Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sudarea Mig Mag
Sudarea Mig Mag
NOTIUNI DE BAZA
CUPRINS
Diferite procedee de sudare in mediu protector ............................................................... 3
Istoria sudarii MIG/MAG .................................................................................................. 4
Principiul sudarii MIG/MAG.............................................................................................. 5
Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG............................................................. 6
Variante constructive .................................................................................................... 6
Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG ..................................................................... 7
Dispozitivul de avans al sarmei .................................................................................... 9
Pistoletul de sudare .................................................................................................... 10
Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG ....................................................... 11
Caracteristica arcului electric ......................................................................................... 12
Punctul de lucru ............................................................................................................. 12
Instalatii MIG/MAG cu reglare in trepte .......................................................................... 14
Principiul sursei de curent MIG/MAG cu reglare in trepte ........................................... 14
Transformator cu comutator de tensiune .................................................................... 14
Redresor ..................................................................................................................... 14
Bobina de inductanta .................................................................................................. 15
Principiul sudarii in curent pulsat ................................................................................... 16
Surse de curent pentru sudarea in curent pulsat ........................................................... 18
Sisteme cu circuit de comanda cu bucla inchisa. ....................................................... 18
Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor ............................................. 18
Gaze de protectie .......................................................................................................... 18
Reglarea debitului gazului de protectie ....................................................................... 20
Pozitii de sudare ............................................................................................................ 21
Tipuri de arc electrice .................................................................................................... 21
Transferul materialului de adaos ................................................................................ 21
Manuirea pistoletului de sudare ..................................................................................... 23
Sarma electrod ........................................................................................................... 24
Sarma tubulara ........................................................................................................... 25
Rata de depunere .......................................................................................................... 25
Tipuri de rosturi la sudare .............................................................................................. 27
Defecte la sudare .......................................................................................................... 27
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator .............................. 27
Defecte de topire ........................................................................................................ 28
Siguranta locului de munca ........................................................................................... 30
Pericole datorate zgomotului si radatiei optice ........................................................... 30
Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta...................................... 30
Pericole datorate circuitelor electrice .......................................................................... 31
Masuri de protectie ..................................................................................................... 31
Echipament de protectie si primul ajutor ..................................................................... 31
Este interzis a transmite sau a copia aceasta documentatie sau a exploata comercial
sau comunica continutul acesteia.
Orice incalcare acestei interdictii, va face raspunzator si va obliga la plata de daune.
Textul si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire.
Variante constructive
Sistem compact
dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in
sursa de sudura
distanta de la sursa la locul de munca este limitata
de lungimea pistoletui
sarma este impinsa
Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere
si cifre, de ex.: IP 23.
Literele IP provin de la International Protection si indica tipul de protectie. Prima cifra
indica protectia impotriva atingerii accidentale si patrunderii corpurilor straine, iar a doua
cifra indica protectia impotriva patrunderii apei.
Protectie impotriva contactului electric IP 2x (nu patrund obiecte straine cu 12,5 mm)
Testul de stropire cu apa IP x3 (apa care cade la un unghi mai mic de 60 nu patrunde)
Pistoletul de sudare
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din
aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori
aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a
pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de
exploatare.
O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate.
Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru
lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull.
In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cu
gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si de
durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste
300 A re recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru
o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).
La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete
de sudare racite cu lichid de racire.
Intensitatea curentului I
Caracteristica arcului
electric
T
e
n
s
i
u
n
e
a
Domeniul caracteristicii
arcului electric
= Punct de lucru
Lungimea arcului electric
lung
mediu
scurt
Intensitatea curentului I (viteza de avans sarma)
Punctul de lucru
Punctul de lucru reprezinta punctul de intersectie al caracteristicii statice presetate
(setarea instalatiei) cu caracteristica domeniului corespunzator al caracteristicii arcului
electric.
Caracteristica arcului electric cu care se intersecteaza caracteristica statica presetata
depinde de viteza de avans a sarmei.
Punctul de lucru defineste lungimea arcului electric, viteza de avans a sarmei, rata de
depunere (in kg/h) si prin extensie chiar si adancimea patrunderii si marimea baii
topite.
Diagrama ilustreaza modul in care punctul de lucru se modifica
Redresor
Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in
curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face
printr-un montaj corespunzator de diode.
Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia
curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta
electrica tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este
blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit).
Bobina de inductanta
Gaze de protectie
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei.
Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:
Starea arcului electric
Transferul materialului de adaos
Rata de depunere
Forma baii de sudare
Adancimea patrunderii
Materiale
Procedeul MSG
Sudarea nemetalelor
Sudarea MIG (gaz inert)
Procedeu
Comportare Clasificare fig.
DIN 1910
Materiale
chimica
din DIN EN 439
Partea 4
MIG
Inert
I1
Toate metalele in afara de oteluri
(131)
I2
Aluminiu, cupru
I3
Aluminiu, cupru
MAGM
Slab
M 11
Oteluri inoxidabile si inalt aliate
(135)
oxidante
M 12
Oteluri inoxidabile si inalt aliate
M 13
Oteluri slab aliate
M 21
Oteluri nealiate si slab aliate, sarme tubulare
M 22
Oteluri nealiate si slab aliate
M 23
Oteluri nealiate, slab aliate si inoxidabile
M 31
Oteluri nealiate si slab aliate
M 32
Oteluri nealiate si slab aliate
Puternic
oxidante
M 33
Oteluri nealiate
MAGC
C
Oteluri nealiate, oteluri slab aliate (cu
(135)
restrictii), sarme tubulare
COMPONENTA IN % VOLUMICE
Oxidant
CO2
1
2
1
2
3
M1
1
2
3
4
1
2
3
1
2
3
1
2
1
M2
M3
C
F
1)
2)
Inert
O2
Ar
1)2)
Rest
Reducator Inactiv
He
H2
1 la 15
15 la 35
> 0 la 5
> 5 la 25
> 5 la 25
> 25 la 50
> 5 la 50
100
Rest
1)2)
Rest
1)2)
Rest
1)2)
> 0 la 3
Rest
1)2)
> 0 la 3
Rest
1)2)
Rest
1)2)
> 3 la 10 Rest
1)2)
> 0 la 8
Rest
1)2)
Rest
1)2)
> 10 la 15 Rest
1)2)
> 8 la 15 Rest
OBS.
N2
TIG, sudare Reducator
cu plasma,
protectie la
radacina,
taiere cu
plasma
MIG, TIG,
Inert
sudare cu
plasma,
protectie la
radacina
Slab
oxidant
100
1)2)
Rest
100
1)2)
Rest
20 la 80
> 0 la 5
> 0 la 5
PROCEDEU
> 0 la 5
MAG
> 0 la 30
1 la 30
Rest
Puternic
oxidant
protectie la Reducator
radacina
Se aplica doar la amestecurile de gaze cu continut egal sau mai mare de heliu.
Argonul poate fi inlocuit pana la 95% cu heliu.
Pozitii de sudare
De la stropi fini
Partial in scurt-circuit, si
intermediar
pana la stropi mari partial fara scurt-circuit
neuniform
Arc electric tip spray
s
Stropi fini si super- Fara scurt-circuit,
fini
uniform, prin pulverizare
Arc electric globular
l
Stropi mari
Neuniform in scurtcircuit, partial fara scurtcircuit
Arc electric pulsat
P
Reglabil
Fara scurt-circuit,
uniform
(Clasificare conform DIN 1910, partea 4)
Tipul de arc electric utilizat se alege in functie de grosimea tablei si de specificul
aplicatiei. Transferul materialului poate fi imbunatatit, in special la arcul scurt si cel
pulsat, prin proiectarea si constructia surselor de curent cu tranzistori (invertor).
Acest lucru este posibil datorita vitezei ridicate de reactie a sursei de curent cu invertor.
Aceste date se refera la un amestec de gaz format din 82% argon si 18% CO2
Neutru
Directia de sudare
Tras
Directia de sudare
Tras
Directia de sudare
Sarma electrod
Exista 2 tipuri principale de sarmaelectrod:
Sarme pline:
Sarme tubulare:
Diametrul sarmei-electrod:
Diametrul nominal in mm 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
Sarma plina
x x x x
x x x
Sarma tubulara
x x x x x x
Diametrul sarmei trebuie ales in functie de aplicatia
specifica. Exemplu:
Grosimea piesei
0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
1 mm
x x x x
7 mm
x x
15 mm
x x x
Denumirea SG2 a fost schimbata conform standardului
Sarma tubulara
Pana la o anumita limita, miezul unei sarme tubulare are aceeasi functie ca si invelisul
unui electrod:
Formarea zgurii
Introducerea de elemente de aliere in baia de sudare
Protectia baii fierbinti de actiunea coroziva a mediului
Domenii de utilizare:
Pentru oteluri inalt aliate
Santiere navale
Sudarea in pozitie
Rata de depunere
Rata de depunere creste cu scaderea diametrului sarmei (pentru o intensitate constanta
a curentului), deoarece sarma cu diametru mai mic are o rezistenta electrica mai mare.
Factorul decisiv pentru rata de depunere este viteza de avans a sarmei. Rata de
depunere este exprimata in kg/h sau g/min.
Formula:
Pentru sarma de 1,2 mm exista o regula foarte simpla care aproximeaza destul de bine
rata de depunere:
Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una
pe alta in doua plane.
Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele
de imbinat se afla in acelasi plan.
Defecte la sudare
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator
Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare
si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.
Defect:
Curentul de aer (de ex. pe
santier)
perturba
acoperirea
gazului de
protectie
Consecinte:
Gaz
de
protectie
insuficient,
formarea porilor in cusatura sudata
Defecte de topire
Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de
imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca
imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.
Se pot face urmatoarele greseli:
Unghiul de deschidere e prea mic
Corect: 40 pana la 60
In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul electric topeste doar o margine a
rostului de sudare. Acest fapt poate conduce la defecte de topire si, prin aceasta, la
imbinari instabile.
Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este prea inclinat spre o margine Pozitie
incorecta
a
mijloc.
a rostului de sudare.
pistoletului
datorata
accesului restrictionat.
Masuri de protectie
Selectarea unor procedee care sa faca
un zgomot cat mai mic posibil
Izolarea acustica a sursei de zgomot
Raze ultraviolete
fulgerare
ardere
Masuri de protectie
Ochelari
de
sudura
standardelor (DIN EN 169)
Scut de protectie
Masca de protectie
conform
Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit)
Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul)
Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte
Sarma-electrod
Clema de masa defecta
Cablu de retur a curentului de sudare defect
Masuri de protectie:
Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar
de un electricean specialist.
Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor
calificat.