RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL
ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru

Horticultura
Proiect implementat de Consiliul
Local Beresti Meria jud. Galati
n parteneriat cu
Asociatia ,, Speranta Danubiana
Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni
Consiliul Local Baneasa jud. Galati

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru

Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de

Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particulariti ecologice ale plantelor legumicole n relaiile cu factorii de mediu
i dirijarea acestora prin tehnologie
2. Particularitile nmulirii plantelor legumicole
3. Producerea rsadurilor de legume
4. Pregtirea i plantarea rsadurilor de legume n cmp
5. Verigi tehnologice n culturile de legume
6. Cultura morcovului
7. Ceapa
8. Varza
9. Conopida
10. Tomate cultura n cmp
11. Castravete - cultura n cmp
12. Pepenele verde
13. Cartoful
14. Introducere n viticultura
15. Cultura viei de vie n Romnia
16. Caracterele morfologice, particularitile biologice ale viei de vie
17. Amenajarea, organizarea i dotarea sectorului pepinieristic n vederea producerii
materialului sditor
18. Elemente tehnologice privind producerea materialului sditor pomicol
19. nfiinarea plantaiilor pomicole i lucrri de ngrijire dup plantare

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR

LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU
SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE

Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati
de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si
dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie .

Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii

directi -actioneaza in trei mari eategorii , si pot fi:
1. factori climatici -lumina
-temperatura
-apa
-aerul si gazele
2. factori edafici -textura
- structure solului
-ph -ul
- apa freatica
3. factorii biotici -omul si organismele vii II
-Factorii indirecti -altitudinea
-latitudinea
-expozitia
-inclinatia terenului
TEMPERATURA
Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe
adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor
mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36
-40 0 C in lunile de vara).
Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura ,diferentiem :
-specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC,
-pot ramane peste iarna in camp fara masuri
speciale,
- exemplu : stevia , hreanul ,tarhonul
-specii rezistente la frig
-se preteaza la semanat sau plantat din toamna
-exemplu : morcov , telina , pastirnac
-specii semi rezistente
- exemplu : cartoful
- specii pretentioase la caldura - exemplu : tomate , ardei, vinete ,
castraveti
- specii rezistente la caldura
-suporta temperaturi ridicate (castraveti
pepeni).
Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima , o temperatura optima si
o temperatura maxima .
La temperatura minima - procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica;
plantele nu mai cresc ; temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei
La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal,
-are loc cresterea si fructificarea plantelor
La temperatura maxima - procesele biochimice au intensitate mare
de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea
dezasimilatiei, epuizarea plantelor .
Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii:
-exces de caldura - se face prin -alegerea suprafetelor , irigarea ori de cate ori este nevoie ,
aerisirea puternica in spatii protejate , plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului ;
- deficit de caldura - se face prin : - realizarea perdelelor de protectie , mulcirea
solului,evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata , protejarea plantelor cu folie .

Lumina

In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric , speciile

legumicole se clasifica in:
-specii de zi lunga - durata maxima a luminii este de 18 ore ; infloresc .bine la o durata a
lumininii de minim 8 ore ( salata , spanac , morcov )
- specii de zi scurta - plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore ,
-infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole ,
castraveti , vinete ) Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi. legumicole se clasifica astfel :
-plante nepretentioase ( ceapa pt. frunze )
- plante putin pretentioase ( spanac ,morcov ,ridichi)
-plante pretentioase (tomate , ardei, vinete , castraveti)
Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale
speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in
urmatoarele situatii:
- ' de sporire a intensitatii luminii - se face prin
iluminarea artificiala de diminuare a
intensitatii luminii - prin stropirea cu emulsie
opaca de praf de creta , var stins, huma
folosind 1 gram/m reduce transparenta sticlei
cu 20%; folosirea de sticla speciala
fotosensibila ,mulcirea solului)
Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare
proaspata ( cartof consum + lumina = solanina ; radacinoase + lumina = pornire
timpurie in vegetatie)
APA
Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor
limitative al cresterii .Preluarea apei se realizeaza prin radacina , iar circulatia apei este
facilitata de forte ca imbibatia ,puterea de absorbtie a radacinii ,presiunea radiculara
,capilaritatea, transpiratia.
Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad
corespunzator de turgescenta care este dependent de specie ,fenofaza , virsta .

Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature ,plantele din sera fata de
cele din cimp.Tulpina are 45-50 % apa,frunzele mature au 60-65% apa ,frunzele tinere au
80-85 % apa,organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic
continut in apa il au semintele si este de 12-14% .
Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in :
- specii cu cerinte mari la umiditate - conopida , castravetele ,dovleacul, varza;
-specii cu cerinte moderate
- tomate ,ceapa, mazarea ,salata;
-sepcii cu cerinte reduse
-fasole ,salata ,spanac;
Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit;
-excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind
axfixierea plantelor;

-deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat
de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea)
AERUL SI GAZELE
Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin
miscarile sale ,vanturile.
Aerul atmosferic se compune din 78% azot ,21%oxigen, o cantitate foarte mica de CO2 si
altele cateva gaze . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc
oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.
Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de
fotosinteza (in lunile martie- noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita
intensificarii activitatii microorganismelor din- sol, in sere ziua continutul in CO2 descreste
datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).
Din grupa altor gaze , fac parte : -amoniacul,
-bioxidul de sulf,
-flor
clor
ammoniac
SOLUL SI HRANA
. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a
plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de
mediu.
Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de
ridicata si a unui potential de productie corespunzator.
Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase , nisipo-lutoase. Textura solui este
data de continutul acestuia in argila .Daca argila este in proportie de 50% solul este
argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si
sunt reci datorita umiditatii.
Foarte bune sunt solurile care au o textura medie , cu o buna permiabilitate a apei un
raport favorabil intre aer si apa
Structura solului - influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia
apei. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. din acest motiv la cultura
legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. In camp liber
atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea
structurii, iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati

mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a
solului .
PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de
oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu
caracter basic. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie
sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor
alcaline pe soluri alcaline .
Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte
complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si
macroelemente .
Macroelemente ; azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu;
Microelemente : fier,zinc,cupru,molibden,mangan
Factorul biotic =OMUL

Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor
de viata ale plantelor .Dispunind de mijloace ca irigarea , chimizarea,mecanizarea , omul
devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.

PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE

Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai:

-pe cale vegetative (asexuata)
-prin seminte (sexuata)
Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor
insusiri valoroase pe care le are planta mama .Acesta poate fi:
1.-inmultirea prin bulbi - se aplica la ceapa esalot

radacini

-bulbul are un- disc pe care se gasesc muguri din care se emit

-mod de executie - bulbii se despart si se planteaza in camp

toamna sau primavara devreme
2.-inmultirea prin bulbil! - se aplica la usturoi
-mod de executie - se despart bulbilii de pe disc si se
planteaza toamna sau primavara devreme
3. inmultirea prin tuberculi - la cartof
-se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2
muguri
4. inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.inmultirea
prin drajoni - la anghinare ,tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se
planteza primavara sau toamna
6. Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina - la revent, sparanghel, hrean( se
folosesc rizomi cu muguri terminali)
7. Inmultirea prin butasi - portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in
vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon , batat)
8: Inmultirea prin marcote - la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni
de tulpina care inradacineaza , iar toamna se separa de planta mama)
9. Inmultirea prin portiuni de tufa - la leustean , macris ,cimbrisor - se despart
portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna
10. Inmultirea prin miceliu - la ciuperci
11. Inmultirea prin altoire - o metoda - se practica la pepeni, tomate, ardei ,vinete
-altoirea in despicatura ,sau cu pana laterala
12. inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la
extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea
cresterii)
INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor
legumicole - avantaje
-coeficient mare de inmultire
-posibilitate de pastrare pe o perioada mare de
timp in spatiu mic
-executare mecanizata si de mare precizie
-norme reduse de seminte

Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.
Pentru aceasta inainte de semanat, semintele se supun unui control, determinind :
autenticitata , puritatea , facultatea germinativa , energia germinativa, marimea , valoarea
culturala, umiditatea
Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi,
normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.
Facultatea germinativa (germinatia) - ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de
seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de
temperatura , umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat.
Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut
de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia .
Dupa marime semintele se pot clasifica astfel:
-seminte foarte mari -bob, mazare, fasole, dovleac, pepeneverde-1-10 seminte/ Ig

-pepene galben, castraveti, sfecla rosie - 10-60seminte/lg

-seminte mari
-tomate, ardei, vinete, ceapa, varza
-150-350seminte/lg
-seminte mijlocii
-morcov, patrunjel, marar
-350-900seminte/lg
-seminte mici
- seminte foarte mici -telina, salata
1000-2000seminte/lg
Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si
cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.
In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor
-tratament fizic - cu apa calda la 50C timp de 20 min., dupa care se raceste ,
usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. la telina 10 min).
-tratament chimic cu formalina 0,25% timp de 5min.
-sulfat de cupru 0,50% timp de 10 min.
-permanganat de potasiu 1.0%prin infiltratie
- tiramet 4g/kg- prin prafuire.

PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME

Producerea rasadurilor se poate realiza in :
-sera si solarii incalzite sau reci,
- in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic ,
-in camp protejat sau neprotejat.
PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE
Presupune:
-pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm
-maruntirea solului printr-o lucrare cu freza,
-nivelarea manual cu sapa si grebla,

-dezinfectarea pe cale termica sau chimica,

-la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm
intre randuri si 1-1,5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere)
-dupa semanat, se acopera semintele cu pamant, se taseaza usor cu batatoarele, se uda cu
stropitoarea ,dupa care straturile se acopera cu folie .Controlul semanaturilor se executa
zilnic , incepand din a 4-a zi de la semanat. Cand 50% din plante au rasarit, folia se ridica
de pe semanatura . In cazul solariilor incalzite , pregatirea terenului se face din toamna ,
urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea.
Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza
adevarata se executa repicatul. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (2025C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se
rupa un procent mic de radacini .Dupa repicat se uda din ,nou iar in continuare se executa
lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat, fertilizare
suplimentara, combatere boli si daunatori, a buruienilor precum si calirea rasadurilor.
La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori
importanti:
-pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor
-faza de vegetatie a rasadurilor
-gradul de intensitate al luminii
Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de
rasaduri viguroase si calite .
Exemplu :
Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C
in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C
-pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea
-dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea
-cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei
vinete pana la 22-25C
-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea
-pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea
- cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea

Un regim corespunzator de lumina se asigura prin :

curatirea geamurilor,
- folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor
prelate din material plastic curate,
vopsirea scheletului constructiei in culori
deschise,
marirea distantei intre ghivece sau cuburi
nutritive pe masura ce plantele cresc ,
reducerea intensitatii luminii daca este
cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu
praf de creta .

AERISIREA - regleaza regimul de gaze ,temperatura si umiditate,

- se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie , evitind
contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece. Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor
pentru plantare, se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA=
UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer,
- la germinarea semintelor ,umiditatea in patul germinativ este de 90%,
- dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%,
- reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate , cu cantitati
reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat,
- excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni,
- in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii
favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor ,
- reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.
FERTILIZAREA SUPLIMENTARA

Se pot folosi :
- inainte de repicat
-dupa 8-10 zile de
- dupa 8-10 zilede
-cu 10 zile inainte
apa; MAP 10gr/10

o atentie suplimentara se acorda .

concentratiei ,care trebuie sa fie de 0.1 -0.5%
in functie de vigoarea plantelor si scopul
urmarit,
- doza se administreaza in 2-4 etape, se folosec
ingrasaminte solubile,fie ingrasaminte
solubile fie ingrasaminte complexe NPK
: mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa;

la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa;

la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa,
de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101
1 apa;ferticare I ;ferticare II; ferticare III
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Se face prin stropiri la avertizare preventive , stropind plantele cat si substratul Boli: caderea plantutelor -Previcur - 0,15%; Folpan -0,1% Benlate -0,15%
- Ciuperci la sol - dupa semanat -Previcur -0,15% Benlate 0,15% Folpan
0,15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura;
- rasarire - repicare : PREVICUR 0.15%,BENOMIL 0.15%
- repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.10%- se stropeste solul
cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp;
- mana,fainare,patari,patarea unghiulara,putregaiul radacinilor - se poate
combate cu VANDOZEB 0.2%,BRAVO 0.2%,PROTECT 0.1%,SUMILEX
0.1%,KASUMIN 0.3%
DAUNATORI:
- Coropisnita - SINTOGRIL 2,5grame la mp,momeli cu fosfura de zinc (0,5 kg la 10 kg de
uruiala din seminte de floarea soarelui,porumb,grau sau GR1LOSIL ;

-Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0,1 %,ACTARA Q. 15,ACTILLIC 0.15

%,RELDAN0.1%
-Acarieni: Talstar 0.1 %,Demitan 0.08%,Actilic 0.15%, Nissurun 0.05% ALTE
LUCRARI DE INTRETINERE :
- plivit buruieni
- raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat ,asigurind distanta optima intre plante
de 8/8 cm;
- sortarea rasadurilor pe categorii,inlocuindu-se cele necorespunzatoare ;
- pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.1% folosind 1
1/10 mp;solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante ,o singura data si numai dupa
ora 16 sau pe timp racoros si noros .
Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut,
udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind
CALIREA.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea , frunzele au o culoare
verde inchis , aspre la pipait.
Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.15% ETHREL 0.1%.ATONIC
0.1 %.
RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: plante viguroase,bine dezvoltate,sanatoase, frunze de culoare verde
inchis,sistem radicular puternic,inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.
(Ex; tomate 14-16 cm,varza 12-15 cm ,ardei 15-17 cm,vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza, si castraveti;
6- 8 frunze la tomate si vinete ;10-12 frunze la ardei.
Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si
porneste greu in crestere .
Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza,50-80 zile la ardei si
vinete,35-40 zile la castraveti
PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA
Presupune : pregatirea biocombustibilului,asezarea lui in platforma de incalzire cu
circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor
de descompuinere a materiei organice.
Pregatirea terenului - se curata terenul de zapada sau gheata ,dvipa care se asterne un
strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile
scazute de afara.
Asezarea rasadnitei - presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la
inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie ,iar materialul sa fie afinat;
- asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la
marginea superioara a acestuia;
- asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot
folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita
- ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei
- tasarea uniforma a biocombustibilului din toe ,
- presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat
subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul
prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar ;
- introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru
semanat si de 10-12 cm pentru repicat,
- acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru
incalzirea substratului.

Semanatul,repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare

cu cele din rasadnitele cu incalzire termica.
Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :- efectuarea ultimului tratament cu
substante fitosanitare ;
-eliminarea rasadurilor necorespunzatoare
(vatamate,alungite)
-udarea pina la saturatie a ghivecelor,
- asezarea rasadurilor in ladite
PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE
TERMICA

Pregatirea substratului nutitiv - ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se

executa lucrarea,
- afinarea si maruntirea pamintului
-nivelarea si tasarea usoara
-marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1,5
cm pe rind)
- insamintarea( 0.5 cm adincime)
- acoperirea semintelor,tasarea cu
batatorul,udatul;
-inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor
cu prelate din polietilena.
Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor :
-verificarea zilnica a temperaturii 22-24
C la semanat,
-controlul rasaririi din a treia zi de la
semanat,
-asigurarea luminii prin inlaturarea
prelatelor cind 50-60% din plante sunt
rasarite,
-scaderea temperaturii cind plantele au
rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la
semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile
dupa rasarire.
Lucrari in perioada rasarire -repicare :- asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare
de curatanie( inlaturarea zapezii,a ghetii),

PREGATIREASI PLANTAREARASADURILOR DE LEGUME

IN CAMP
Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . Se considera rasad de
calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- plante viguroase , bine dezvolate , sanatoase , cu frunze de culoare verde inchis cu sistem
radicular puternic , cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm , varza 12-15cm
ardei 15-17cm , vinete 14-16cm , castraveti 10-14)si cu un nr. de frunze bine dezvoltate , de
4-6 frunze la varza castraveti, de 6-8 frunze la tomate ,vinete si de 10-12 frunze la ardei.

Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti, de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza .
Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate , 35-40 zile la
castaveti, de 50-80 zile la ardei si vinete , si de 45-50 zile la varza .
Inainte de livrare pentu plantare , rasadul va fi pregatit , in sensul ca se va aplica cu o zi
inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0,2% , folpan 0,2% ,
vandozeb 0,25 - se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate , plantele
necorespunzatoare calitativ . Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la
saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . Daca rasadul a fost scos fara pamint,
radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc .
Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite , in scurtarea radacinilor
principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . El se executa la rasadurile de varza , conopida
, mai putin la tomate . Este obligatoriu la ceapa , praz , telina .
In cazul cuburilor nutritive , acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0,15%
sauPREVICURO,15%.
Transportul se face in lazi cu pereti inalti, dezinfectate in prealabil. Pana la locul
plantarii, mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie , iar
transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza, separat
pe soiuri si specii.
PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean ,
batat) dar si la usturoi, cartofi , care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la
baza discul cu eel putin un mugure . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de
radacina cu 1-2 muguri.
Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu.
La plantarea rasadurilor se tine seama de :
- epoca de plantare - 1-cerintele speciei,
- 2- durata perioadei de vegetatie
- 3- data livrarii productiei
- distanta de plantare ,
- metodele de plantare ,
- necesar de rasaduri / ha ,
- numar de zile necesar de la semanat la plantat,
- numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat. Distantele de
plantare - se asigura numarul optim de plante / ha ,
- productia convenabila / ha ,
-suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante,
- sunt in functie de specie , soi.
Metode de plantare
- manual - necesita un consum mare de forta de munca,
- reglarea temperaturii prin aerisire mentinid
ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC
rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea
ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.Daca temperatura creste , aerisirea se
face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul
suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior- exterior.
- celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de
producere a rasadurilor in sera .
Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor - ridicarea ramelor ,instalarea
lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea ,

marcarea rindurilor ,scoaterea

rasadurilor,repicatul cind plantele au 1-2
frunze adevarate ,
- distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau
la ghivece
- udatul dupa repicat ,inchiderea
rasadnitelor si acoperirea cu prelate ,folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari
ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare :
- asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei,
- mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie ,a umiditatii la nivel
optim,aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea,
- celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii
PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP
Se alege un loc adapostit ,bogat ingrasat din toamna cu balegar,pe care se pregatesc
substraturi late de 1.5 m si lungi dupa nevoie.Se marunteste bine substratul cu ajutorul
cazmalei,se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit
la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita , 1 parte turba, 1 parte nisip) dupa care se niveleaza
mai uniform cu grebla ,se taseaza usor .Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere
sau in rinduri ,la fel ca in rasadnite. Nu se repica ,iar ca lucrari de ingrijire enumeram :
udatul,plivitul,raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea,combaterea bolilor si
daunatorilor.Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de
momentul plantarii in cimp
PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE
Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin
diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se
fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se
umecteaza pina la 60%
Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje
speciale,avind forme diferite: tronconica,cub, cu latura de 5 cm pt. salata si de 7 cm
pt. tomate,ardei,vinete,varza,conopida iar de 8-10 cm pentru tomate
timpurii,castraveti,dovlecei,pepeni.
Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad ,irnediat Ce au fost
confectionate sau mai tirziu ,caz in care trebuiesc intii umectate
Foarte bune sunt cuburile tip JIFY

VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME

Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari.
- lucrari cu caracter general,
- lucrari cu caracter special.
LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT :
- afanarea solului si combaterea crustei -mecanic
- manual, prin prasile ,
- combaterea burienilor ( erbicidare),

-irigarea culturilor prin rigole , picurare sau aspersiune

- prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor ,
- fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor
corespunzator fenofazei.
Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor , asigurand umiditatea , temperatura si nutritia de care
plantele au nevoie . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa
inainte de rasaritul plantelor ).
- prasile normale 1-2 in vederea
distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .
Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta , intrucat ele concureaza vital
plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon , substante nutritive ,facilitind
dezvoltarea bolilor si dounatorilor . Se realizeaza prin :
- prasile ,plivit, smulgerea buruienilor ,
- erbicidare,
-mulcirea solului cu folii din material plastic de
culoare inchisa sau cu paie
Alegerea erbicidului este in functie de :
- cultura ,
-buruienile existente in cultura ,
- remanenta si selectivitatea erbicidului,
- pret de cost,
- momentul aplicarii, tehnica de aplicare,
- doza , specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe
soluri nisipoase, usoare, cu un continut scazut in
humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai
mici decat pe solurile grele , iar pe terenurile
ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se
vor folosi doze mai mari decat pe cele
neingrasate).
ERBICIDE :
Cultura - pepeni
- BALAN -6-8L/HA
-ardei
- AGIL
-1L/HA
- DUAL
-3-4L/HA
-TREFLAN - 3-4L/HA
. -castraveti -BALAN
- 6-8L/HA
-tomate
-DUAL
-2-4 L/HA
semanate -TREFLAN - 3-5L/HA
-SENCOR - 0,3-0,4L/HA
-tomate
-mecanizat,
- semimecanizat( santuri pentru plantare se fac
mecanizat, iar plantarea se face manual)
SPECIA

telina
Salata
Conopida
timpurie

EPOCA
PLANTARII

NECESAR
RASADURI
Mii/ha

Nr.ZILE
SEMANATPLANTAT

15.04-25.06
15-30.03
10-15.03

100
165-192
55-70

45-50
35-40
40-45

NR . ZILE

PLANTATRECOLTAT
135-150
30-35
95-110

Conopida toamna 20.06-1.07

38-41

40-45

100-115

castraveti
Pepeni galbeni
vinete
Tomate timp.

10-15.05
15-20.05
5-10.05
20.04-1.05

20-22
15
28-30
32-35

35-40
35-40
50-55
45-60

35-40
50-55
55-60
60-65

Tomate vara
Ardei gogosar
Ardei gras

25.04-15.05
5-10.05
25.04.-5.05

27-34
65-70
70-75

45-60
60-65
55-60

70-75
80-85
45-50

Varza
dovlecei

10-15.03
1-10.05

55-70
15-20

40-45
35-40

90-100
40-45

CULTURA MORCOVULUI
CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE
Caldura- are cerinte relativ scazute fata de caldura ;
-temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C;
- rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in
cimp,cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.c.a a solului;
-vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C;
- temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C
productia scade,radacinile sunt de calitate inferioara.
Umiditate - are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.c.a.
solului;
- cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind
radacinile sunt in plin proces de tuberizare;

- excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor.

Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor;
- culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate
pe locuri umbrite dau productii mici.
Hrana - morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol;
- la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2,2-4,7 kg N/T;0,9 -1,5 kg P2O5/t ;6,2
-8 kg K2O /t; 1,5-2 kg Ca O /T si 0,5 kg MgO /t; Solul - se obtin bune rezultate pe soluri
usoare,luto-nisipoase sau nisipdrlutoase ,aluviunile adinci ,cu umiditate
suficienta,fertile,bogate in humus,adinc lucrate si lipsite de buruieni.
SOIURI/HIBRIZI - soiuri cu radacina lunga - URIAS DE BERLICUM;FLAKEE
- soiuri cu radacina semilunga -NANTES,TOUSON
- soiuri cu radacina semiscurta - CHANTENAY
- soiuri cu radacina scurta - CAROTE DE PARIS
La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani ,preferabil 5-6 ani.
TEHNOLOGIA DE CULTURA
-Fertilizarea de baza :- toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu
fosfor si potasiu ;
- gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in
doze moderate.
-Aratura adinca - se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele
administrate ,
- daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de
sezonul ploios din toamna .
- Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se
evita formarea crustei,
- se foloseste grapa cu colti reglabili ,grapa cu discuri sau
cultivatorul,
- odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte
chimice.
- Nivelarea solului - asigura uniformitatea la semanat
- Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se
incorporeaza imediat in sol ,GESAGARD 3-4 1/ha , AFALON 1,5-2 1/ha

- Modelarea solului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in

biloane mari
- Tavalugirea - pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat
INFIINTAREA CULTURII

Este in functie de destinatia productiei;

- pentru consum proaspat ,de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii
aprilie( soiu ca Nantes,Touchon,Favor f 1 ,Predor F1 ,Turbo F1);
- in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes
ameliorat,Nandor Fl,Nanco,Tardia Fl);
- pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu
recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay,Urias de Berlicum,etc) Schema de semanat:
- in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri,

- distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona

de protectie la rigola de 12 cm .
- distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii
plante /ha;
- adincimea de semanat - este in functie de epoca si variaza de la 0,7
cm la 1,3 -1,5 cm ;
- norma de saminta este de 2,5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de
4-6 kg /ha la saminta obisnuita.
LUCRARI DE INTRETINERE:
-udarea dupa semanat - este foarte necesara cind semanatul se face in perioade
secetoase ;
- se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze
moderate de 80-100m3/ha;
-distrugerea crustei ;
- combaterea buruienilor- prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1,5-2 kg/ha sau
prin prasile repetate de 3-4 ori;
- raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante;
- irigarea culturilor - se fac 4- 6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha;
- fertilizarea faziala - de 2-3 ori ;prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea
de a doua si a treia dupa 25-30 zile ,administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha
prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile
- combaterea bolilor si daunatorilor - de cite ori este necesar
BOLI: - putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani,
- alternarioza - ROVRAL 0.01%,RONILAN 0.5%.DITHANE
0.2%,FOLPAN 0.25%,MERPAN 0.2%
- fainarea - AFUGAN 0.05 %,TILT 0.01%,SYSTHANE
0.03%,KARATHANE 0.1 %,SULF MUIABIL 0.4 %
- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%,SUMILEX 0.1% DAUNATORI : - coropisnita
-SINTOGRIL,GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha,
- plosnita umbeliferelor - SUPERSECT0.03%,FASTAC
0.02%,THIONEX 0.2%
- musca morcovului - SINORATOX 30 KG/HA, DIAZOLO.15%

RECOLTAREA-manual,mecanizat,semimecanizat
transplantate

-vinete

-FUSILADE
-SENCOR
- STOMP
-GOAL

-1,2-1,3 L/HA
-0,3L/HA
-5 L/HA
-1.6-2L/HA

-BALAN
- 6-8L/HA
-STOMP
- 5L/HA
-varza
-TREFLAN
-3-5L/HA
-DUAL
- 3-4L/HA
- Telina
-STOMP
- 5L/HA
- PROMETREX - 3-4L/HA
- TREFLAN
- 3-5L/HA
Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate
compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .Se realizeaza prin:

a). - masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc)
- soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti
patogeni si daunatori,
- nutritie echilibrata,
- fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul
agentilor patogeni,
b). -mijloace fizice
- tratament termic al semintelor
- tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi
dezinfectat cu vapori supraincalziti, timp de o ora la 70-80C , fund combatute: virusul
mozaicului tutunului, bacteriile si ciupercile de sol, insectele , nematozii si semintele de
buruieni.
c). - masuri chimice
- prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse
cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).
Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de
prognoza si avertizare .
LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT):
1.- Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de
plante / ha,
2.- Raritul plantelor , in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct, in vederea
asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante ,
3.- Bilonatul ( musuroitul) - la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de
evaporare a apei din sol- creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor, rezistenta mare
a plantelor la vant,
4 - Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii
agrochimice , de reactia solului, de cultura etc. ( azotatul de amoniu , fosfatii de amoniu ,
ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului,
comparativ cu nitrocalcarul, azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea
solului sau maresc alcalinitatea acestuia). Sunt considerate neutre din punct de vedere al
influientei asupra reactiei solului, sulfatul de potasiu , clorura de potasiu si sarea potasica .
5,- Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul
tutorilor , sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate,
6- Copilitul - se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara
frunzelor, intrucat sunt mari consummated de substante minerale , impiedi-cand cresterea si
maturarea (cand lastarul are 2-3 cm)
7- Ciupitul + carnit - se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale , la
carnit iar prin ciupit, la plantele la care nu se executa copilitul, se indeparteaza atat varful
tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate )
8.- Etiolarea - (inalbirea ) - la conopida ( prin acoperirea cu frunze ), la
sparanghel, praz ( prin bilonare ).
9.- Tratamentul cu substante biostimulatoare :
- pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca:
TOMAFIX -0,03-0,05%, TOMASET - 0,5-0,1%, TOMATOSTIM -3% , 2,4 D 10 mg/1 apa
(NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de
fructe deformate , seci, incretite , cu rezistenta mica la transport si pastrare ). Pentru
grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm ,( prin
tamponare la codita fructelor , in faza de banut" , sau cand fructele din prima inflorescenta
au diametul de circa 2-2,5 cm)
- pentru polenizarea corespunzatoare a florilor , se folosesc vibratoare electrice
pentru fiecare inflorescenta , sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor , prin baterea
sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat, obtnind sporuri de recolta de circa 14%.

- pentru imbunatatirea fructificarii, se pot folosi produsele SOLEX -1,5-2 % la

ardei RODOLEX vinete - 1,5-2 % ,BOSTIM pentru castraveti, bostanoase -1,5-2 % sau
bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani
aduce un spor de recolta de 20 % .
10.- Defoliatul - consta in indepartarea frunzelor bolnave , uscate , batririe sau
atacate de virusuri . Frunzele se string si se ard .
11.- Protejarea impotriva brumelor - la culturile de camp prin arderea de frunze ,
cauciucuri uzate , cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara
dinaintea caderii brumei.
12.- Protejarea impotriva grindinei- la culturile de camp , cu ajutorul
rachetelor antigrindina.

CEAPA

CERINTE:
- Caldura -nu este pretentioasa la caldura ;saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima
de vegetatie este 18-20 C;
- la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o
greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza ;
- ceapa este o planta rezistenta la frig.
- Lumina - este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina;in conditii de
lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale ,
- Umiditate - necesita un sol bine aprovizionat cu apa ,
- nevoie mare de apa la germinarea semintelor,iar eel mai mare consum de apa
are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor ,
- ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici ,gustul lor este iute si dau
rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.
- Hrana - pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine
descompus ,de preferinta la planta premergatoare,200 kg/ ha superfosfat, 100-150 kg/ha
sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de
infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .

- Solul - prefera soluri cu fertilitate ridicata ,usoare,cu fertilitate ridicata ,cu structura
buna ,suficient de umede.
- TEHNOLOGIA DE CULTURA
Se cunosc trei metode : prin arpagic , prin semanare direct in camp , si rasad .
Cultura cepei prin arpagic - este metoda cea mai raspandita. Necesita doua etape .
In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum.
Producerea arpagicului
. -Alegerea terenului - sa fie bogat in substante nutritive , lipsite de buruieni, avand ca
planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .
-Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat.
- Pregatirea terenului - incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm , astfel
ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.
-Afanarea de primavara - se face cat mai devreme , se mobilizeaza solul cu grapa cu
discuri, la adancimea de 10-12 cm.
- Fertilizarea de primavara , presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de
amoniu si erbicidarea cu : Afalon- 1.5-21/ha ,Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha , fusillade super
1 -21/ha , Gesagard 2-41/ha .
-Modelarea solului- se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu
inaltimea la coronament de 104cm
-Tavalugirea terenului inainte de semanat - se face cu tavalugul neted in
vederea distribuirii semintelor la adancime egala .
-Epoca de semanat - 15-20 martie .
-Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si
consta in tratarea semintelor timp de 10 min. cu o sol. de sulfat de cupru 0,5%.
-Schema de semanat - 7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de
protectie la rigola de 7 cm;
- productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii, 30-35 kg/ha la soiurile
semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive.

- pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.
- Adincimea de semanat - este de 1,5 -2 cm
- Norma de saminta - este de 80-100 kg/ha
- Desimea culturii de arpagic este de 3-3,5 milioane plante /ha
- Tavalugitul dupa semanat - se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire
uniforma ;semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate
superioara . Lucraride ingrijire:
- plivitul - pentru combaterea buruienilor ,
- erbicidarea - cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in
perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica ; :
- irigarea - se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa ;
- prasitul,
- combatere boli si daunatori:- mana - ALIETE 0.3%,TURDACUPRAL
0.5%,DITHANE 0.2%
- alternarioza - ROVRAL 0.1% ,VANDOZEB 0.2%
POLYRAM 0.2%
- putregaiul alb - ROVRAL,RONILAN
0.1%,CALIDAN0.2%
- putregaiul cenusiu - ROVRAL 0.1 %,SUMILEX
0.1%,CALIDAN0.15%
- musca cepei -= SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.15%

RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este
ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o
temperatura fie sub 4C ,fie peste 18 C, are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare
de fusti. Inainte de a fi pus la pastrat, arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau
in uscatorii. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .
Cultivarea cepei prin arpagic
Pregatirea solului:
- DiscuituI - pentru desfiintarea culturii anterioare
- Fertilizarea de baza - cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica
- Aratura adinca - la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor
administrate ,
- Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili;
- Fertilizarea de primavara - se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu ; Erbicidarea - cu
TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.
- Modelarea terenului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
Infiintarea culturii:
-Epoca de plantare - primavara cit mai devreme posibil ,chiar in a doua jumatate a lunii
martie ;
- Pregatirea arpagicului pentru plantare - prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se
tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu
Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic

- Plantarea - se face manual sau mecanic , in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu

latimea benzii de 50 cm ,
- sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm,
- sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8
cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre
rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .
- Adincimea de plantare - sa fie mai mica pe solurile compacte ,adica 2-3 cm si mai mare pe
soluri nisipoase ,respectiv 4-5 cm.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea
I- a . Lucrari de intretinere :
- fertilizarea faziala - cu 200 kg /ha azotat de amoniu
- erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau
Afalon 2kg/ha ;
-prasitul - 2-3 prasile mecanice si manuale
- irigarea culturii - 3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR- vezi cultura cepei prin arpagic.
RECOLTAREA - cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii
august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa
care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. Productia 20-25t/ha.
CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama)
In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an. Epoca de semanat
poate sa fie toamna sau primavara .
INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA.
Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic , plus discuitul si grapatul
pentru o cat mai buna maruntire . Cand este prea afanat se tavalugeste.

Epoca de semanat: toamna tarziu , in a doua jumatate a lunii noiembrie , pentru ca plantele
sa rasara numai in primavara.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana mecanizat, cate 2 benzi a 2 randuri pe
stratul inaltat, la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi, cu zone de protectie la
rigole de 1 Ocm. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat, in randuri echidistante , la
distanta de 35cm, sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre
benzi.
Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha.
Adancimea de semanat: 2-2,5 cm.
INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA
Pregatirea terenului: se face din toamna , ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna.
Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0,05% sare potasica si borax, pentru a grabi
rasarirea.
Epoca de semanat: primavara cat mai devreme , 1-10 martie , cand terenul s-a zvantat si
se poate intra cu agregatul pentru semanat.
Tehnica de semanat: distantele , adancimea, cantitatea de samanta, se executa la fel ca
in cazul semanatului din toamna .
INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT
Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile , folosind la semanat
samanta umectata .

Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren , se aplica 50-75kg /ha

azotat de amoniu /ha.
In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic.
Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori , pe intervalul dintre randuri , dintre
benzi si potecile dintre benzi .
Raritul culturii: se aplica de 2 ori , prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format
2-3 frunze ; al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul , lasand intre plante pe
rand
8-10cm
Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha.
Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit, se aplica doua fertilizari , la interval de
20-25zile , administand , de fiecare data , 50kg azotat de amoniu , 60-80kg/ha superfosfat si
60kg sare potasica/ha.
Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau
aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie - mai si de 300-400m3 apa /ha in restul
perioadei de vegetatie . Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare .
Combaterea bolilor si daunatorilor - asemanator culturii prin arpagic a cepei .
Recoltarea sfarsitul lunii august - prima decada a lunii septembrie .
Productia - 20-30t/ha .
CULTURA CEPEI PRIN RASAD
-Pregatirea terenului - se face din toamna si se continua in primavara .
-Modelarea terenului - , se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de
50cm.
- Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .
- Producerea rasadului - in rasadnite semicalde sau direct in camp , pe straturi reci ,
amenajate in locuri adapostite .Se folosesc 3,5-4kg / seminte pentru un ha cultura ;
-Ingrijirea rasadurilor - dirijarea climatului, udare, fertilizare , tratamente
preventive.
- Pregatirea pentru plantare - se face in prima jumatate alunii mai si consta in :

- tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.5% sau alte
fungicide specifice combaterii manei;
- fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor
- mocirlirea
- Parametrii de calitate - sa prezinte doua trei frunze normale, o grosime la baza de 4-5
mm , radacina sanatoasa , sa nu fi inceput formarea bulbilor . -Plantarea se face manual cu
plantatorul sau mecanizat .
Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm
intre randuri si 10cm intre plante pe rand .
-Udarea de prindere - se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in
caz de seceta se repeat .
- Completarea golurilor - se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel
plantat .
-Prasitul'- se executa superficial ori de cate ori este nevoie
- Fertilizarea faziala - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
- Combatere daunatorii - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
- Irigarea culturii - de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha
Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.

VARZA
CERINTE :
- Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C;temperatura optima de germinare este 1518C;
-prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata
- Lumina - este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga
- pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative
- Umiditatea - este pretentioasa la acest factor climatic ;umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul
cresterii si maturarii capatinei;
- nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in
perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor;
- umiditatea in aer sa fie de 85-95%
-Hrana - se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice
- se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej
soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide ,300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare
potasica
- Solul - are pretentii mari ;prefera soluri cu reactie neutra ,lutoase sau aluvionale ,bine
structurate.Varza timpurie cere soluri usorare,cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit
la varza de vara si toamna .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem
radicular slab dezvoltat. SOIURI:- timpurii
:VIDRA,DITHMARC;FLAVIUS;VELA;TUCANA
- semitimpurii (de vara ) -GLORIA
- tirzii : DE
BUZAU;BRAUNSCHEIWIGER,LICURISCA,MOCIRA,MAGURA,LARES
Se cunosc mai multe grupe de cultura :
cultura verzei timpurii cultura
verzai de vara cultura verzei de

toamna cultura verzei pentru

pastrare
CULTURA TIMPURIE SI DE VARA AVERZEI
- Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ]
- Primavara- se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte
de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu
- Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie ,la varza de vara
intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie
-Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului;
- Completarea golurilor
-Prasile
- Fertilizarea in perioada de vagetatie - de 2 ori ;prima la 10-15 zile de la completarea
golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu
pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna
- Irigarea - se face pe toata perioada de vegetatie
- la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me
apa/ha;
- la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha
- la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha . IrigatuI se
intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .

- Combaterea bolilor si daunatorilor - putregaiul umed al cruciferelor - se va

respecta rotatia culturilor
-mana - RIDOMIL 0.25%;CURZATE
0.25%;BRAVO 0.2%;DITHANE 0.2%MANCOZEB0.2%
- patarea neagra a frunzelor -ROVRAL
0.1%;SUMILEX 0.1%VANDOZEB0.2%;POLYRAM 0.2%

- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%;SUMILEX

- putregaiul cenusiu - ROVRAL
- plosnita verzei - Onefon 0.15%;Ekalux
- paduchele cenusiu - Thionex 0.2%;Sinoratox
- gargarita tulpinilor - Thionex 0.2%;Decis 0.05%
- fluturele alb al verzei - Sinoratox 0.15%;Diazol
- buha verzei - Fastac 0.02%;Dimilin
- molia verzei - Sinoratox 0.15%;Decis
-musca verzei - Sinoratox 0,15%;Diazol 0.15%
- hernia radacinilor de varza - benlate 0.1%;topsin

0.1%;bavistin0.1%
0.1%;TOPSIN0.1%
,RONILAN,SUMILEX 0.1%;
0.1%Supersect0.03%
0.15%;Diazol0.15% Chimix 0.05%
0.15%;Dipel0.05% 0.05%;Sinoratox
0.15% 0.05%;Fastac 0.02%

Recoltarea - esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate

Productia - la varza timpurie 25-30 t/ha
- la varza de vara 35-40 t/ha
- la varza de toamna 60-70 t/ha
- la varza rosie 30-35 t/ha
- la varza create 40-50 t/ha
Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp
Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.2-1.5 kg/ha saminta drajata.
CONOPIDA
CERINTE ;
- Caldura - conopida prefera temperaturi moderate si constante
- rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C

- temparatura optima este de 17- 20C

- Lumina - este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de
vegetatie;dupa formarea capatinei aceasta dauneaza
- Umiditatea-are cerinte deosebite ;nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de
cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85%
- Hrana - toamna se da 20-30
t/ha gunoi de grajd,250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada
de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha
Solul - prefera soluri fertile,permeabile ,cu reactie neutra-usor alcalina
SOIURI: - timpurii : DUMBRAVA;FORTADOS;TIMPURIE DE BACAU
- semitimpurii: ALTO;CABERA;SERRANO
- tirzii : BATSMAN;LATEMAN;SUPRIMAX;WHITE BALL
TEHNOLOGIA DE CULTURA
Conopida timpurie - se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.
Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20.01- 10.02 si la o adancime de 1,5
-2cm.
. Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate, in ghivece sau
cuburi nutritive de 7x7x7cm.
Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de
ingrasaminte chimice complexe - 2% cate 4-51/m3.
PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie.
Infiintarea culturii
Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si
15-30 martie in zonele nordice .
Schema de plantare - 2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.
Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha . Pentru obtinerea
de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie . Plantarea in
acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm. Imediat dupa plantare se
intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai
timpuriu fata de cultura neprotejata .
CULTURA CONOPIDEI DE VARA
Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele
diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .
Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .
CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA
Se face prin rasad folosind 0,3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha|
cultura . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de
ingrasaminte chimice . Epoca de semanat este 1 -10 mai.
PREGATIREA TERENULUI
Aratul-la 15-18 cm
Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu ; 250-300 kg/ha superfosfat; 1 GO-150 kg/
ha azotat de amoniu
Erbicidarea - la fel ca la varza de toamna .
Plantarea rasadului - la 20 iunie - 1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .
Completarea golurilor - cu rasad de aceeasi calitate
Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3 apa / ha
Prasile manuale si mecanice
Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul
culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna . A doua fertilizare se face
la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna

folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei - se face prin legarea
cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Mai nou
au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare
TOMATE- CULTURA IN CIMP
CERINTE :
-CALDURA - au cerinte ridicate la caldura ;temperature minima de germinare este de
12 G ,cea optima de germinare si crestere este de 22 C ;
- temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp
scurt cauzeaza inghetarea plantelor;
- temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a
fructelor 18-24 C ;
- la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza
cresterea.
-LUMINA - intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor
- UMIDITATEA - pretind un sol aprovizionat cu apa ,la nivel de 68-77% din c.c.a. in
primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului
trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.
-HRANA - consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie
urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot ;30
g poatasiu;2,8 g fosfor ;25 g calciu ; 3,8 g magneziu /mp
- SOLUL - prefera soluri cu textura mijlocie,aluvionare,cu pH de 6-6,5
SOIURI : - soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA ,CAROLINA
,EXPORT 2.ISALNITA 50,LAURA ,ARLETA ,MARA
- soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE
ROIAL;BUZAU 22,CLUJ 80,PRECOCE SOMESENE,ROXANA ,UNIREA
-soiuri pentru industrializare :Buzau 47,
Dacia,Fachel,Monor,Roma,Romec 554,Vidra 533,Ferma,Pavio,Vipon,Tip-Top
TEHNOLOGIA DE CULTURA :
-Desfiintarea culturii anterioare ,segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in
vederea nivelarii.
-Nivelarea de intretinere - cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii
- Subsolajul - pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe
soiuri grele ,argiloase
- Fertilizarea de baza - cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare
potasica
Starea de
fertilitate

Gunoi de
grajd t/ha

N KG/HA

P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA

Scazuta
Medie
Buna
Ridicata

40-50
30-40
20-30
0.20

150-200
100-150
60-100
35-60

100-150
70-100
35-70
0-35

100-150
75-100
40-70
0-40

35-50
25-35
0-25
0

-Aratura - toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor

-Grapatul terenului - se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru
afinarea solului si distrugerea unor buruieni
-Fertilizarea de primavara - se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si
potasiu precum si ingasamintele cu azot
-Erbicidarea - TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara, GALEX 8
L/HA ;PAARLAN 1,2 L/HA ,SENCOR 5 kg/ha ,BLASER 0.6 l/ha,FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata,LEOPARD 0.75-1.5 L/HA LASSO 4 kg/ha , PANTERA 1.5
kg/ha , PIVOT 0.8 1/ha ,SENCOR 0.3kg/ha,TITUS 0.03 l/ha,TARGA 1-21/ha
- Deschiderea rigolelor - pentru modelarea terenului
- Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
PRODUCEREA RASADULUI:
- Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare - tomate timpurii - 25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile ;
- tomate de vara -toamna
pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari ,rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile
- tomate pentru
industrializare - de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari
,rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile . Semanatul se face la 5 cm
distanta intre rinduri si 1.5-2 cm intre seminte pe rind . Norma de saminta este de 250-300 g
saminta /ha
Repicatul rasadurilor - la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de
ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care
se refera la dirijarea factorilor de mediu,fertilizare,protectie a plantelor Inainte de plantare
cu 7-14 zile se calesc rasadurile . Epoca de plantare :- pentru tomate timpurii :20.04-1.05
- pentru tomate de vara : 20.04-15.05
- tomate pentru industrializare : 20.04-25.05
Plantarea se face manual sau mecanic
Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat ,60-70 cm intre rinduri ,30 cm intre plante
pe rind ;
- 2 rinduri pe strat modelat ,60-70 cm intre rinduri ,40 cm intre plante
pe rind ;
- 2 rinduri pe strat modelat ,60 cm intre rinduri ,50 cm intre
plante pe rind
Adincimea de plantare - pina la prima frunza adevarata
INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat
- 5.04-10.05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3
etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat - cite 2 rinduri pe strat modelat cu
latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri
Norma de saminta - este de 1.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha
Adincimea de semanat - este de 2-2.5 cm
LUCRARI DE INTRETINERE:
-Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa ,manual pe
suprafete mici,sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha
-Udarea semanaturii - pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%;se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii
rasarirea are loc in 12-15 zile .
-Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad - la 2-3 zile dupa plantare

-Raritul tomatelor semanate direct in sol - se face de 1 -2 ori ,manual ,prima data cind
plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate;distanta
dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha
-Prasitul - ori de cite ori este nevoie ,de regula de 3-4 ori
-Irigarea culturii - se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de
formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar
la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15
zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie
-Fertilizarea faziala - se fac 2 fertilizari ,prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50
kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica ,iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg
azotat de amoniu, 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .
-Combaterea bolilor si a daunatorilor - patarea si basicarea fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE 0.2%
- patarea pustulara a fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE
- fainarea-SYSTHANE 0.05%,AFUGAN 0.05%,TILT 0.02%,BAMPER
0.02%,SAPROL0.12%
- alternarioza -ROVRAL
0.05%,DYTHANE0.2%,MANCOZEB0.2%,VANDOZEB 0.2%,MERPAN 0.2%
MELODY 0.3% RIDOMILO.25%
-septorioza - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,BAVISTIN 0.1%,DYTHANE
0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABlLITE 0.2%,SHAVIT 0.2%,KASUMIN 0.15%
- patarea cafenie - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,B.AVISTIN
0.1%,DYTHANE 0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABILITE
- putregaiul cenusiu - TELDOR 0.1%,ROVRAL ,RONILAN,KONKER 0.1%
,SUMILEX 0.1 %SUMICO 0.15%
- mana - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA 0.75%,CHAMPION
0.3%,DYTHANE 0.2%,RIDOMIL 0.25%,CURZATE 0'.25%,EUPAREN
0.15%,MELODY 0.2%,MANOX 0.25%,EQUTION PRO 0.04%,PATAFOL 0.2%
- fuzarioza - BENLATE
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- VETICILIOZA -tratamente cu :
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- putregaiul radacinilor .tulpinii si fructelor - P.REVICUR 0.15%,PROPLANT
0.15%,FOLPAN 0.2%, cite 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ),MANCOZEB
0.2%,VANDOZEB 0.2%
- omida fructelor - SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.155,ACTELIC
0.15%,SUPERSECT 0.15%,FASTAC 0.2 %,BESTSELLER 0.02%
- coropisnita - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA ,MESUROL 3-6 KG/HA
- musculita alba - LANATE 0.05%, CONFIDOR 0.075%, ACTARA
0.04%,TALSTAR 0.05%,FASTAC '0.02%
- gindacul din Colorado - CONFIDOR 0.075%, ACTARA 0.04%,TALSTAR
0..05%,FASTAC 0.02%, SEVIN 0.15%,EKALUX 0.15%,REGENT 0.15%
- viermele sirma - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA
- limaxul cenusiu - MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha
LUCRARI SPECIALE :
- Instalarea mijlocului de sustinere - tutori,spalier
- Palisarea plantelor - se repeta pe masura ce plantele cresc

-Copilitul - numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri - cind

copilul are 2-4 cm
- Cirnitul - se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei
inflorescente cu scopul opririi cresterii
-Tratamente cu substante biostimulatoare - stimularea legarii florilor - cu TOMATOSTIM
3.3%,TOMAFIX 0.09%,NO-SEED 0.1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta
are 2-4 flori deschise,o singura data si se repeat 1| 4-5 zile ;
- stimularea maturarii fructelor -prin
tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone
200-250ppm,prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul
de 2-2.5 cm , sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500
ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C,fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa
aplicarea tratamehtului
- Defolierea - indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite,bolnave sau uscat
Recoltarea - pe masura maturarii fructelor Productia - 40-50 t/ha , la soiurile de vara
-toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .

CASTRAVETE - CULTURA IN CIMP

CERINTE :

-Caldura - semintele nu germineaza la temperaturii de 11C

- procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C
- la temperaturi mai mici de 12C plantele pier
- temperatura optima este de 18-25C
- LUMINA - castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate
mare , prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia , din aceasta cauza in
perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .
- UMIDIDATEA - castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul
de apa duce la asfixierea radacinilor .
- HRANA - eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. Se recomanda
30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa
creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este
benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .Insuficienta
potasiului duce la deformarea fructelor .
SOLUL - necesita soluri usoare bine drenate , bogate in materie organica .
SOIURI - castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS , PREMIER , CORNISA ,
CORVIN , CORIBAC, LEVINIA , RENATO, ADONIS , MONDIAL.
- castraveti cu fruct semilung : TOPAZ, SELECT, MAGIC
- pt. culturi in spatii protejate : FARBIO, FAMOSA , MUSTANG ,
AMOR, MATILDE.
TEHNOLOGIA DE CULTURA - prin semanare directa in cimp
Desfiintarea culturii anterioare
Fertilizarea de baza
Aratura la 28-30cm adancime
Afanarea superficiala primavara prin grapare
Erbicidarea cu Balan sau Benefex - 6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea
culturii.
Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .
Semanatul - cand la 1 Ocm adancime avem 12C .
Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .
Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci; la 8-10 brazde cu castraveti se
insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.
Udarea - dupa semanat,
Prasitul
Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .
Fertilizarea faziala
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Patarea unghiulara - KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE -0,25%.
Fainarea - SISTHANE 0.02% . TILT ,0,0% , Karathane 0,1%.
Mana - DITHANE 0,2% , Bravo 0,3% , POLYRAM 0,2%
. KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE - 0,25%. Paduchi: -SINORATOX
0.15%,ACTELIC 0.15%,TALSTAR 0.15% Tripsi -: CONFIDOR 0.2%,EKALUX
0.1%,ACTARA 0.04%,TALSTAR 0.04%
Viermele sirma :- SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor
0.1%,actara 0.04%,aplaud 0.1% ,talstar 0.05%,fastac 0.02%
Recolatrea - pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina
Productia ; 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari

TEHNOLOGIA DE CULTURA - PRIN RASAD

- Pregatirea terenului este la fel ca la semanat

- Virsta rasadului - 30-35 zile si sa fie bine calite

- Schema de plantare - 50-55 mii plante/ha
- 2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind
-Udarea- dupa plantare
- Intretinerea - vezi cultura prin semanare directa
TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER
Este in curs de extindere in cimp
Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM,LEVINIA,RENATO SI
PREMIER
Sistemul de palisare - spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie
a hibrizilor
Materialul biologic - este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau
repicat in ghivece cu virsta de 30 zile .
Schema de plantare - in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii
si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind
Norma de saminta - 1,5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta
cind se seamana direct
Intretinere : -completarea golurilor
- prasile
- irigarea culturii - se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha
- fertilizarea faziala- cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat
de poatsiu)
- combaterea bolilor si a daunatorilor - la fel ca la cultura nepalisata
- palisarea plantelor
- copilitul plantelor
- ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe
Recoltarea - incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6- 8 saptamini
Productia :30-40 t/ha
Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat
dar si conservarii.
Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie ,prin semanare directa a 5- 6 kg/ha saminta.
Productia este de 10-15 t/ha

PEPENELE VERDE
CERINTE:
-CALDURA - temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar
temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 - 30 C
- LUMINA - planta foarte pretentioasa, chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul
verii
- UMIDITATE - este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la
sporirea accentuata a productiei
- HRANA - aplicarea ingrasamintelor organice - 5-10 t/ha,in combinatie cu
ingrasamintele chimice , 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu
contribute la obtinerea unei productii superioare , calitativ si cantitativ ..

- SOLUL - pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc,structurate ,insorite si cu

apa freatica la peste 2 m adincime , cu pH intre 6-7. SOIURI SI HIBRIZI:
- soiuri traditionale romanesti : DE MINIS ,DE DABULENI.DULCE DE
DABULENI,LOVRIN 522,DOCHITA
- sortiment mondial: CHARLESTON GRAY,CRIMSON SWEET,SUGAR
BABY,TIMPURIU DE CANADA ;
- hibrizi :FABIOLA,PARADIS,CRISBY
TEHNOLOGIA DE CULTURA :
-aratura de toamana la 30 cm adincime ,
- primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la
momentul semanatului
-fertilizarea de primavara
- erbicidarea - cu BALAN 8 1/ha
- semanatul - epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai ,cind la sol se
depasesc 12 -14 C ,
- distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0,5 m realizirid
o desime de 10 000 plante /ha ,
- cantitatea de saminta la ha este de 1,5-2 kg in functie de marimea samintei
- adincimea de semanat este de 4-5 cm.
LUCRARI DE INTRETINERE :
- Prasile repetate ,
- Raritul si musuroitul la cuib
- Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe ,
-Irigarea - 2-3 udari cu 200-300 me apa /ha ,
- combatere boli si daunatori:
- mana - DIYTHANE 0.2%,QUADRIS 0.075%,PREVICUR 0.15%,RIDOMIL
0.25%,CHAMPION 0.2%,MELODY 0.3%,POLYRAM 0,2%
- fainarea - TILT 0.05%,TOPAZ 0.025%,SHAVIT 0.2%.KARATHANE 0.1%,
- fuzarioza - BENLATE 0.1%,FUNDAZOL 0.1%,BAVISTIN 0.1%
- paduchi - SINORATOX 0.3%, ACTARA 0.01%,ACTILIC
0.15%,TALSTAR0.05%
- tripsi - DIAZOL 0.2%,CONFIDOR 0.07%,ACTARA 0.04,FASTAC 0.02%
- viermi sirma - SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN
- paianjen - DEMIT AN 0.05% , NISSURUN 0.05%,OMITE 0. 10 %
Recoltarea - esalonat
Productia - 20-40 t/ha

CARTOFUL

CERINTE :
Temperatura - incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C ;
temperatura optima de rasarire este 13-15C ; formarea tuberculilor are loc la 15-18C ,. Nu
rezista la temperature scazute de -5C , cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru
tuberculii. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor
determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic . Umiditatea - are
cerinte mari.
Solul - prefera soluri luto- nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .

In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile
destinate consumului timpuriu .
Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o
temperatura medie din luna iulie de 18-19C .
LUMINA - are pretentii mari, nu suporta umbra .
Rotatia culturii - este putin pretentos fata de cultura premergatoare
Asigura productii mari dupa - grau , orz , secara , leguminoase , porumb , in ,sfecla .
Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .
Hrana - pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5,94 kg/ azot, 1,58 kg/ fosfor, 7,16
kg/potasiu , 3,22 kg/ calciu , 1,77 kg/ magneziu .
Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/
tuberculii la 1kg/ azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea
tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. Excesul de fosfor nu dauneaza
cartofului cum dauneaza azotul. Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice
este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor .
Potasiul influientiaza rezistenta la seceta , mana si la nanism; mareste procentul de
tuberculi buni pentru samanta . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este
redus .Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic
in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Gunoiul de
grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . La soiuri timpurii si
extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei, dar imbunatateste regimul
termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora .
Lucrarile solului - prefera sol bine afanat si aerat . Aratul se face la 30 cm
adancime
Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor
de baza si se face cu grapa cu discuri
Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele
se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm .
SAMANTA - se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. Pentru obtinerea de
culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de
lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea . Se face
in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . Tuberculii se tin la incoltit
25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de
5 min. intr- o solutie de concentratie 0.5% . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.de 45cm
inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Tuberculii formeaza coltii
de 1-2 mm ; se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc .
Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime . Cartoful se planteaza
timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Nu marimea tuberculilor de samanta determina
producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha .
La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm , la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este
necesara o cantitate de samanta de 3 to. Distanta intre randuri este de 60-70cm , iar pe rand
14-40cm .
LUCRARI DE INGRIJIRE - difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii
cartofului fara bilon ,pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai
importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului,combaterea crustei si a buruienilor in
curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de

3- 4 frunze ,din cauza ca sunt inradacinate ,deja..Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de
grapare : prima imediat dupa plantare ,a doua ,imediat ce se observa formarea crustei,iar a
treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate,starea de
imburuienare,de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .Graparea se
face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a
agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora
Prasilele - sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului
Bilonarea - incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este
redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a
doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie .Acum este obligatorie si o
prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare
( se face un bilon mai mare )
PlantatuI cu bilon - exclude grapatul inainte de rasarire,dar necesita o prasila oarba cu
cultivatorul echipat cu cutite speciale ,in forma de T inters si rarite pentru musuroire In
timpul rasaritului, cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la
care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea
tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala
In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor
Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon
Erbicidele : Gesagard,Sencor,Afalon,Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha ,in perioada dintre plantat si rasarit ,concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele
se pot administra si dupa rebilonare .
Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea
stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin
asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm,iar in faza a doua se fac 4-5
udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput
intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 - 8 zile ,in faza a doua .
Mana cartofului - se combate cu : Turdacupral 0.3%,Mancozeb 0.2%,zeama
bordeleza 0.1 %,Ridomil 0.25%,Curzate 0.2'%,Melody 0.2%
Gindacul din Colorado - Regent 0.1%,,Actara0.1% ,Victenon 0.05%,Fastac
0.02%,Decis 0.05%.
Recoltarea - in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor
; cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .
Productia - 40-80 t/ha.

INTRODUCERE IN VITICULTURA

DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII

Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" =

vita de vie "cultura" = cultivare, ingrijire
Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii, care studiaza
particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie,

cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a

realiza o eficienta economica ridicata
Viticultura cuprinde trei parti distincte:
Partea
generala studiaza originea, evolutia si sistematica
vitei de vie, morfologia si anatomia, ecologia, biologia fi
fiziologia vitei de vie care fundamenteaza tehnologiile de
cultura;
Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu
valoare biologica si tehnica ridicata,prin diferite metode , ere
sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare.
Tehnologia
de infiintare si intretinere a plantatiilor
viticole roditoare,care sa asigure valorificarea conditiilor
ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate, in
conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate.
IMPORTANTA VITICULTURII

Valorifica superior fondul funciar:

Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta,

erodate, nisipuri si soluri nisipoase, mai putin favorabile sau chiar
improprii alter culturi.Pe plan mondial, 47% din plantatiile viticole
sunt amplasate pe terenuri in panta, ajungandu-se pana la 60% in
Elvetia si Germania.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea
terenurile in panta, reducerea eroziunii solului si continuarea
proceselor de solificare.

Sursa de profit

Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea

productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10
hectare de culture cerealiere.Pentru populatia din zona de deal, cultura
vitei de vie, reprezinta principala, uneori, singura sursa de venit.Venituri
importante se obtin in special pentru struguri de masa, care4 -realizeaza
productii mari de struguri, ce sunt valorificatr rapid, fara cheltuieli
suplimentare pentru prelucrare si depozitare, la preturi avantajoase.

Sursa de hrana importanta

Produsele viti-vinicole, strugurii si vinul in special, au o contribute

insemnata in alimentatia umana.Strugurii simustul, datorita continutului
bogat in zaharuri simple saruri minerale, vitamine,substante pectice, au

asupra organismului uman un effect energizant, mineralizant

reconfortant si chiar therapeutic. Un kilogram de struguri proaspeti
furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana
la 2600 de calorii, valoarea alimentara fiind superioara, majoritatii
fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza; un kilogram de
struguri echivaleaza cu l,5-2kg. de mere, 2 kg. de pere, 3-5kg. de
tomate, 1,0 kg. cartofi, II de lapte, 0,5-0,8 kg carne. Vinul, principalul
produs rezultat din struguri, este "cea mai sanatoasa si igienica bautura
"(L>Pasteur, 1878), consumat rational (in special vinul rosu), are un effect
benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment si un
medicament.
Asigura locuri de munca
Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z.o./ha),
asigurand ocuparea fortei de munca din regiunile viticole, unde o mare
parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate.
Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii
reprezinta material prima pentru o gama larga de produse vitivinicole, prelucrate in industria alimentara: vinuri, compoturi, stafide,
dulceturi.

Rol peisagistic
Plantatiile viticole au si un rol peisagistic, infrumusetand cadrul natural,
deseori rustic, in care este cultivate vita de vie.Rolul peisagistic este mult
mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei, in
jurul locuintelor, prin conducerea in diverse forme , care sa corespunda
criteriilor estetice.

SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA

Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief , pe care vita de
vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii, au determinat ca
viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatie traditionala in Romania.
Suprafetele ocupate cu vita de vie, productiile obtinute, tehnologile de
cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a
perioadelor istorice parcurse.
Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. al XlX-lea la care s-au asocit cele
doua boli criptogamice de origine Americana, mana si fainarea, au
determinat o criza puternica in evolutia viticulturii, criza care a fost
depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana,
si modificarea tehnologiilor de cultura. Dupa anul 1900 incepe refacerea si
dezvoltarea viticulturii, suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat,

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus

treptat , ajungand in anul 1990 la 223600 ha.
Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat
cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in
special, pe seama hibrizilor producatori direct!.
Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii
roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul
2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola.
Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de
masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin
108400 (87,2%).
Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor
viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300
ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cu plantatii tinere de 2151 ha
(0,8%).
Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta
Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au
varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani.
Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole
este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur
de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica

Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri
sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din
suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice,
sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este
recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales
spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului
Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola
a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a
dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului.
Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor
Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana
dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de
200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor
ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara.
Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania.
Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior
(alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg
valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor
sunt moderate (3 - 10), dar local sunt mai accentuate (20 - 45) cu procese deluviale
mai intense.
Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in
special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10 C
(intre 9,5 si 10,5), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia
globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma
insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor
active este de 3260 C (3120 - 3400 C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm
(intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile
minime din timpul iernii coboara pana la -25-35 C si pun, in general, rar in pericol cultura
vitei de vie (l-2ani din lO).
Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii,
soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si
litosoluri.
In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile
Buzaului si Dealu Mare.
Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate
superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris,
Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir i Merlot. In
regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa
Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile
Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane.
Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si
Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura
si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si
Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA

Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati,
a Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea
unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala,
traditie, conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati
taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (V.D. Cotea si colab., 2000).
Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin
omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse
viti-vinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus
delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei,

caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si
directii de productie viti-vinicole specifice.
Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic
regiunii. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol i relief, prin soiuri
cultivate, prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la
obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare.
Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara
acesteia, cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori
specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice
asemanatoare. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria.
Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea
mai omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE

BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE

Consideratii generale

Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care
le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si
multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea
creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in
cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata
forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI

Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari
sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului
aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

semiinalta, inalta), iar cea a sistemului subteran, in functie de modul de inmultire a vitei
de vie(prin butasi, marcote, vite altoite).

RADACINA (sistemul subteran)

Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si
ordine diferite ale butucului.
Alcatuirea sistemului subteran:
Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura
ancorarea in sol a butucului, absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale,
depozitarea unor substante de rezerva.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a
partii aeriene,productia si calitatea acesteia,constanta fructificarii si longetitatea
plantatiilor.
La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este
format din:
- tulpina subterana
- radacina
La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este
alcatuita din:
- radacina
- colet
Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota, care a fost
ingropata in pamant la plantarea vitei de vie.Lungimea tulpimi subterane variaza in
raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti, normali, lungi)obisnuit fiind
de 20-40 cm.

Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm, in raport cu varsta

butucului.
Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai.
La vitele provenite din seminte , sistemul radicular este pivotant si isi are
originea in radicula embrionara.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala
care creste si se adanceste in sol ca un pivot, pe ea se formeaza radacinile secundare.
La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul
tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor, avand un aspect etajat.
Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile
superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. Din punct de vedere practice
aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet, seceta si sunt
distruse annual prin lucrarile adanci, care se aplica solului in plantatiile de vita de vie.
Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit, cu
scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii
subterane."
Radacinile din etajul mijlociu, care se formeaza in dreptul nodurilor de pe
.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile

superficiale ,insa mai lungi si mai groase, avand un rol important in hranirea
butucului;
Radaciniledin etajul inferior, care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii
subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea
butucului.
Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc
radacini principale. Pe acestea se formeaza radacini secundare, tertiare, etc., pana la
'ordinele VII-IX de ramificare .Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase, de
schelet, cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva.Radacinile de
ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular, deoarece pe acestea se gasesc
perisorii absorbanti.
La vitele tinere ,in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte
mare(60-70 radacini). Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se
dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol, de la 4- me. la vitele tinere la 20-25
me la vitele batrane.
Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de
radacini subtiri, de ordin superior.
Cea mai mare importanta o au radacinile bazale, care asigura plantei o mai
buna aprovizionare cu apa si substante nutritive, o rezistenta mai mare la seceta.
Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol, la 20-60 cm
adancime, pe o raza de 1,5 - 3 m in jurul butucului.
Functiile radacinii
Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol, in absorbtia si
transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive), cresterea in lungime si grosime,
inmagazinarea substantelor de rezerva, respiratie, etc.
Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. 2 ori
mai gros decat radacina principala (fig. 2).

Fig. 2 - Sistem radicular la vita

obtinuta din samanta

PARTEA AERIANA A BUTUCULUI

Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe
lemnoase si verzi.
Din grupa organelor lemnoase fac parte:
- tulpina propriu-zisa
- punctual de altoire
- scaunul butucului
- coroana Din grupa organelor
verzi fac parte:
- lastarii
- mugurii
- frunzele
- carceii
- inflorescentele (cu florile)
- strugurii (cu boabele)
Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului,
deasupra solului.Lungimea tulpinii este diferita, in functie de forma de conducere a
vitelor in plantatii:
- la vitele conduse in forma joasa, tulpina butcului este mentinuta prin taiere la
lungimea de 20-30 cm;
- la vitele conduse in forma semiinalta, tulpina are lungimea de 60-80 cm;
- la vitele conduse sub forma inalta, lungima tulpinii este mai mare de 100 cm;
Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite, marcand zona de trecere de la j
tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului.
In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej
recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective , sub forma unei
galme.
Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau
semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii
aeriene.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie, prin care se
opreste cresterea in lungime a tulpinii.
Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite, aflate pe tulpina.
Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I, de
schelet, pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani, numite coarde (fig. 7, 8).
Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau
cordoane.
Brajele prezente, de regulS, numai la vitele conduse in forma clasica sunt
ramuri de ordinul I, care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o

Ti
-^-

., -f-r--fl_***

r-**->;'f
ifV{
I

Fig. 7 - Elementele lemnoase ale butucului fa

forma clasic ade cultura a - tulpina subteran
b - punctui de altoire; c - scaunul butucului;
d - bratscurt (color); e - bra {lung; f- coarda de
doi ani; g coarda de un an

'I

:l

-ps^

f
*.

.*

ff'<

f\

Fig. 8 - Elementele lemnoase la

fonrmele inalte de culture: a tulpina subterana b - punctul de
altoire; c - tulpina; d - cordonul; e
- coarda de doi ani; f - coarda de
un an

pozitie mai mult sau mi putin verticala. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc
dupa 3-5-8 ani sau permanente, cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei.
Bratele, in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in
practica viticola:
* ,,cotoare", cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide;
* ,,corcani", cand sunt mai lungi (80-100 cm), mai subtiri si mai
elastice.
Numarul bratelor pe butuc este variabil, de la 1-2, pana la 4-6, rareori mai
multe.
Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie, sunt
ramuri de ordinul I, care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o
pozitie mai mult sau mai putin orizontala.
Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor, de obicei este 1
sau 2, rar mai mare. Cordoanele sunt, de regula, elemente semipermanente ale
butucului, ele, dupa 5-8 ani, sunt inlocuite cu altele mai tinere.
Pe tulpina, brate si cordoane se observa un.ritidom multistratificat, format din
straturi succesive de scoarta secundara. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se
afia muguri dorminzi, cu rol important in regenerarea butucului. Ritidomul este '
format din tesuturi moarte, in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti
daunatori ai vitei de vie, de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu
taierea in uscat.
Coardele de dot ani se mai numesc ,,punti de rod" deoarece poarta coardele
anuale roditoare. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei, care incepe sa se
exfolieze, grosimea de 10-20 mm, noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili.
Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului, se
recunosc, usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a
scoartei, prezentei mugurilor vizibili, a nodurilor si internodurilor evidente. Ele sunt
subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. Coardele anuale pot fi roditoare sau
neroditoare (lacome).
Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai
acestea formeaza muguri fertili.
Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale
butucului(tulpina, brate, cordoane) si provin din muguri dorminzi. Exceptie de la
aceasta regula fac hibrizii direct producatori, la care coardele anuale prezinta muguri
fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza.
S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba, Tamaioasa
romaneasca), prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome, insa acestia au, de regula, o
fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. Mustea, 1998).

1959) afirm
P. Huglin (a ca
,,mugurii de pe
coardele lacome
posedS
aceeasi
capacitate de rodire
ca si cei de pe
coardele de rod cu
aceeai putere
(vigoare) de
crestere".
Elementele
lemnoase
care
rezulta pe butuc la
taiere
Fig. 9 - Elementele lemnoase rezultate pe butuc la taiere: A - forma
Prin taierea
clasica; B - forma Tnalta; a - cep de rezerva; b - cep de rod; c - cordi^S;
d - calara; e - coarda de rod scurta; f- coarda de rod mijlocie; g de rodire, la care este
coarda de rod lunaa; h - veriaa de rod: i - bici; i - ceo de siauranta
supusa anual vija de
vie, o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate, iar alta parte sunt
scurtate la diferite lungimi, rezulta astfel elemente lemnoase noi, care poarta denumiri
specifice in viticultura, atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de
ochi (fig. 9).
Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Dupa
coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc, cepul poate fi:
* cep de rod, rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3
ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili, respectiv a productiei de
struguri;
* cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a
unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la
lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul
urmator;
* cep de siguranta, prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau
inalta de conducere, situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata;
rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului.
Coardele rezultate din acesta, toamna se protejeaza partial sau total si au
rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de
temperaturile scazute din timpul iernii, sau de a completa sarcina de rod in
cazul in care butucul a fost afectat partial.

Pe langa aceste tipuri de cep, la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de
coborare, prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol
a elementelor (tulpini, bratelor) butucului si cepi de rezervi, plasafi la baza
brafelor, au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea
bratelor.
Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi.
Calarasul prezent, de regula, la forma clasica, este de fapt o cordita (lungimea de
4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod, ambele elemente aflate pe acelasi lemn
de doi ani. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau
degarnisite, cu insuficient lemn anual. lungimea calarasului este de circa jumatate din
lungimea coardei de rod.
Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel
putin 8 ochi. In functie de lungime, coarda poate fi scurta, cand are 8-12 ochi,
mijlocie, cand are 13-16 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi si
foarte lunga cand are peste 20 ochi.
Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc, sau pot
forma asociatii:
Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep
de inlocuire cu pozitie inferioara, ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de
doi ani. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. In unele situatii, cepul de inlocuire nu
poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani, ci undeva in apropiere, in
acest caz veriga de rod este denumita disparata. In unele tari (Bulgaria, Republica
Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi,
caz in care veriga este numita veriga bulgareasca.
Biciul este o asociajie de elemente lemnoase, intalnita numai la forma clasica,
formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung, legal de acesta
printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. Biciul permite folosirea spafiului liber
ramas intre butuci, in urma aparitiei golurilor.
Morfologia coardei. Coarda anuala este formata, din noduri si internoduri (fig.
10).
Nodurile reprezinta portiunile ingrosate, aflate pe lungimea coardei. Nodurile au
o grosime mai mare cu 2,3 chiar 4 mm faja de internod, o nuanta mai inchisa la culoare
(datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). Marimea si aspectul
lor constituie caractere de specie si soi. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate, mai
bogate in substance de rezerva, iar lemnul vaselor de lumenul este mic.

In dreptul nodului, in pozitie laterala, se afla ochiul

de iarna, alaturi de ochiul de iarna se afla copilul
lemnificat, atunci cand acesta isi matureaza suficient
lemnul pana la intrarea in perioada de repaus, iar sub
acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. Opus
mugurilor, dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se
intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii
strugurilor (ramasi dupa recoltare), in partea inferioara.
daca se face o sectiune longitudinals prin rod, se
observa ca in dreptul nodului canalul medular este
intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. Diafragma
intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta
carcei (putand avea forma plana, planconcava sau plan-convexa), sau partial, cand
diafragma are forma de triunghi dispus cu
varful opus mugurelui (fig. 11).'

Diafragma indeplineste rol

mecanic (atribuie rezistenja coardei),
la nivelul ei se depoziteaza substante
Fig. 10 - Coarda anuala:
a - nod: b - internod
de rezerva (amidon), care sunt
folosite la pornirea in vegetatie, formarea radacinilor adventive
Fig. 11 - Prezenta diafragmei in zona
nodului: a - diafragma plan-concava,
sau a calusului la punctul de altoire.
la nodul cu carcei: b - diafragma
Diafragma este sensibila la ger, examinarea in primavara a
triunghiulara, la nodul lipsit de carcei
culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile
scazute din timpul iernii.
Internodurile, campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda
cuprinsa intre doua noduri.
Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de
vita de vie, conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. In general, internodurile
sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si
mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa
intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. Pinot gris), 10-12-15 cm la soiurile

viguroase (ex. Cramposie). Pe aceeai coarda, lungimea internodurilor create de la

varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice
favorabile), de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. Grosimea
internodurilor oscileaza mai pu|in, este cuprinsa, de regula, intre 8-12 mm.
Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si
soiul de vita de vie. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor, dupa
care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu, ea variaza de la galben-deschis (Riesling
italian) la galben-roscat (Feteasca alba), pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). Aspectul
internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor), neted (Riparia gloire) sau paros
(Riparia tomentosa).
Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala, se observa ca aceasta nu are o
forma circulara, ci asimetrica, prezentand patru parti distincte (fig. 12), aspect cunoscut si sub

numele de dorso-ventralitatea coardei:

Lastarii sunt ramuri tinere, in varsta de pana la un
an, cu o consistenfa erbacee (in primele faze de
vegetable), pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor), de
culoare verde, cu diferite nuanje (roscata, vinetie etc.) in
functie de soi. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai
internoduri (fig, 13).
La noduri se afla frunzele dispuse solitar, altern 'si
distih, iar in axila acestora se dezvolta mugurii.
La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal)
si internoduri foarte scurte, acoperite de frunzulite suprapuse.

Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili,

la noduri, opus frunzelor, se gasesc 1-5 'inflorescente
(de regula 2), iar deasupra acestora nodurile poarta carcei.
Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni,
aspect) sunt asemanatoare coardelor, in care se transforma.
Originea lastarilor poate fi:

Fig. 13 Lastarul tanar la Vitis

vinifem: a - nod;
b - intemod; c - inflorescenta; d
- frunza;
e - copil; f - carcei

* generative, cand provin din

gemula embrionului. Pana la paritia
primului carcei (nodul 4-11), lastarul are o forma
pentagonala in sectiune transversala, cu dispunerea
runzelor pe cinci ortostihuri, dupa formula 2/5,
dupa primul carcei lastarul capata forma specifica
cu dispunerea distiha a frunzelor (1/2);
* vegetativa, cand provin din mugurii situati pe organele
lemnoase ale butucului. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii
pot fi: principali, cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna,
secundari (de inlocuire), formati din mugurii secundari, tertiari, mugurii tertiari
ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.
Dupa fertilitate, lastarii pot fi: fertili, cand poarta inflorescente ai
provin de regula din mugurii principali, uneori din mugurii secundari ai
sterili, lipsiti de inflorescence, cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi.

Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin
pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm), la unele soiuri poate fi erecta
(Columna, Rkatiteli).
Lastarul, la inceput erbaceu, se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la
baza, iar la sfarsitul toamnei, odata cu aparitia temperaturilor scazute, lastarul
pierde parjile erbacei (frunze, varful lastarului cu internodurile nematurate) si se
transforma in coarda.
Copilii sunt lastari anticipati, formati in timpul vegetatiei, la subsuoara
frunzelor, din mugurii de copil. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in
verde a butucului, la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu
copili fertili (Perla de Csaba, Regina viilor etc.).
MUGURII
Mugurii sunt organe verzi, provizorii, reprezentate prin varfuri de crestere, prin
intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. Ei au forma

conica si sunt considerati lastari scurti, in stare embrionara, fiind alcatuiti din meristeme
care prin diviziuni succesive, formeaza viitoarele parti componente ale lastarului
(Zanoschi V. i Toma C., 1985).
Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri, in axila frunzei si pot fi
solitari (cu un singur con de crestere), asa cum sunt mugurii apicali, mugurii coronari si
mugurii dorminzi, sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun, alcatuind un
complex mugural, cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (Olobeanu
M., Alexandrescu I. i colab., 1980).
Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai
multe criterii:
1. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda,
mugurii pot fi: apicali, axilari, coronari i dorminzi (fig.
16)
Mugurii apicali (terminali) sunt muguri
simpli, cu un singur con vegetativ, situati in varful
lastarilor si copililor, asigurand cresterea in lungime a
acestora.
Mugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari
Fig. 16 - Amplasarea mugurilor
si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile
pe
coardelor de un an. Acesti muguri sunt complecsi,
lastar (dupa Martin T., 1988):
A - lemn bianual; B - lastar
alcatuiti din 2 - 9 muguri simpli si formeaza asaprincipal; C - muguri coronari;
numitul "ochi".
D - muguri axilari
Mugurii coronari (unghiulari) sunt mugurii
dispusi de jur imprejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana, au o forma
ascutita (unghiulara), sunt muguri simpli, au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la
ger mai buna de cat mugurii axilari, de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in

care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. si
colab, 1974).
Mugurii dorminzi sum muguri microscopici, proveniti din mugurii secundari si
tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi, sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si
semischelet (tulpina, brate, cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei,
reprezentand rezerva de muguri a butucului. Ei raman in stare de repaus o perioada
nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale, cum ar fi distrugerea din
anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un
dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. si Toma C.; 1985;
Tardea C. si Dejeu L., 1995).

FRUNZA

Frunza este un organ lateral al tulpinii, cu simetrie bilateraia, structura

dorsaventraia, crestere limitata, durata relativ scurta de viata, care se insera la nodurile
tulpinilor si ramurilor.
Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii,
primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului.
Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern, distih (dupa formula 1/2), cu
excepjia lastarilor embrionari, la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt
dispuse dupa formula 2/5.
Morfologia frunzei. Frunza la vita de vie este simpla, completa, alcatuita din
limb, petiol si teaca. La baza frunzei exista doua stipele caduce.
Limbul (lamina) este partea latita a frunzei, cea mai importanta, deoarece
realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante, folosite in
ampelografie. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar.
Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig. 22):
nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului, doua nervuri laterale
superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3), toate avand ca origine punctul
petiolar. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat, cu formarea
nervurilor secundare si tertiare etc., ultimele ramificatii se anastomozeaza, formand o
retea dens.
Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale,
care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in
zona punctului pefiolar numit sinus petiolar.
Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob,
deosebindu-se: lobul median, delimitat de sinusurile laterale superioare, lobi laterali
superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali
inferiori, aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar.

Limbul prezinta caractere specifice soiului, care fac obiectul ampelografiei, cele mai importante
sunt: marimea, forma, lobia, forma si adancimea sinusurilor, dintatura, culoarea si aspectul, perozitatea
etc.
Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime, masurata intre punctul petiolar si varful
mucronului), limbul este mic, cand are sub 10 cm (Traminer, Pinot), mijlociu, cand are 10-15 cm
(majoritatea soiurilor: Feteasca regala, Chasselas dore), mare, cand are 15-20 cm (Ceaus, Dodrelabi),
foarte mare, cand are peste 20 cm (Riparia gloire).
Forma limbului, data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre
nervurile principale, poate fi orbiculara, reniforma, cordiforma, cuneiforma si pentagonala.
In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta, limbul poate fi: intreg
(Cramposie), trilobat (Afuz Ali), pentalobat (Feteasca alba), septalobat (Ceau) si multilobat
(Chasselas cioutat).
Forma sinusurilor. Sinusurile pot fi inchise i deschise. Sinusurile deschise pot avea forma de V
(superficiale), U sau lira, iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau
elipsoidale, avoidale, circulare, triunghiulare.
Marginea limbului poate fi dinjata, cand dintii sunt mici, ascutiti, perpendiculari pe limb
(Aligote), serata, cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i
crenata, cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb.
Dintii pot avea o succesiune regulata, de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg), sau
neregulata (Cadarca), pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie, mai ales spre varf
(soiurile aromate). Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari, poarta numele de
mucroni si sunt caracteristici soiurilor.
Culoarea limbului este verde cu diferite nuante, mai inchisa pe partea superioara si mai
deschisa pe cea inferioara. Toamna frunzele soiurilor albe" capata o culoare galbena-ruginie, a celor rosii o
culoare rosietica cu diferite intensitati, iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet), atat frunzele cat si lastarii
se coloreaza in rosu-violaceu intens.
Limbul prezinta, in special pe partea inferioara, peri, in functie de prezenta, desimea, lungimea,
rigiditatea lor, limbul poate fi: glabru, scamos, pufos, catifelat sau pantos.
Petiolul este partea care sustine, asigura legatura intre limb si tulpina, orienteaza lunbul spre
lumina, amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori; are lungime si grosimea variabila si o
forma semicirculara, cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Petiolul are
culoarea verde cu

nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz, drept sau ascujit, rareori petiolul se afla
in continuarea limbului.
Teaca reprezinta partea latita, umflata de la baza petiolului, prin care frunza se insera pe lastar in dreptul
nodului. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului, in functie de specie si soi.
La baza frunzei se afla doua stipele, de regula slab dezvoltate si caduce (P. Galet, 1956).
CARCEI

Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor, opus frunzelor, avand aceeasi
origine cu inflorescenjele. Initial carceii au o consistent erbacee, iar in momentul in care intalnesc un
suport, se infasoara in jurul acestuia, crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si
se lignifica, in caz contrar se usuca si cade.
Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de
carcei, dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod), ca la Vitis labrusca, discontinuu uniform
(dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei), caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu
neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei, urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei), intalnita la
hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca.
Carceii pot fi simpli (fara ramificatii), la sectia Muscodinia, sau cu 2, uneori 3 ramificatii la Vitis
vinifera.

INFLORESCENTA
Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii.
Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari), incepand
cu nodul 3-5, opus frunzelor, avand dispozitie si origine similara carceilor. Pe un lastar se formeaza 1-5
(de cele mai multe ori 2) inflorescence, in functie de soi.
Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori:
% de lastari fertili;
Coeficientul de fertilitate absolute(c.f.a.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari
fertili 1
Coeficientul de feritiliate absolute(c.f.a.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1

Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare, coeficientul de fertilitate relativ are
valori mai mici, de multe ori subunitare. C.f.a. constituie un caracter mai stabil, ereditar, in timp ce C.f.r.
este influentat de conditiile naturale si tehnologice.
Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala, dureaza de la formarea
mugurelui pana in primavara anului urmator, in care se formeaza
primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile
acestuia) si a doua extramugural, dupa pornirea mugurelui
in vegetatie, in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se
formeaza florile. O inflorescenta este complet formata
inainte de inflorit, fiind alcatuita din (fig. 24): peduncul,
ramificatii de diferite ordine si flori.
Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar
si prima
Fig. 24 - Alcatuirea inflorescentei: A - peduncul, B
ramificatie. Pedunculul este mai mult sau mai putin
- ramificatie sub forma de carcel; C - rahis; D
cilindric, variabil ca lungime, de culoare verde sau rosu cu
- ramificatie de ordinul I; E - ramificatie de
ordinal II; F - ramificatie de ordinul III; G - acin
floral; H - buton floral

diferite nuante, glabru sau pufos. Pe lungimea lui se

observa un nod, unde
uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele.
Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. Prima ramificatie aparuta pe
rahis este mai lunga, uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. La unele soiuri ai a doua, chiar a
treia ramificatie, ia aspect de aripa. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis, la acelai
nivel sau la nivele apropiate; urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus, dar in plan
perpendicular fata de perechea anterioara. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se
face obisnuit in spirala, uneori in verticil. La unele soiuri (Selection Carriere, Bakator), ramificatiile
sunt dispuse de la inceput in spirala. La Aramon, dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa
dispunerea in verticil.
O inflorescenta contine un numar variabil de flori, in functie de soi, conditiile climatice, tehnologie
etc.; in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori, numarul acestora putand ajunge pana la 1000, uneori
mai mult (D.D. Oprea, 1965).
Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm), mici (intre 6-10 cm), mijlocii (10-18
cm), mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm).
Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica, cilindro-conica, conica sau ramuroasa.

STRUGURII
Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor
florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace.
Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei, este compus din: peduncul, rahis si ramificatiile de
diferite ordine.
Pedunculul are o lungime variabila, de la 2,5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). La
maturitatea deplina a strugurilor, pedunculul poate fi lignificat (Aligote), semilignificat (Coarna neagra), sau
erbaceu (Kis Mis).
Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite
ordine, pe care se inserti pedicelele boabelor. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai
scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa), culoarea verde, verde-cafenie sau rosie. In
varful pedicelelor se afla bureletul, rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. Forma,
marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri.
Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza), utilizat in amelografie, datorita
caracterelor morfologice: marimea, forma, densitatea boabelor etc.
Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate, variaza cu soiul, conditiile climatice si
tehnologia aplicata, din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g
greutate), mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate), mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate),
mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate).

Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe
rahis si poate fi cilindrica, conica, cilindro-conica sau ramuroasa.
Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti), cand boabele se deformeaza,
densi, cand boabele se ating fara a se deforma, rari (lacsi) si foarte rari.
Baca (bobul) prezinta, de asemenea, caractere morfologice specifice soiurilor folosite in
ampelografie: marime, forma, culoare, consistenja pulpei, gustul etc.
Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli), prin greutatea unui bob,
respectiv a 100 bobe, sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Se considera boabe foarte mici cele
cu lungimea sub 6 mm; mici, cele de 6-12 mm mijlocii, cele de 12-18 mm mari; cele de 18-24 mm si
foarte mari, cele cu lungimea peste 24 mm.

Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici, cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g,
mici (1,1-1,9 g), mijlocii (2,0-3,5 g), mari (3,6-4,9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. Oprea, 2001).
Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime, precum si de punctul de pe
diametral mare, unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra),
sferica (Chasselas dore), elipsoidala (Muscat de Hamburg), ovoidaia (Coarna neagra), obovoidaia
(Muscat de Alexandria), cilindrica (Afuz Ali).
Culoarea boabelor este verde pana la parga, dupa care se schimba si devine tipica soiului la
maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie), verde-galbuie (Creata de Banat), galben-verzuie (Feteasca alba),
galben-aurie (Chaselas dore), gri (Pinot gris), robz (Traminer roz), rosie (Cardinal, Rosioara), neagra, cu
nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in
pielita, de ,unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina, lipsind din mezocarp. Unele soiuri pot prezenta
pigmenti antocianici si in mezocarp, soiuri numite ,,tinctoriale" (Alicante Bouschet), caracteristica fiind
general valabila in cazul hibrizilor direct producatori.
Consistenta bobului la maturitate poate fr.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru
struguri de masa), semicarnoasa (Chasselas dore), zemoasa (soiurile pentru vin), mucilaginoasa (hibrizii
direct producatori).
Gustul boabelor este dulce-acrisor, asociat uneori cu un gust ierbos, tamaios sau foxat, caracteristic
anumitor soiuri.

plantatia de arbusti fructiferi - pentru recoltarea butasilor, obtinerea drajonilor de zmeur, rasadului de capsun si a
marcotelor de agris si coacaz.
Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inmultire a pomilor cuprinde :
- scoala de puieti;
- scoala de marcote;
- scoala de butasi ;
- scoala de pomi;
Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha., din care cea mai mare parte este rezervata celor doua sectiuni.
Suprafata scolii de pomi este data de numarul si suprafata splelor si de asolamentul acestora.
Asolamentul scolii de pomi este de 8 ani. Pentru 1 Ha. scoala de pomi, se rezerva 1 Ha. livada pentru recoltarea de
altoiuri, astfel, pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza;
-plantatii de seminceri
- 5 Ha.
-plantatii pomi pentru altoiuri
- 2 Ha.
-colectie de soiuri
- 10 Ha.
-colectie de arborete (sau teren liber)
- 9 Ha.
-capsunarie
- 2 Ha.
-scoala de puieti
- 4 Ha.
-scoala de marcote
- 2 Ha.
-scoala de butasi
- 3 Ha.
-scoaa de pomi
- 40 Ha.
-specii ornamentale sau forestiere
- 8 Ha.
-rachitarie
- 1 Ha.
-teren pentru stratificat
- 0,5 Ha.
-perdele de protective
- 2 Ha.
-drumuri
- 8,5 Ha.
- constructii si curti
- 3 Ha.
T OTAL
100 Ha.
Parcelarea pepinierei
La delimitarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni, se tine seama de anumite consideratii de ordin tehnic:
Scoala de puieti:
Se alege locul eel mai bun din suprafata destinata pentru sectiunea de inmultire a pomilor. El trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
Sa fie in apropierea unei surse de apa, solul sa fie usor si fertil si usor indinat.
Scoala de butasi:
Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti;
Scoala de marcote:
Se amplaseaza pe sol usor si fertil la marginea pepinierei
Scoala de pomi
Se amplaseaza pe cel mai plan teren. Pe restul terenului se amplaseaza plantatiile mame, de seminceri, livezile de pomi
pentru altoi, capsunaria si arbustii fructiferi.
Suprafata unei sole este de 5 Ha. De aici se deduce ca pentru scoala de pomi este nevoie de 40 Ha. cand sola este de 5
Ha
Pentru a infiinta 5 Ha. scoala.de pomi, in fiecare an este nevoie de 125.000-150.000 puieti de calitatea I. Pentru 1
Ha. scoala de pomi este nevoie de 0,2-0,25 Ha scoala de puieti.

Pentru scoala de marcote se rezerva 0,1-0,2 Ha. pentru fiecare hectar scoala de pomi.

Amenajarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea

CURSUL Nr. 3
producerii materialului saditor
P e p i n i e r a de p o m i
Rolul si important pepinierei
Pepiniera este locul unde se inmultesc speciile si soiurile de pomi si arbusti fructiferi.
Pepiniera are scopul de a produce :
- seminte de pomi;
- puieti din seminte;
- butasi si marcote inradacinate;
- pomi altoiti;
- arbusti fructiferi;
Dupa felul lor, pepinierele sunt:
-pepiniere de producfie;
-pepiniere experimentale - care, pe langa producerea materialului saditor selectionat, fac cercetari si
experimentari legate de producerea materialului saditor si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.
Pomii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un numar de pomi trebuie inlocuiti.
Deci, atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pomiculturii, este nevoie de material saditor, pomi
altoiti cu coroana formata, care sunt produsi in pepiniera deci rolul ei este de a produce pomi, iar important ei
consta in aceea ca produce material selectionat si in cantitati corespunzatoare.
Amenjarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic

Amplasarea si organizarea pepinierei

Prin amplasarea pepinierei, se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta.
Alegerea locului
La alegerea locului, se va tine seama de :
condipe de mediu ale locului unde va lua fiinta, trebuie sa reprezinte pe cat posibil media conditiilor de clima a
locului pe care il deserveste;
locul pentru pepiniera, trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie; la alegerea locului trebuie sa se tina seama
de pretentiile tinerelor plante fata de condole pedo-dimatice evittndu-se localitatile cu o altitudine mai mare
de 650-700 m. , sau unde temperature minima absoluta este de la -20 C pana la -26 C
cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 mm.;
puietii si pomii din pepiniera pretind un sol usor, reavan si fertil si cu un subsol profund;
Sectiunile pepinierei
Partile componente ale pepinierei sunt:
Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde :
plantatia de seminceri - necesara pentru extragerea semintelor;
plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase - care servesc pentru recoltarea altoaielor;

CURSUL Nr. 4

Elemente tehnologice privind producerea materialului

saditor pomicol

Materialul saditor pomicol (pomi altoiti, puieti, marcote , butasi, drajoni) se produce in pepiniere
specializate.
In producerea materialului, sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si
normele de calitate.
Materialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta, afinitate la altoire sjide calitate a
fructelor, de asemenea, inmultirea pomilor prin samanta nu se face prin amestecarea semintelor la intamplare, ci
se recolteaza numai de la seminceri eliti.
Pe langa semincerii salbatici, se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune
pentru portaltoi.
Inmultirea pomilor prin samanta
Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti care este o cultura anuala si
fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot
aparea , prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera ; uscarea
si deteriorarea puietilor, cumpararea unui material de calitate inferioara , decalarea epodi de plantare etc.
Samanta destinata pentru insamantare, se extrage din fructele speciilor de pomi care servesc ca seminceri
. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc, pomi nealtoiti ca : meri, peri, ciresi padurete, corcodusi etc.
Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. Recoltarea
fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca ; meri, peri pfidureti, ciresi se face prin amestecarea fructelor
tuturor tipurilor din cadrul unei specii, deca se lucreaza cu amestec de samanta .
Fructele provenite da la .seminceri altoiti (portaltoi franc), se .culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se
amesteca". La gutui se folosesc fructele provenite de la soiurile romanesti mai bine adaptate.
Uscarea semintelor se face pana la umiditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care
consta in inlaturarea impuritatilor, a semintelor seci si apoi sortarea dupa calitate.
Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. Determinarea viabilitatii semintelor se face
organoleptic, prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica.
Stratificarea semintelor se face in nisip, muschi sau turba , cu scopul de a pregati sammta pentru
germinare.
Durata de stratificare, pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile, iar pentru cele
care se seamana primavara perioada este mai mare.
SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manual sau cu maaina. inainte de
semanat se face pichetarea rindurilor, se executa rigole cu sapaliga, semintele mici (mar, par, gutui) se seamana
cu nisip cu tot.
Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza mecanizat distanta de plantare este de 50-70 de cm
intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici
(mar, par si gutui) 4-5 cm. cirea , visin .

O scoala de puieti este considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara
goluri, far puietii sunt rasariti uniform.
Puietii au trei etape de crestere: -de la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie; este o crestere intensa,
15 iulie-1 septembrie - cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala. Cand puietii au 4-6 frunze, puietii se raresc la 5 cm. pe rind, se pot iriga si se fertilizeaza cu
150 Kg. ingrasaminte cu N. /Ha. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor
Inmultirea vegetative a pomilor
Se face pe doua cai :
- naturala - prin stoloni si drajoni;
- artificiala - marcotaj, butasire , altoire ;
Inmultirea prin drajoni
Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). Speciile
care se inmultesc obligatoriu prin drajoni, sunt zmeurul si murul; Alte specii : prunul, visinul, migdalul
pitic, porumbarul, au insusirea de a drajona puternic, dar inmultirea lor nu este rentabila.
Inmultirea prin stoloni
Este caracteristica pentru frag si capsuni, care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solul,
emit radacini in dreptul fiecarui mugur din care se formeaza o rozeta de frunze. asemenea tulpini se numesc stoloni.
Inmultirea prin butasire
Butasul este orice parte a tulpinii, radacinii sau frunzei care , fiind separata de planta mama si pusa in conditii
favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent. In practica pomicola, se deosebesc butasi de tulpina caulinari si butasi de radacina - radiculari.
Orice butas, caolinar sau radicular are doi poli unul apical sau varf si unul bazal sau baza butasului.
Varful va emite lastari . in practica pepinierelor, se inmulteste prin butasi numai coacazul, dar se mai pot inmulti
prin butasi lemnificati, gutuiul, paradisul, dusenul, alunul, corcodusul.
Dupa felul lor pot fi :
- simpli - o ramura de 1 an;
- cu calcai - o ramura de 1 an pe lemn de 2 ani, ca un scut;
- cu cartig - o ramura de 1 an, taiata de la planta mama cu o portiune de lemn de doi ani de 2-3 cm. lungime.
Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau primavara inainte de a incepe vegetatia.
Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din
pamant cu sapa in sant, se calca, se uda apoi se trage si restul de pamant in sant pana la nivelul solului si se calca usor. Pe
un metru liniar plantam 10-12 butasi, la 8-10 cm . In cursul perioadei de vegetatie se praseste, se uda. se combat bolile
si daundtorii , se elimina butasii uscati sau bolnavi
Butasirea in verde
Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care
produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna .Butasirea in verde se face in sere, rasadnite si slarii.
Inmultirea prin marcotare
Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate ramurile sau lastarii de
la o planta se acopera cu pammt partial sau total, fara a fi detasate de planta mama ,pentru a emite radacini .Dupa
terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama.Aceste noi
plante poarta numele de marcote .Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu , agrisul, gutuiul, dusenul,
paradisul, alunul si mai rar prunul, corcodusul si unele soiuri de mar.

Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera

In pepinierS se aplicS un asolament la toate culturile de Tnmul{ire a pomilor: cultura de bazfi este scoala
de puieti, de butasj sau de drajoni; cultura premergStoare colii de puieti, de pomi sau de butasi, este ~
formats din leguminoase perene sau leguminoase anuale;
cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup 3-4 ani; asolamentul scolii de pomi trebuie sS fie
de 8 ani; se pot alcStui dup5 necesitate asolamente furajere, legumicole sau cerealiere.
Asolamentul colii de puieti:
- Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. trifoi
trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare
leguminoasd scoala de puieti
. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. anual: lucemS (Tn
primul an de folosintS); lucernd (Tn al doilea an de folosintd)
prSsjtoare leguminoasS scoalS de puieti
Lucrarea terenulul Tn peplnterS
LucrSrile solului pot fi :
Iucr5ri premergStoare pentru Tnfiintarea culturilor ; lucrdri de Tntretinere; Lucrarea
solului pentru coafa de puieti
Lucrarea premergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tmpotriva viermilor albi.
Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm. si una douS grape. Pentru parcela
destinatd semintoaselor, se va face o ardturS admcd de primSvarS la 30-35 cm. sau chiar desfundat din
toamnS la 50 cm.
Dup rasarirea puietilor, solul se mentine in permanenta stare de afmare, crusts sau buruieni, prin
aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate.
Lucrarea solului pentru coa!a de pomi si marcote
Tnfiintarea acestor culuri se face numai Tn teren desfundat din toamn, la adTncimea de 50-60 cm,
lucrarea TncepTnd la mijlocul parcelei, anturile r5mTnTnd la margine.
Nivelarea se face prim5vara, folosindu-se cultivatoare i grape iar Tn perioada de vegetatie se va
mobiliza terenul prin praile mecanice si manuale.

butas..

2
Altoirea cu ramura detasata
Este aceea la care altoiu! este o portiune de ramura cu 2-3 muguri, iar portaltoiul o planta Tntreaga sau un

Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral, TmbinTndu-se dupa diferite metode. Cele mai folosite
sisteme in pomiculture" sunt:
Altoirea In copulatie
Se aplica atunci cmd portaltoiul i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblice
de 2-2,5 ori mai lungi decTt grosimea lor.
Cele doua taieturi, egale Tntre ele, se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale, apoi se leaga strins i se ung cu
mastic. Aceasta este copulatia simpla i se mai cunoate i :
copula{ia englezeascd (ameliorate) - care se deosebete prin faptul ca pe cele doua taieturi oblice, se
face ctte o limba, Tn scopul maririi suprafetei de contact. Dupa executarea limbilor, altoiul se Tmbina cu portaltoiul.
Copulatia se poate aplica la toate speciile, mai putin la nuc.
CTnd diferenta de grosime dintre altoi i portaltoi estte mare, altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de
capr ). Portaltoiul se taie putin Tnclinat, iar pe partea mai Tnalta i cu scoarta mai neteda, se aplica altoiul. Altoiul se
fasoneaza prin doua t5ieturi, tn doua planuri, sub un unghi de 60-70 astfel TncTt, taieturile i partea rmasS cu scoarta,
formeazS un triunghi. Din portaltoi, se scoate din scoarta i lemn, o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. In acest
locas. , se fixeaza altoiul, mai adtnc cu 1-2 mm. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga i se ung cu
mastic.
Altoirea Tn despicatura
Portaltoiul care este mult mai gros decTt altoful se fasoneaza i se netezete cu cosorul .Daca se aplica un singur
altoi , retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat, iar despicarea se face numai Tn zona mai Tnalta . CTnd se pun doi
altoi, despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicatorul
batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la
triangulatie Tn unghi de 25-30 , ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lemn alb decTt putin Tn partea de jos ,
restul muchiei interioare , opusa ochiului de jos, este cu scoarta. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alteia,
de aceea se adTncete putin altoiul apoi se leaga sj se unge cu mastic.
Altoirea sub scoarta sau Tn coroana
Este recomandata aceasta metoda sa se efectueze dupa ce pomti au pornit sa vegeteze i se poate dezlipi uor
scoarta. PTna Tn acel moment, altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5.C astfel TncTt mugurii lor sa nu
porneasca .
Altoiul, cu doi trei muguri, se fasoneaza sub forma de pan cu taietura oblica Tntr-un singur plan Tnsa mult mai
lunga decTt la copulatie.
Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn, dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. tn locul dezlipirii
scoartei, se introduce altoiul, se leaga sj se unge cu mastic. CTnd scoarta este suficient de elastica, altoii se introduc fara
despicarea prealabiia.
Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara , ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi i
se muuroiete pTna la primul ochi al altoiului.
Altoirea lateral^
Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea altoirii.
Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada.

. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plantrii, radacina puietilor taindu-se scurt la
18-22 cm. de la colet. Tulpina se scurteaza la 8-10 cm. de la colet, ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa
plantare, fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare
Dupa" fasonare, r5dcina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla fcuta din lut i balega de vac& amestecata cu
apa, mocirlorea putfnd fi facuta in cad sau Tntr-o groapa". Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de pe
cablu Tn vederea plantaYii,
Plantarea puietilor
se tnfinge plantatorul Tn pSmTnt drept Tn jos Tn dreptul semnului i ITnga cablu la 25 cm. admcime;
se scoate plantatorul din pammt, Tn locul lui ramTnmd o gaura ; se pune puietul Tn gaura, TncTt coletul acestuia sS fie la
nivelul solului; se Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt, de data aceasta oblic, din afara Tnspre cablu, fncTt puietul se
stringe ITnga cablu Tn dreptul semnului;
se scoate plantatorul din pSmmt si cu piciorul, se astupS gaura lasata de acesta cu "pSmTnt;
se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat.
De mentjonat este c marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la adTncimea de 20-22 cm., indiferent daca
toata" aceasta portiune este Tmbracata sau nu cu ra"dacini.
Dup ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri, se trece la bilonarea puiefilor, tragTndu-se cu sapa pamint
de pe intervale, la baza puietilor facmdu-se un bilon cu Tnaltimea de 10-12 cm., de-a lungul rTndului.
Dupa" bilonare , care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si
vTntuirior calde de primdvarS, se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee, apoi se trece la
mobilizarea terenului de pe 'intervale, apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi.
Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi:
semSnare directs - scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul
fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare, ISsTndu-se Tn cuib dup rsrire un singur
puiet semanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic,
corcodu, zarzSr)
prin repicarea puietilor - se poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi
Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii, plantarea
facmdu-se Tn mai.
LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I
Deoarece la 20 de zile de la plantare, puietii Tncep sa dea frunze i lastari, bilonul poate fi redus la jumState.
Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd unde se
va face altoirea, dupa care se executa" o prasila Dupa data de 1 august, poate Tncepe altoirea puietilor, TncepTndu-se cu cei
care Ti termina" mai repede perioada de vegetatie, astfel : parul, prunul, ciresul, piersicul, zarzarul, corcodu , visin ,
mar, gutui.
Echipa de altoire este formata" din trei muncitori - un altoitor si doi legStori. Totodata se face aprovizionarea cu
altoiuri i rafie (sootita 1 Kg. la 1000 puieti).
Altoirea Tncepe la orele 5-6 dimineata si TnceteazS la ora 11 , apoi se reia de la ora 17 , pma seara.
Altoii, se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Dupa

8-10 zile se verifies prinderea altoiului. Altoiul prins, are petiolul verde i la o atingere uoara cu mTna cade, lasmd o
urma verde sub mugurele altoit, TntrucTt el face suber de protectie. In cazul ctnd prtiolul este uscat i nu cade la
atingere, atunci mugurele nu s-a prins, iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat.
DupS 14 zile de la prindere , legSturile se sISbesc, tSindu-se cu briceagul de jos Tn sus i de pe partea opusa
ochiului, legStura de rafie se TnlSturS de pe puiet sj se leagS din nou, fScTnd cite douS Tnf5s.urSri de rafie deasupra si
dedesuptul mugurelui. AceastS a doua legatura, se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. , visjn,
zarzSr, piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cretere mai lentS (mar dusen , paradis , par, gutui, prun ).
. Referitor la numSrul de puiet,i altoiti i neprinsi, se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase iar
la sTmburoase reprezinta 1-5% i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc :
pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi i altoi;
efectuarea defectuoasS a altoitului; . decalarea epocii
optime de altoit ; coala de pomt ctmpul II (anul II)
Anul al ll-lea Tncepe efectiv din martie cmd se executa primele lucrari Tn pepinierS. coala de pomi
cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.
dezvelirea ochilor muurof{f sau mveliti - se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari ;
taierea la cep - este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfeca tulpina puietului portaltoi la 1015 cm. deasupra altoiului sau a solului i ca urmare aceastS portiune de tulpinS netSiatS poartS numele de cep, el sevind
ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. Se mai practica i metoda fara cep, Tn care caz se TnlSturS tulpina imediat
deasupra mugurelui altoit. AceastS metodS are avantajul ca rana cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza
repede, mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie, se face economic de forta de munca,
deoarece la taierea cu cep , acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn luna iunie i de asemenea ar trebui TnlSturati i
ISstarii care au crescut pe acesta pma atunci.
TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie, cu foarfeci bine ascutite i se executa
oblic si opusa mugurelui, pornindu-se de la nivelul vTrfului mugureluf. TSierea trebuie sS fie cu 0,5 cm. mai TnaltS decTt
vTrful mugurelui.
altoirea Tn cTmpul II - se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat nu
s-a prins. Daca se altoiesc Tn primavara, puietii se reteazS la 10-12 cm. de la sol i se altoiesc cu ramurS detaatS, iar
daca se altoiesc Tn vara , se recepeaza la 2-3 cm. de la sol i se altoiesc Tn lemn nou .
plivirea cepului de lastari - se execute de cTte ori acetia au pornit deoarece ei consuma din hrana
altoiului.
palisarea ISstarilor altoi - se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput cepul, de care acetia se leaga ,
cu rafie, fire sintetice, cu scopul de a create drept i a TnlStura curbura .
ciupirea lastarilor anticipati - care iau natere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor, pentru
ca altoiul sS creascS nestingherit. LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze i se repeta pma dupa 15 august, cmd
acetia nu mai au putere sa mai creascS .
taierea cepului - se executa la pomii care au cep, atunci cmd lastarul s-a lignificat , lucrare care se
executa de la Tnceputul lunii august. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie , cu cosorul sau daca el este gros ,
cu fierastraul

6
dintr-o singura miscare fara a lasa dot, fSr a intra In lemn i ferind altoiul de vatamari.
tratamente de combatere - se fac preventive si Tn mod special Tmpotriva afidelor care
TmpiedicS cresterea lastarului.
imprejmuirea cu gard - deoarece odat cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s roadS
altoii.
formarea coroanei tn ctmpul II - se face la speciile cu crestere viguroasa, piersic si visin. Piersicul
trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS doi ani , deoarece se Tngroasa si creste prea putemic Tn cTmpul III. El
poate parasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub forma de pom cu coroana. Proiectarea coroanei se face
cind lastarul altoit are Tnaltimea de 100 cm. cind se scot la inel tot,i Idstarii pma" la mdltimea de 60 cm. se lasa 4 lastari
porniti din muguri succesivi si se suprimS restul de lastari ce se afla" deasupra uftimei ramuri. coala de pomi ctmpul III
(anul III)
In aceast scoala , care este continuarea cimpului II se proiecteaza coroana, iar pomul paraseste pepiniera cu
etajul I format. Aici se executa lucrarile :
.verificarea stSrii ISstarilor - se urmaYeste forma din care a iesit ISstarul din iarn, fiind al doilea an pe
care altoiul Tl petrece Tn pepiniera . Din aceasta iarna, pomul trebuie s3 ias sub forma de vargS sanatoasa . Daca
lastarul a suferit, dupd pornirea Tn vegetatie pomii degerati se Tnlatur , iar daca are puterea de refacere se recepeazd la
2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz pentru a forma trunchiul.
proiecterea coroane! si formarea el - sunt douS lucrari principale caci productia de fructe este
influientat de forma de coroana. pentru a stabili Tnaltimea si forma de coroand pe care le va avea pomul, trebuie
cunoscute:
TnaltJmea trunchiului - viitorului pom depinde de specie, soi si mai ales de portaltoiul folosit si forma
de coroanei ce se va adopta Tn cultura pomului. Trunchiul pomului va avea urmatoarele Tnaltimi conform STAS-ului :
120-150 cm. - pentru pomii cu talie mare, trunchi malt si portaltoi vigurosj ;
80-120 cm. - trunchi mijlociu, pentru pomii cultivati Tn livezi si grSdini altoiti pe portaltoi vigurosi;
50-60 cm. - trunchi pitic sj semipitic, pentru palmete altoiti pe paradis, gutui, dusen i 30-60 cm. trunchi pitic.
formele de coroanS Acestea pot fi :
libere;
obligate clasice;
obligate moderne;
Principiul proiectaYii si formrii coroanei este acelasi pentru toate formele de coroanS Tnsci tehnica diferS dupa" forma
de coroanei adoptata . Lucrarea de proiectare decurge astfel:
se face analiza pomului, daca el este apt pentru forma de coroanei;
se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul - portiunea de unde vor lua nastere ramurile
coroanei si cepul - de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. La executarea lucrarii de proiectare se
foloseste o sipc gradatS Tn cm. si un foarfece;
pentru a demonstra cum se executa proiectarea , se foloseste un model ca de exemplu - piramida franceza;
- se ia rigla si se aaza ITnga pom , admitindu-se ca se adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0,80-1,20 cm) si ca se
fixeaza Tnaltimea trunchiului la 1m . De la 1 m. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei, se
numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ramurilor de ordinul I al primului etaj, iar al saselea, axului
coroanei. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. Taierea are

scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a permite cresterea ramurilor din etaju! I

ciupirea lastarilor - lastarii de Tngroare de pe trunchi se ciupesc pma la 20 iunie la 4-5 frunze de
cite ori este nevoie;
palisatul - se face la lastarul de prelungire;
tSierea la inel - la ISstarii de Tngroare se face pTna" la 1 iulie, ei tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o
singura taietura fara a lsa dot. coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determinate de
urma"toarele cauze:
accidente climatice - ger, grinding;
lipsa de vTnzari;
material de calitate inferioara";
coala spi.tal - este locul unde se planteaza pomii nevinduti. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0,5m. iar
ramurile din coroanS dupa" plantare se vor tala scurt la 2-3 ochi. ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta
coala deoarece pomii TmbStrTnesc i apoi se prind greu Tn livada". Valorificarea materialului saditor
evaluarea materialului sdditor - se face Tn luna septembrie prin numarare, numarul probabil de
puieti se stabiles.te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. Se iau 10 probe pentru fiecare
specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp. Probele luate se aduna" sj se Tmparte
la numSrul lor rezulttnd numSrul de puieti la mp. care se Tnmulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinTnduse productia probabila".
epoca - la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. Puietii, marcotele si pomii la care
nu a cfizut frunza pTn la data respective' , se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint;
scoaterea materialului sSditor - este o lucrare principals , de modul cum se executa depinde calitatea
acestuia.
puietii din scoala de puieti - se scot cu plugul , sunt scoi de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de
unde sunt luati de muncitori. Puietii scoi sunt sortati si stratificati;
marcotele - se scot manual prin distrugerea bilonului, se dezvelete baza tufei si cu foarfeca se taie
fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul
pomii - se scot cu pluguri speciale sau manual. La scosul manual se face pe o parte a rTndulul la o
distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazmaua la 15 cm. de pom si cu ajutorul ei, se
salta pomul Tn sus iar Tn acelasj timp, un alt muncitor trage pomul din pa"mTnt.
productia i calitatea materialului saditor - se exprima numeric si pe calitdti la unitatea de
suprafata . Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la Ha la specific sTmburoase i de 130000-200000 bucati
la speciile semintoase. Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prevzute de STAS - sa aib5 autenticitate de 100% , sa fie
viguroi, Tn vTrsta de 1 an, sa aiba radacina sanatoasa , tulpina sanatoasa , fSr vtmSri de ger sj paraziti. Productia de
butai este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc. la ha iar productia de pomi altoi'ti - la cais 1215000 buc. la ha, paY 19-21000 buc/ha, prun 11-17000 buc/ha , cire 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc./ha . Pomii
trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% , sa fie lipsiti de paraziti declarati periculoi, sa aiba radacini cu trei ramuri
de 35 cm , sa fie sanatoase fara pete i vatamari. Tulpina sa fie dreapta , fara urme de degeraturi i cu coaja neteda" .
sortarea materialului saditor - se face la pomi Tn timpul scoaterii din pamint , se face pe timp bun
afara iar la puieti, marcote si butasj , dupa ce s-a terminat scosul. Sortarea butasjlor, marcotelor .i puietilor se face cu
calibratorul, se

8
numa'ra si se leag Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cmd se transports, altfel, se stratified fra a fi legati.
stratificarea materialului - se face cu scopul ca radacinile s fie ferite de ger, uscaciune iar tulpina de
ger si atac de iepuri si soared. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt, Tn santuri. Locul unde se stratifies
materialul saditor trebuie s Tntruneasca" urmdtoarele condi^ii :
s fie aproape de sediul pepinierei;
ferit de stagnarea apei rezultat din ploi sau topirea zSpezii;
Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri, s nu fie Tn vecinStatea magaziilor, si perdelelor de protectie care
sunt gazde pentru soared;
Puietii, marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de 40 cm, puntndu-se Tn sant ra'sfirati, culcati
pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului, se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu pmmt
mrunt si se calcd cu piciorul. Tn continuare se ia pammt de alaturi i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea
pSmmtului un alt sant Tn care se pun alti puieti pTna se termina stratificarea lor.
. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul de pammt care se "scoate la facerea
santului. aici, santurile se fac adTnci, TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregime a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS.
gazarea materialului saditor - se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si
un buletin privind starea de sdndtate a materialului.
ambalarea, expedierea si transportui materialului - se face astfel. Beneficiarii din apropiere ridicS
materialul neambalat, iar la distante mari se ambaleaza. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. Pentru
exteriorul balotului se foloseste stuf, papurS, coceni de potumb , iar pentru interior, paie . Pe o arie mica se Tntind la sol 8
sTrme cu lungimea de 2-2,5 m si la 40 cm una de alta, ele se leagS la capete de nite tSrusi bStuti Tn pammt. Peste sarme, se
pune un strat de 5-6 cm de paie , iar peste paie si de-a curmeziul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz cu
rdddcina la mijlocul balotului, apoi se string balotii. Balotuf se eticheteaza. Pomii Tnainte de a fi ambalati, se leaga Tn
pachete de 10 bucSti.

CURSUL Nr. 5

Infiintarea plantatiilor pomicole i lucrari de

Tngrijire dupa plan tare

fnfiinfarea

livezilor

de pomi

- Un teren plantat cu pomi Tn mod definitiv Tntr-o anumita" ordine sj distant^, cu scopul de a produce fructe se
nurnete livada de pomi. Tipurile de livezi:
livezi comerdale;
livezi pentru consum local;
grSidlnl familiale;
livezi didactice,
livezi experimentale;
plantatii de pomi; Felurile de livezi :
culturi pomicole pure;
culturi agropomicole;
cultura pomilor Tn fineat; Alegerea locului
pentru livada
Tntocmirea planului de Tnfiintare; Examinarea florei
pomicole i faunei silvice Examinarea solului subsolului Apa
freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea
terenului
Tntocmirea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000
Parcelarea terenului Trasarea
drumurilor
drumuri principale;
drumuri centrale;
drumuri secundare ; Lucrari de amenajare
a terenului Terasarea terenului
terase individuate;
terase continui; Drenaje Infiinfarea
perdelelor de protecjie
perdele de protectia solului sau antierozionale
perdele de protectia pomilor sau antieoliene
Speciile de pomi care intra Tn schema unei perdele trebuie sa Tntruneasca urmStoarele conditii:
sa fie adaptate la conditiile pedoclimatice ale locului respectiv;
S3 creasca repede, sa"'depeasca Tnaltimea pomilor din livada si ssi aiba o durata mai lunga decTt pomii;
sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogamice i daunatorii animali care ataca pomii;
sa aduca un venit oarecare ca fructe, lemn de foe din curatatura, araci

pichetajul in dreptunghi; pichetajul in

evantai;
sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom
de pe un rind este situat la jumatatea distantei dintre doi pomi situati pe rindul vecin, din aceasta" grupa" fcTnd parte
sistemele :
pichetarea in chinconz;
pfchetarea in triunghi echilateral;
pichetarea in triunghi isoscel; Sistemul de pichetare pe
curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard:
aparat topometric - (teodolit, echer)
mire; - jaloane;
balize;
panglici de otel;
strme gradate, fise, picheti, maiuri, scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control.
fncadrarea terenului:
pe un teren organizat, unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan , se
trece direct la subparcelare;
pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum , o sosea, o cale ferata, o linie de telefoane,
iar aceasta baza se materializeaza prin jaloane, borne si picheti. De la linia de baza, din punctele sale extreme, se
ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. CTnd avem o forma neregulatS,
perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn aa fel TncTt sa rezulte o figura geometries regulata", scoflndu-se'
clinurile terenului la marginea acestei figuri, Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului,
astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei, iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz.
Plantarea pomilor
Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare,
epoca de plantare - s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantare este toamna deoarece:
perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de la 15 noiembrie pma la 20 decembrie) epoca de plantare se poate prelungi practic pma Tn februarie, deoarece Tn intervalul decembrie-februarie sunt perioade
cTnd pSmTntuI nu este Tnghetat;
Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere i se pot g5si mai usor;
din punct de vedere biologic, rdcina pomului plantat toamna emite primavara no! radacini care
devin active;
asigur o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn perioada de vegetate; Dezavantaje:
costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva
iepurilor;
Plantatul de primavara - dezavantaje:
perioada de plantare este foarte scurt;
fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara ;
prinderea pomilor la plantare este mai micS ;
pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici, din care cauza formarea coroanei i punerea pe
rod TntTrzie;
pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu , marind astfel costul Tntretinerii;

frunze pentru creterea viermilor de matase; Perdelele de

protectie pot fi :
impenetrabile;
penetrabile;
semipenetrabile, Amplasarea
constructor Stabilirea speciilor de pomi
Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup, se va
adopta urmatoarea repartizare:
pe trenurile plane sau aproape plane, speciile de pomi rezistente la vint ca : tires si nuc, se planteaza pe
latura sau laturile expuse vTnturilor dominante, iar restul speciilor Tn continuarea acestora;
pe terenurile Tn panta, speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor - pe
treimea inferioara se vor planta marul altoit pe dusen , paradis si chiar mar franc, gutuiul sj parul altoiti pe gutui; pe
treimea mijlocie se vor planta marul altoit pe mar franc, prunul i nucul; pe treimea superioara se vor planta cireul
i viinul.
Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual, se repartizeaza: pe treimea infejioarS marul, gutuiul i prunul; - pe treimea mijlocie - se planteaza parul, piersicul cireul si nucul; iar pe
treimea superioara - se planteaza caisul i visinul.
Alegerea i aezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS
urmStoarele criterii:
alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona ;
dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou sorturi valoroase
Tn livezile comerciale se alege unul sau dou soiuri cu epoca de coacere Tn acelai sezon;
pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie, a caror epoci de coacere sunt diferite ,
soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele, adica sa fie interfertile;
asezarea soiurilor pe teren se face astfel:
pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca , astfel se reduc paza
si cheltuielile de recoltare;
din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile, au aceeasj
epoca de coacere si aceeasj valoare comerciala, se planteaz din fiecare soi un numar egal de pomi;
Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala , se planteaz 4-5 rmduri din soiul cu valoare
mare i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare; Lucrdrile premergatoare
plantdrii pomilor
desfundatul terenului;
pichetarea terenului;
stabilirea distantelor de plantare , care se face diferentiat Tn functie de talia i vigoarea pomilor ; Tn functie de
portaltoiul pe care s-a altoit specia respectiva; de felul de livada - astfel la cea obinuita distantele de plantare vor fi
mai mici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa mecanizat; de conditiile de mediu - acolo unde frecventa i
intensitatea vmtului este mare , distanta de plantare va fi mai mic , pomii fiind mai dei pe rind se pot apara mai usor.
Pichetarea
Este lucrarea premergatoare plantarii pomilor si arbutilor fructiferi, prin care se stabileste pe teren locul unde se vaplanta fiecare pom . Sistemele de pichetare sunt:
sisteme de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasesc fata Tn fat . Din aceastS grup fac
parte:
pichetajul in patrat;

SSpatuI gropilor
perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de
plantare. Forma gropilor: rotunda; pStrata; Trasul pamintului in groapa
dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nu se face inversarea straturilor;
dac pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit, pSmTntuI din orizontul A (0-40 cm) se pune la fundul gropii,
urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14
zile Inainte de plantare. Tutoratul
Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare si se executa astfel: se repartizeaz cTte un tutore la fiecare groap;
-cTnd s-a fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la capete
sS includS cei doi picheti de control, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost
pichetul de baz, dupcare tutorele se bate tn pSmTnt;
cTnd nu s-a fcut suprapichetarea, se poate face folosind panglica si strmele gradate pentru a fixa exact locul
unde se va bate tutorul. Alegerea materialului saditor si
transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu
transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recaptarea turgescentei, PregStirea
pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor; mocirlirea pomilor; Tehnica plantarii pomilor
alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect
de plantare;
udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara; musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat
toamna; facerea copcilor Tn jurul pomilor dac plantatul s-a executat primSvara; Tnvelirea trunchiului pomilor Tn
aceeasi zi cu plantarea, Tmpotriva iepurilor dac plantarea s-a fScut toamna.
Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea muuroiului si din pamtntul rezultat se face o copc cu
marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari.
reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,
legarea pomilor de tutore; Ingrijirea pomilor in primul an de la
plantare lucrari ce trebuie aplicate solului; lucrari de ingrizire
aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:
sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata; sapatul cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe
terenuri inerbate ; Din a doua grupa:
udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie; calusarea ramurilor prea
apropiate de ax,
:

SpatuI gropilor
perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de
plantare. Forma gropilor: rotunda; pStrata; Trasul pamintului in groapa
dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nu se face inversarea straturilor;
dac pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit, pSmTntuI din orizontul A (0-40 cm) se pune la fundul gropii,
urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14
zile Inainte de plantare. Tutoratul
Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare si se executa astfel: se repartizeaz cTte un tutore la fiecare groap;
-cTnd s-a fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la capete
sS includS cei doi picheti de control, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost
pichetul de baz, dupcare tutorele se bate tn pSmTnt;
cTnd nu s-a fcut suprapichetarea, se poate face folosind panglica si strmele gradate pentru a fixa exact locul
unde se va bate tutorul. Alegerea materialului saditor si
transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu
transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recaptarea turgescentei, PregStirea
pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor; mocirlirea pomilor; Tehnica plantarii pomilor
alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect
de plantare;
udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara; musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat
toamna; facerea copcilor Tn jurul pomilor dac plantatul s-a executat primSvara; Tnvelirea trunchiului pomilor Tn
aceeasi zi cu plantarea, Tmpotriva iepurilor dac plantarea s-a fScut toamna.
Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea muuroiului si din pamtntul rezultat se face o copc cu
marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari.
reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,
legarea pomilor de tutore; Ingrijirea pomilor in primul an de la
plantare lucrari ce trebuie aplicate solului; lucrari de ingrizire
aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:
sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata; sapatul cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe
terenuri inerbate ; Din a doua grupa:
udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie; calusarea ramurilor prea
apropiate de ax,
:

ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei terminal!, fa> 3-4 ochi
combaterea bolilor si dSunfitorilor;
completarea golurilor;
apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor;
stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica ;