Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
06
GUVERNUL
ROMANIEI
CUPRINS
1. Particulariti ecologice ale plantelor legumicole n relaiile cu factorii de mediu
i dirijarea acestora prin tehnologie
2. Particularitile nmulirii plantelor legumicole
3. Producerea rsadurilor de legume
4. Pregtirea i plantarea rsadurilor de legume n cmp
5. Verigi tehnologice n culturile de legume
6. Cultura morcovului
7. Ceapa
8. Varza
9. Conopida
10. Tomate cultura n cmp
11. Castravete - cultura n cmp
12. Pepenele verde
13. Cartoful
14. Introducere n viticultura
15. Cultura viei de vie n Romnia
16. Caracterele morfologice, particularitile biologice ale viei de vie
17. Amenajarea, organizarea i dotarea sectorului pepinieristic n vederea producerii
materialului sditor
18. Elemente tehnologice privind producerea materialului sditor pomicol
19. nfiinarea plantaiilor pomicole i lucrri de ngrijire dup plantare
Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati
de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si
dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie .
Lumina
Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature ,plantele din sera fata de
cele din cimp.Tulpina are 45-50 % apa,frunzele mature au 60-65% apa ,frunzele tinere au
80-85 % apa,organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic
continut in apa il au semintele si este de 12-14% .
Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in :
- specii cu cerinte mari la umiditate - conopida , castravetele ,dovleacul, varza;
-specii cu cerinte moderate
- tomate ,ceapa, mazarea ,salata;
-sepcii cu cerinte reduse
-fasole ,salata ,spanac;
Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit;
-excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind
axfixierea plantelor;
-deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat
de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea)
AERUL SI GAZELE
Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin
miscarile sale ,vanturile.
Aerul atmosferic se compune din 78% azot ,21%oxigen, o cantitate foarte mica de CO2 si
altele cateva gaze . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc
oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.
Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de
fotosinteza (in lunile martie- noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita
intensificarii activitatii microorganismelor din- sol, in sere ziua continutul in CO2 descreste
datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).
Din grupa altor gaze , fac parte : -amoniacul,
-bioxidul de sulf,
-flor
clor
ammoniac
SOLUL SI HRANA
. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a
plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de
mediu.
Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de
ridicata si a unui potential de productie corespunzator.
Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase , nisipo-lutoase. Textura solui este
data de continutul acestuia in argila .Daca argila este in proportie de 50% solul este
argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si
sunt reci datorita umiditatii.
Foarte bune sunt solurile care au o textura medie , cu o buna permiabilitate a apei un
raport favorabil intre aer si apa
Structura solului - influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia
apei. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. din acest motiv la cultura
legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. In camp liber
atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea
structurii, iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati
mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a
solului .
PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de
oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu
caracter basic. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie
sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor
alcaline pe soluri alcaline .
Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte
complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si
macroelemente .
Macroelemente ; azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu;
Microelemente : fier,zinc,cupru,molibden,mangan
Factorul biotic =OMUL
Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor
de viata ale plantelor .Dispunind de mijloace ca irigarea , chimizarea,mecanizarea , omul
devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.
radacini
-bulbul are un- disc pe care se gasesc muguri din care se emit
Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.
Pentru aceasta inainte de semanat, semintele se supun unui control, determinind :
autenticitata , puritatea , facultatea germinativa , energia germinativa, marimea , valoarea
culturala, umiditatea
Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi,
normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.
Facultatea germinativa (germinatia) - ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de
seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de
temperatura , umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat.
Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut
de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia .
Dupa marime semintele se pot clasifica astfel:
-seminte foarte mari -bob, mazare, fasole, dovleac, pepeneverde-1-10 seminte/ Ig
Se pot folosi :
- inainte de repicat
-dupa 8-10 zile de
- dupa 8-10 zilede
-cu 10 zile inainte
apa; MAP 10gr/10
Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti, de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza .
Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate , 35-40 zile la
castaveti, de 50-80 zile la ardei si vinete , si de 45-50 zile la varza .
Inainte de livrare pentu plantare , rasadul va fi pregatit , in sensul ca se va aplica cu o zi
inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0,2% , folpan 0,2% ,
vandozeb 0,25 - se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate , plantele
necorespunzatoare calitativ . Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la
saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . Daca rasadul a fost scos fara pamint,
radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc .
Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite , in scurtarea radacinilor
principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . El se executa la rasadurile de varza , conopida
, mai putin la tomate . Este obligatoriu la ceapa , praz , telina .
In cazul cuburilor nutritive , acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0,15%
sauPREVICURO,15%.
Transportul se face in lazi cu pereti inalti, dezinfectate in prealabil. Pana la locul
plantarii, mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie , iar
transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza, separat
pe soiuri si specii.
PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean ,
batat) dar si la usturoi, cartofi , care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la
baza discul cu eel putin un mugure . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de
radacina cu 1-2 muguri.
Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu.
La plantarea rasadurilor se tine seama de :
- epoca de plantare - 1-cerintele speciei,
- 2- durata perioadei de vegetatie
- 3- data livrarii productiei
- distanta de plantare ,
- metodele de plantare ,
- necesar de rasaduri / ha ,
- numar de zile necesar de la semanat la plantat,
- numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat. Distantele de
plantare - se asigura numarul optim de plante / ha ,
- productia convenabila / ha ,
-suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante,
- sunt in functie de specie , soi.
Metode de plantare
- manual - necesita un consum mare de forta de munca,
- reglarea temperaturii prin aerisire mentinid
ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC
rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea
ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.Daca temperatura creste , aerisirea se
face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul
suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior- exterior.
- celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de
producere a rasadurilor in sera .
Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor - ridicarea ramelor ,instalarea
lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea ,
Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari.
- lucrari cu caracter general,
- lucrari cu caracter special.
LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT :
- afanarea solului si combaterea crustei -mecanic
- manual, prin prasile ,
- combaterea burienilor ( erbicidare),
telina
Salata
Conopida
timpurie
EPOCA
PLANTARII
NECESAR
RASADURI
Mii/ha
Nr.ZILE
SEMANATPLANTAT
15.04-25.06
15-30.03
10-15.03
100
165-192
55-70
45-50
35-40
40-45
NR . ZILE
PLANTATRECOLTAT
135-150
30-35
95-110
38-41
40-45
100-115
castraveti
Pepeni galbeni
vinete
Tomate timp.
10-15.05
15-20.05
5-10.05
20.04-1.05
20-22
15
28-30
32-35
35-40
35-40
50-55
45-60
35-40
50-55
55-60
60-65
Tomate vara
Ardei gogosar
Ardei gras
25.04-15.05
5-10.05
25.04.-5.05
27-34
65-70
70-75
45-60
60-65
55-60
70-75
80-85
45-50
Varza
dovlecei
10-15.03
1-10.05
55-70
15-20
40-45
35-40
90-100
40-45
CULTURA MORCOVULUI
CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE
Caldura- are cerinte relativ scazute fata de caldura ;
-temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C;
- rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in
cimp,cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.c.a a solului;
-vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C;
- temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C
productia scade,radacinile sunt de calitate inferioara.
Umiditate - are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.c.a.
solului;
- cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind
radacinile sunt in plin proces de tuberizare;
RECOLTAREA-manual,mecanizat,semimecanizat
transplantate
-vinete
-FUSILADE
-SENCOR
- STOMP
-GOAL
-1,2-1,3 L/HA
-0,3L/HA
-5 L/HA
-1.6-2L/HA
-BALAN
- 6-8L/HA
-STOMP
- 5L/HA
-varza
-TREFLAN
-3-5L/HA
-DUAL
- 3-4L/HA
- Telina
-STOMP
- 5L/HA
- PROMETREX - 3-4L/HA
- TREFLAN
- 3-5L/HA
Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate
compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .Se realizeaza prin:
a). - masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc)
- soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti
patogeni si daunatori,
- nutritie echilibrata,
- fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul
agentilor patogeni,
b). -mijloace fizice
- tratament termic al semintelor
- tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi
dezinfectat cu vapori supraincalziti, timp de o ora la 70-80C , fund combatute: virusul
mozaicului tutunului, bacteriile si ciupercile de sol, insectele , nematozii si semintele de
buruieni.
c). - masuri chimice
- prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse
cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).
Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de
prognoza si avertizare .
LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT):
1.- Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de
plante / ha,
2.- Raritul plantelor , in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct, in vederea
asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante ,
3.- Bilonatul ( musuroitul) - la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de
evaporare a apei din sol- creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor, rezistenta mare
a plantelor la vant,
4 - Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii
agrochimice , de reactia solului, de cultura etc. ( azotatul de amoniu , fosfatii de amoniu ,
ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului,
comparativ cu nitrocalcarul, azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea
solului sau maresc alcalinitatea acestuia). Sunt considerate neutre din punct de vedere al
influientei asupra reactiei solului, sulfatul de potasiu , clorura de potasiu si sarea potasica .
5,- Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul
tutorilor , sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate,
6- Copilitul - se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara
frunzelor, intrucat sunt mari consummated de substante minerale , impiedi-cand cresterea si
maturarea (cand lastarul are 2-3 cm)
7- Ciupitul + carnit - se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale , la
carnit iar prin ciupit, la plantele la care nu se executa copilitul, se indeparteaza atat varful
tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate )
8.- Etiolarea - (inalbirea ) - la conopida ( prin acoperirea cu frunze ), la
sparanghel, praz ( prin bilonare ).
9.- Tratamentul cu substante biostimulatoare :
- pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca:
TOMAFIX -0,03-0,05%, TOMASET - 0,5-0,1%, TOMATOSTIM -3% , 2,4 D 10 mg/1 apa
(NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de
fructe deformate , seci, incretite , cu rezistenta mica la transport si pastrare ). Pentru
grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm ,( prin
tamponare la codita fructelor , in faza de banut" , sau cand fructele din prima inflorescenta
au diametul de circa 2-2,5 cm)
- pentru polenizarea corespunzatoare a florilor , se folosesc vibratoare electrice
pentru fiecare inflorescenta , sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor , prin baterea
sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat, obtnind sporuri de recolta de circa 14%.
CEAPA
CERINTE:
- Caldura -nu este pretentioasa la caldura ;saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima
de vegetatie este 18-20 C;
- la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o
greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza ;
- ceapa este o planta rezistenta la frig.
- Lumina - este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina;in conditii de
lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale ,
- Umiditate - necesita un sol bine aprovizionat cu apa ,
- nevoie mare de apa la germinarea semintelor,iar eel mai mare consum de apa
are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor ,
- ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici ,gustul lor este iute si dau
rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.
- Hrana - pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine
descompus ,de preferinta la planta premergatoare,200 kg/ ha superfosfat, 100-150 kg/ha
sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de
infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .
- Solul - prefera soluri cu fertilitate ridicata ,usoare,cu fertilitate ridicata ,cu structura
buna ,suficient de umede.
- TEHNOLOGIA DE CULTURA
Se cunosc trei metode : prin arpagic , prin semanare direct in camp , si rasad .
Cultura cepei prin arpagic - este metoda cea mai raspandita. Necesita doua etape .
In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum.
Producerea arpagicului
. -Alegerea terenului - sa fie bogat in substante nutritive , lipsite de buruieni, avand ca
planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .
-Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat.
- Pregatirea terenului - incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm , astfel
ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.
-Afanarea de primavara - se face cat mai devreme , se mobilizeaza solul cu grapa cu
discuri, la adancimea de 10-12 cm.
- Fertilizarea de primavara , presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de
amoniu si erbicidarea cu : Afalon- 1.5-21/ha ,Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha , fusillade super
1 -21/ha , Gesagard 2-41/ha .
-Modelarea solului- se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu
inaltimea la coronament de 104cm
-Tavalugirea terenului inainte de semanat - se face cu tavalugul neted in
vederea distribuirii semintelor la adancime egala .
-Epoca de semanat - 15-20 martie .
-Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si
consta in tratarea semintelor timp de 10 min. cu o sol. de sulfat de cupru 0,5%.
-Schema de semanat - 7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de
protectie la rigola de 7 cm;
- productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii, 30-35 kg/ha la soiurile
semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive.
- pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.
- Adincimea de semanat - este de 1,5 -2 cm
- Norma de saminta - este de 80-100 kg/ha
- Desimea culturii de arpagic este de 3-3,5 milioane plante /ha
- Tavalugitul dupa semanat - se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire
uniforma ;semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate
superioara . Lucraride ingrijire:
- plivitul - pentru combaterea buruienilor ,
- erbicidarea - cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in
perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica ; :
- irigarea - se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa ;
- prasitul,
- combatere boli si daunatori:- mana - ALIETE 0.3%,TURDACUPRAL
0.5%,DITHANE 0.2%
- alternarioza - ROVRAL 0.1% ,VANDOZEB 0.2%
POLYRAM 0.2%
- putregaiul alb - ROVRAL,RONILAN
0.1%,CALIDAN0.2%
- putregaiul cenusiu - ROVRAL 0.1 %,SUMILEX
0.1%,CALIDAN0.15%
- musca cepei -= SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.15%
RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este
ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o
temperatura fie sub 4C ,fie peste 18 C, are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare
de fusti. Inainte de a fi pus la pastrat, arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau
in uscatorii. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .
Cultivarea cepei prin arpagic
Pregatirea solului:
- DiscuituI - pentru desfiintarea culturii anterioare
- Fertilizarea de baza - cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica
- Aratura adinca - la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor
administrate ,
- Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili;
- Fertilizarea de primavara - se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu ; Erbicidarea - cu
TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.
- Modelarea terenului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
Infiintarea culturii:
-Epoca de plantare - primavara cit mai devreme posibil ,chiar in a doua jumatate a lunii
martie ;
- Pregatirea arpagicului pentru plantare - prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se
tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu
Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic
Epoca de semanat: toamna tarziu , in a doua jumatate a lunii noiembrie , pentru ca plantele
sa rasara numai in primavara.
Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana mecanizat, cate 2 benzi a 2 randuri pe
stratul inaltat, la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi, cu zone de protectie la
rigole de 1 Ocm. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat, in randuri echidistante , la
distanta de 35cm, sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre
benzi.
Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha.
Adancimea de semanat: 2-2,5 cm.
INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA
Pregatirea terenului: se face din toamna , ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna.
Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0,05% sare potasica si borax, pentru a grabi
rasarirea.
Epoca de semanat: primavara cat mai devreme , 1-10 martie , cand terenul s-a zvantat si
se poate intra cu agregatul pentru semanat.
Tehnica de semanat: distantele , adancimea, cantitatea de samanta, se executa la fel ca
in cazul semanatului din toamna .
INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT
Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile , folosind la semanat
samanta umectata .
- tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.5% sau alte
fungicide specifice combaterii manei;
- fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor
- mocirlirea
- Parametrii de calitate - sa prezinte doua trei frunze normale, o grosime la baza de 4-5
mm , radacina sanatoasa , sa nu fi inceput formarea bulbilor . -Plantarea se face manual cu
plantatorul sau mecanizat .
Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm
intre randuri si 10cm intre plante pe rand .
-Udarea de prindere - se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in
caz de seceta se repeat .
- Completarea golurilor - se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel
plantat .
-Prasitul'- se executa superficial ori de cate ori este nevoie
- Fertilizarea faziala - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
- Combatere daunatorii - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.
- Irigarea culturii - de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha
Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.
VARZA
CERINTE :
- Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C;temperatura optima de germinare este 1518C;
-prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata
- Lumina - este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga
- pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative
- Umiditatea - este pretentioasa la acest factor climatic ;umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul
cresterii si maturarii capatinei;
- nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in
perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor;
- umiditatea in aer sa fie de 85-95%
-Hrana - se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice
- se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej
soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide ,300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare
potasica
- Solul - are pretentii mari ;prefera soluri cu reactie neutra ,lutoase sau aluvionale ,bine
structurate.Varza timpurie cere soluri usorare,cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit
la varza de vara si toamna .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem
radicular slab dezvoltat. SOIURI:- timpurii
:VIDRA,DITHMARC;FLAVIUS;VELA;TUCANA
- semitimpurii (de vara ) -GLORIA
- tirzii : DE
BUZAU;BRAUNSCHEIWIGER,LICURISCA,MOCIRA,MAGURA,LARES
Se cunosc mai multe grupe de cultura :
cultura verzei timpurii cultura
verzai de vara cultura verzei de
0.1%;bavistin0.1%
0.1%;TOPSIN0.1%
,RONILAN,SUMILEX 0.1%;
0.1%Supersect0.03%
0.15%;Diazol0.15% Chimix 0.05%
0.15%;Dipel0.05% 0.05%;Sinoratox
0.15% 0.05%;Fastac 0.02%
folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei - se face prin legarea
cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Mai nou
au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare
TOMATE- CULTURA IN CIMP
CERINTE :
-CALDURA - au cerinte ridicate la caldura ;temperature minima de germinare este de
12 G ,cea optima de germinare si crestere este de 22 C ;
- temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp
scurt cauzeaza inghetarea plantelor;
- temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a
fructelor 18-24 C ;
- la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza
cresterea.
-LUMINA - intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor
- UMIDITATEA - pretind un sol aprovizionat cu apa ,la nivel de 68-77% din c.c.a. in
primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului
trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.
-HRANA - consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie
urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot ;30
g poatasiu;2,8 g fosfor ;25 g calciu ; 3,8 g magneziu /mp
- SOLUL - prefera soluri cu textura mijlocie,aluvionare,cu pH de 6-6,5
SOIURI : - soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA ,CAROLINA
,EXPORT 2.ISALNITA 50,LAURA ,ARLETA ,MARA
- soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE
ROIAL;BUZAU 22,CLUJ 80,PRECOCE SOMESENE,ROXANA ,UNIREA
-soiuri pentru industrializare :Buzau 47,
Dacia,Fachel,Monor,Roma,Romec 554,Vidra 533,Ferma,Pavio,Vipon,Tip-Top
TEHNOLOGIA DE CULTURA :
-Desfiintarea culturii anterioare ,segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in
vederea nivelarii.
-Nivelarea de intretinere - cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii
- Subsolajul - pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe
soiuri grele ,argiloase
- Fertilizarea de baza - cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare
potasica
Starea de
fertilitate
Gunoi de
grajd t/ha
N KG/HA
Scazuta
Medie
Buna
Ridicata
40-50
30-40
20-30
0.20
150-200
100-150
60-100
35-60
100-150
70-100
35-70
0-35
100-150
75-100
40-70
0-40
35-50
25-35
0-25
0
-Grapatul terenului - se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru
afinarea solului si distrugerea unor buruieni
-Fertilizarea de primavara - se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si
potasiu precum si ingasamintele cu azot
-Erbicidarea - TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara, GALEX 8
L/HA ;PAARLAN 1,2 L/HA ,SENCOR 5 kg/ha ,BLASER 0.6 l/ha,FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata,LEOPARD 0.75-1.5 L/HA LASSO 4 kg/ha , PANTERA 1.5
kg/ha , PIVOT 0.8 1/ha ,SENCOR 0.3kg/ha,TITUS 0.03 l/ha,TARGA 1-21/ha
- Deschiderea rigolelor - pentru modelarea terenului
- Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
PRODUCEREA RASADULUI:
- Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare - tomate timpurii - 25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile ;
- tomate de vara -toamna
pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari ,rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile
- tomate pentru
industrializare - de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari
,rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile . Semanatul se face la 5 cm
distanta intre rinduri si 1.5-2 cm intre seminte pe rind . Norma de saminta este de 250-300 g
saminta /ha
Repicatul rasadurilor - la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de
ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care
se refera la dirijarea factorilor de mediu,fertilizare,protectie a plantelor Inainte de plantare
cu 7-14 zile se calesc rasadurile . Epoca de plantare :- pentru tomate timpurii :20.04-1.05
- pentru tomate de vara : 20.04-15.05
- tomate pentru industrializare : 20.04-25.05
Plantarea se face manual sau mecanic
Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat ,60-70 cm intre rinduri ,30 cm intre plante
pe rind ;
- 2 rinduri pe strat modelat ,60-70 cm intre rinduri ,40 cm intre plante
pe rind ;
- 2 rinduri pe strat modelat ,60 cm intre rinduri ,50 cm intre
plante pe rind
Adincimea de plantare - pina la prima frunza adevarata
INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat
- 5.04-10.05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3
etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat - cite 2 rinduri pe strat modelat cu
latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri
Norma de saminta - este de 1.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha
Adincimea de semanat - este de 2-2.5 cm
LUCRARI DE INTRETINERE:
-Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa ,manual pe
suprafete mici,sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha
-Udarea semanaturii - pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%;se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii
rasarirea are loc in 12-15 zile .
-Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad - la 2-3 zile dupa plantare
-Raritul tomatelor semanate direct in sol - se face de 1 -2 ori ,manual ,prima data cind
plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate;distanta
dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha
-Prasitul - ori de cite ori este nevoie ,de regula de 3-4 ori
-Irigarea culturii - se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de
formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar
la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15
zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie
-Fertilizarea faziala - se fac 2 fertilizari ,prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50
kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica ,iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg
azotat de amoniu, 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .
-Combaterea bolilor si a daunatorilor - patarea si basicarea fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE 0.2%
- patarea pustulara a fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE
- fainarea-SYSTHANE 0.05%,AFUGAN 0.05%,TILT 0.02%,BAMPER
0.02%,SAPROL0.12%
- alternarioza -ROVRAL
0.05%,DYTHANE0.2%,MANCOZEB0.2%,VANDOZEB 0.2%,MERPAN 0.2%
MELODY 0.3% RIDOMILO.25%
-septorioza - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,BAVISTIN 0.1%,DYTHANE
0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABlLITE 0.2%,SHAVIT 0.2%,KASUMIN 0.15%
- patarea cafenie - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,B.AVISTIN
0.1%,DYTHANE 0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABILITE
- putregaiul cenusiu - TELDOR 0.1%,ROVRAL ,RONILAN,KONKER 0.1%
,SUMILEX 0.1 %SUMICO 0.15%
- mana - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA 0.75%,CHAMPION
0.3%,DYTHANE 0.2%,RIDOMIL 0.25%,CURZATE 0'.25%,EUPAREN
0.15%,MELODY 0.2%,MANOX 0.25%,EQUTION PRO 0.04%,PATAFOL 0.2%
- fuzarioza - BENLATE
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- VETICILIOZA -tratamente cu :
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- putregaiul radacinilor .tulpinii si fructelor - P.REVICUR 0.15%,PROPLANT
0.15%,FOLPAN 0.2%, cite 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ),MANCOZEB
0.2%,VANDOZEB 0.2%
- omida fructelor - SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.155,ACTELIC
0.15%,SUPERSECT 0.15%,FASTAC 0.2 %,BESTSELLER 0.02%
- coropisnita - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA ,MESUROL 3-6 KG/HA
- musculita alba - LANATE 0.05%, CONFIDOR 0.075%, ACTARA
0.04%,TALSTAR 0.05%,FASTAC '0.02%
- gindacul din Colorado - CONFIDOR 0.075%, ACTARA 0.04%,TALSTAR
0..05%,FASTAC 0.02%, SEVIN 0.15%,EKALUX 0.15%,REGENT 0.15%
- viermele sirma - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA
- limaxul cenusiu - MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha
LUCRARI SPECIALE :
- Instalarea mijlocului de sustinere - tutori,spalier
- Palisarea plantelor - se repeta pe masura ce plantele cresc
CERINTE :
PEPENELE VERDE
CERINTE:
-CALDURA - temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar
temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 - 30 C
- LUMINA - planta foarte pretentioasa, chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul
verii
- UMIDITATE - este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la
sporirea accentuata a productiei
- HRANA - aplicarea ingrasamintelor organice - 5-10 t/ha,in combinatie cu
ingrasamintele chimice , 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu
contribute la obtinerea unei productii superioare , calitativ si cantitativ ..
CARTOFUL
CERINTE :
Temperatura - incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C ;
temperatura optima de rasarire este 13-15C ; formarea tuberculilor are loc la 15-18C ,. Nu
rezista la temperature scazute de -5C , cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru
tuberculii. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor
determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic . Umiditatea - are
cerinte mari.
Solul - prefera soluri luto- nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .
In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile
destinate consumului timpuriu .
Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o
temperatura medie din luna iulie de 18-19C .
LUMINA - are pretentii mari, nu suporta umbra .
Rotatia culturii - este putin pretentos fata de cultura premergatoare
Asigura productii mari dupa - grau , orz , secara , leguminoase , porumb , in ,sfecla .
Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .
Hrana - pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5,94 kg/ azot, 1,58 kg/ fosfor, 7,16
kg/potasiu , 3,22 kg/ calciu , 1,77 kg/ magneziu .
Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/
tuberculii la 1kg/ azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea
tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. Excesul de fosfor nu dauneaza
cartofului cum dauneaza azotul. Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice
este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor .
Potasiul influientiaza rezistenta la seceta , mana si la nanism; mareste procentul de
tuberculi buni pentru samanta . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este
redus .Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic
in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Gunoiul de
grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . La soiuri timpurii si
extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei, dar imbunatateste regimul
termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora .
Lucrarile solului - prefera sol bine afanat si aerat . Aratul se face la 30 cm
adancime
Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor
de baza si se face cu grapa cu discuri
Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele
se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm .
SAMANTA - se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. Pentru obtinerea de
culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de
lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea . Se face
in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . Tuberculii se tin la incoltit
25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de
5 min. intr- o solutie de concentratie 0.5% . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.de 45cm
inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Tuberculii formeaza coltii
de 1-2 mm ; se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc .
Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime . Cartoful se planteaza
timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Nu marimea tuberculilor de samanta determina
producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha .
La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm , la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este
necesara o cantitate de samanta de 3 to. Distanta intre randuri este de 60-70cm , iar pe rand
14-40cm .
LUCRARI DE INGRIJIRE - difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii
cartofului fara bilon ,pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai
importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului,combaterea crustei si a buruienilor in
curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de
3- 4 frunze ,din cauza ca sunt inradacinate ,deja..Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de
grapare : prima imediat dupa plantare ,a doua ,imediat ce se observa formarea crustei,iar a
treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate,starea de
imburuienare,de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .Graparea se
face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a
agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora
Prasilele - sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului
Bilonarea - incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este
redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a
doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie .Acum este obligatorie si o
prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare
( se face un bilon mai mare )
PlantatuI cu bilon - exclude grapatul inainte de rasarire,dar necesita o prasila oarba cu
cultivatorul echipat cu cutite speciale ,in forma de T inters si rarite pentru musuroire In
timpul rasaritului, cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la
care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea
tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala
In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor
Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon
Erbicidele : Gesagard,Sencor,Afalon,Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha ,in perioada dintre plantat si rasarit ,concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele
se pot administra si dupa rebilonare .
Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea
stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin
asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm,iar in faza a doua se fac 4-5
udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput
intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 - 8 zile ,in faza a doua .
Mana cartofului - se combate cu : Turdacupral 0.3%,Mancozeb 0.2%,zeama
bordeleza 0.1 %,Ridomil 0.25%,Curzate 0.2'%,Melody 0.2%
Gindacul din Colorado - Regent 0.1%,,Actara0.1% ,Victenon 0.05%,Fastac
0.02%,Decis 0.05%.
Recoltarea - in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor
; cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .
Productia - 40-80 t/ha.
INTRODUCERE IN VITICULTURA
Sursa de profit
Rol peisagistic
Plantatiile viticole au si un rol peisagistic, infrumusetand cadrul natural,
deseori rustic, in care este cultivate vita de vie.Rolul peisagistic este mult
mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei, in
jurul locuintelor, prin conducerea in diverse forme , care sa corespunda
criteriilor estetice.
- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara.
Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania.
Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior
(alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg
valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor
sunt moderate (3 - 10), dar local sunt mai accentuate (20 - 45) cu procese deluviale
mai intense.
Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in
special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10 C
(intre 9,5 si 10,5), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia
globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma
insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor
active este de 3260 C (3120 - 3400 C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm
(intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile
minime din timpul iernii coboara pana la -25-35 C si pun, in general, rar in pericol cultura
vitei de vie (l-2ani din lO).
Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii,
soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si
litosoluri.
In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile
Buzaului si Dealu Mare.
Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate
superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris,
Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir i Merlot. In
regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa
Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile
Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane.
Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si
Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura
si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si
Vinificatie Pietroasa - Buzau.
Consideratii generale
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care
le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si
multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea
creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in
cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata
forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.
semiinalta, inalta), iar cea a sistemului subteran, in functie de modul de inmultire a vitei
de vie(prin butasi, marcote, vite altoite).
superficiale ,insa mai lungi si mai groase, avand un rol important in hranirea
butucului;
Radaciniledin etajul inferior, care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii
subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea
butucului.
Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc
radacini principale. Pe acestea se formeaza radacini secundare, tertiare, etc., pana la
'ordinele VII-IX de ramificare .Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase, de
schelet, cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva.Radacinile de
ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular, deoarece pe acestea se gasesc
perisorii absorbanti.
La vitele tinere ,in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte
mare(60-70 radacini). Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se
dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol, de la 4- me. la vitele tinere la 20-25
me la vitele batrane.
Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de
radacini subtiri, de ordin superior.
Cea mai mare importanta o au radacinile bazale, care asigura plantei o mai
buna aprovizionare cu apa si substante nutritive, o rezistenta mai mare la seceta.
Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol, la 20-60 cm
adancime, pe o raza de 1,5 - 3 m in jurul butucului.
Functiile radacinii
Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol, in absorbtia si
transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive), cresterea in lungime si grosime,
inmagazinarea substantelor de rezerva, respiratie, etc.
Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. 2 ori
mai gros decat radacina principala (fig. 2).
Ti
-^-
., -f-r--fl_***
r-**->;'f
ifV{
I
'I
:l
-ps^
f
*.
.*
ff'<
f\
pozitie mai mult sau mi putin verticala. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc
dupa 3-5-8 ani sau permanente, cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei.
Bratele, in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in
practica viticola:
* ,,cotoare", cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide;
* ,,corcani", cand sunt mai lungi (80-100 cm), mai subtiri si mai
elastice.
Numarul bratelor pe butuc este variabil, de la 1-2, pana la 4-6, rareori mai
multe.
Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie, sunt
ramuri de ordinul I, care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o
pozitie mai mult sau mai putin orizontala.
Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor, de obicei este 1
sau 2, rar mai mare. Cordoanele sunt, de regula, elemente semipermanente ale
butucului, ele, dupa 5-8 ani, sunt inlocuite cu altele mai tinere.
Pe tulpina, brate si cordoane se observa un.ritidom multistratificat, format din
straturi succesive de scoarta secundara. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se
afia muguri dorminzi, cu rol important in regenerarea butucului. Ritidomul este '
format din tesuturi moarte, in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti
daunatori ai vitei de vie, de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu
taierea in uscat.
Coardele de dot ani se mai numesc ,,punti de rod" deoarece poarta coardele
anuale roditoare. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei, care incepe sa se
exfolieze, grosimea de 10-20 mm, noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili.
Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului, se
recunosc, usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a
scoartei, prezentei mugurilor vizibili, a nodurilor si internodurilor evidente. Ele sunt
subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. Coardele anuale pot fi roditoare sau
neroditoare (lacome).
Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai
acestea formeaza muguri fertili.
Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale
butucului(tulpina, brate, cordoane) si provin din muguri dorminzi. Exceptie de la
aceasta regula fac hibrizii direct producatori, la care coardele anuale prezinta muguri
fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza.
S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba, Tamaioasa
romaneasca), prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome, insa acestia au, de regula, o
fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. Mustea, 1998).
1959) afirm
P. Huglin (a ca
,,mugurii de pe
coardele lacome
posedS
aceeasi
capacitate de rodire
ca si cei de pe
coardele de rod cu
aceeai putere
(vigoare) de
crestere".
Elementele
lemnoase
care
rezulta pe butuc la
taiere
Fig. 9 - Elementele lemnoase rezultate pe butuc la taiere: A - forma
Prin taierea
clasica; B - forma Tnalta; a - cep de rezerva; b - cep de rod; c - cordi^S;
d - calara; e - coarda de rod scurta; f- coarda de rod mijlocie; g de rodire, la care este
coarda de rod lunaa; h - veriaa de rod: i - bici; i - ceo de siauranta
supusa anual vija de
vie, o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate, iar alta parte sunt
scurtate la diferite lungimi, rezulta astfel elemente lemnoase noi, care poarta denumiri
specifice in viticultura, atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de
ochi (fig. 9).
Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Dupa
coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc, cepul poate fi:
* cep de rod, rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3
ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili, respectiv a productiei de
struguri;
* cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a
unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la
lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul
urmator;
* cep de siguranta, prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau
inalta de conducere, situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata;
rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului.
Coardele rezultate din acesta, toamna se protejeaza partial sau total si au
rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de
temperaturile scazute din timpul iernii, sau de a completa sarcina de rod in
cazul in care butucul a fost afectat partial.
Pe langa aceste tipuri de cep, la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de
coborare, prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol
a elementelor (tulpini, bratelor) butucului si cepi de rezervi, plasafi la baza
brafelor, au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea
bratelor.
Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi.
Calarasul prezent, de regula, la forma clasica, este de fapt o cordita (lungimea de
4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod, ambele elemente aflate pe acelasi lemn
de doi ani. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau
degarnisite, cu insuficient lemn anual. lungimea calarasului este de circa jumatate din
lungimea coardei de rod.
Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel
putin 8 ochi. In functie de lungime, coarda poate fi scurta, cand are 8-12 ochi,
mijlocie, cand are 13-16 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi si
foarte lunga cand are peste 20 ochi.
Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc, sau pot
forma asociatii:
Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep
de inlocuire cu pozitie inferioara, ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de
doi ani. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. In unele situatii, cepul de inlocuire nu
poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani, ci undeva in apropiere, in
acest caz veriga de rod este denumita disparata. In unele tari (Bulgaria, Republica
Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi,
caz in care veriga este numita veriga bulgareasca.
Biciul este o asociajie de elemente lemnoase, intalnita numai la forma clasica,
formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung, legal de acesta
printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. Biciul permite folosirea spafiului liber
ramas intre butuci, in urma aparitiei golurilor.
Morfologia coardei. Coarda anuala este formata, din noduri si internoduri (fig.
10).
Nodurile reprezinta portiunile ingrosate, aflate pe lungimea coardei. Nodurile au
o grosime mai mare cu 2,3 chiar 4 mm faja de internod, o nuanta mai inchisa la culoare
(datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). Marimea si aspectul
lor constituie caractere de specie si soi. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate, mai
bogate in substance de rezerva, iar lemnul vaselor de lumenul este mic.
Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin
pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm), la unele soiuri poate fi erecta
(Columna, Rkatiteli).
Lastarul, la inceput erbaceu, se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la
baza, iar la sfarsitul toamnei, odata cu aparitia temperaturilor scazute, lastarul
pierde parjile erbacei (frunze, varful lastarului cu internodurile nematurate) si se
transforma in coarda.
Copilii sunt lastari anticipati, formati in timpul vegetatiei, la subsuoara
frunzelor, din mugurii de copil. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in
verde a butucului, la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu
copili fertili (Perla de Csaba, Regina viilor etc.).
MUGURII
Mugurii sunt organe verzi, provizorii, reprezentate prin varfuri de crestere, prin
intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. Ei au forma
conica si sunt considerati lastari scurti, in stare embrionara, fiind alcatuiti din meristeme
care prin diviziuni succesive, formeaza viitoarele parti componente ale lastarului
(Zanoschi V. i Toma C., 1985).
Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri, in axila frunzei si pot fi
solitari (cu un singur con de crestere), asa cum sunt mugurii apicali, mugurii coronari si
mugurii dorminzi, sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun, alcatuind un
complex mugural, cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (Olobeanu
M., Alexandrescu I. i colab., 1980).
Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai
multe criterii:
1. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda,
mugurii pot fi: apicali, axilari, coronari i dorminzi (fig.
16)
Mugurii apicali (terminali) sunt muguri
simpli, cu un singur con vegetativ, situati in varful
lastarilor si copililor, asigurand cresterea in lungime a
acestora.
Mugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari
Fig. 16 - Amplasarea mugurilor
si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile
pe
coardelor de un an. Acesti muguri sunt complecsi,
lastar (dupa Martin T., 1988):
A - lemn bianual; B - lastar
alcatuiti din 2 - 9 muguri simpli si formeaza asaprincipal; C - muguri coronari;
numitul "ochi".
D - muguri axilari
Mugurii coronari (unghiulari) sunt mugurii
dispusi de jur imprejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana, au o forma
ascutita (unghiulara), sunt muguri simpli, au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la
ger mai buna de cat mugurii axilari, de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in
care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. si
colab, 1974).
Mugurii dorminzi sum muguri microscopici, proveniti din mugurii secundari si
tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi, sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si
semischelet (tulpina, brate, cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei,
reprezentand rezerva de muguri a butucului. Ei raman in stare de repaus o perioada
nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale, cum ar fi distrugerea din
anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un
dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. si Toma C.; 1985;
Tardea C. si Dejeu L., 1995).
FRUNZA
Limbul prezinta caractere specifice soiului, care fac obiectul ampelografiei, cele mai importante
sunt: marimea, forma, lobia, forma si adancimea sinusurilor, dintatura, culoarea si aspectul, perozitatea
etc.
Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime, masurata intre punctul petiolar si varful
mucronului), limbul este mic, cand are sub 10 cm (Traminer, Pinot), mijlociu, cand are 10-15 cm
(majoritatea soiurilor: Feteasca regala, Chasselas dore), mare, cand are 15-20 cm (Ceaus, Dodrelabi),
foarte mare, cand are peste 20 cm (Riparia gloire).
Forma limbului, data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre
nervurile principale, poate fi orbiculara, reniforma, cordiforma, cuneiforma si pentagonala.
In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta, limbul poate fi: intreg
(Cramposie), trilobat (Afuz Ali), pentalobat (Feteasca alba), septalobat (Ceau) si multilobat
(Chasselas cioutat).
Forma sinusurilor. Sinusurile pot fi inchise i deschise. Sinusurile deschise pot avea forma de V
(superficiale), U sau lira, iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau
elipsoidale, avoidale, circulare, triunghiulare.
Marginea limbului poate fi dinjata, cand dintii sunt mici, ascutiti, perpendiculari pe limb
(Aligote), serata, cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i
crenata, cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb.
Dintii pot avea o succesiune regulata, de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg), sau
neregulata (Cadarca), pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie, mai ales spre varf
(soiurile aromate). Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari, poarta numele de
mucroni si sunt caracteristici soiurilor.
Culoarea limbului este verde cu diferite nuante, mai inchisa pe partea superioara si mai
deschisa pe cea inferioara. Toamna frunzele soiurilor albe" capata o culoare galbena-ruginie, a celor rosii o
culoare rosietica cu diferite intensitati, iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet), atat frunzele cat si lastarii
se coloreaza in rosu-violaceu intens.
Limbul prezinta, in special pe partea inferioara, peri, in functie de prezenta, desimea, lungimea,
rigiditatea lor, limbul poate fi: glabru, scamos, pufos, catifelat sau pantos.
Petiolul este partea care sustine, asigura legatura intre limb si tulpina, orienteaza lunbul spre
lumina, amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori; are lungime si grosimea variabila si o
forma semicirculara, cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Petiolul are
culoarea verde cu
nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz, drept sau ascujit, rareori petiolul se afla
in continuarea limbului.
Teaca reprezinta partea latita, umflata de la baza petiolului, prin care frunza se insera pe lastar in dreptul
nodului. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului, in functie de specie si soi.
La baza frunzei se afla doua stipele, de regula slab dezvoltate si caduce (P. Galet, 1956).
CARCEI
Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor, opus frunzelor, avand aceeasi
origine cu inflorescenjele. Initial carceii au o consistent erbacee, iar in momentul in care intalnesc un
suport, se infasoara in jurul acestuia, crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si
se lignifica, in caz contrar se usuca si cade.
Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de
carcei, dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod), ca la Vitis labrusca, discontinuu uniform
(dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei), caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu
neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei, urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei), intalnita la
hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca.
Carceii pot fi simpli (fara ramificatii), la sectia Muscodinia, sau cu 2, uneori 3 ramificatii la Vitis
vinifera.
INFLORESCENTA
Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii.
Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari), incepand
cu nodul 3-5, opus frunzelor, avand dispozitie si origine similara carceilor. Pe un lastar se formeaza 1-5
(de cele mai multe ori 2) inflorescence, in functie de soi.
Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori:
% de lastari fertili;
Coeficientul de fertilitate absolute(c.f.a.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari
fertili 1
Coeficientul de feritiliate absolute(c.f.a.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1
Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare, coeficientul de fertilitate relativ are
valori mai mici, de multe ori subunitare. C.f.a. constituie un caracter mai stabil, ereditar, in timp ce C.f.r.
este influentat de conditiile naturale si tehnologice.
Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala, dureaza de la formarea
mugurelui pana in primavara anului urmator, in care se formeaza
primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile
acestuia) si a doua extramugural, dupa pornirea mugurelui
in vegetatie, in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se
formeaza florile. O inflorescenta este complet formata
inainte de inflorit, fiind alcatuita din (fig. 24): peduncul,
ramificatii de diferite ordine si flori.
Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar
si prima
Fig. 24 - Alcatuirea inflorescentei: A - peduncul, B
ramificatie. Pedunculul este mai mult sau mai putin
- ramificatie sub forma de carcel; C - rahis; D
cilindric, variabil ca lungime, de culoare verde sau rosu cu
- ramificatie de ordinul I; E - ramificatie de
ordinal II; F - ramificatie de ordinul III; G - acin
floral; H - buton floral
STRUGURII
Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor
florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace.
Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei, este compus din: peduncul, rahis si ramificatiile de
diferite ordine.
Pedunculul are o lungime variabila, de la 2,5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). La
maturitatea deplina a strugurilor, pedunculul poate fi lignificat (Aligote), semilignificat (Coarna neagra), sau
erbaceu (Kis Mis).
Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite
ordine, pe care se inserti pedicelele boabelor. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai
scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa), culoarea verde, verde-cafenie sau rosie. In
varful pedicelelor se afla bureletul, rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. Forma,
marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri.
Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza), utilizat in amelografie, datorita
caracterelor morfologice: marimea, forma, densitatea boabelor etc.
Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate, variaza cu soiul, conditiile climatice si
tehnologia aplicata, din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g
greutate), mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate), mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate),
mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate).
Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe
rahis si poate fi cilindrica, conica, cilindro-conica sau ramuroasa.
Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti), cand boabele se deformeaza,
densi, cand boabele se ating fara a se deforma, rari (lacsi) si foarte rari.
Baca (bobul) prezinta, de asemenea, caractere morfologice specifice soiurilor folosite in
ampelografie: marime, forma, culoare, consistenja pulpei, gustul etc.
Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli), prin greutatea unui bob,
respectiv a 100 bobe, sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Se considera boabe foarte mici cele
cu lungimea sub 6 mm; mici, cele de 6-12 mm mijlocii, cele de 12-18 mm mari; cele de 18-24 mm si
foarte mari, cele cu lungimea peste 24 mm.
Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici, cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g,
mici (1,1-1,9 g), mijlocii (2,0-3,5 g), mari (3,6-4,9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. Oprea, 2001).
Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime, precum si de punctul de pe
diametral mare, unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra),
sferica (Chasselas dore), elipsoidala (Muscat de Hamburg), ovoidaia (Coarna neagra), obovoidaia
(Muscat de Alexandria), cilindrica (Afuz Ali).
Culoarea boabelor este verde pana la parga, dupa care se schimba si devine tipica soiului la
maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie), verde-galbuie (Creata de Banat), galben-verzuie (Feteasca alba),
galben-aurie (Chaselas dore), gri (Pinot gris), robz (Traminer roz), rosie (Cardinal, Rosioara), neagra, cu
nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in
pielita, de ,unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina, lipsind din mezocarp. Unele soiuri pot prezenta
pigmenti antocianici si in mezocarp, soiuri numite ,,tinctoriale" (Alicante Bouschet), caracteristica fiind
general valabila in cazul hibrizilor direct producatori.
Consistenta bobului la maturitate poate fr.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru
struguri de masa), semicarnoasa (Chasselas dore), zemoasa (soiurile pentru vin), mucilaginoasa (hibrizii
direct producatori).
Gustul boabelor este dulce-acrisor, asociat uneori cu un gust ierbos, tamaios sau foxat, caracteristic
anumitor soiuri.
plantatia de arbusti fructiferi - pentru recoltarea butasilor, obtinerea drajonilor de zmeur, rasadului de capsun si a
marcotelor de agris si coacaz.
Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inmultire a pomilor cuprinde :
- scoala de puieti;
- scoala de marcote;
- scoala de butasi ;
- scoala de pomi;
Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha., din care cea mai mare parte este rezervata celor doua sectiuni.
Suprafata scolii de pomi este data de numarul si suprafata splelor si de asolamentul acestora.
Asolamentul scolii de pomi este de 8 ani. Pentru 1 Ha. scoala de pomi, se rezerva 1 Ha. livada pentru recoltarea de
altoiuri, astfel, pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza;
-plantatii de seminceri
- 5 Ha.
-plantatii pomi pentru altoiuri
- 2 Ha.
-colectie de soiuri
- 10 Ha.
-colectie de arborete (sau teren liber)
- 9 Ha.
-capsunarie
- 2 Ha.
-scoala de puieti
- 4 Ha.
-scoala de marcote
- 2 Ha.
-scoala de butasi
- 3 Ha.
-scoaa de pomi
- 40 Ha.
-specii ornamentale sau forestiere
- 8 Ha.
-rachitarie
- 1 Ha.
-teren pentru stratificat
- 0,5 Ha.
-perdele de protective
- 2 Ha.
-drumuri
- 8,5 Ha.
- constructii si curti
- 3 Ha.
T OTAL
100 Ha.
Parcelarea pepinierei
La delimitarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni, se tine seama de anumite consideratii de ordin tehnic:
Scoala de puieti:
Se alege locul eel mai bun din suprafata destinata pentru sectiunea de inmultire a pomilor. El trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
Sa fie in apropierea unei surse de apa, solul sa fie usor si fertil si usor indinat.
Scoala de butasi:
Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti;
Scoala de marcote:
Se amplaseaza pe sol usor si fertil la marginea pepinierei
Scoala de pomi
Se amplaseaza pe cel mai plan teren. Pe restul terenului se amplaseaza plantatiile mame, de seminceri, livezile de pomi
pentru altoi, capsunaria si arbustii fructiferi.
Suprafata unei sole este de 5 Ha. De aici se deduce ca pentru scoala de pomi este nevoie de 40 Ha. cand sola este de 5
Ha
Pentru a infiinta 5 Ha. scoala.de pomi, in fiecare an este nevoie de 125.000-150.000 puieti de calitatea I. Pentru 1
Ha. scoala de pomi este nevoie de 0,2-0,25 Ha scoala de puieti.
Pentru scoala de marcote se rezerva 0,1-0,2 Ha. pentru fiecare hectar scoala de pomi.
CURSUL Nr. 3
producerii materialului saditor
P e p i n i e r a de p o m i
Rolul si important pepinierei
Pepiniera este locul unde se inmultesc speciile si soiurile de pomi si arbusti fructiferi.
Pepiniera are scopul de a produce :
- seminte de pomi;
- puieti din seminte;
- butasi si marcote inradacinate;
- pomi altoiti;
- arbusti fructiferi;
Dupa felul lor, pepinierele sunt:
-pepiniere de producfie;
-pepiniere experimentale - care, pe langa producerea materialului saditor selectionat, fac cercetari si
experimentari legate de producerea materialului saditor si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.
Pomii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un numar de pomi trebuie inlocuiti.
Deci, atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pomiculturii, este nevoie de material saditor, pomi
altoiti cu coroana formata, care sunt produsi in pepiniera deci rolul ei este de a produce pomi, iar important ei
consta in aceea ca produce material selectionat si in cantitati corespunzatoare.
Amenjarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic
CURSUL Nr. 4
Materialul saditor pomicol (pomi altoiti, puieti, marcote , butasi, drajoni) se produce in pepiniere
specializate.
In producerea materialului, sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si
normele de calitate.
Materialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta, afinitate la altoire sjide calitate a
fructelor, de asemenea, inmultirea pomilor prin samanta nu se face prin amestecarea semintelor la intamplare, ci
se recolteaza numai de la seminceri eliti.
Pe langa semincerii salbatici, se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune
pentru portaltoi.
Inmultirea pomilor prin samanta
Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti care este o cultura anuala si
fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot
aparea , prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera ; uscarea
si deteriorarea puietilor, cumpararea unui material de calitate inferioara , decalarea epodi de plantare etc.
Samanta destinata pentru insamantare, se extrage din fructele speciilor de pomi care servesc ca seminceri
. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc, pomi nealtoiti ca : meri, peri, ciresi padurete, corcodusi etc.
Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. Recoltarea
fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca ; meri, peri pfidureti, ciresi se face prin amestecarea fructelor
tuturor tipurilor din cadrul unei specii, deca se lucreaza cu amestec de samanta .
Fructele provenite da la .seminceri altoiti (portaltoi franc), se .culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se
amesteca". La gutui se folosesc fructele provenite de la soiurile romanesti mai bine adaptate.
Uscarea semintelor se face pana la umiditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care
consta in inlaturarea impuritatilor, a semintelor seci si apoi sortarea dupa calitate.
Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. Determinarea viabilitatii semintelor se face
organoleptic, prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica.
Stratificarea semintelor se face in nisip, muschi sau turba , cu scopul de a pregati sammta pentru
germinare.
Durata de stratificare, pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile, iar pentru cele
care se seamana primavara perioada este mai mare.
SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manual sau cu maaina. inainte de
semanat se face pichetarea rindurilor, se executa rigole cu sapaliga, semintele mici (mar, par, gutui) se seamana
cu nisip cu tot.
Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza mecanizat distanta de plantare este de 50-70 de cm
intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici
(mar, par si gutui) 4-5 cm. cirea , visin .
O scoala de puieti este considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara
goluri, far puietii sunt rasariti uniform.
Puietii au trei etape de crestere: -de la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie; este o crestere intensa,
15 iulie-1 septembrie - cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala. Cand puietii au 4-6 frunze, puietii se raresc la 5 cm. pe rind, se pot iriga si se fertilizeaza cu
150 Kg. ingrasaminte cu N. /Ha. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor
Inmultirea vegetative a pomilor
Se face pe doua cai :
- naturala - prin stoloni si drajoni;
- artificiala - marcotaj, butasire , altoire ;
Inmultirea prin drajoni
Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). Speciile
care se inmultesc obligatoriu prin drajoni, sunt zmeurul si murul; Alte specii : prunul, visinul, migdalul
pitic, porumbarul, au insusirea de a drajona puternic, dar inmultirea lor nu este rentabila.
Inmultirea prin stoloni
Este caracteristica pentru frag si capsuni, care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solul,
emit radacini in dreptul fiecarui mugur din care se formeaza o rozeta de frunze. asemenea tulpini se numesc stoloni.
Inmultirea prin butasire
Butasul este orice parte a tulpinii, radacinii sau frunzei care , fiind separata de planta mama si pusa in conditii
favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent. In practica pomicola, se deosebesc butasi de tulpina caulinari si butasi de radacina - radiculari.
Orice butas, caolinar sau radicular are doi poli unul apical sau varf si unul bazal sau baza butasului.
Varful va emite lastari . in practica pepinierelor, se inmulteste prin butasi numai coacazul, dar se mai pot inmulti
prin butasi lemnificati, gutuiul, paradisul, dusenul, alunul, corcodusul.
Dupa felul lor pot fi :
- simpli - o ramura de 1 an;
- cu calcai - o ramura de 1 an pe lemn de 2 ani, ca un scut;
- cu cartig - o ramura de 1 an, taiata de la planta mama cu o portiune de lemn de doi ani de 2-3 cm. lungime.
Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau primavara inainte de a incepe vegetatia.
Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din
pamant cu sapa in sant, se calca, se uda apoi se trage si restul de pamant in sant pana la nivelul solului si se calca usor. Pe
un metru liniar plantam 10-12 butasi, la 8-10 cm . In cursul perioadei de vegetatie se praseste, se uda. se combat bolile
si daundtorii , se elimina butasii uscati sau bolnavi
Butasirea in verde
Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care
produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna .Butasirea in verde se face in sere, rasadnite si slarii.
Inmultirea prin marcotare
Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate ramurile sau lastarii de
la o planta se acopera cu pammt partial sau total, fara a fi detasate de planta mama ,pentru a emite radacini .Dupa
terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama.Aceste noi
plante poarta numele de marcote .Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu , agrisul, gutuiul, dusenul,
paradisul, alunul si mai rar prunul, corcodusul si unele soiuri de mar.
butas..
2
Altoirea cu ramura detasata
Este aceea la care altoiu! este o portiune de ramura cu 2-3 muguri, iar portaltoiul o planta Tntreaga sau un
Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral, TmbinTndu-se dupa diferite metode. Cele mai folosite
sisteme in pomiculture" sunt:
Altoirea In copulatie
Se aplica atunci cmd portaltoiul i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblice
de 2-2,5 ori mai lungi decTt grosimea lor.
Cele doua taieturi, egale Tntre ele, se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale, apoi se leaga strins i se ung cu
mastic. Aceasta este copulatia simpla i se mai cunoate i :
copula{ia englezeascd (ameliorate) - care se deosebete prin faptul ca pe cele doua taieturi oblice, se
face ctte o limba, Tn scopul maririi suprafetei de contact. Dupa executarea limbilor, altoiul se Tmbina cu portaltoiul.
Copulatia se poate aplica la toate speciile, mai putin la nuc.
CTnd diferenta de grosime dintre altoi i portaltoi estte mare, altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de
capr ). Portaltoiul se taie putin Tnclinat, iar pe partea mai Tnalta i cu scoarta mai neteda, se aplica altoiul. Altoiul se
fasoneaza prin doua t5ieturi, tn doua planuri, sub un unghi de 60-70 astfel TncTt, taieturile i partea rmasS cu scoarta,
formeazS un triunghi. Din portaltoi, se scoate din scoarta i lemn, o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. In acest
locas. , se fixeaza altoiul, mai adtnc cu 1-2 mm. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga i se ung cu
mastic.
Altoirea Tn despicatura
Portaltoiul care este mult mai gros decTt altoful se fasoneaza i se netezete cu cosorul .Daca se aplica un singur
altoi , retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat, iar despicarea se face numai Tn zona mai Tnalta . CTnd se pun doi
altoi, despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicatorul
batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la
triangulatie Tn unghi de 25-30 , ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lemn alb decTt putin Tn partea de jos ,
restul muchiei interioare , opusa ochiului de jos, este cu scoarta. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alteia,
de aceea se adTncete putin altoiul apoi se leaga sj se unge cu mastic.
Altoirea sub scoarta sau Tn coroana
Este recomandata aceasta metoda sa se efectueze dupa ce pomti au pornit sa vegeteze i se poate dezlipi uor
scoarta. PTna Tn acel moment, altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5.C astfel TncTt mugurii lor sa nu
porneasca .
Altoiul, cu doi trei muguri, se fasoneaza sub forma de pan cu taietura oblica Tntr-un singur plan Tnsa mult mai
lunga decTt la copulatie.
Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn, dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. tn locul dezlipirii
scoartei, se introduce altoiul, se leaga sj se unge cu mastic. CTnd scoarta este suficient de elastica, altoii se introduc fara
despicarea prealabiia.
Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara , ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi i
se muuroiete pTna la primul ochi al altoiului.
Altoirea lateral^
Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea altoirii.
Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada.
. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plantrii, radacina puietilor taindu-se scurt la
18-22 cm. de la colet. Tulpina se scurteaza la 8-10 cm. de la colet, ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa
plantare, fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare
Dupa" fasonare, r5dcina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla fcuta din lut i balega de vac& amestecata cu
apa, mocirlorea putfnd fi facuta in cad sau Tntr-o groapa". Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de pe
cablu Tn vederea plantaYii,
Plantarea puietilor
se tnfinge plantatorul Tn pSmTnt drept Tn jos Tn dreptul semnului i ITnga cablu la 25 cm. admcime;
se scoate plantatorul din pammt, Tn locul lui ramTnmd o gaura ; se pune puietul Tn gaura, TncTt coletul acestuia sS fie la
nivelul solului; se Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt, de data aceasta oblic, din afara Tnspre cablu, fncTt puietul se
stringe ITnga cablu Tn dreptul semnului;
se scoate plantatorul din pSmmt si cu piciorul, se astupS gaura lasata de acesta cu "pSmTnt;
se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat.
De mentjonat este c marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la adTncimea de 20-22 cm., indiferent daca
toata" aceasta portiune este Tmbracata sau nu cu ra"dacini.
Dup ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri, se trece la bilonarea puiefilor, tragTndu-se cu sapa pamint
de pe intervale, la baza puietilor facmdu-se un bilon cu Tnaltimea de 10-12 cm., de-a lungul rTndului.
Dupa" bilonare , care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si
vTntuirior calde de primdvarS, se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee, apoi se trece la
mobilizarea terenului de pe 'intervale, apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi.
Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi:
semSnare directs - scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul
fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare, ISsTndu-se Tn cuib dup rsrire un singur
puiet semanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic,
corcodu, zarzSr)
prin repicarea puietilor - se poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi
Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii, plantarea
facmdu-se Tn mai.
LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I
Deoarece la 20 de zile de la plantare, puietii Tncep sa dea frunze i lastari, bilonul poate fi redus la jumState.
Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd unde se
va face altoirea, dupa care se executa" o prasila Dupa data de 1 august, poate Tncepe altoirea puietilor, TncepTndu-se cu cei
care Ti termina" mai repede perioada de vegetatie, astfel : parul, prunul, ciresul, piersicul, zarzarul, corcodu , visin ,
mar, gutui.
Echipa de altoire este formata" din trei muncitori - un altoitor si doi legStori. Totodata se face aprovizionarea cu
altoiuri i rafie (sootita 1 Kg. la 1000 puieti).
Altoirea Tncepe la orele 5-6 dimineata si TnceteazS la ora 11 , apoi se reia de la ora 17 , pma seara.
Altoii, se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Dupa
8-10 zile se verifies prinderea altoiului. Altoiul prins, are petiolul verde i la o atingere uoara cu mTna cade, lasmd o
urma verde sub mugurele altoit, TntrucTt el face suber de protectie. In cazul ctnd prtiolul este uscat i nu cade la
atingere, atunci mugurele nu s-a prins, iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat.
DupS 14 zile de la prindere , legSturile se sISbesc, tSindu-se cu briceagul de jos Tn sus i de pe partea opusa
ochiului, legStura de rafie se TnlSturS de pe puiet sj se leagS din nou, fScTnd cite douS Tnf5s.urSri de rafie deasupra si
dedesuptul mugurelui. AceastS a doua legatura, se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. , visjn,
zarzSr, piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cretere mai lentS (mar dusen , paradis , par, gutui, prun ).
. Referitor la numSrul de puiet,i altoiti i neprinsi, se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase iar
la sTmburoase reprezinta 1-5% i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc :
pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi i altoi;
efectuarea defectuoasS a altoitului; . decalarea epocii
optime de altoit ; coala de pomt ctmpul II (anul II)
Anul al ll-lea Tncepe efectiv din martie cmd se executa primele lucrari Tn pepinierS. coala de pomi
cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.
dezvelirea ochilor muurof{f sau mveliti - se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari ;
taierea la cep - este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfeca tulpina puietului portaltoi la 1015 cm. deasupra altoiului sau a solului i ca urmare aceastS portiune de tulpinS netSiatS poartS numele de cep, el sevind
ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. Se mai practica i metoda fara cep, Tn care caz se TnlSturS tulpina imediat
deasupra mugurelui altoit. AceastS metodS are avantajul ca rana cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza
repede, mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie, se face economic de forta de munca,
deoarece la taierea cu cep , acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn luna iunie i de asemenea ar trebui TnlSturati i
ISstarii care au crescut pe acesta pma atunci.
TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie, cu foarfeci bine ascutite i se executa
oblic si opusa mugurelui, pornindu-se de la nivelul vTrfului mugureluf. TSierea trebuie sS fie cu 0,5 cm. mai TnaltS decTt
vTrful mugurelui.
altoirea Tn cTmpul II - se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat nu
s-a prins. Daca se altoiesc Tn primavara, puietii se reteazS la 10-12 cm. de la sol i se altoiesc cu ramurS detaatS, iar
daca se altoiesc Tn vara , se recepeaza la 2-3 cm. de la sol i se altoiesc Tn lemn nou .
plivirea cepului de lastari - se execute de cTte ori acetia au pornit deoarece ei consuma din hrana
altoiului.
palisarea ISstarilor altoi - se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput cepul, de care acetia se leaga ,
cu rafie, fire sintetice, cu scopul de a create drept i a TnlStura curbura .
ciupirea lastarilor anticipati - care iau natere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor, pentru
ca altoiul sS creascS nestingherit. LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze i se repeta pma dupa 15 august, cmd
acetia nu mai au putere sa mai creascS .
taierea cepului - se executa la pomii care au cep, atunci cmd lastarul s-a lignificat , lucrare care se
executa de la Tnceputul lunii august. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie , cu cosorul sau daca el este gros ,
cu fierastraul
6
dintr-o singura miscare fara a lasa dot, fSr a intra In lemn i ferind altoiul de vatamari.
tratamente de combatere - se fac preventive si Tn mod special Tmpotriva afidelor care
TmpiedicS cresterea lastarului.
imprejmuirea cu gard - deoarece odat cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s roadS
altoii.
formarea coroanei tn ctmpul II - se face la speciile cu crestere viguroasa, piersic si visin. Piersicul
trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS doi ani , deoarece se Tngroasa si creste prea putemic Tn cTmpul III. El
poate parasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub forma de pom cu coroana. Proiectarea coroanei se face
cind lastarul altoit are Tnaltimea de 100 cm. cind se scot la inel tot,i Idstarii pma" la mdltimea de 60 cm. se lasa 4 lastari
porniti din muguri succesivi si se suprimS restul de lastari ce se afla" deasupra uftimei ramuri. coala de pomi ctmpul III
(anul III)
In aceast scoala , care este continuarea cimpului II se proiecteaza coroana, iar pomul paraseste pepiniera cu
etajul I format. Aici se executa lucrarile :
.verificarea stSrii ISstarilor - se urmaYeste forma din care a iesit ISstarul din iarn, fiind al doilea an pe
care altoiul Tl petrece Tn pepiniera . Din aceasta iarna, pomul trebuie s3 ias sub forma de vargS sanatoasa . Daca
lastarul a suferit, dupd pornirea Tn vegetatie pomii degerati se Tnlatur , iar daca are puterea de refacere se recepeazd la
2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz pentru a forma trunchiul.
proiecterea coroane! si formarea el - sunt douS lucrari principale caci productia de fructe este
influientat de forma de coroana. pentru a stabili Tnaltimea si forma de coroand pe care le va avea pomul, trebuie
cunoscute:
TnaltJmea trunchiului - viitorului pom depinde de specie, soi si mai ales de portaltoiul folosit si forma
de coroanei ce se va adopta Tn cultura pomului. Trunchiul pomului va avea urmatoarele Tnaltimi conform STAS-ului :
120-150 cm. - pentru pomii cu talie mare, trunchi malt si portaltoi vigurosj ;
80-120 cm. - trunchi mijlociu, pentru pomii cultivati Tn livezi si grSdini altoiti pe portaltoi vigurosi;
50-60 cm. - trunchi pitic sj semipitic, pentru palmete altoiti pe paradis, gutui, dusen i 30-60 cm. trunchi pitic.
formele de coroanS Acestea pot fi :
libere;
obligate clasice;
obligate moderne;
Principiul proiectaYii si formrii coroanei este acelasi pentru toate formele de coroanS Tnsci tehnica diferS dupa" forma
de coroanei adoptata . Lucrarea de proiectare decurge astfel:
se face analiza pomului, daca el este apt pentru forma de coroanei;
se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul - portiunea de unde vor lua nastere ramurile
coroanei si cepul - de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. La executarea lucrarii de proiectare se
foloseste o sipc gradatS Tn cm. si un foarfece;
pentru a demonstra cum se executa proiectarea , se foloseste un model ca de exemplu - piramida franceza;
- se ia rigla si se aaza ITnga pom , admitindu-se ca se adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0,80-1,20 cm) si ca se
fixeaza Tnaltimea trunchiului la 1m . De la 1 m. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei, se
numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ramurilor de ordinul I al primului etaj, iar al saselea, axului
coroanei. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. Taierea are
8
numa'ra si se leag Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cmd se transports, altfel, se stratified fra a fi legati.
stratificarea materialului - se face cu scopul ca radacinile s fie ferite de ger, uscaciune iar tulpina de
ger si atac de iepuri si soared. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt, Tn santuri. Locul unde se stratifies
materialul saditor trebuie s Tntruneasca" urmdtoarele condi^ii :
s fie aproape de sediul pepinierei;
ferit de stagnarea apei rezultat din ploi sau topirea zSpezii;
Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri, s nu fie Tn vecinStatea magaziilor, si perdelelor de protectie care
sunt gazde pentru soared;
Puietii, marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de 40 cm, puntndu-se Tn sant ra'sfirati, culcati
pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului, se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu pmmt
mrunt si se calcd cu piciorul. Tn continuare se ia pammt de alaturi i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea
pSmmtului un alt sant Tn care se pun alti puieti pTna se termina stratificarea lor.
. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul de pammt care se "scoate la facerea
santului. aici, santurile se fac adTnci, TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregime a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS.
gazarea materialului saditor - se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si
un buletin privind starea de sdndtate a materialului.
ambalarea, expedierea si transportui materialului - se face astfel. Beneficiarii din apropiere ridicS
materialul neambalat, iar la distante mari se ambaleaza. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. Pentru
exteriorul balotului se foloseste stuf, papurS, coceni de potumb , iar pentru interior, paie . Pe o arie mica se Tntind la sol 8
sTrme cu lungimea de 2-2,5 m si la 40 cm una de alta, ele se leagS la capete de nite tSrusi bStuti Tn pammt. Peste sarme, se
pune un strat de 5-6 cm de paie , iar peste paie si de-a curmeziul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz cu
rdddcina la mijlocul balotului, apoi se string balotii. Balotuf se eticheteaza. Pomii Tnainte de a fi ambalati, se leaga Tn
pachete de 10 bucSti.
CURSUL Nr. 5
fnfiinfarea
livezilor
de pomi
- Un teren plantat cu pomi Tn mod definitiv Tntr-o anumita" ordine sj distant^, cu scopul de a produce fructe se
nurnete livada de pomi. Tipurile de livezi:
livezi comerdale;
livezi pentru consum local;
grSidlnl familiale;
livezi didactice,
livezi experimentale;
plantatii de pomi; Felurile de livezi :
culturi pomicole pure;
culturi agropomicole;
cultura pomilor Tn fineat; Alegerea locului
pentru livada
Tntocmirea planului de Tnfiintare; Examinarea florei
pomicole i faunei silvice Examinarea solului subsolului Apa
freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea
terenului
Tntocmirea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000
Parcelarea terenului Trasarea
drumurilor
drumuri principale;
drumuri centrale;
drumuri secundare ; Lucrari de amenajare
a terenului Terasarea terenului
terase individuate;
terase continui; Drenaje Infiinfarea
perdelelor de protecjie
perdele de protectia solului sau antierozionale
perdele de protectia pomilor sau antieoliene
Speciile de pomi care intra Tn schema unei perdele trebuie sa Tntruneasca urmStoarele conditii:
sa fie adaptate la conditiile pedoclimatice ale locului respectiv;
S3 creasca repede, sa"'depeasca Tnaltimea pomilor din livada si ssi aiba o durata mai lunga decTt pomii;
sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogamice i daunatorii animali care ataca pomii;
sa aduca un venit oarecare ca fructe, lemn de foe din curatatura, araci
SSpatuI gropilor
perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de
plantare. Forma gropilor: rotunda; pStrata; Trasul pamintului in groapa
dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nu se face inversarea straturilor;
dac pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit, pSmTntuI din orizontul A (0-40 cm) se pune la fundul gropii,
urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14
zile Inainte de plantare. Tutoratul
Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare si se executa astfel: se repartizeaz cTte un tutore la fiecare groap;
-cTnd s-a fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la capete
sS includS cei doi picheti de control, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost
pichetul de baz, dupcare tutorele se bate tn pSmTnt;
cTnd nu s-a fcut suprapichetarea, se poate face folosind panglica si strmele gradate pentru a fixa exact locul
unde se va bate tutorul. Alegerea materialului saditor si
transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu
transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recaptarea turgescentei, PregStirea
pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor; mocirlirea pomilor; Tehnica plantarii pomilor
alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect
de plantare;
udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara; musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat
toamna; facerea copcilor Tn jurul pomilor dac plantatul s-a executat primSvara; Tnvelirea trunchiului pomilor Tn
aceeasi zi cu plantarea, Tmpotriva iepurilor dac plantarea s-a fScut toamna.
Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea muuroiului si din pamtntul rezultat se face o copc cu
marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari.
reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,
legarea pomilor de tutore; Ingrijirea pomilor in primul an de la
plantare lucrari ce trebuie aplicate solului; lucrari de ingrizire
aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:
sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata; sapatul cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe
terenuri inerbate ; Din a doua grupa:
udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie; calusarea ramurilor prea
apropiate de ax,
:
SpatuI gropilor
perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de
plantare. Forma gropilor: rotunda; pStrata; Trasul pamintului in groapa
dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nu se face inversarea straturilor;
dac pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit, pSmTntuI din orizontul A (0-40 cm) se pune la fundul gropii,
urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14
zile Inainte de plantare. Tutoratul
Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare si se executa astfel: se repartizeaz cTte un tutore la fiecare groap;
-cTnd s-a fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la capete
sS includS cei doi picheti de control, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost
pichetul de baz, dupcare tutorele se bate tn pSmTnt;
cTnd nu s-a fcut suprapichetarea, se poate face folosind panglica si strmele gradate pentru a fixa exact locul
unde se va bate tutorul. Alegerea materialului saditor si
transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu
transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recaptarea turgescentei, PregStirea
pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor; mocirlirea pomilor; Tehnica plantarii pomilor
alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect
de plantare;
udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara; musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat
toamna; facerea copcilor Tn jurul pomilor dac plantatul s-a executat primSvara; Tnvelirea trunchiului pomilor Tn
aceeasi zi cu plantarea, Tmpotriva iepurilor dac plantarea s-a fScut toamna.
Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea muuroiului si din pamtntul rezultat se face o copc cu
marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari.
reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,
legarea pomilor de tutore; Ingrijirea pomilor in primul an de la
plantare lucrari ce trebuie aplicate solului; lucrari de ingrizire
aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:
sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata; sapatul cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe
terenuri inerbate ; Din a doua grupa:
udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie; calusarea ramurilor prea
apropiate de ax,
:
ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei terminal!, fa> 3-4 ochi
combaterea bolilor si dSunfitorilor;
completarea golurilor;
apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor;
stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica ;