Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
15 Politica Industrial A
15 Politica Industrial A
Bucuresti 2002
n cadrul proiectului
Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.
CRJ 2002
ISBN 973-8338-64-6
ABREVIERI
APAPS
BCR
CE
CECO
COM
GATT
IMM
ISO
OCDE
OPSPI
PIB
PSAL
TCE
UE
UNCTAD
Cuprins
I. Introducere ....................................................................................9
II. Politica industriala n cadrul Uniunii Europene ............................9
1. Cadrul juridic general ............................................................ 9
2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene ... 12
3. Principalele politici industriale sectoriale .............................. 16
Industria siderurgica .........................................................17
Industria constructoare de nave .........................................18
Textilele si mbracamintea ..................................................19
Industria aeronautica ........................................................20
Industria constructoare de autoturisme ..............................21
Industria farmaceutica ......................................................22
III. Romnia n procesul de aderare la exigentele politicilor industriale
aplicate n cadrul Uniunii Europene ................................................23
1. Cadrul general ..................................................................... 24
2. Obiectivele politicii industriale a Romniei............................ 25
3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici industriale
convergente cu cea a Uniunii Europene .................................... 26
4. Aplicarea politicii industriale n Romnia .............................. 28
mbunatatirea mediului de afaceri ......................................29
Accelerarea procesului de privatizare ................................29
Atragerea investitiilor straine ............................................30
Cresterea competitivitatii produselor industriale .................30
Sprijinirea activitatii IMM-urilor .......................................30
Protectia mediului .............................................................31
5. Actiuni pe termen scurt si mediu ........................................... 31
6. Capacitatea administrativa .................................................... 32
Anexa .............................................................................................36
I. Introducere
Desavrsirea pietei interne unice, la nceputul anilor 90, a dat un impuls
puternic restructurarii industriei europene. nlaturarea barierelor fizice,
tehnice si fiscale din calea schimburilor comerciale intra-comunitare a
suscitat intensificarea acestor schimburi si, implicit, a concurentei n
interiorul Uniunii. Acelasi produs poate fi azi livrat pe ntreaga piata
interna, producatorii nemaifiind obligati sa-si adapteze productia la 15
piete diferite. Intensificarea extraordinara a concurentei a antrenat o
aliniere a preturilor furnizorilor nationali la cele ale furnizorilor din alte
state membre. Pe termen scurt, aceasta a comprimat profitul marginal al
ntreprinderilor protejate sau n situatii de monopol, unele dintre ele fiind
chiar obligate sa paraseasca piata. Cele care au ramas s-au putut extinde
si si-au putut valorifica mai bine si rentabiliza capacitatile de productie
prin economiile de scara, ntarindu-si eficienta interna prin restructurari si
o mai buna alocare a resurselor umane, tehnice si financiare, mbunatatindu-si si procesul de inovare. Aceasta presiune a concurentei a produs
deja un val impresionant de transformari ale structurii industriale a
Uniunii Europene. Industria europeana a trebuit nsa, n acelasi timp, sa
faca fata schimbarilor pietei internationale si evolutiilor tehnologice pe
plan mondial. Ea nu poate raspunde acestor provocari dect prin
intermediul unei armonizari la nivel comunitar a politicilor industriale
generale si sectoriale ale statelor membre.
10
11
statele membre si, n consecinta, nici pentru statele candidate, el nereclamnd masuri de transpunere n legislatiile nationale ale acestora. De
aceea, nici evaluarile facute de institutiile comunitare n cursul procesului
de aderare nu au un caracter constrngator, ele urmarind mai ales ca
obiectivele generale ale statelor candidate sa se nscrie n cadrul acelorasi
tendinte cu cele existente n Uniunea Europeana, pe fond, continutul
politicilor industriale ale statelor candidate fiind lasat la latitudinea autoritatilor nationale ale acestora.
12
13
unei atentii deosebite pentru a preveni ca ntelegerile si acordurile intervenite mai ales ntre marii producatori si procesul fuziunilor, extrem de
marcant dupa 1995, sa nu creeze de fapt noi obstacole n calea liberului joc
al fortelor pietei. Tendinta anumitor ntreprinderi de a dobndi o pozitie
dominanta, sub aparenta dobndirii unei marimi critice corespunzatoare
dimensiunilor pietei interne unice, trebuie supravegheata ndeaproape.
n comunicarea sa privind Politica industriala ntr-un mediu deschis si
concurential: linii directoare pentru o abordare comunitara [COM (90)
556], transmisa Consiliului si Parlamentului European, Comisia
Europeana a definit abordarea pe care intentiona sa o urmeze n materie
industriala n cadrul pietei unice. Evitnd sa intre n mai vechea dezbatere
ntre liberalism si interventionism, ea a subliniat ca operatorilor economici, ntreprinderilor, le revine ntreaga raspundere pentru asigurarea
competitivitatii industriale, nsa autoritatile publice au obligatia de a le
garanta un mediu de afaceri si perspective clare si previzibile pentru
activitatile lor. Comunicarea pune de fapt bazele unei strategii de adaptare permanenta a operatorilor economici si a sectoarelor industriale la
cerintele pietei, cu respectarea cerintelor liberului schimb si a concurentei
pe piata. Aceasta strategie se ntemeiaza pe trei principii majore:
- utilizarea coerenta a ansamblului politicilor care influenteaza
activitatea industriala, inclusiv a celor urmarind protejarea resurselor si a mediului (Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992
privind simplificarea administrativa n beneficiul ntreprinderilor
si ndeosebi al IMM-urilor);
- asigurarea accesului operatorilor economici comunitari pe terte
piete, prin luarea de masuri mpotriva practicilor comerciale
neloiale si prin dezvoltarea cooperarii industriale internationale
(Rezolutia Consiliului din 17 iunie 1992 privind cooperarea industriala cu terte state), si
- adaptarea pozitiva la mutatiile industriale si tehnologice pe baza
unei strategii coerente [Comunicarea Comisiei intitulata De la
Actul unic la Maastricht si mai departe: mijloacele pentru a ne
mplini ambitiile, COM (92) 2000].
14
15
Tratatul CECO si-a ncetat aplicabilitatea la 23 iulie 2002, fiind singurul dintre tratatele
constitutive care a fost ncheiat pentru un termen determinat, de 50 de ani.
17
atunci membre ale Comunitatilor Europene 3 si ale celor trei care urmau sa
adere la Comunitati la nceputul anilor 70 4 asigurau jumatate din productia mondiala de nave. n 1975, contributia lor se prabusise la 22%. n
1997, jumatate din productia mondiala de nave se realiza n santierele
japoneze, iar santierele Coreii de Sud sunt un alt competitor serios pe
plan mondial.
Tot ntre 1960 si 1975, piata constructiilor navale a cunoscut modificari
importante de structura, din cauza expansiunii spectaculoase a nevoilor
de transport de produse petroliere. Criza petroliera din 1973 i-a gasit pe
armatori cu capacitati de transport excedentare, iar pe constructori cu
capacitati de productie excedentare, n special de tancuri petroliere,
acestia din urma fiind grav afectati de anulari masive ale comenzilor.
n Rezolutia sa din 19 septembrie 1978, Consiliul a insistat asupra
necesitatii de a mentine n cadrul Comunitatii o industrie a constructiilor
navale sanatoasa si competitiva, dezvoltata n functie de nevoile de
transport maritim ale Comunitatii, precum si n functie de propria importanta economica, sociala si strategica a sectorului constructiilor de
nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate n cadrul politicii
concurentei n privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala a
sectorului la scara mondiala a ramas nca un deziderat pna la finele
anilor 80, cnd au fost angajate negocieri multilaterale n cadrul
Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ntre principalii
producatori: UE, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia si SUA (acoperind
mpreuna peste 70% din productia mondiala de nave). Negocierile au
condus, n iulie 1994, la un acord permitnd eliminarea ansamblului
obstacolelor din calea unei concurente mondiale normale n acest sector
si ndeosebi n privinta ajutoarelor de stat.
Ulterior, n comunicarea sa privind Viitorul Europei maritime [COM
(96) 84], Comisia Europeana a preconizat o politica industriala a Uniunii
pentru ansamblul industriilor relevante (nu numai constructii de nave, dar
3
4
18
si productia de echipament maritim, serviciile portuare si industriile bazate pe resursele maritime) ntemeiata pe:
- promovarea investitiilor intangibile, n special n domeniile cercetarii-dezvoltarii, tehnologiei informatiilor si telecomunciatiilor,
- dezvoltarea cooperarii industriale n interiorul UE si cu industriile
statelor terte,
- extinderea aplicarii acordului OCDE la industriile statelor terte, si
- mbunatatirea infrastructurilor portuare prin intermediul unei retele
transeuropene.
Liniile directoare ale dezvoltarii industriei constructoare de nave se regasesc n prezent n Comunicarea Comisiei Catre o noua industrie constructoare de nave [COM (97) 470].
Textilele si mbracamintea
Industria usoara a fost si ea ncercata de dificultati deosebite ncepnd cu
deceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii
interne si de dezvoltarea rapida a exporturilor statelor n curs de dezvoltare. De fapt, ntruct nu necesita nici o nalta tehnologie, nici o mare
concentrare a capitalurilor, aceasta industrie si pierde avantajele comparative si competitive n favoare industriilor din statele care dispun de
mna de lucru suficient de calificata la preturi mai mici.
Noile tendinte ale politicii n sectorul textilelor si mbracamintei se
regasesc n comunicarea Comisiei din octombrie 1991 privind caile de
mbunatatire a competitivitatii acestui sector [COM (91) 399], aprobata
printr-o rezolutie a Consiliului din iulie 1992. Pe plan extern, politica
comerciala comuna urmareste deschiderea pietelor statelor terte si promovarea exporturilor comunitare, combaterea dumping-ului, a subventiilor si a ncalcarilor drepturilor de proprietate industriala si intelectuala.
Pe plan intern, accentul este pus pe diversificarea economica a regiunilor
puternic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind impactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor
si mbracamintei [COM (95) 447] preconizeaza o integrare echilibrata a
sectorului european n sistemul Organizatiei Mondiale a Comertului, care
19
20
III.
23
1. Cadrul general
Romnia urmareste ndeaproape politicile Uniunii Europene n domeniul
industrial, cu scopul de a dezvolta o piata nationala competitiva, integrata
n piata interna europeana.
Cel mai recent document reflectnd politica industriala a Romniei,
adoptat prin Hotarrea Guvernului nr. 657/2002, reflecta prevederile
Deciziei Consiliului nr. 96/413/CE privind punerea n aplicare a
programului de actiune n vederea ntaririi competitivitatii industriei
europene. Documentul romnesc de politica industriala a fost elaborat
pentru a facilita adaptarea industriei la schimbarile structurale si a sprijini
crearea unui mediu favorabil pentru initierea de afaceri si dezvoltarea lor
permanenta, inclusiv pentru intreprinderi mici si mijlocii, care sa sprijine
cooperarea ntre intreprinderi, sa stimuleze investitiile straine si sa
asigure utilizarea mai eficienta a potentialului industrial.
La elaborarea documentului de politica industriala s-au avut n vedere
prevederile urmatoarelor documente: Strategia Nationala de Dezvoltare
Durabila 20002020; Strategia Nationala de Dezvoltare pe Termen
Mediu a Romniei 20012004; Programul de Guvernare si Planul de
actiune al Guvernului 20012004; prognoza evolutiei economiei
romnesti n perioada 20012004; Planul National de Dezvoltare a
Romniei; Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea
Europeana.
Documentul de politica industriala a avut n vedere necesitatea pastrarii
coerentei dintre aceasta si alte politici economice, astfel nct sa nu apara
contradictii care pot mpiedica realizarea prevederilor acestuia.
24
26
ntreprinderilor. De asemenea, n cazul restrngerii activitatii sau lichidarii unor ntreprinderi se are n vedere influenta n amonte si aval
din circuitul economic, pentru a fi prentmpinate posibilele efecte
negative asupra procesului de productie al altor operatori economici .
Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de
privatizare care sa permita accelerarea acestui proces, realizarea unor
privatizari eficiente si asigurarea transparentei corespunzatoare, n
conformitate cu practica internationala n materie.
Dezvoltarea pietei concurentiale si stimularea activitatii operatorilor
economici pe piata prin continuarea procesului de armonizare legislativa si de aplicare efectiva a politicii n domeniul concurentei. n acest
context, o prioritate deosebita se acorda aplicarii masurilor si actiunilor
care vizeaza diminuarea ajutorului de stat direct si indirect, concomitent cu monitorizarea ncadrarii n prevederile Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, ale Legii nr. 21/1996 privind concurenta, precum si ale reglementarilor adoptate pentru aplicarea acestora.
Dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informatice n sectoarele industriale prin aplicarea Strategiei de dezvoltare a domeniului tehnologiei
informatiei si comunicatiilor.
Promovarea investitiilor directe prin dezvoltarea si perfectionarea
cadrului legislativ si institutional specific, n vederea asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantelor manageriale si mbunatatirea competitivitatii si accesului produselor romnesti pe pietele
internationale.
Promovarea investitiilor intangibile , respectiv n domeniul resurselor
umane, n domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, privind asigurarea
calitatii si evaluarea conformitatii produselor, precum si n domeniul
standardizarii. Aceasta presupune: dezvoltarea investitiei n capitalul
uman, flexibilizarea fortei de munca, mbunatatirea pregatirii
profesionale/specializare si reconversie profesionala/nsusirea de noi
abilitati de munca; ntarirea legaturii ntre industrie si sistemul de
stiinta si tehnologie, orientarea activitatilor de cercetare-dezvoltare
catre necesitatile mediului socio-economic, promovarea politicilor active de calitate (managementul calitatii/ISO 9000), precum si armonizarea standardelor romnesti cu cele din UE.
28
Protectia mediului
Constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru coordonarea includerii domeniului protectiei mediului n politicile si strategiile
sectoriale la nivel national, prin Hotarrea Guvernului nr. 1097/2001.
Aprobarea introducerii etichetei ecologice prin Hotarrea Guvernului
nr. 189/2002.
Pregatirea unui nou cod fiscal, care urmareste asigurarea unei mai
bune coerente, transparente si flexibilitati n domeniul fiscalitatii.
Consolidarea sistemului bancar privat din Romnia prin pregatirea
declansarii n cursul anului 2003 a procesului de privatizare a BCR,
ultima si cea mai importanta banca de stat, conform programului
PSAL II.
Elaborarea unui cod al investitorului, instrument ce va cuprinde, n
principal, elementele necesare de orientare privind cadrul legislativ si
institutional, mecanismul de initiere de noi afaceri, respectiv de
nfiintare de noi ntreprinderi etc .
Adaptarea cadrului institutional n vederea aplicarii n practica a prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, att n ceea ce priveste supravegherea pietei ct si certificarea
produselor.
Crearea conditiilor pentru initierea n trimestrul IV 2002 a negocierilor cu Uniunea Europeana n vederea ncheierii protocolului privind
evaluarea conformitatii produselor, sens n care s-a accelerat procesul
de adoptare a directivelor comunitare din noua abordare si a standardelor europene armonizate.
6. Capacitatea administrativa
31
32
Ministerului Finantelor Publice, sunt abilitate pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 21/1996 a concurentei si a Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, urmarind protectia, mentinerea si stimularea concurentei
si a unui mediu concurential normal.
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului,
nfiintata n decembrie 2000 prin reorganizarea Fondului Proprietatii de
Stat, n subordinea Guvernului, este responsabila pentru implementarea
strategiei de privatizare si restructurare precum si pentru administrarea
participatiilor statului n societatile comerciale din portofoliul sau.
Ministerul pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este institutia guvernamentala responsabila pentru elaborarea, promovarea, implementarea si integrarea politicilor si programelor pentru ntreprinderile
mici si mijlocii si cooperatie.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este institutia guvernamentala
responsabila cu promovarea la nivel national al politicilor de protectie a
mediului nconjurator.
Ministerul Educatiei si Cercetarii este institutia guvernamentala cu
atributii si responsabilitati n domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii,
precum si n implementarea rezultatelor acestora.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este institutia guvernamentala cu atributii si responsabilitati n domeniul dezvoltarii societatii
informationale.
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este institutia guvernamentala cu atributii n domeniul industriei alimentare.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este institutia guvernamentala
care asigura si coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernului
n domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale. Are atributii importante n ceea ce priveste ocuparea, formarea si reconversia profesionala a
33
fortei de munca, cu deosebire a celei disponibilizate n urma restructurarii, privatizarii si lichidarii ntreprinderilor. n acest scop, au fost
create Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul
National de Formare Profesionala a Adultilor.
Camerele de Comert, Industrie si Agricultura, la nivel national si regional, ofera societatilor comerciale accesul la informatii privind comunitatea de afaceri, privatizarea, restructurarea-retehnologizarea, piata
financiara, piata bursiera/de marfuri si valori, piata extrabursiera, asigurarea calitatii si certificarea produselor, distributia moderna a produselor
si servicii de consultanta.
Centrele EURO INFO functioneaza n sprijinul dezvoltarii IMM, sub
forma unei retele de centre interconectate care ofera servicii de informare,
consultare si asistenta pe probleme comunitare pentru intreprinderi, actionnd n acest fel ca o interfata ntre institutiile europene si mediul local de
afaceri n care si desfasoara activitatea. Reteaua constituita la nivel
national este compusa din opt centre EURO INFO n orasele: Bucuresti,
Constanta, Cluj, Iasi, Brasov, Timisoara, Baia Mare si Galati.
Institutul National de Statistica este autoritatea publica ce asigura colectarea, prelucrarea si publicarea informatiilor si datelor statistice, referitoare la evolutia activitatilor economico-sociale.
34
ANEXA
Acquis-ul comunitar n domeniul politicilor industriale
Nota: Spre deosebire de celelalte capitole de negociere, politicile industriale se disting prin faptul ca acquis-ul nu cuprinde dect doua acte cu
caracter obligatoriu, cea mai mare parte fiind reprezentata de comunicari
transmise de Comisia Europeana celorlalte institutii ale Uniunii privind
continutul politicilor, si care nu au caracter obligatoriu. Cu foarte putine
exceptii, continutul acestor comunicari nu este disponibil n bazele de date
Celex si Eur-Lex si, prin urmare, nu au fost rezumate mai jos. De asemenea, numerotarea sectiunilor din lista actelor acquis-ului nu se regaseste n catalogul decimal Eur-Lex, ntruct acesta nu cuprinde o sectiune
dedicata exclusiv politicilor industriale.
Legenda:
32002R1221
Regulation/Directive/Decision
Regulamentul/Directiva/Decizia
Publicatia:
Continut: Xxxxxxxxxx
Key words :
35
Cuvinte cheie:
31997D0837
97/837/EC: Commission Decision on the 9 th of December 1997
amending Decision 83/247/EEC setting up a committee on
Community policy regarding forestry and forestry-based industries.
Decizia nr. 97/837/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 pentru
modificarea si completarea Deciziei nr. 83/247/CEE privind nfiintarea
Comitetului privind politica comunitara referitoare la industriile de prelucrare a lemnului.
Publicatia:
OJ L 346 17.12.1997 p.95
Modificat si completat prin:
Continut:
Decizia redefineste componenta Comitetului privind
politica comunitara referitoare la industriile de prelucrare a lemnului, ce va fi alcatuit din repre zentantii
organizatiilor industriei forestiere, preciznd rolul sau
n politica comunitara cu privire la industriile de
prelucrare a lemnului. Decizia stabileste, de asemenea,
durata mandatului comitetului. Anexa prezinta componenta comitetului.
Key words: printing; publication; pulp and paper industry;
sylviculture; wood industry; EC advisory committee.
Cuvinte cheie: tiparire, publicatie, industrie de celuloza si hrtie,
silvicultura, industria lemnului, comitet consultativ al
CE.
37
51994DC0319
Communication from the Commission to the Council, to the
European Parliament, Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions An Industrial Competitiveness Policy for
the European Union.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: O politica a competitivitatii
industriale pentru Uniunea Europeana.
Data adoptarii:
14.09.1994
31994Y1206(01)
Council Resolution on the 21 st of November 1994 on the
strengthening of the competitiveness of Community industry.
Rezolutia Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind cresterea competitivitatii industriei comunitare.
Publicatia:
OJ C 343 06.12.1994 p.1
Modificat si completat prin:
Continut:
Prin rezolutie, Consiliul ia nota de Comunicarea
Comisiei Cresterea competitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice si de intentia acesteia
de a prezenta un plan de actiune pentru popularizarea
si aplicarea comunicarii, cernd statelor membre sa
creeze un climat favorabil dezvoltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea ca pol de atractie pentru
amplasarea ntreprinderilor de masini si echipamente,
sa ncurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea personalului calificat si sa sprijine initiativele de cooperare
bazate pe avantajul reciproc, acordnd o atentie
deosebita dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii.
Prin rezolutie, Consiliul cere si Comisiei sa tina cont de
necesitatile de cercetare si dezvoltare din domeniu si sa
promoveze adaptarea la schimbarile intervenite n
industrie, cadrul legislativ necesar functionarii pietei
interne si sa aplice programe integrate de dezvoltare a
ntreprinderilor mici si mijlocii.
38
Key words:
framework .
Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Contributia serviciilor din domeniul afacerilor la performanta industriala. Un cadru al politicii comune.
Data adoptarii: 21.09.1998
Key words: competitiveness; productivity; provision of services; type
of business; Community industrial policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, productivitate, furnizare de servicii, tip
de afacere, politica industriala comunitara.
51998DC0718
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - The competitiveness of European enterprises in the
face of globalisation: how it can be encouraged.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor Competitivitatea ntreprinderilor europene n fata globalizarii: cum poate fi stimulata.
Data adoptarii: 20.01.1999
Key words: competitiveness; industrial policy; international market;
world economy; European undertaking.
Cuvinte cheie: competitivitate, politica industriala, piata internationala,
economie mondiala, ntreprindere europeana.
51999DC0465
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Structural change and adjustment in European
manufacturing.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Schimbarile structurale si
ajustarea industriei europene.
Data adoptarii: 05.10.1999
Key words: competitiveness; investment; processing industry; EC
countries.
40
41
31996Y0713(02)
Council Resolution on the 25 th of June 1996 on industrial cooperation
with other regions and third countries, inter alia in the
Mediterranean.
Rezolutia Consiliului din 25 iunie 1996 privind cooperarea industriala cu
alte regiuni si terte tari, ntre altele n zona Mediteranei.
Publicatia:
OJ C 203 13.07.1996 p.4
Continut:
Consiliul apreciaza progresul facut n cooperarea
industriala cu terte state, n special cele din Centrul si
Estul Europei aflate n procesul de aderare la
Uniunea Europeana, invitnd Comisia sa examineze
dificultatile cu care se confrunta aceste tari ca si n
alte spatii, cum ar fi Asia, America Latina, Statele
Unite si Japonia. n ceea ce priveste zona Marii
Mediterane, este subliniat faptul ca dezvoltarea
industriala a zonei este baza dezvoltarii unei economii
competitive si una din principalele cerinte de atragere
a investitiilor, dezvoltare ce trebuie facuta pe baza
parteneriatului economic si financiar, ntr-o abordare
coerenta si integrata, bazata pe un program de lucru
specific. Prin rezolutie, Consiliul cere Comisiei sa faca
propuneri de cooperare industriala cu terte state si sa
supuna rapoarte asupra actiunilor ntreprinse, pe
baza carora se va organiza o discutie avnd drept
scop evaluarea contributiei facute de cooperarea
industriala la dezvoltarea socio-economica a statelor
terte.
Key words: industrial cooperation; third country; European industrial
area; competitiveness; Community policy; industrial
policy.
Cuvinte cheie: cooperare industriala, stat tert, spatiul industrial
european, competitivitate, politica comunitara, politica
industriala.
42
44
46
48
49
50
55