1.

Gestiunea trezoreriei
1.1. Natura si continutul trezoreriei intreprinderii
In mod obisnuit, prin trezorerie se intelege un ansamblu de operatiuni
financiare prin care se constituie si se cheltuiesc resursele publice in vederea
indeplinirii functiilor statului.
In mod concret, trezoreria este data de incasarile si platile bugetului de
stat, operatiuni de gestionare si contabilitate a resurselor bugetare, operatiuni de
completare a resurselor bugetului prin lansarea de imprumuturi publice
(emisiuni de bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie) sau prin contractarea
de imprumuturi interne sau externe.
Cuvantul trezorerie provine din fr. trsorerie, care inseamna
trezorerie, bisterie, tezaur, semnificand si locul unde se pastreaza resursele
bugetului, aurul si alte valori ale statului.
La nivel microeconomic, trezoreria inseamna un asamblu de operatiuni
financiare prin care se constituie capitalurile intreprinderii si se cheltuiesc aceste
capitaluri, respectiv incasarile si platile intreprinderii, gestionarea acestor
operatiuni de selectare a resurselor ce vor fi atrase in intreprindere sau de
plasament a excedentelor de trezorerie.
In mod concret, trezoreria intreprinderii este rezultanta ansamblului de
incasari si plati determinate de ciclurile operatiunilor de exploatare si in afara
exploatarii (de investitii si financiare) conform schemei 1.
In cadrul operatiunilor intrep., activitatea de investitii se desfasoara in
baza unor decizii strategice ce presupun sume importante, dar la intervale relativ
mari de timp (neregulate). Astfel, in baza deciziei de investitii, intrep. isi asigura
mentinerea si mai apoi modernizarea si dezvoltarea capacitatilor de productie.
Pt. realizarea proiectelor de investitii, intrep. adopota decizia de finantare
care presupune utilizarea surselor de finantare a investitiilor in ordinea de
preferinta, respectiv utilizarea disponibilitatilor pt. investitii ramase din anii
precedenti, amortizarea activelor imobilizate, sume din vanzarea mijloacelor
fixe neutilizate sau partial utilizate, profit net afectat pt. finantarea proiectelor de
investitii si in completare cresterea capitalului social si contractarea de
imprumuturi bancare sau obligatare.
Intrucat investitiile se realizeaza la anumite perioade de timp, gestiunea
trezoreriei intrep. se rezuma la gestionarea capitalurilor pe termen scurt,
respectiv pt. activitatea de exploatare si financiara a intrep.
Obiectivul gestiunii trezoreriei este asigurarea solvabilitatii intrep.,
respectiv onorarea tuturor obligatiilor acesteia provenite din contracte sau in
virtutea legilor fiscale in vigoare.

Plati pt. aprovizionari

Incasari din vanzarea
productiei, executarea de
lucrari, prestarea de servicii

Lucrari pt. plati, servicii

prestate de terti

Trezoreria
Incasari de venituri financiare
Plati pt. cheltuieli financiare
Incasari din vanzarea de
mijloace fixe disponibile

Plati pt. achizitii de mijloace

fixe

Contractarea de noi
imprumuturi

Rambursari de credite

Cresterea capitalului social

Plati pt. dividende

Plati pt. impozite

Acesta se mai numeste si obiectivul de lichiditate sau gestiunea riscului de
lichiditate. Prin dezvoltarea pietelor financiare si multiplicarea astfel a
posibilitatilor de finantare pt. intrep. si prin internationalizarea productiei si
schimburilor cu strainatatea, gestiunea trezoreriei intrep. capata si alte obiective:
- gestiunea riscului de dobanda;
- gestiunea riscului de curs de schimb.
Obiectul gestiunii trezoreriei este determinarea stocului monetar,
respectiv a sumei de bani de numerar care sa asigure onorarea la scadenta a
tuturor obligatiilor intrep.
Determinarea stocului monetar presupune anticiparea (previzionarea)
incasarilor si platilor care, in functie de natura lor presupune anumite nivele si
anumite momente de realizare.
Trezoreria intrep. poate fi analizata in termen de flux, respectiv incasarile
si platile perioadei, dar si in termen de stoc, respectiv trezoreria intrep. la un
moment dat, legatura intre cele 2 variabile realizandu-se astfel:
trezoreria la inceputul perioadei
+ incasarile perioadei

- platile perioadei____________
= trezoreria la sfarsitul perioadei
Continutul trezoreriei intrep. poate fi analizat prin mai multe abordari,
continutul fiind din ce in ce mai extins astfel:
1. totalul valorilor de casa;
2. active lichide;
3. trezorerie neta;
4. trezorerie potentiala.
1. Abordarea trezoreriei prin totalul valorilor de casa reprez.
continutul restrans al acesteia, referindu-se numai la mijloacele de plata imediata
sau cvasiimediata:
- disponibilitati in lei si valuta in casieria intrep;
- disponibilitati in lei si valuta in costurile la vedere;
- acreditive deschise;
- CEC-uri si efecte comerciale de incasat;
- efecte comerciale remise spre scontare;
- mijloace banesti pe drum;
- alte valori in casierie (timbre postale, tichete de calatorie, bilete de
odihna si tratament, etc.).
Toate aceste active sunt considerate active lenese, intrucat remunerarea
lor e 0 sau nesemnificativa, de aceea obiectivul gestiunii trezoreriei in aceasta
abordare este trezoreria 0.
2. Abordarea trezoreriei prin active lichide cuprinde pe langa mijloacele
de plata cvasiimediate si plasamentele aferente trezoreriei excedentare:
- plasamentele in valori mobiliare (investitii financiare pe termen scurt:
actiuni, obligatiuni, alte active);
- biletele de trezorerie si bonurile de casa emise de alte intrep. prin care
intrep. acorda credite pe termen scurt;
- depozitele bancare la termen.
In aceasta abordare, trezoreria corespunde conceptiei anglosaxone de cash
sau cash echivalent.
3. Abordarea trezorerieii ca trezorerie neta corespunde analizei
functionale a a bilantului in care trezoreria neta se detrmina ca diferenta intre
nevoia de fond de rulment si fondul de rulment.
TN = NFR FR
Practic, se compara diferenta intre activele de exploatare si pasivele de
exploatare, respectiv nevoia de fond de rulment cu excedentul de capitaluri
permanente ramas dupa finantarea activelor imobilizate, respectiv fondul de
rulment. Totodata, trezoreria neta se stabileste ca diferenta intre valorile de
trezorerie active si valorile de trezorerie pasive.
4. Abordarea trezoreriei ca trezorerie potentiala largeste si mai mult
sfera

treoreriei pt. ca compara valorile de trezorerie active (mijloace de plata,

plasamentele trezoreriei excedentare si veniturile realizate din aceste
plasamente) si diferenta capacitatii de creditare neutilizate pe de o parte cu
nevoile de trezorerie, pe de alta parte.
In aceasta abordare, pe langa asigurarea lichiditatii de zi cu zi, trezoreria
urmareste si cresterea eficientei intrep. prin selectarea nevoilor de resurse cu
costul cel mai mic si efectuarea de plasamente de trezorerie cu randament cat
mai ridicat.
Oricare ar fi modalitatea de abordare a trezoreriei, procesul decizional al
trezoreriei se desfasoara in 3 etape:
- previziunea fluxurilor de trezorerie;
- selectarea mijloacelor de acoperire a deficitului sau de plasament a
excedentului;
- controlul trezoreriei.
1.2. Etapele procesului decisional al trezoreriei
1. Previziunile trezoreriei
Calitatea deciziilor adoptate de trezorierul intreprinderii depinde de
calitatea informatiilor si previziunilor pe care acesta le elaboreaza. In
previziunile de trezorerie, ca de altfel in orice previziune trebuie determinat
orizontul si pasul previziunii.
Orizontul previziunii este intervalul de timp pt. care se elaboreaza
previziunile. Previziunile de trezorerie se elaboreaza pe orizonturi de timp
anuale prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli sau multianuale prin
intermediul planului de finantare a investitiilor daca este vorba de investitii
compexe si a caror durata de realizare se intinde pe o perioada de mai multi ani
(3-5 ani).
Pasul previziunii este intervalul de timp care separa revizuirea sau
actualizarea a 2 previziuni succesive. In cazul bugetului de venituri si cheltuieli
pasul previziunii este trimestrul, intrucat valorile anuale au defalcare
trimestriala. In cazul planului de finantare a investitiilor, pasul previziunii este
anul calendaristic, intrucat valorile previzionate se actualizeaza anual.
Baza informationala pt. elaborarea previziunilor de trezorerie o reprezinta
bugetul vanzarilor, bugetul aprovizionarilor, clauzele contractuale referitoare la
modul si instrumentele de plata, datele din contabilitate, studii statistice pt.
previziunile cu caracter de responsabilitate.
In elaborarea previziunilor de trezorerie trebuie sa se aiba in vedere faptul
ca exista un decalaj intre fluxurile reale (de bunuri si servicii) si fluxurile
financiar-monetare. Ex: vanzarile de produse (flux real) se inregistreaza in
contabilitate in momentul intocmorii facturii si avizului de expediere-insotire, pe
cand fluxurile monetare se inregistreaza amanat, mai tarziu, in functie de durata

transportului pana la beneficiar, durata intocmirii documentelor de plata si a

circuitului bancar.
Se pot inregistra insa si fluxuri simultane. Ex: platile in numerar.
2. Alegerea mijloacelor de acoperire a deficituluisau de plasament a
excedentului de trezorerie
Daca previziunile de trezorerie prin care se stabileste excedentul sau
deficitul de trezorerie sunt elaborate cu exactitate, trezorierul are timpul necesar
pt. a alege si negocia cea mai buna cale de acoperire a nevoilor de trezorerie
(deficitului) sau de plasament a excedentului.
Acoperirea nevoilor de trezorerie trebuie sa se realizeze la costul cel mai
mic. Pt. aceasta, trezorierul trebuie sa cunoasca conditiile de creditare, respectiv
nivelul dobanzilor, comisioanelor, spezele bancare practicate in sistemul bancar
pt. a selecta banca care ofera cele mai bune conditii de creditare.
In cazul excedentelor de trezorerie, trezorierul trebuie sa urmareasca
modalitatea de plasament cu randamentul cel mai ridicat insa, in paralel, trebuie
sa urmareasca si diversificarea plasamentelor pt. a compensa riscul
plasamentelor cu randamentele cele mai mari.
Pt. realizarea plasamentelor cu randamente adecvate, trezorierul trebuie sa
cunoasca evolutiile bursiere pe toata durata anului si nu doar in momentele in
care inregistreaza excedentele de trezorerie.
3. Controlul trezoreriei
Analiza abaterilor (diferetelor) dintre previziuni si realizari este o
modalitate de revizuire a previziunilor si de adoptare a unor masuri care sa
permita corectarea influentelor nefavorabile conjuncturale ce au condus la
nerealizarea nivelurilor propuse.
Instrumentul de control este planul de trezorerie glisant care realizeaza
actualizarea previziunilor de la o perioada la alta.
Pt. intocmirea unui astfel de instrument este necesara consultarea unui
volum sporit de informatii, de cele mai multe ori de natura extracontabila (date
despre vanzari, despre cumparari, clauze sau conditii de plata). Totodata, prin
intermediul controlului trezoreriei, se realizeaza analiza performantelor gestiunii
trezoreriei prin determinarea si interpretarea erorilor de echilibrare asupra sau
submobilizarilor de resurse.
1.3. Elaborarea previziunilor de trezorerie
Elaborarea previziunilor de trezorerie presupune asocierea unui sistem
informational de analiza a datelor contabile si extracontabile cu un sistem de
previziune. Prin intermediul planurilor de trezorerie, datele din celelalte sectiuni
de plan (bugetul aprovizionarilor, bugetul productiei, bugetul vanzarilor, etc.)
sunt convertite (transformate) in fluxuri monetare de trezorerie.
In functie de orizontul de timp pe care se elaboreaza previziunea, exista
mai multe tipuri de planuri de trezorerie:

- planul anual (bugetul de trezorerie);

- planurile intermediare (pe 3, 6 sau 9 luni);
- graficele zilnice de trezorerie.
Bugetul de trezorerie este instrumentul prin care se determina evolutia
stocului monetar (excedentului sau deficitului) pe luni si cumulate de la
inceputul anului dupa urmatoarea formula:
St = Vt + It + TPt Pt RCt
St stocul monetar al perioadei t
Vt vanzarile perioadei t
It imprumuturile perioadei t
TPt titlurile de plasament
Pt platile perioadei t
RC rambursarea de credite a perioadei t
Prin intermediul acestei formule se determina structura optima a stocului
monetar, respectiv volumul creditelor ce vor fi angajate de intreprindere,
volumul plasamentelor in valori mobiliare si volumul rambursarilor de credite in
perioada respectiva.
In bugetul de trezorerie, incasarile si platile intreprinderii sut structurate
pe cicluri de operatiuni, respectiv ciclul operatiunilor de exploatare (activitatea
de baza) si ciclul operatiunilor in afara exploatarii (investitii si operatiuni
financiare).
In bugetul de trezorerie, veniturile si cheltuielile sunt evidentiate pe cicluri
de operatiuni de exploatare si-n afara exploatarii astfel:
Specificatie
1. Soldul trezoreriei la inceputul perioadei
2. Incasari aferente ciclului operatiunilor de exploatare:
- incasari din vanzarea productiei;
- incasari din vanzarea productiei de imobilizari;
- subventii de exploataree;
- alte venituri din exploatare.
3. Plati aferente ciclului operatiunilor de exploatare:
- plati pt. cumpararile de marfuri, aprovizionarile cu materii
prime, materiale, combustibil, energie;
- plati pt. servicii prestate de terti;
- plati cu personalul:
- cheltuieli cu salariile;
- cheltuieli cuasigurarile si protectia sociala.
- plati pt. impozite, taxe;
- plati pt. alte cheltuieli de exploatare.
4. Soldul trezoreriei aferente operatiunilor de exploatare (rd2-rd3)
5. Incasari in afara exploatarii:
- incasari de venituri financiare (dobanzi, dividende);
- credite angajate de intreprindere;

Ian

Feb

Dec

- subventii pt. investitii;

- cresterea capitalului social prin emisiune de actiuni in
numerar.
6. Plati aferente ciclului operatiunilor in afara exploatarii:
- plati pt. cheltuieli financiare (dobanzi, comisioane);
- rambursari de credite;
- dividende de plata;
-plata impozitului pe profit.
7. Soldul trezoreriei aferente operatiunilor in afara exploatarii
(rd5-rd6)
8. Flux de numerar total (soldul trezoreriei la finele perioadei)
rd1+rd4+rd7

In practica financiara romaneasca, ca anexa a bugetului de venituri si

cheltuieli, se intocmeste bugetul activitatii de trezorerie pe an si cu defalcare
trimestriala. Prin acest buget se realizeaza o recapitulatie a fluxurilor de
trezorerie dupa provenienta.
Evaluarea fluxurilor de trezorerie se realizeaza prin 2 metode:
- directa;
- indirecta.
Metoda directa de evaluare a fluxurilor de trezorerie pp. evaluarea
fluxurilor aferente activitatii de exploatare, de investitii si de finantare astfel:
1. Flux de numerar din activitatea de exploatare:
- incasari din vanzarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii;
- incasari de redevente (chirii), onorari, comisioane si alte venituri;
- plati pt. aprovizionari;
- plati catre si in numele personalului;
- plata altor cheltuieli de exploatare.
2. Flux de numerar din activitatea de investitii:
- plati pt. cumparari de terenuri, mijloace fixe si imobilizari necorporale;
- incasari din vanzarea de terenuri, constructii, cladiri, echipamente tehnologice
si imobilizari necorporale;
- plati pt. cumpararea de titluri si creante la capitalul altor intreprinderi;
- incasari din vanzarea de titluri si creante ale altor intreprinderi.
3. Flux de numerar din activitatea de finantare:
- intrari de credite pe termen scurt, mediu si lung;
- rambursari de credite pe termen scurt, mediu si lung;
- emisiunea de actiuni in numerar;
- plati pt. dividende;
- incasari din venituri financiare;
- plata impozitului pe profit.
Metoda indirecta:
1. Flux de numerar din activitatea de exploatare:
- rezultatul net;

- amortizari si ajustari pt. depreciere (provizioane);

- modificari ale capitalului circulant.
2. Flux de numerar din activitatea de investitii
IDENTIC ca si la metoda directa
3. Flux de numerar din activitatea de finantare
IDENTIC ca si la metoda directa
Structura bugetului activitatii de trezorerie, ca anexa a bugetului de
venituri si cheltuieli, se prezinta stfel:
Exercitiul financiar
Specificatie

Precedent

Curent

din care
Trim
I

+ Cifra de afaceri
+ Venituri din productia stocata
+Venituri din productia de imobilizari
+Subventii de exploatare
+ Alte venituri de exploatare
= Total venituri din exploatare
- Cheltuieli pt. cumpararile de marfuri,
materii prime, combustibil, energie
- Salarii directe
- Cheltuieli pt. lucrari/servicii
- Alte cheltuieli directe
= - Cheltuieli variabile
= Marja bruta (Total venituri de exploatareCheltuieli variabile)
- Amortizarea activelor imobilizate
- Salarii fixe
- Cheltuieli cu chirii
- Alte cehltuieli fixe
= - Cheltuieli fixe
= Rezultat din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= + Rezultat financiar
+ Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
= + Rezultat extraordinar
= Rezultatul brut al exercitiului
- Impozit pe profit
= Rezultatul net al exercitiului
Rezultatul net al exercitiului +/+ Amortizari si provizioane
- Variatia stocurilor +/- Variatia creantelor +/-

Trim
II

Trim
III

Trim
IV

+ Variatia furnizorilor si creditorilor +/- Variatia altor elemente de activ +/+ Variatia altor elemente de pasiv +/A Flux net de numerar din activitatea de
exploatare
- Cheltuieli pt. achizitie de mijloace fixe
de la furnizori
- Cheltuieli pt. investitii erxecutate in
regie proprie
+ Sume din vanzarea de mijloace fixe si
alte active disponibile
B Flux de numerar din activitatea de
investitii
- Variatia creditelor:
- intrari de credite pe termen scurt (+)
- restituiri de credite pe termen scurt
(-)
- intrari de credite pe termen mediu si
lung (+)
- restituiri de credite pe termen mediu
si lung (-)
- Subventii pt. investitii
- Dividende de plata
- Cresterea capitalului social
C Flux de numerar din activitatea de
finantare
Flux de numerar total (A+B+C)
Soldul trezoreriei la inceputul perioadei
Soldul trezoreriei la sfarsitul perioadei

Planurile intermediare de trezorerie se stabilesc pe perioade de 3,6 si 9

luni si au rolul de a actualiza previziunile realizate prin bugetul anual,
functionand ca niste planuri glisante.
In practica financiara romaneasca, un astfel de plan este planul
trimestrial de trezorerie prin care intreprinderea isi actualizeaza nivelul
creditului de trezorerie pt. trimestrul urmator. Pt. aceasta, compara nivelul
stocurilor de active circulante existente la finele trimestrului in curs + nivelul
platilor de efectuat in trimestrul urmator, pe de o parte cu capitalurile existente
si nivelul creditelor de trezorerie angaajat pt. trimestrul in curs.
Daca stocurile + platile sunt mai mari decat capitalurile proprii si creditele
de trezorerie angajate, intreprinderea solicita suplimentarea creditului de
trezorerie pt. asigurarea echilibrului financiar.
Graficele zilnice de trezorerie prin planul anual sau prin planurile
intermediare se poate stabili starea echilibrului financiar fara a fi oferite

informatii cu privire la nivelul trezoreriei existent in conturile bancare. Acest

fapt se realizeaza prin intermediul graficelor zilnice de trezorerie prin care se
stabileste evolutia stocului monetar (excedent sau deficit de trezorerie) prin
compararea incasarilor zilnice cu platile zilnice.
Pt. fundamentarea graficelor zilnice de trezorerie, in primul rand trebuie
sa se aiba in vedere decalajul existent intre fluxurile reale (de bunuri si servicii)
si fluxuri monetare (de trezorerie). In al 2-lea rand, trebuie sa se aiba in vedere
frecventa si caracterul fluxurilor. Din acest p.d.v. exista 2 categorii de fluxuri de
trezorerie:
- fluxuri de valori relativ constante si la termene fixe;
- fluxuri de valori variabile si la termene aleatorii.
Din prima categorie, ca fluxuri de iesire de trezorerie enumeram:
- platile pt. salarii si cotizatii sociale;
- platile pt. chirii;
- rambursarea creditelor si plata dobanzilor;
- plata unor impozite si taxe (impozitul pe cladiri, pe terenuri, taxa pe
mijloacele de transport, impozitul pe profit).
Ca fluxuri de intrare de trezorerie enumeram pe cele provenite din
incasarea chiriilor, locatiilor de gestiune, onorariilor, etc. Toate fluxurile din
aceasta categorie se caracterizeaza printr-o frecventa lunara redusa.
In cea de-a 2-a categorie se incadreaza incasarile din vanzarea productiei,
platile pt. aprovizionari, nivelul fluxurilor depinde de caracterul ritmic al
vanzarilor sau aprovizionarilor.Totodata, momentul realizarii fluxurilor din
aceasta categorie depinde de mijloacele de decontare folosite. Daca decontarea
se face imediat prin ordin de plata, decalajul intre fluxul de trezorerie si cel real
depinde de durata transportului, durata receptiei la beneficiar si chiar de durata
circuitului bancar.
Daca decontarea se face prin intermediul unui titlu de credit (cambie, bilet
la ordin) atunci se cunoaste cu exactitate si nivelul fluxului (suma inscrisa in
titlul de
credit) si momentul realizarii fluxului (scadenta titlului).
Toate fluxurile din aceasta categorie (sume variabile si termene
intamplatoare) se caracterizeaza printr-o frecventa lunara ridicata.
Obiectivul trezoreriei, urmarit prin fundamentarea graficelor de
trezorerie, este acela al trezoreriei 0, intrucat nivelul stocului monetar trebuie
sa fie minim daca se are in vedere lipsa de remunerare sau remunerarea redusa.
Asigurarea solvabilitatii intreprinderea pp. asigurarea unei corelatii
zilnice intre incasari si plati astfel:
>
- incasarea zilnica a zilei i
- platile zilnice ale zilei i

1.4. Optimizarea fluxurilor gestiunii de trezorerie

Trezorierul intreprinderii trebuie sa asigure nu doar obiectivul de
lichiditate, solvabilitate al intreprinderii, ci trebuie sa urmareasca cresterea
eficientei gestiunii trezoreriei.
In cazul deficitului de trezorerie, el trebuie sa negocieze cea mai buna
acoperire prin atragerea surselor de finantare cu costul cel mai scazut. Astfel,
posibilitatile de atragere pot fi reprezentate de creditele bancare pe termen scurt
(credite de trezorerie, linii de credit, credite facilitate de cont, credite nevoi
generale), toate din categoria creditului pt. finantarea globala a activitatii, dar si
atragerea unor credite pe obiect, cum este cazul creditelor pe stocuri cu
destinatie speciala, credite pe creante comerciale, etc.
In cazul excedentului de trezorerie, trezorierul trebuie sa asigure
plasamentul acestuia cu randamente cat mai ridicate, urmarind si diversificarea
plasamentelor astfel:
- constituirea de depozite bancare la termen;
- cumpararea titlurilor de proprietate si de creanta la capitalul altor
intreprinderi (actiuni, obligatiuni).
- cumpararea certificatelor de investitii la fonduri de investitii;
- acordarea de credite pe termen scurt prin cumpararea de bonuri de tezaur
sau bilete de trezorerie.