin
in aceasta privinta. Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept poate fi stins
prin stingerea dreptului dar numai cu acordul uzufructuarului.
La cererea nudului proprietar art. 421. Uzufructul poate inceta la cererae nudului proprietar
atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni ori il lasa sa
degradeze. Daca uzufructuarul nu cade de accord cu nudul proprietar, acesta il va actiona in IJ,
demonstrind abuzul de folosinta.
2.2. efectele singerii dreptului de usufruct

La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar, in stare
corespunzatoare, bunurile pe care le detine in virtutea dreptului de usufruct. Prin stingerea dr de
usufruct tb sa inceteze orice folosinta a bunului, acesta revenind in posesiunea proprietarului. Fructele
natural neculese la sfirsitul perioadei sint ale nudului proprietar daca actul de constituire nu prevede
altfel. Fructele civile(dobinda, dividendele, arenda si chiria), se percep zi de zi, suma calculate pina
la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la fdata stingerii a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul pieirii sau
distrugerii totale a bunului.
Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa despagubeasca
proprietarul. Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la despagubire. Este
important sa mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in cazul in cazre obiectul
uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul poate dispune de bunurile consumptibile, insa
cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare. Numai in cazul in care, la data
stingerii uzufructului, este imposibil a restitui bunurile se va restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul
are obligatia de a restitui bunurile nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care
bunurile se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le restituie in
starea in care se afla la data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar.
Aceste dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in principiu, ele se uzeaza prin
utilizare. Daca se constata ca uzura sau degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei uzufructuarului,
acesta va fi tinut la plata despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a bunului la miomentul
restituirii tb sa se faca in temeiul actului de invetariere a bunurilor mobile intocmit la momentul
predarii bunului sau in cazul imobilelor al actului de constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor,
stingerea uzufructului se consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt,
actul de constatare a stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat
al pj, actul prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ),
va fi prezentat cadastral territorial. Pornind de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii uzfructului,
nudul proprietar va fi obligat sa compensezze uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe care
acesta le-a suportat. Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o stare mai buna decit
cea indicate la art 409, aceasta imbunatattire datorindu-se interventiei uzufructuarului, nudul
proprietar est eobligat sa restituie valoarae imbunatatirilor.
2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea, modificarea sau stingerea este
conditionata de inscrierea in registrul de stat. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se
consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a stingerii
dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul prin care
uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat
cadastral territorial
Testul nr.9
Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare
1

Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul posesor p/u asi apara posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de fapt contra unor
tulburari ilegale.

Actiunea in reintegrare este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara restituirea
stapinirii de fapt asupra bunului.
2

Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:

1 Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2 Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului de
prescriptive extinctive
3 Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului
4 Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent
5 Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie

Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au apartinut
anterior,adica inainte de producerea furtuluiEa trebuie sa demonstreze ca Ion (piritul) nu are un
drept preferential de posesie asupra gainilor,iar matusa Parascovia este un posesor de buna-credinta
si ca actiunea judiciara depusa de catre aceasta nu a depasit termenul de prescriptie de 3 ani.Matusa
Parascovia trebuie sa demonstreze ca a fost deposedata de gaini anume printr-un act illegal,violent
(furt).
Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un posesor actual de buna-credinta
sau poate ca are un drept preferential de posesie asupra gainilor.

Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul dominant) de a
se folosi intr-o forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa doar pentru uzul sau
utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea este sarcina care greveaza un imobil
(terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).
Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:
1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane dr. de servitude apartine proprietarului de teren
dominant asupra terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.
2. este un drept real fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil tuturor subiectelor de
drept.
3.este un drept imobiliar dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor imobile.
4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat timp cat exista nu
numai terenul dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o alta cauza de
stingere a dr de servitute.
5.este un dr. accesoriu servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui utilitate o sporeste.
6. este un drept indivizibil caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre terenuri se afla in
proprietate comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar acordul tuturor coproprietarilor.

2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:
1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si neaparente (art.430(1)) aparente sun
servitutile care se cunosc prin semne exterioare(servitutea de trecere pentru care exista o carare ori un
drum asfaltat; servitutea de vedere ptu care exista o fereastra sau un balcon),pe cand cele neaparente sunt
cele care nu se atesta prin astfel de semne(servitutea de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime; un
apeduct instalat in pamant,de a caror existent se poate lua cunostinta dor din documente sau la
dezgruparea tevilor).
2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si necontinue (art.430(2))
-servituti continue sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara fapta
omului,de exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.
-servituti necontinue cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de exemplu servitutea de
trecere,de a lua apa din fantana.
3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la savirsirea unor
actiuni,servitutile sunt positive si negative (art. 430(3))
- servitutile positive sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct
anumite acte de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din fantana.

-sevitutile negative cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in exercitiului dr.
sau de proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a construe mai sus de o
anumita inaltime.
Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea publica sau
privata.Codul Civil nu reglementeaza servitutile legale deoarece situatii similare sunt cuprinse in dreptul
vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de proprietate,neexistand prin urmare temeiul juridic
de a le numi servituti.

Test nr. 10
Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1

Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor administrativteritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de interes national sau local.Din domeniul public al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege,precum si
bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de interes public.

Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale.

2

Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:

a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul civil,prin urmare
aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot fi dobindite
prin modul de dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea
c)sunt insesizabile caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul public consta in imposibilitatea
urmarilor,pe baza pretentiilor unor creditori.
Subiectul 2 Dreptul de uz
2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau poate folosi bunul si culege fructele
sale in limita nevoilor sale si a familii sale .
2.2 asemanari:
- atit drptul de uz cit si dreptull de usufruct sint drepturi reale
-ambele drepturi au un character temporar pr in esenta lor
-ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza legii
-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor acestui drept care se rasfring si
asupra obligatiilor si drepturilor uzuarului.
Deosebiri:
-dreptul de uz spre deosebire de uzfruct este un drept restrins si partial
-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul ,pe cind uzuarul poate
culege fructele bunului in limita nevoilor sale si familiei sale

Test nr 11
Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate
1

Dreptul de proprietate este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere proprie si in

interes propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele
stabilite de lege

Temeiurile de incetare a dr de proprietate :

-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii proprietarului:a)consumarea sau
distrugerea bunului;b)incheierea unui act juridic translativ de proprietate;c)renuntarea la bun
-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea fortuita sau distrugerea
bunului;b)pierderea bunului
-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea bunurilor in legatura cu obligatiile
proprietarului;b)instraiarea bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le poate avea in
proprietate;c)rascumpararea animalelor dosmetice in cazul incalcarii regulilor de comportare cu acestea
d)privatizarea proprietatii de stat;e)exproprierea pt cauza de utilitate publica;f)rechizitia ;g)confiscarea
1.2 analiza:
1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind la dr de
proprietate printro declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara
intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi facuta doar de proprietarul bunului nu
si de alte persoane care detin bunul cu dr de posesiune si folosinta.Pot renunta la dr de proprietate atit pers
fizice si juridice,cit si statul si unitatile administrativ-teritoriale.
2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de dr
patrimoniale din proprietate private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri proprietate
publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale sau,dupa caz,cedarea catre stat sau catre o UAT a
dr patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pt cauza de utilitate publica de interes national sau de
interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si prealabila despagubire.
3)Confiscarea prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt fapte
ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice competente.Daca
proprietarul bunului nu e deacord cu actul administrative de confiscare,acesta poate fi atacat in instanta de
judecata.
Subiectul 2 Dreptul de abitatie
2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei alte
pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.
2.2 Asemanari:
-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct
-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si obiect al
dr de usufruct
-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii
Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de abitatie se
constituie doar asupra unei locuinte.

-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind titularul dr de

abitatie are dr doar asupra partii de care dispune.
Test nr 12
Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii
1

PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de inlatura
piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea negatorie e similara
actiunii in complingere prin care posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare
a
posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are numai
titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila
Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate
2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si are loc ca
urmare a unui eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta unirea unui bun
imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.
2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:
1)Aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor
curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa curgatoare
de la un alt sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza proprietatea daca o revendica de
un termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului riveran va dobindi proprietatea bucatei de
pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul proprietarului
riveran,aceasta ramine proprietarul insulei create.
Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare
1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:
a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului
b)determinarea individuala a bunului
c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal
1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si actual al bunului,daca reclamantul a
demonstrate ca e proprietar sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca actiune ain revendicare
care daca demonstreaza ca desi nu a dobindit drept de proprietate de la adevaratul proprietar,el totusi
la dobindit singur prin uzucapiune.
b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect reclamantului I se recunoaste
proprietatea asupra bunului revendicat ,iar piritul e obligat la restituirea lui.
c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus
Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt
2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care ,in
conditiile legii,produce anumite efecte juridice.Spre deosebire ca starea de fapt care consta in
stapinirea bunului,starea de drept se caracterizeaza prin existenta dr de a poseda.
2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva referitoare la posesiune.prin
aceasta conceptie autorul reduce posesiune la un singur element si anume la acel material,la
corpus.In conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea exercitataa asupra unui lucru .

O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea de teoria subiectiva.El
considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta
fata de el ca un bun proprietar,aceasta teorie destinge 2 elemente cel material sic el volitil.
Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca posesiunea se dobindeste prin
exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului.
2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui bun,iar cel
care se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este un drept,ea nu
poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in art.303 anume asa prevede ca
posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra aceluiasi bun nu este posibil sa coexiste posesie ca stare
de fapt si posesie ca stare de drept.

Test nr 14.
Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.
1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau,culegind sau percepind in
proprietate toate fructele pe care acesta le produce.deasemenea prin folosinta se intelege posibilitatea
proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale
material si culturale.
2

folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului de proprietate care ii ofera titularului dreptul de
a se folosi de bun si de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta include si posibilitatea de a nu folosi
bunul,ceea ce nu duce la pierderea dreptului de proprietate deoarece dr de propritate are un character
perpetuu,adika acest drept nu se stinge prin neuz .folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre
proprietar ,nemijlocit,cit si de alte persoane,la vointa proprietarului.

SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute ale dr de
proprietate consta in faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului,iar dispozitiaschimbarea statutului juridic al bunului.
3

transmiterea posesiei temporare catre un tert se efectueaza in vrtutea atributului de folosinta,deoarece

in acest caz prorprietarul incredinteaza unei altei persoane dr de folosinta asupra
bunului,locuintei,ceea ce inseamna ca nu are loc o schimbare a statutului juridic al bunului ca in
cazul atributului de dispozitie.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.

2.1Drepturile uzufructuarului:

Dreptul de posesiune
Dreptul de folosinta
Dr la fructe
Dr de a dispune de bunurile consumptibile
Dr de a face reparatie capitala
Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri

Obligatiile:

De primire a bunului si de intocmire a inventarului

De a se folosi de bun ca un proprietar

De informare
De pastrare destinatiei bunului
Efectuarea reparatiilor
De restituire a bunului obiect al dreptului de usufruct
De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufractuarului
2.2Conditii:

Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o alt persoan prin acte juridice sau prin succesiune.
Uzufructuarul poate nchiria sau arenda altuia, integral sau n parte, bunul mobil obiect al uzufructului
dac, la momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit altfel.
Dac la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat n chirie sau arend, uzufructuarul nu are
dreptul s-l dea n chirie sau arend fr acordul nudului proprietar sau fr autorizaia instanei de
judecat dac acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. n cazul cnd
obiectul uzufructului este un bun mobil, uzufructuarul l poate da n chirie sau n arend oricnd, integral
sau parial, dac la momentul constituirii uzufructului nu a fost stipulat altfel.
Testul nr 15
Subiectul 1.Ocupatiunea
1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin luarea in
posesiune a unui bun care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in posesiune.iar
bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar o alta persoana la gasit,in acest caz bunul mobil
pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a renuntat express
la dreptul de proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au proprietar
Subiectul 2 Proprietatea comuna
2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2 sau mai multi
proprietari.
Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:
1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe persoane ,exprimat in
cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa
2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau mai multe pers
asupra unui bun pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat in materialitatea sa ,nefiind
determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .
2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-partise exercita cu
consititamintul tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul civil prevede
coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-partiin masura care nu schimba destinatia lui si
nu adduce atingere celorlalti coproprietari.Ca rezultat coproprietarii dobindesc in prop fructele si
veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a bunuui comun se stabileste prin acordul

proprietarilor sau in caz de divergente,prin hotarire judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a
intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul exercitarii dr de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil
prevede ca fiecare coproprietar poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop comuna pe coteparti fara acordul celorlalti coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor
parti.Tb sa se faca distinctie intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe
cote-parti.Actele de dispozitie asupra bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat acordul
tuturor coproprietarilor.
testNr 16
subiectul1 Incetarea dr de propritate
1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare bunul.Dr de
prop inceteaza in conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii bunului,instrainarii lui
in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte cazuri prevazute de lege.
Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita existenta acordului de vointa al
partilor participante.
1.2Asemanari:
a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza contrar
vointei acesteia.
b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de incetare a dr de prop
,acesta poate ataca intro instanta de judecata
\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers fizice
sau juridice.
Deosebiri:\
a

Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si scopul

fiecareia

Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire a

proprietarului

Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un

character definitive.

Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop

2.1

Dezmembramint al dr de prop reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate
privata asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea
unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta
persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.
Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de abitatie de
superficie si de servitute.
2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului de catre tata.

Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune,
dreptul de folosinta si dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte
persoane.
1.2 Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu legislatie se imparte in:
-Dr de posesiune
- Dr de folofita
-Dr de dispozitie.
Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in cazul in care proprietarul este
lipsit de posesiune este lipsit si de posibilitatea de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul in
posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I apartine in materialiatatea
sa, comportindu-se fata de toti ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul. O asemenea stapinire ii
poate apartine direct si nemijlocit, exercitindul in interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa
poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta persoana, dar in numele si in interesul sau.
Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau
percepindu-I fructele ( naturale, civile, industriale ). Prin folosinta se intelege si posibilitatea
proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale
materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi instituit prin
lege obligatia de a folosire a bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest
caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in
schimbul unor contraplati corespunzatoare.
Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului : vinzare, transmitere prin
mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu
persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai importante atribute ale proprietarului.
Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca
proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri
de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda, foloseste
bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.
1.3 Apreciati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert ( locatiune, comodat ) se

efectuiaza in virtutia atributului de folosinta sau a atributului de dispozitie, acordat de dreptul de

proprietate.
Transmiterea bunului in popsesiune temporara catre un tert se efectuiaza in virtutia atit atributului
de dispozitie cit si celui de folosinta deoarece in ura studierii corelatiei dintre dreptul de folosinta si
dispozitie putem spune ca proprietarul dind bunul sau in locatiune sau comodat poate obtine venituri atit
in urma exercitarii dreptului de folosinta cit si a dreptului de dispozitie, insa de regula veniturile din
exercitare drepturilor de dispozitie sunt banesti, iar din exercitarea dreptului de folosinta sunt naturale.

Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau impobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material, prin neexercitarea
acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege
2.2 Determinati cazurile in care dobindidorul de buna-credinta dobindeste dreptul de proprietate
pina la expirarea termenului de 5 ani, pentru mobile sau 15 ani pentru imobile.
Potrivit legislatiei in vigoare pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesar ca
cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta, posesiunea trebuie exercitata timp de 5 ani, in cazul
bunurilor mobile si de 15 ani in cazurile bunurilor imobile, posesiunea trebuie sa fie utila. Insa in unele
tari nu se impune o astfel de conditie din ceia ce rezulta ca nu cere ca posesiunea sa fie de buna credinta.
Si posesorul de rea credinta poate dobini prind uzucapiune dreptul de proprietate ceia ce ii impune un
termen de 30 ani pentru a uzucapa ( bunuri imobile) . In ceia ce priveste bunurile mobile este aplicabila
regula conform careia bunurile mobile se prescriu prin faptul posesiunii lor fara a fi necesara curgerea de
timp.
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii regula generala in acest sens este
impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate
descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai
raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)
Succesiunea legala mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului
catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile acesteia.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea
judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.
Actul administrativ este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in
cazurile prevazute de lege.

2.3 M.V a depus o actiunein judecata impotriva Consiliului municipal Chisinau si OCT Chisinau
privind recunoasterea dobindirii dreptului de prprietate prin uzucapiune asupra terenului din str
SF Vinere 71, Chisinau. In motivarea actiunii M.V a indicat ca este proprietar al casei de pe terenul
in litigiu. Totusi din 1985 M.V achita impozitul funciar si se comporta ca un proprietar cu terenul in
cauza. Reprezentantii piritului au indicat sa autoritatea publica locala este inscrisa ca si proprietar
al terenului in Registru bunurilor imobile.
Cistig de cauza va avea MV deoarece intruneste toate conditiile pentru a uzucapa terenul:
Este posesor de mai mult de 15 ani

 Posesia este utila, continua si publica

Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori
confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.
Exista trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si confuziunea.

Accesiunia imobiliara principiul general ce domina aceasta materie este : : pamintul este
considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt accesorii. Exista doa tipuri de
accesiune imobiliara: 1) naturala- ( aluviunea, alvusiunea) , 2) artificiala.

1.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati ale accesiunii mobiliare si

stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care desi
formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care au format un
intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive.
Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai pot separa
fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive, noul bun apartine proprietarului care a
contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat
sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am putea deduce
ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul specificatiunii regula este ca dreptul
de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul
materiei conform regulei generale este obligat sa plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul
sa devina proprietarul noului bun chiar in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz
lucratorul trebuie sa fie de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei. Cel
care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la
proprietarul noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari. In cazul
in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor proprietari si nici un nu
poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre confuziune poate cere separarea
materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba, bunul format
apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii, calitatii si valorii materiei fiecaruia.

1.3 Speta

Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta trebuie sa fie de
buna credinta si valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum specificatorul nu este
de buna credinta.

Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.

2.1 Definiti dreptul de proprietate compuna pe cote-parti si in devalmasie. Explicat concepul de cotaparte ideala.
Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai multe persoane
exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.
Dr de propr comuna in devalmasie dr ce apartine concomitent a doua sau mai multe
persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate, acesta raminind nefrationat in materialiatatea sa,
nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de proprietate.

n ceea ce privete cota parte ideal din dreptul de proprietate asupra bunului comun,
fiecare titular are un drept propriu exclusiv i va putea s o nstrineze, total sau parial, prin acte cu titlu
oneros sau gratuit. n privina bunului n materialitatea sa, asupra acestuia nu se pot face acte materiale
fr acordul unanim al coproprietarilor
2.2 Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna in devalmasie.
Proprietatea in devalmasie ca forma a proprietatoo comune se distinge prin faptul ca apartine
nefrationat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in materialitatea lor,
titularii nu au determinata nici o cota-parte idealamatematica in dreptul de proprietate. Devalmasia in
principiu tine de anumite relatii existente intre titulari, in primul rind relatiile de familie.
Codul civil admite ca proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca subiect atit pesoane fizice cit si
persoane jurudice.
In ceia ce priveste opiniile din literatura de specialitate in legatura cu dobindirea proprietatii comune in
devalmasie, ea se imparte in doua categorii:
1) devlmasia poate rezulta din legi si din conventia partilor, ca legea nu exclude si nici nu interzice
posibilitatea dobindirii proprietatii devalmase in afara raporturilor familiale.

2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul legii si prin urmare al casatoriei.
In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv cea devalmasa poate aparea in
temeiul legii sau al unui act juridic dar nu prin conventia partilor.
2.3 Speta
Sotia va avea cistig de cauza
Test nr 19
Subiectul 1. Functiile patrimoniului
1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.
Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma
de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridixe determinate.
Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al creditorului chirografari,
explica si face posibila subrogatia reala cu titlul universal, face posibila transmiterea universala si cu titlu
universal.

1.2 Identificati si analizati functiile patrimoniului.

Functiile patrimoniului in conformitate cu prevederile legale sunt:
Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati care au la momentul intrarii
procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor. Chirografii sunt creditorii care nu
dispun de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata creanta. Creditorii chirografi neavind o garantie
reala asupra unui bun determinat ca creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul patrimoniu al
debitorului privit in ansamblu ca universalitate juridica, exista interdependent de bunurile ce intra in
cuprinsul sau.
Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in cadrul unui patrimoniu al unui
raport juridic. Subrogatiea poate fi personala atunci cind un subiect al raportului juridic civil este
inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala poate
fi cu titlu universal sau cu titlu particular. Are titlu universal subrogatia reala care se produce in cuprinsul
unui patrimoniu si titlu particular cind are loc in raport cu un bun particular ( atunci cind este un bun
determinat inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile prevazute
de lege).
1.3 Speta
locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile, ceea ce
rezulta ca automobile face parte din patrimonial sotului.

Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.

2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dreptului de uzufruct.
Uzufructul se poate constitui prin lege sau act juridic. In cazurile prevazute de lege uzufructul
poate fi constituit prin hotarire judecatoreasca.
1 Constituirea uzufructului prin efectul legii. parintii folosesc bunurile copiilor

2
3

Constituirea uzufrunctului prin act juridic. uzufructul se constituie prin vointa omului
imbracind forma unui act juridic unilateral( testament) sau bilateral ( contract). Persoana care
poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.
Constituirea uzufructului prin hotarirea judecatoreasca . dreptul de uzufruct se poate constitui
prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate. In
procesul de insolvabilitate poate fi evidentiata o situatie in care s-ar constitui un uzufruct prin
vointa unei alte persoane decit proprietarul.

2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire a uzufructului.

Uzufructul se particularizeaza prin urmatoarele caractere:
1

Uzufructul este un drept real deoarece presupune o legatura directa dintre titularul sau si bun,
adica este un drept real principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul de
proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si fara ai hotari soarta juridica. Aparent
uzufructul se aseamana cu locatiunea care este un drept de creanta.
- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatoria se ai conserva substanta, de
a efectua reparatiile de intretinere a bunului si de a se comporta fata de el intocmai ca un
proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in stare corespunzatoare conform
destinatiei convenite prin contract cel din urma avind obligatia sa mentina bunul in stare pe
durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchirial.
- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede
alt fel , locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului nici sal foloseasca in alt scop
de cit la destinatie.
- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu poate
renunta la la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.

Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa.

Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel mult pina la decsul
acesteia, iar cel constituit in favoarea unei persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai
mult de 30 ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu sau de transmisibi
pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.
3

Uzufructul este un bun inalienabil.

Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod. Nici gajat
sau ipotecat. Aceasta interdictie insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul ce face
obiectul uzufructului, inclusiv prin transmiterea in locatiune sau arenda in conditiile legii,
creditorul uzufructuarului poate urmai drepturile acestuia altele celia de cit de uzufruct.

Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumabile.

Potrivit legislatiei uzufructul se extinde si asupra unor bunuri consumabile care sunt parti
componente ala unui patrimoniu dat in uzufruct.

2.3 speta
Test nr 20
Subiectul 1. Uzucapiunea
1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.

1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea dobindi dreptul de proprietate prin
uzucapiune.
Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesara a inturni
urmatoarele conditii:
- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta dbinditorul de buna credinta
dobindeste dreptul de proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a dispus de
bun nu era proprietarul lui. Nu exista buna credinta cind dobinditorul stia sau trebuia sa stie ca
cel de la care a dobindit bunul nu era proprietarul lui. Buna credinta trebuie sa existe pina in
momentul intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu dobindeste dreptul
de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in care bunul a fost furat, pierdut sau iesit din
posesiunea proprietarului contra vointei lui sau dobinditorul la obtinut cu titlu gratuit.
- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani pentru bunurile mobile si 15 ani in
cazul bunurilor imobile - daca o persoana fra sa fi dobindit dreptul de proprietate a posedat
cu buna-credinta sub nume de proprietar un bun imobil timp de 15 ani sau unul mobil pe
parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine proprietarul bunului respectiv.
- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror
existenta o impiedica sa produca consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in
vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de cit posesiunea
utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.
Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea
trebuie sa fie continua, continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune
la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.
Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea este
violent in cazul in care posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente sau a
amenintat detinatorul anterior.
Posesiunea trebuie sa fie publica va fi publica daca nu va fi clandestina. Ea va fi publica
atunci cind se exercita in vazul tuturor si este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada ori sa
o stie.
1.3 speta
Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:
Termen 5 ani
Posesie de buna credinta
Posesie utila, publica si pasnica
Subiecul 2. Proprietatea comuna
2.1 Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii comune definindule.
Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au dreptul de
proprietate doi sau mai multi titulari.
Proprietatea comuna pe cote-parti este dreptul de proprietate care apartine a doua sau mai
multe persoane, exprimate in cote ideale asupra bunului nefractionat in realitatea sa.
Propriepatea comuna in devalmasie este dreptul ce apartine concomitent a doua sau mai
multe persoane asupra unui bun pe care il detin in prroprietate acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa, nefiind determinata nici cota sa ideala din dreptul de proprietate.

2.2 Determinati si analizati modul de posesie, folosinta si dispozitie a bunurilor aflate in

proprietatea comuna obisnuita si temporara.
Posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului aflat in proprietate comuna se exercita cu
consimtamintul tuturor coproprietarilor. In ceea ce priveste exercitarea dreptului de posesie asupra
bunului proprietate comuna, coproprietarul este in drept sa ceara in posesie si folosinta parte din bunul
comun corespunzator cotei sale iar in caz de imposibilitate, sa ceara coproprietarilor care poseda si
folosesc bunul plata unei compesatii echitabile. Coproprietarii pot stabili prin intelegere ca dreptul de
posesiune sa fie exercitat de un singur coproprietar de citiva coproprietari sau de catre un tert.
In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul
proprietate comuna pe cote-parti in masura in care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere
drepturilor celorlalti coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul
coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a
interesele tuturor coproprietarilor. Ca rezultat al exercitarii dreptului de folosinta coproprietarii dobindesc
in proprietate fructele bunului comun.
Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna , trebuie sa se faca
distinct intre dispozitia intregului bun. Pornind de la faprul ca in cazul proprietatii comune bunul nu se
fractioneaza, conform regulii generale actele de dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar
de daca au fost dat acordul tuturor coproprietarilor. Fiecare coproprietar avind asupra bunului comun
numai o cata-parte din dreptul de proprietate nu poate sa dispuna de partile din bun care nu-I apartin. Prin
incheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun , il pot da in folosinta, pot institui
asupra lui un drept de uzufruct.
2.3 speta

Test nr 21
Subiectul 1.
1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile ei, definindule.
Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai multe
persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.
Sunt cunoscute doua feluri de proprietate comuna pe cote parti:
Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta limitarea ei in timp de unde rezulta
faptul ca ea inceteaza atunci cind doresc toti coproprietarii sau unul ditre ei in conformitate cu legislatia
sau acordul dintre coprorietari
Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin faptul ca are ca obiect bunuri
care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietarii fiind accesorii pe linga alte bunuri
considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este fortata deoarece atita timp cit exista nu poate
inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei.
1.2Determinati si analizati modul de incheiere a actelor de dispozitie in raport cu bunul comun.
Prin incheierea actelor de dispozitie coprorietarii pot instraina bunul comun ( vinzare
cumparare, donatie, schimb) il pot da in folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct. Cel mai
frecvent bunul comun se afla in posesiune unui singur coprprietar. In cazul in care actele de dipozitie sunt
edectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun fara consimtamintul celorlalti coprorietari,
aceste acte sunt lovite de nulitate, deoarece actele juridice privind bunul comun incheiate in lipsa
unanimitatii pot fi lovite de nulitate relativa daca se demonstreaza ca tertul este de rea-credinta.
Valabilitatea sau nulitatea unui asemenea act depinde de faptul ca dobinditorul este de buna sau reacredinta. Daca dobinditorul este de buna-credinta actul de dispozitie a bunului comun nu va fi lovit de
nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata de coproprietarul care a instrainat
bunul .

2.3 speta
Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului
2.1 Enumerati drepturile uzufructuarului reglementate in Codul civil.
Drepturile uzufructuarului sunt:
-

Dreptul de posesiune
Dreptul de folosinta
Dreptul la fructe
Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
Dreptul de a face reparatii capitale
Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri
Dreptul de a renunta la uzufruc

2.2 Enumeraati particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului asupra

fructelor.
Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta. Uzufructuarul se
bucura de toate fructele natura sau civile pe care le produce bunul, dobindint proprietatea asupra lor de la
data culegerii. Uzufructuarul nu beneficiaza doar de o simpla folosinta a fructelor si de dobindirea
proprietatii asupra lor. Dreptul uzufructuarului asupra fructelor se naste la data constituirii uzufructului si
se stinge la expirarea termenului sau la aparitiri unui alt temei de stingere.
Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt generate de tipul obiectului sau:
-

Creanta ca obiect de dreptului de uzufruct uzufructuarul are dreptul sa foloseasca si sa

culeaga fructele civile ale creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.
Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct - proprietarul poate
transmite drep de uzufruct actiuni emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale
societatilor ru raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are drptul de a solosi si culege
fructele cu drept de vot si de a incasa dividentele acestor participanti.
Terenurile arabile si padurile ca obiect a dreptului de uz - uzufructuarul dobindeste nu numai
poamele dar si ghinda, pluta, rasina, crengile ce se tund.
Cariera ca obiect a dreptului de uzufruct daca treptul de uzufruct se instituie asupra unui
teren in care exista cariera, uzufructuarul se poate folosi de ea numai daca acesta este in
exploatare la constituirii dreptului, iar proprietarul detine autorizatie de exploatare a carieirei.

2.3 speta

Test nr 22

Subiectul 1. Efectele posesiei

1.1Enumerati conditiile necesare a fi inturnite pentru ca un posesor sa poata dobindi dreptul de
proprietate asupra fructelor bunului posedat,
Dobindirea fructelor in proprietate de care cel care poseda bunul este prevazut de lege ca
dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobindita de posesorul legitim sau de cel care poseda in
bata unui just titlu. Dreptul de proprietate il va dobindi : posesorul de buna credinta care nu are dreptul sa
posede bunul sau care a pierdut acest drept adica posesorul de buna credinta care se considera indreptatit
sa posede in urma unei examinari diligente, necesarein raporturile civile.

1.2Analizati conditiile in care un bun poate fi dobindit in proprietate de catre posesor prin
uzucapiune fara trecerea termenului de 5 sau 15 ani.
Dobindirea dreptului de proprietate a bunului gasit - in cazul in care proprietarul bunului
gasit nu este indentificat si timp de 6 luni nu pretinde la bun, acesta este predat gasitorului care devine
proprietarul lui. Dupa expirarea termenului de 6 luni fotul prorietar nu va putea revendica bunul in
temeiul faptului ca el a fost pierdut.
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii regula generala in acest sens este
impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate
descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai
raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)
Succesiunea legala mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului
catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile acesteia.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea
judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.
Actul administrativ este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in
cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi
arme personale pentru anumite merite )
1

speta

Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate

2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile translative de proeprietatate
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice
adica de a da nastere, modefica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu
conditia de intretinere pe viata, schimbu.
2.2 Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul administrativ constituie moduri de
dobindire a dreptului de proprietate.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea
judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate. Hotaririle judecatoreti declarative
recunosc partii un drept subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da nastere nici dreptului de
proprietate. Doar hotaririle judecatoresti translative de prorietate de drept poate fi considerata un mod de
dobindire a dreptului de prorpietate. EX: suntem in prezenta unui asemenea mod de dobindire de
proprietate in cazul exercitarii silite a unei hotariri judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunului
unei persoane.
Actul administrativ este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate
doar in cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane
vor primi arme personale pentru anumite merite ) Important este ca doar prin lege poate stabili cazurile in
care actul administrativ serveste drept temei de dobindire a dreptului de proprietate.

Test nr 23
Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt
1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.
Prezumtia proprietatii posesorul esre prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara. De cele
mai multe ori posesiunea ca stare de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate.

1.2Determinatii exeptiile de la acest efect al posesiunii.

Potrivit faptului ca posesorul este prezumat proprietar al bunului exista si exceptii in cazul in care
1 prezumtia data nu va opera in cazul in care dreptul de proprietate trebuie inscris in registru public
de aici rezulta faptul ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data
inscrierii in registru bunurilor imobile , prin urmare prezumtia proprietatii nu operaza in cazul
bunurilor imobile deoarece constatarea simblei stari de fapt de stapinire a bunului imobil este
insuficienta pentru instituirea unei asemenea prezumtii intrucit simpla posesiune a unui imobil
fara inscrierea in registrele publice nu are efect aparitiei dreptului de proprietate.
2 Aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intrun alt mod din posesiunea posesorului fara vointa lui. In toate aceste cazuri se considera ca bunul
a iesit din posesie contrar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat,pierdut sau ca a iesit in
alt mod contrat vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi
dovedit acest lucru, va opera regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului.

Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de proprietate

2.1 Definiti accesiunea mobiliara.
Accesiunea mobiliara - - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori
confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.
2.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati de accesiune mobiliara si
stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care desi
formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care au format un
intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive.
Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai pot separa
fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive, noul bun apartine proprietarului care a
contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat
sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am putea deduce
ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul specificatiunii regula este ca dreptul
de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul
materiei conform regulei generale este obligat sa plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul
sa devina proprietarul noului bun chiar in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz

lucratorul trebuie sa fie de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei. Cel
care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la
proprietarul noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari. In cazul
in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor proprietari si nici un nu
poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre confuziune poate cere separarea
materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba, bunul format
apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii, calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil
ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua materii apartin a doi proprietari diferiti. Daca o materie
poate fi considerata principala sau depaseste cealalta materie prin cantitate ori valoare, proprietarul ei
poate pretinde ca bunul creat prin amestec sa-I fie dat in proprietate.

Testul 24
Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii fortuite
1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de proprietate atit bunurile
imobile cit si la bunurile imobile.
In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua sisteme care
stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de proprietate este
transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea nu prevede altfel. In cazul
bunurilor imobile,dreptul de proprietate se dobindeste de la data inscrierii in registrul bunurilor
imobile,cu exceptiile prevazute de lege.
2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine suporta riscul pieirii fortuite a
bunului?
Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau oficiul postal
pentru a fi expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat.Asadar prin
predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului in posesiunea dobinditorului.Daca bunul
este instrainat fara obligatia de a fi transportat,predarea este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau
oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb daca bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi
transportate simpla lor remitere catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu
insasi predarea in sensul sau.Petem spune ca dreptul de proprietate se transmite dobinditorului dar dupa
executarea obligatiei de transportare a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a
bunului il suporta proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot
deroga de la el.De exemplu vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie
transmis dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La fel
legea poate prevede ca riscul pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana decit
proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la cumparator in momentul semnarii
actului de predare,pe cind dreptul de proprietate asupra intreprinderii trece la cumparator la data predarii
intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala conform careia riscul pieririi sau deteriorarii
fortuite il suporta proprietarul bunului.

3.Care vor fi actiunile registratorului?

Subiectul 2.Dreptul de servitute

1.Definiti dreptul de servitute si delimitati-l de dreptul de locatiune.
Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui alt fond
invecinat care apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu si indivizibil,
constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit
fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti. Exemplificand se poate spune ca dreptul
proprietarului unui teren infundat de a trece peste terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica
reprezinta o servitute de trecere.
...locatiune..
2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.
Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie ca prin
uzucapiune pot fi dobindite servitutile :
-continue si aparente,sunt servituti si continue si aparente
apeductele,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au
semne exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului. -sunt si neaparente
si pozitive apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a caror trecere peste terenul agricol nu are
semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si negative inclusiv cele prin
care proprietarului de teren aservit i se interzice sa construiasca,mai sus de o anumita inaltime.Pentru a
putea dobindi dreptul de servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si
termenul.Termenul uzucapiunii dreptului de servitute este de 15 ani.

Testul Nr.25
Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul public de
interes national si cel de interes local.
Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si din domeniul
public de interes local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si care se exercita in
regim de drept public,fiind inalienabil,imprescribtibil,insesizabil. Bunurile care fac parte din domeniul
public de interes national sunt drumurile naionale, marea teritorial, resursele naturale ale zonei
economice i ale platoului continental, porturile, aeroporturile, spaiul aerian, terenurile i cldirile cu
destinaii speciale pentru nevoile de aprare, cldirile Parlamentului, Guvernului, autoritilor
administraiei publice centrale i a autoritilor judectoreti, terenurile pe care se afl aceste construcii,
bunurile necesare desfurrii activitii acestora, rezervele statului i altele asemenea, reglementate prin
lege. Iar bunurile care fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes
public,pietele,caile
de
comunicatii,strazile,parcurile
publice,zonele
de
agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care sunt,potrivit legii sau prin natura
lor,de uz sau de interes local si nu au fost declarate de interes national.
2.Determinati modul de transmitere a bunurilor din domeniul public in cel privat
Bunurile domeniului public al unitii administrativ-teritoriale pot fi date n administrare ntreprinderilor
municipale i instituiilor publice, concesionate, date n arend ori n locaiune, dup caz, n temeiul
deciziei consiliului local sau raional, n condiiile legii in domeniul privat.nstrinarea, concesionarea,
darea n arend ori n locaiune a bunurilor proprietate a unitii administrativ-teritoriale se fac prin
licitaie public, organizat n condiiile legii.
3.

Subiectul 2.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si descrieti caracterele juridice ale actiunii in revendicare.
Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui
bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa
redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Actiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat
individual.Actiunea in revendicare are urmatoarele caractere juridice:actiunea in revendicare este o
actiune reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de proprietate ca drept real.Actiunea in revendicare
poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal bunul.Aceasta actiune nu poate fi inaintata in cazul in
care bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului.Actiune in revendicare este o actiune
petitorie,actiunea petitorie este o actiune care priveste insusi fondul dreptului si ca atare apartine numai
titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in cadrul dezbaterilor judiciare ,reclamantul
trebuie sa demostreze ca anume el detine dreptul de proprietate asupra bunului a carui revendicare se cere.
2.Evedentiati diferentele dintre dobinditorul de buna-credinta si dobinditorul de reacredinta.Descrieti in ce conditii vor putea fi revendicate bunurile de la un dobinditor de bunacredinta.
Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca procura bunul de la o
persoana care nu are dreptul sa-l instraineze. Este posesor de rea-credinta persoana care stia sau trebuia sa
stie ca cel care a instrainat bunul nu avea acest drept.
Revendicarea bunurilor de la un dobinditor de buna-credinta are loc astfel:daca un bun a fost dobindit cu
titlu oneros de la o persoana care nu a avut dreptul sa-l instraneze,proprietarul poate sa-l revendice de la
dobinditorul de buna-credinta numai in cazul in care bunul a fost pierdut de proprietar ori de o persoana
careia bunul a fost transmis de proprietar in posesiune sa daca i-a fost furat unuia sau altuia,sau a iesit in
alt mod din posesiunea acestora,fara voia lor. Observam ca de la un dobinditor de buna-credinta care a
dobindit cu titlu oneros bunul poate fi revendicat doar in cazul in care bunul poate fi revendicat doar in
cazul in care bunul a iesit din posesiunea proprietarului contrar vointei acestuia. Daca bunurile au fost
dobindite cu titlu gratuit de la o persoana care nu avea dreptul sa le instraineze,proprietarul este in drept
sa-si revendice bunurile in toate cazurile.

Testul Nr.26
Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere
1.Definiti actiunea in complingere.
Actiunea in
complingere-este aciune posesorie, aciune real imobiliar prin care se urmrete aprarea posesiei, ca
stare de fapt, mpotriva oricrei tulburri, asigurnd meninerea acestei stri ori redobndirea posesiei,
atunci cnd aceasta a fost pierdut.
2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea actiunii in complingere
Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o tulburare a posesiei.Prin actiunea
posesorie in complingere,posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,impiedicarea
liberului ei exercitiu.Actiunea in complingere este acea modalitate prin care se pretinde incetarea
tulburarii posesiunii,este imprescriptibila adica poate fi inaintata atita tmp cit exista tulburarea .Pe linga
cererea de incetare a tulburarii posesiunii ,posesorul poate pretinde la despagubiri pentru daunele cauzate
prin tulburarea posesiunii.
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.
1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie.Explicati conceptul de
,,Cota-parte idiala''.
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine la doua sau mai

multe persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun nefractionat in
materialitatea
sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si concurent la doi sau
mai multi proprietari.
Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau mai multe
persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in materialitatea
sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul de proprietate.
Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti ideale din
bunul comun. Iar daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane
fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti ideale din bunul comun,proprietatea este comuna in
devalmasie.
2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de catre coproprietari.
Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-parti in
masura care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.Modul de
folosire a bunului comun se stabileste pri acordul coproprietarilor,iar daca apar ceva divergente ,prin
hotarirea
judecatoreasca
in
baza
unei
aprecieri
echitabile
a
intereselor
tuturor
coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta o parte din bunul comun
corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate,sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc
bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care folosesc bunul comun fara acordul celorlalti
coproprietari poate fi obligat la plata unei despagubiri.

Testul Nr.27
Subiectul 1.Actiunea in revendicare
1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei juridice.
Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun
individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa
redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare este caracterul
real si caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune reala,pentru ca se intemeiaza
pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de proprietate ca orice drept real este opozabil tuturor,astfel
actiunea in revendicare poate fi introdusa impotriva oricui detine bunul fara nici un titlu si aduce atingere
dreptului de proprietate.Actiunea in revendicare este si o actiune petitorie pentru ca pune in discutie
existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar pentru a fi admisa trebuie sa se faca dovada
dreptului de proprietate asupra bunului revendicat,pentru ca numai in acest fel posesorul va fi obligat sa ii
restituie bunul.Aceste caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul continutului
probei pe care urmeaza sa o faca adevaratul proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau
inexistentei unui termen de prescriptie a actiunii in revendicare.
2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de catre posesorul legitim al
bunului,care nu are drept de proprietate
In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa ceara noului posesor ,in decursul a 3
ani,restituirea bunului. Aceasta regula nu se aplica in cazul in care noul posesor are dreptul preferential de
posesiune.Revendicarea posesiunii poate fi aplicat i n raport cu persoana care are drept preferenial de
posesiune dac ea a dobndit bunul prin violen sau dol.Pentru a-si restabili stapinirea materiala asupra
bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat
contrar vointei sale.
Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar

1.Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar cuprinse in Codul civil.

Drepturile nudului proprietar sunt:-dreptul de a poseda bunul de a face obiectul uzufructului,fiind un
posesor mijlocit,-are dreptul de dispozitie. -Dreptul de actiuni de aparare exercitind toate actiunile legale
de aparare a dreptului sau.-Dreptul de a cere stingerea uzufructului in cazul in care demonstreaza ca
uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului,ii aduce stricaciuni ori il lasa sa degradeze.-Dreptul asupra
comorii acesta descoperita in bun de catre uzufructuar,apartinind nudului proprietar.-Dreptul de reziliere a
contractelor de locatiune sau de arenda. Nudul proprietar mai are si urmatoarele obligatii:Obligatia de a se
aptine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului .-Obligatia de garantie impotriva evictiunii.Obligatia de despagubire ,fiind tinut sa despagubeasca uzufructuarul in cazul in care,prin fapta sa,a facut
sa se reduca valoarea uzufructuarului .-Obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufrutuar sau
cheltuielile de reparatii mari.-Obligatia de a mentine contractele de locatiune si arenda incheate de
uzufructuar in cazul stingerii uzufructuarului.
2.Descrieti dreptul de dispozitie ce-i apartine nudului proprietar.Care este continutul obligatiei
nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului?
Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al dreptului de proprietate si care trebuie sa
fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului,nudul proprietar este in drept sa instraineze
bunul prin acte intre vii(de vinzare-cumparare,schimb,donatie),precum si pentru cauza de moarte,poate
sa-l greveze cu sarcini,persoana care a dobindit nuda proprietate trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de
dispozitie a nudului proprietar este si el limitat,deoarece proprietarul nu poate decide soarta bunului prin
transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata despagubirilor in cazul in care prin fapta sa ,a facut sa
reduca valoarea uzufructului.Nudul proprietar are obligatia de a se abtine de la orice acte fapte prin care
s-ar impiedica sau s-ar tulbura exercitiul liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte
care impiedica sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia bunului de
catre nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.

Testul Nr.28
Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate
1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul drepturilor reale.
Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra lor atributele
dreptului de proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia in mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie
si interes propriu,in conditiile legii. locul si rolul dreptului de proprietate in sistemul drepturilor reale este
important deoarece proprietatea nu poate ramine in afara sferei de reglementare a dreptului,pentru ca
reprezinta premisa oricarei activitati economice,adica a functionarii motorului oricarei societati ,iar
finalitatea dreptului consta anume in organizarea si asigurarea functionarii societatii.
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac obiectul unor altor
drepturi subiective civile.
In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de obiecte:Spatiul aerian nu poate
face obiectul dreptului de proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este mentionat ca
rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor dreptului de proprietate
deoarece relatiile juridice privind rezultatele activitatii intelectuale apar ca rezultat al crearii si exercitarii
operilor de arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul vinzind portretul pe care l-a
pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material ci si toate drepturile asupra operei,iar
dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de aceea aceste
drepturi sunt reglementate deosebit de normele dreptului de autor.Se mai poate de spus ca organele
omului pasibile de a fi transplantate unei alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece
omul nu poate sa exercite asupra organelor sale cele trei atribute ale dreptului de proprietate
:posesiunea,folosinta si dispozitia.

Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.

1.Definiti dreptul de vecinatate
Dreptul de vecinatate reprezinta parte componenta a dreptului de proprietate in care necisita respectarea
drepturilor si obligatiilor prevazute de lege,adica obligatia de respect reciproc.Se considera vecin orice
teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influente reciproce.
2.Determinati si analizati principiile dreptului de vecinatate.
Putem spune ca principiile dreptului de vecinatate rezulta din definitia de mai sus ,principiul reciprocitatii
reprezinta ca drepturile si obligatiile prevazute trebuie sa fie respectate reciproc.

Testul Nr.29
Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.
1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit
Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu poate fi identificat
sau a pierdut,in conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit ca bun mobil pe care
proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la gasit.Cu alte cuvinte cel care a pierdut bunul este considerat
si in continuare proprietarul lui.Pornind de la faptul ca cel care a pierdut bunul nu pierde dreptul de
proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la regula conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde
la bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului pierdut va anunta o recompensa pentru cel care gaseste
bunul.
2.Determinati regimul juridic al comorii.
Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si proprietarului bunului unde
a fost gasita aceasta comoara. In cazul in care comoara constituie monument al culturii,apartine direct
statului,cel care gaseste are dreptul la 50% din valoarea acestei comori.Descoperitorul nu va primi nimic
daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara consimtamintul proprietarului sau al posesorului .
Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune
1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna.Evidentiati particularitatile
incetarii proprietatii comune pe cote-parti prin impartire.
Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote din bun prin
vinzare-cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de catre
coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,instrainarea bunului catre un
tert de catre toti coproprietarii impreuna,exproprierea bunului,distrugerea bunului intr-un caz fortuit sau
de forta majora,precum si la dorinta coproprietarilor cu respectarea legislatiei si a drepturilor
tertilor:partajul.Din toate aceste mentionate este cea mai raspindita modalitate impartirea. Incetarea
proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea
judecatoreasca nu prevede altfel.Impartirea poate fi ceruta chiar si atunci cind unul dintre coproprietari a
folosit exclusiv bunul,afara de cazul cind l-a uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin
intelegere a partilor sau prin hotarire judecatoreasca.
2.Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe cote-parti precum si efectele
impartirii proprietatii comune.
Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti.In
cazul impartirii bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte materialmente intre copartasi,fiecare
divenind proprietarul exclusiv aupra unei parti determinate din bunul care a format obiectul proprietatii
comune pe cote parti.Partile bunului comun se repartizeaza,fiecare coproprietar primind o parte
determinata din bunul in locul partii nedeterminate.Impartirea bunului comun poate fi ceruta oricind daca

legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevad altfel.Cererea de impartire se depune atit de

coproprietar cit si de creditorii unuia dintre coproprietari.
Tetul NR 30
Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna
1.Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si notiunea de proprietate comuna.
Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua sau mai multe
subiecte de drept (persoane fizice sau persoane juridice)au un drept de proprietate asupra unuia si
aceluiasi bun(de regula, indivizibil) precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dreptul
de proprietate.
Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept de proprietate care apartine la doua
sau mai multe persoane,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.
2.Determinati regimul juridic al folosintei bunului comun de catre coproprietari.
Fiecare coproprietar poate exercita folosina bunului comun, cu condiia s respecte destinaia acestuia i
s permit exercitarea folosinei de ctre ceilali coproprietari.Cnd bunul comun are caracter accesoriu n
raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate s dispun cu privire la cota sa parte din dreptul de
proprietate asupra bunului comun numai odat cu exercitarea dreptului de dispoziie asupra bunului
principal.Cheltuielile pentru ntreinerea i conservarea bunului comun se suport n mod proporional cu
cota-parte din drept a fiecrui coproprietar. Cnd bunul comun are caracter accesoriu, n absena unei
convenii contrare, cota-parte din drept a fiecrui coproprietar se stabilete n funcie de ntinderea
bunului principal.
Subiectul 2.Dreptul de superficie
1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi reale.
Dreptul de superficie const n dreptul de proprietate al unei persoane, numit superficiar, privitor la
construciile, plantaiile sau alte lucrri ce se afl pe un teren proprietatea altuia, teren asupra cruia
superficiarul are un drept de folosin, accesoriu dreptului de proprietate asupra construc iilor, planta iilor
si altelor.Dreptul de superficie este un drept real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor
imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului), drept
temporar (durata maxima a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la
expirarea termenului.

2.Clasificati si analizati temeiurile de constituire a superficiei.

Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a legii.Dreptul de superficie se poate
constitui prin act juridic bilateral (contract)si prin act juridic unilateral(testament). Dreptul de superficie
se naste in temeiul unui act juridic sau al unei dispozitii legale,fiind opozabil tertilor din momentul
inscrierii in registrul bunurilor imobile .Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani
daca nu a fost stabilit un alt termen.Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o conditie suspensiva