Psalm

1. Psalmul biblic este imn de slava inchinat lui Dumnezeu. Sunt 151 de
psalmi atribuiti regelui David in Vechiul Testament.
2. Psalmul modern este o meditatie filozofica pe teme de factura
existentiala, vizand conditia umana, intr-o tonalitate grava. Arghezi
pastreaza modelul cultural, dar nu si pec el spiritual al psalmului biblic.
Strategia lirica este cea a monologului adresat (dialog imaginar), dar
monologul nu se transforma in dialog. Acest element reprezinta paradigma
psalmilor arghezieni care capata relevanta estetica.
Arghezi contureaza etica artistului modern care vrea sa stabileasca un
nou raport al omului cu divinitatea, depasind vechile dogme ( Crede si nu
cerceta. ). De aceea, psalmii arghezieni reprezinta atitudini arhetipale ale
omului in fata divinitatii. Din perspectiva lui Hugo Friedrich eul se impune in
fata unei transcendente goale. Eul arghezian oscileaza intre credinta si
tagada, relevanta etica si estetica a problematicii abordate fiind dublata de
dimensiunea lor filozofica. Astfel N. Balota a subliniat semnificatia ontologica
a psalmilor prin faptul ca vizeaza :

cunoasterea absolutui ca transcendenta goala

autocunoasterea
pozitionarea omului in lume

Un alt element modernist il reprezinta faptul ca poezia moderna poate

tematiza orice.Uneori devine o erezie generata de orgoliul artistului.
Religiozitatea devine un joc estetic in care se tematizeaza atitudini umane
esentiale.
In cei mai multi psalmi pot fi identificate doua elemente definitorii dupa H.
Friedrich pentru lirica moderna :

poezia ca limbajul suferintei

motivul crestinismului in ruina

Erezia argheziana consta in faptul ca cere fiintarea semnului (epifania

sacrului).

Relevanta psihologica: Criticul N. Balota in studiul Opera lui T.Arghezi

considera ca in psalmi poate fi identificat complexul tatalui, atat
pamantesc cat si ceresc.
In concluzie, textul prezinta drama cunoasterii omului modern. In cei 17
psalmi biblici se contureaza 2 instante :

a psalmistului
a divinitatii figurata cel mai adesea ca deus absconditus (zeul ascuns)

Psalmistul poate aparea in ipostaza vanator in transcendent.

Vreau sa Te pipai si sa urluEste! aceasta structura infatiseaza dilema
argheziana, psalmistul doreste materializarea unui semn (epifania sacrului).
Te caut mut, te-nchipui, te gandesc. oscilatia poetului intre credinta si
tagada
Gatita masa pentru cina,
Ramane pusa de la pranz.
Sunt, Doamne, prejmuit ca o gradina,
In care paste-un manz.
- masa simbol al comunicarii cu
divinitate
- prejmuit ca o gradina limitele si drama
cunoasterii umane
- manz suflet pur, insetat de cunoastere
Blaga si Eminescu se raporteaza la absolut din perspectiva culturala, Arghezi
se raporteaza la absolut printr-o intuitie iesita din comun.