Stilul de redactare

APA (American
Psychological
Association)

Consideratii generale privind limbajul

stiintific in redactare

Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza

abrevieri, exceptand pe cele general
acceptate (kg, km, cm, s, min, IQ, EQ).
Nu

se folosesc prescurtari pentru termenii de

experimentator sau cercetator (E. sau C.) si
subiect (S.)

Nu se utilizeaza argoul sau jargonul.

Se evita pe cat de mult posibil naratiunea si
stilul descriptiv.

Consideratii generale privind limbajul

stiintific in redactare

Stilul este clar si concis; se evita formulele

bombastice, epitetele, metaforele.
Studiul

lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica

inestimabila, reprezinta un principal pilon
epistemologic in demersul de investigare a
complexitatii si unicitatii psihicului uman.

Textul nu se redacteaza la persoana I (Din

punctul meu de vedere, Am analizat, Eu am
investigat), ci la persoana a III-a sg/I pl (S-a
analizat, A fost investigat, Din punctul nostru
de vedere).

Consideratii generale privind limbajul

stiintific in redactare

Se utilizeaza cu predilectie timpul trecut (Au

fost aplicate, S-a demonstrat);

Timpul prezent se poate folosi atunci cand

se prezinta scopul sau noutatea cercetarii

(Studiul investigheaza relatia dintre.., Sunt aduse noi
date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate,
cercetarea propunand noi directii de studiu ale..) si in

capitolul final, de discutii (Raportandu-ne la

rezultatele obtinute putem considera ca).

Caracteristici ale stilului tiinific

Cunoaterea clar a nelesului termenilor pe

care-i utilizm
Claritatea ideilor
Alternarea frazelor ample cu propoziii scurte
Folosirea verbelor n locul substantivelor
Verbe la diateza activ i nu pasiv
Evitarea hiperbolelor, epitetelor, stilului
declamatoriu
Prezentarea datelor timpul trecut
Discutarea datelor timpul prezent

Exercitii-Greseli de exprimare in
lucrari stiintifice

Un total de 50 de persoane au rspuns la ntrebarea

noastr.

Un numr de trei grupe diferite de subieci au rspuns la

ntrebarea noastr.

S-au folosit exact aceleai instruciuni

experimental i la cel de control.

Este absolut esenial faptul c am dat aceste explicaii.

Am folosit un eantion redus ca mrime.

la

grupul

Exercitii-Greseli de exprimare in
lucrari stiintifice

Dup o perioad de timp am reluat

experimentul.

n modelul nostru este implicat prezumia

c oamenii care sunt proximi se atrag
reciproc.

Studiul a atras reacii din partea publicului.

Structura unei lucrari stiintifice

De tip cercetare

Pagina de titlu
Abstract
Introducere
Trecere in revista a literaturii de
specialitate
Ipoteze
Metode

Subiecti/participanti
Design experimental
Aparate, instrumente
Procedura

Rezultate
Discutii
Referinte
Note
Alte sectiuni

Tabele, output-uri statistice

Figuri, ilustratii, grafice

De tip teoretic
Pagina de titlu
Abstract
Introducere
Trecere in revista a literaturii de
specialitate privind tematica
Analiza literaturii de specialitate
(abordare critica si organizata in
functie de criteriile urmarite in
analiza)
Concluzii si discutii; Noi directii de
abordare teoretica
Referinte bibliografice

Maniera de citare in stilul APA

Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text.

Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei

trasaturi majore ale personalitatii,alaturi de psihotism si nevrotism.
Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majore
ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck, 1971).

Citare: Nume(an, pagina) text/ Text (nume, an, pagina).

Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in

conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica(Richelle, 1999, p.

495).
Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept ansamblul de proceduri,
demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intr-o
activitate practica.

Maniera de citare in stilul APA

Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la

ghilimele, citatul este plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un
rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii.
Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect:
Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special
daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice.
Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti
nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu
solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199)
Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa
urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de
redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de
redactare.

Maniera de citare in stilul APA

Citarea consecutiva a aceleiasi lucrari-Ibidem

In articolul intitulat Exploring leadership, Gibb (1969)

identifica cinci caracteristici ale liderului transformational.
Conform autorului, prin acest tip de leadership nu se
creeaza grupului nesiguranta si frustrare si nu se induce
membrilor un sentiment de dependenta (ibidem).

Citarea aceluiasi autor, cu lucrari diferite in acelasi

an.

Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a)

identifica patru maniere de definire a echipelor virtuale. In
ceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autor
mentioneaza cinci abordari in definire (2006b).

Maniera de citare in stilul APA

Citare indirecta (prin intermediul altui

autor)-apud
Conform

lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda

asociatiilor libere consta in prezentarea unui
simgur cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa
ofere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai
mare de cuvinte ce sunt considerate asemanatoare.

Maniera de citare in stilul APA

Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi

tematica): Text ( nume1, an; nume2, an- aranjament
alfabetic).

In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii

proprioceptive si kinestezice, s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi
informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de postura
(Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).

O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1,
nume autor2, etc, an)-prima citare; a doua citare: text (nume
autor1, et. al., an).

Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor

a indicat faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie
poate genera o predispozitie spre un comportament violent (Kernis,
Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993)
S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in
dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, et. al., 1993).

Maniera de citare in stilul APA

Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua

cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele.

Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii

performantei mnezice (Memory Handbook, 2001).

Autorul este o organizatie:

Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din

cei ce ofera servicii psihologice urmeaza programe de
formare profesionala continua; Conform APA (2001).

Maniera de redactare a referintelor

bibliografice

Principii generale:
Numele

autorilor sunt primele, urmate de

initiala prenumelui.
Lista bibliografica se redacteaza in ordinea
alfabetica a numelor autorilor.
Al doilea rand al unei referinte bibliografice se
spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii.
Daca un autor are mai multe lucrari,
ordonarea acestora in lista bibliografica se
face cronologic.

Maniera de redactare a referintelor

bibliografice

Carte: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul cartii,

Editura, Locul publicarii.
Malim,

T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica,

Bucuresti.

Articol intr-o revista stiintifica: Nume autor, A. (Anul

publicarii), Titlul articolului, Titlul jurnalului, Numarul
volumului (numarul jurnalului), pagini.
Harlow,

H. (1983), Fundamentals for preparing psychology

journal articles, Journal of Comparative and Physiological
Psychology, 3(12), pp. 893-896.

Maniera de redactare a referintelor

bibliografice

Capitol dintr-o carte sau dintr-un volum colectiv:

Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul capitolului, in
A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul
cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini.
O'Neil,

J. M. (1992), Men's and women's gender role

journeys: Metaphor for healing, transition, and
transformation, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (Eds.),
Gender issues across the life cycle, Springer, New York, pp.
107-123.

Resursa electronica:
www.psychclassics.org/freud

accesat la data de 02.11.2009

Maniera de redactare a referintelor

bibliografice

Un singur autor:
Berndt,

T. J. (2002), Friendship quality and social

development, Current Directions in Psychological Science,
11(32), pp. 7-10.

Doi autori:
Hegner,

D. T. si Petty, R. E. (1994), Mood management

across affective states: The hedonic contingency
hypothesis, Journal of Personality & Social Psychology,
6(15), pp. 1034-1048.

Maniera de redactare a referintelor

bibliografice

Mai multi autori:

Kernis,

M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), There's

more to self-esteem than whether it is high or low: The
importance of stability of self-esteem, Journal of Personality
and Social Psychology, 6(18), pp. 1190-1204.

Un autor cu lucrari in acelasi an:

Berndt,

T. J. (1981a), Age changes and changes over time

in prosocial intentions and behavior between friends,
Developmental Psychology, 17(5), pp. 408-416.
Berndt, T. J. (1981b), Effects of friendship on prosocial
intentions and behavior, Child Development, 5(20), pp. 636643.

Exercitiu:
Mihai Anitei, Iasi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007
Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003,
Editura All, Bucuresti
Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social
Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food
deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport,
pp. 91-97
New York, 1971, Woodworths Experimental Psychology,
Transfer, interference and forgetting, Postman Louis, Springer,
Wilburn Kling, pp. 1019-1032, Albert Riggs
Rolul memorie in sistemul psihic uman, Voicu Constantin,
Editura Academiei, 1981, Bucuresti,
Voicu Constantin, Editura Albatros, Vointa si motivatia, 1981,
Bucuresti

Scale
Scala body-esteem (Franzoi i Shields, 1984)
Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965)
Scala ncrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980)
Scala locului controlului (Rotter, 1966)
Rational-Experiential Inventory (Epstein et al., 1996).
Scala nevoii de cogniie (Cacioppo, Petty i Kao 1984)
Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) i SELSA (Di Tommaso
i Spinner, 1993,1997) ale singurtii
Social Reticence Scale (Jones i Russell, 1982)