15 Politica Industrial A

POLITICA INDUSTRIALA
Bucuresti 2002
La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:

Experti:
ILEANA PASCAL
STEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
NICULAE FABIAN
Supervizare:
AUREL CIOBANU - DORDEA
ELENA SIMINA TANASESCU
n cadrul proiectului
Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.
CRJ 2002
ISBN 973-8338-64-6
Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,

n vederea negocierilor cu statele care adera
la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse
3
ABREVIERI
APAPS
BCR
CE
CECO
COM
GATT
IMM
ISO
OCDE
OPSPI
PIB
PSAL
TCE
UE
UNCTAD
Autoritatea pentru Administrarea Participatiilor Statului

Banca Comerciala Romna
Comunitatea Europeana
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
Comunicare a Comisiei Europene
Acordul General pentru Tarife si Comert
ntreprinderi mici si mijlocii
Organizatia Internationala pentru Standardizare si
standardele adoptate de aceasta
Organizatie pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii n Industrie
Produs intern brut
Serie de mprumuturi acordate de Banca Mondiala
Romniei pentru ajustarea structurala a sectorului privat
Tratatul instituind Comunitatea Europeana
Uniunea Europeana
Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare
Actele normative adoptate la nivel comunitar

Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor
si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia
n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea
Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).
n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,
institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta,
urmatoarele acte normative:
Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru
persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le
este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri
care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este
precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de
a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene.
Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii
pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de
atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre
trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza.
Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar
numai dupa expirarea termenului de transpunere.
Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat
de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe
teritoriul acestora).
Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter

obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislatiilor si practicilor nationale.
Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse
dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state
terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai
ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin
tratatele constitutive.
ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate,
institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective.
Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n
vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :
1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
n functie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
dupa termeni cheie ordonati alfabetic);
3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul
legislativ;
4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de catre facilitatea de cautare);
5. Cautare dupa cuvinte cheie n text.
Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea
unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe
subcapitole).
Cuprins
I. Introducere ....................................................................................9
II. Politica industriala n cadrul Uniunii Europene ............................9
1. Cadrul juridic general ............................................................ 9
2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene ... 12
3. Principalele politici industriale sectoriale .............................. 16
Industria siderurgica .........................................................17
Industria constructoare de nave .........................................18
Textilele si mbracamintea ..................................................19
Industria aeronautica ........................................................20
Industria constructoare de autoturisme ..............................21
Industria farmaceutica ......................................................22
III. Romnia n procesul de aderare la exigentele politicilor industriale
aplicate n cadrul Uniunii Europene ................................................23
1. Cadrul general ..................................................................... 24
2. Obiectivele politicii industriale a Romniei............................ 25
3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici industriale
convergente cu cea a Uniunii Europene .................................... 26
4. Aplicarea politicii industriale n Romnia .............................. 28
mbunatatirea mediului de afaceri ......................................29
Accelerarea procesului de privatizare ................................29
Atragerea investitiilor straine ............................................30
Cresterea competitivitatii produselor industriale .................30
Sprijinirea activitatii IMM-urilor .......................................30
Protectia mediului .............................................................31
5. Actiuni pe termen scurt si mediu ........................................... 31
6. Capacitatea administrativa .................................................... 32
Anexa .............................................................................................36
I. Introducere
Desavrsirea pietei interne unice, la nceputul anilor 90, a dat un impuls
puternic restructurarii industriei europene. nlaturarea barierelor fizice,
tehnice si fiscale din calea schimburilor comerciale intra-comunitare a
suscitat intensificarea acestor schimburi si, implicit, a concurentei n
interiorul Uniunii. Acelasi produs poate fi azi livrat pe ntreaga piata
interna, producatorii nemaifiind obligati sa-si adapteze productia la 15
piete diferite. Intensificarea extraordinara a concurentei a antrenat o
aliniere a preturilor furnizorilor nationali la cele ale furnizorilor din alte
state membre. Pe termen scurt, aceasta a comprimat profitul marginal al
ntreprinderilor protejate sau n situatii de monopol, unele dintre ele fiind
chiar obligate sa paraseasca piata. Cele care au ramas s-au putut extinde
si si-au putut valorifica mai bine si rentabiliza capacitatile de productie
prin economiile de scara, ntarindu-si eficienta interna prin restructurari si
o mai buna alocare a resurselor umane, tehnice si financiare, mbunatatindu-si si procesul de inovare. Aceasta presiune a concurentei a produs
deja un val impresionant de transformari ale structurii industriale a
Uniunii Europene. Industria europeana a trebuit nsa, n acelasi timp, sa
faca fata schimbarilor pietei internationale si evolutiilor tehnologice pe
plan mondial. Ea nu poate raspunde acestor provocari dect prin
intermediul unei armonizari la nivel comunitar a politicilor industriale
generale si sectoriale ale statelor membre.
II. Politica industriala n cadrul Uniunii Europene

1. Cadrul juridic general
Tratatele constitutive, n forma lor originara, nu cuprindeau dispozitii exprese privind o politica industriala comuna. Cu toate acestea, ele reglementau n primul rnd, dar nu si n mod exclusiv, sectoarele industriale ale
economiilor statelor membre. n timp ce tratatele instituind Comunitatea
9
Europeana a Carbunelui si Otelului si Comunitatea Europeana a Energiei

Atomice puneau bazele politicilor comune din domeniile industriale respective, tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (azi Comunitatea
Europeana) reglementa n principal piata comuna (si apoi piata interna
unica) a produselor industriale.
Cel mai important dintre ele, Tratatul instituind Comunitatea Europeana,
este construit pe logica functionarii automate a concurentei pe piata si a
libertatii comertului, nu doar n vederea realizarii pietei interne unice a
produselor industriale, ci si pentru restructurarea sectoarelor si a ntreprinderilor, restructurare ceruta de dinamismul si dimensiunea acestei
piete. Astfel, fara sa faca referiri exprese la o politica industriala comuna,
el cuprinde dispozitii privind mai multe elemente importante ale unei
asemenea politici, precum regulile privind concurenta, dispozitiile fiscale,
armonizarea legislatiilor nationale. El presupune totodata ca abolirea
masurilor protectioniste din calea comertului ntre statele membre si deschiderea pietelor constituie imbolduri suficiente date ntreprinderilor si
sectoarelor industriale pentru surmontarea problemelor structurale.
n absenta unei baze juridice pentru o veritabila politica industriala,
institutiile comunitare s-au marginit sa supravegheze dezvoltarile industriale la nivelul statelor membre si al ansamblului Comunitatilor, fara
a le putea influenta. n acest scop, ele au pus la punct mecanisme statistice pentru masurarea investitiilor n industrie, miscarilor ciclice ale ntreprinderilor industriale si mestesugaresti si a activitatilor industriale generale. Aceste anchete si statistici industriale, care fac parte din acquis-ul
comunitar din domeniul Statisticii, au fost completate n anii 90 de anchete anuale privind productia industriala si costurile manoperei n
industrie si servicii.
Abia odata cu modificarile si completarile aduse Tratatului instituind
Comunitatea Europeana prin Tratatul de la Maastricht, intrat n vigoare n
noiembrie 1993, competitivitatea industriala element-cheie al oricarei
politici industriale moderne a devenit un obiectiv asumat al constructiei
comunitare. Art. 3 alin. 1 (m) TCE arata ca unul dintre seturile de actiuni
10
pe care Comunitatea trebuie sa le ntreprinda pentru realizarea obiectivelor

si scopurilor sale trebuie sa vizeze ntarirea competitivitatii industriei
Comunitatii.
La rndul sau, Art. 157 alin. 1 TCE ntareste obligatia Comunitatii si a
statelor membre de a asigura conditiile necesare competitivitatii industriei Comunitatii, prin actiuni menite sa:
- accelereze adaptarea industriei la schimbarile structurale;
- ncurajeze conditiile favorabile initiativei si dezvoltarii ntreprinderilor, n special a celor mici si mijlocii, pe teritoriul ntregii
Comunitati,
- ncurajeze conditiile favorabile cooperarii ntre ntreprinderi, si sa
intensifice exploatarea potentialului politicilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.
Alin. 2 al aceluiasi articol explica de ce domeniul politicii industriale
comune a fost sortit sa ramna n continuare unul modest, n ciuda
modificarilor (limitate) operate de Tratatul de la Maastricht: competentele
statelor membre si ale Comunitatii n acest domeniu sunt complementare,
n sensul ca politicile industriale ramn nationale, dar atunci cnd este
necesar statele membre si Comisia Europeana se vor consulta si si
vor coordona actiunile, Comisia fiind obligata sa promoveze o asemenea
coordonare a politicilor nationale. Interventia comunitara este, astfel,
redusa.
Alin. 2 al Art. 157 TCE clarifica si mai mult statutul si menirea acestei
politici comune, preciznd ca obiectivele definite n alin. 1 vor fi realizate prin politicile si activitatile desfasurate n conformitate cu alte
dispozitii ale tratatului. Cu alte cuvinte, cresterea competitivitatii,
obiectivul major al politicii industriale comunitare, este unul cu caracter
orizontal, ce urmeaza a fi ndeplinit prin masurile luate n cadrul
celorlalte politici comune sectoriale si nu printr-o politica industriala cu
caracter autonom.
Aceasta explica de ce acquis-ul comunitar din domeniul politicii industriale nu contine practic acte normative cu caracter obligatoriu pentru
11
statele membre si, n consecinta, nici pentru statele candidate, el nereclamnd masuri de transpunere n legislatiile nationale ale acestora. De
aceea, nici evaluarile facute de institutiile comunitare n cursul procesului
de aderare nu au un caracter constrngator, ele urmarind mai ales ca
obiectivele generale ale statelor candidate sa se nscrie n cadrul acelorasi
tendinte cu cele existente n Uniunea Europeana, pe fond, continutul
politicilor industriale ale statelor candidate fiind lasat la latitudinea autoritatilor nationale ale acestora.
2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene

Dupa realizarea uniunii vamale, n iulie 1968, a rezultat limpede ca ea
singura nu va putea rezolva problemele industriei comunitare. Astfel,
raspunznd solicitarilor exprimate de reuniunea la nivel nalt a sefilor de
state si de guverne de la Paris din octombrie 1972 1 , Comisia Europeana a
transmis Consiliului o comunicare privind programul de politica industriala si tehnologica a Comunitatii. Acest program prezenta masurile
necesare pentru eliminarea unui numar nsemnat de obstacole din calea
liberei circulatii a produselor industriale, deschiderea progresiva si efectiva a pietelor pentru achizitiile publice, promovarea ntreprinderilor n
conditiile respectarii regulilor concurentei la scara europeana si actiunile
n favoarea sectoarelor confruntate cu probleme speciale (industriile
traditionale, aflate n criza, si industriile de nalta tehnicitate, aflate n
ntrziere). Trebuie mentionat ca partea cea mai dificila a acestui
program, adoptat de catre Consiliu prin Rezolutia din 17 decembrie 1973,
era cea privind realizarea efectiva a pietei interne. Realizarea acestui
obiectiv necesita mult timp si eforturi politice, ceea ce a facut necesara
o noua comunicare a Comisiei, doisprezece ani mai trziu, pentru
adoptarea unor masuri hotarte n vederea desavrsirii pietei unice:
Cartea Alba din 1985 (asa-numitul Raport Cechinni). Obiectivele programului din 1973 au fost atinse abia dupa doua decenii, odata cu
desavrsirea pietei interne unice.
1
Denumirea de Consiliu European a fost utilizata pentru reuniunile sefilor de state si de

guverne numai ncepnd din 1974.
12
Astfel, dintr-o activitate relativ marginala, constnd n adoptarea anevoioasa

de standarde precise si complete pentru diferite categorii de produse n
parte, la nceputul anilor 90, standardizarea comunitara s-a transformat ntro activitate prioritara pentru Uniunea Europeana. Potrivit asa-numitei noi
abordari n materia armonizarii, certificarii calitatii si standardizarii, legislatia comunitara este limitata la definirea cerintelor esentiale carora trebuie
sa le raspunda produsele n vederea asigurarii protectiei sanatatii publice,
sigurantei consumatorilor si conditiilor de mediu. Standardele europene,
odata asimilate de catre producatori, confera marfurilor o prezumtie de
conformitate si le ngaduie sa circule, nestingherite de bariere tehnice, n
cadrul ntregii piete interne. Din aceasta perspectiva, standardele europene
sunt necesare nu doar pentru eliminarea barierelor tehnice din calea liberei
circulatii a marfurilor, ci sunt, ntr-o masura tot mai mare, un element-cheie
pentru promovarea competitivitatii industriale.
Foarte importante pentru competitivitatea industriala europeana sunt si
achizitiile publice, deschise concurentei ntre operatorii din toate statele
membre ale Uniunii, gratie functionarii pietei interne unice. Importanta pietei achizitiilor publice pentru competitivitatea industriala este una tripla:
- n primul rnd, volumul pietei achizitiilor publice este unul
semnificativ, reprezentnd n prezent peste 16% din PIB al
Uniunii, ceea ce nseamna ca accesul n conditii de egalitate este
foarte important pentru toti operatorii economici;
- n al doilea rnd, achizitiile publice pot spori capacitatea tehnologica, prin cresterea cererii de produse ncorpornd tehnologii
dintre cele mai avansate;
- n sfrsit, achizitiile publice fiind extrem de concentrate ntr-un
grup relativ restrns de sectoare, aceste industrii depind de o
piata concurentiala a comenzilor publice pentru a dezvolta produsele si pentru a asimila calificarile profesionale necesare, care
sporesc competitivitatea producatorilor pe pietele interne si
externe.
Desavrsirea pietei interne a condus la intensificarea concurentei ntre
operatorii economici europeni. Cu toate acestea, este necesara acordarea
13
unei atentii deosebite pentru a preveni ca ntelegerile si acordurile intervenite mai ales ntre marii producatori si procesul fuziunilor, extrem de
marcant dupa 1995, sa nu creeze de fapt noi obstacole n calea liberului joc
al fortelor pietei. Tendinta anumitor ntreprinderi de a dobndi o pozitie
dominanta, sub aparenta dobndirii unei marimi critice corespunzatoare
dimensiunilor pietei interne unice, trebuie supravegheata ndeaproape.
n comunicarea sa privind Politica industriala ntr-un mediu deschis si
concurential: linii directoare pentru o abordare comunitara [COM (90)
556], transmisa Consiliului si Parlamentului European, Comisia
Europeana a definit abordarea pe care intentiona sa o urmeze n materie
industriala n cadrul pietei unice. Evitnd sa intre n mai vechea dezbatere
ntre liberalism si interventionism, ea a subliniat ca operatorilor economici, ntreprinderilor, le revine ntreaga raspundere pentru asigurarea
competitivitatii industriale, nsa autoritatile publice au obligatia de a le
garanta un mediu de afaceri si perspective clare si previzibile pentru
activitatile lor. Comunicarea pune de fapt bazele unei strategii de adaptare permanenta a operatorilor economici si a sectoarelor industriale la
cerintele pietei, cu respectarea cerintelor liberului schimb si a concurentei
pe piata. Aceasta strategie se ntemeiaza pe trei principii majore:
- utilizarea coerenta a ansamblului politicilor care influenteaza
activitatea industriala, inclusiv a celor urmarind protejarea resurselor si a mediului (Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992
privind simplificarea administrativa n beneficiul ntreprinderilor
si ndeosebi al IMM-urilor);
- asigurarea accesului operatorilor economici comunitari pe terte
piete, prin luarea de masuri mpotriva practicilor comerciale
neloiale si prin dezvoltarea cooperarii industriale internationale
(Rezolutia Consiliului din 17 iunie 1992 privind cooperarea industriala cu terte state), si
- adaptarea pozitiva la mutatiile industriale si tehnologice pe baza
unei strategii coerente [Comunicarea Comisiei intitulata De la
Actul unic la Maastricht si mai departe: mijloacele pentru a ne
mplini ambitiile, COM (92) 2000].
14
Adoptnd cartea alba a Comisiei Europene privind Cresterea,

competitivitatea si ocuparea fortei de munca drept repere pentru actiunea
Uniunii Europene, Consiliul European din decembrie 1993 a sustinut
o abordare a dezvoltarii industriale care porneste de la obiectivul
competitivitatii globale, ca factor de crestere economica si de sporire a
gradului de ocupare a fortei de munca. Pentru a mbunatati concurenta
europeana pe pietele deschise concurentei internationale este necesara o
rata nalta de crestere a productivitatii muncii, permitand o mai buna
exploatare a avantajelor competitive ale diferitelor regiuni si industrii
europene. Dupa cum se constata, comunitarizarea politicii industriale se
limiteaza la sprijinirea coerenta a ansamblului economiilor statelor
membre pentru cresterea competitivitatii acestora pe plan international.
Pentru a crea cadrul favorabil care sa permita reorientarea politicii
industriale catre sectoare cu valoare adaugata mare, precum tehnologia
informatiei, economia bazata pe cunoastere, sanatatea, biotehnologiile,
protectia mediului si alte industrii de mare performanta, n comunicarea
sa O politica industriala pentru Uniunea Europeana [COM (94) 319]
Comisia a propus cteva linii de actiune:
- promovarea investitiilor intangibile, ndeosebi prin exploatarea
avantajelor competitive legate de mbunatatirea protectiei
mediului;
- dezvoltarea cooperarii industriale;
- asigurarea unei concurente reale;
- modernizarea rolului jucat de autoritatile publice ale statelor
membre, care trebuie sa reduca sarcina birocratica ce apasa pe
umerii operatorilor economici.
Aceste linii de actiune au fost ulterior aprobate de catre Consiliu prin
Rezolutia din 21 noiembrie 1994 privind ntarirea competitivitatii
industriale n cadrul Comunitatii. n continuare, Comisia Europeana a
propus, printr-o noua comunicare, aplicarea unui program comunitar de
actiuni si a unui calendar n favoarea cresterii competitivitatii industriei
comunitare [COM (95) 87], aprobat prin Decizia nr. 96/413/CE a
Consiliului.
15
3. Principalele politici industriale sectoriale

n mod clasic, ntre masurile pe care un guvern le ia pentru modernizarea
si orientarea industriei se numara acordarea de stimulente, precum
ajutoarele directe acordate unui ntreg sector sau doar anumitor ntreprinderi; ajutoarele sub forma fiscala; subventiile pentru entitatile din cercetare, centrele de documentare si de raspndire a informatiilor si cunostintelor, centrele care studiaza organizarea proceselor tehnologice si de
productie, sau centrele de formare profesionala. Alte masuri importante
sunt legate de politica comerciala, ntruct asemenea masuri au potential consecinte si mai vaste asupra sectoarelor respective:
manipularea tarifelor vamale, stabilirea de contingente tarifare, masuri
anti-dumping, ncheierea de acorduri comerciale si acordarea de stimulente pentru export.
n Uniunea Europeana toate aceste instrumente se afla deja n minile
institutiilor comunitare, prin stabilirea si dezvoltarea politicii n domeniul
concurentei sau a politicii comerciale comune, putine prghii fiind
retinute nca de catre statele membre. Acest lucru nu este suficient pentru
a asigura succesul politicii industriale comunitare, respectiv cresterea
competitivitatii industriei europene. Actiunile izolate ale guvernelor sau
aplicarea regulilor comunitare generale nu rezolva problema
vulnerabilitatii anumitor sectoare pe plan international, cauzata de faptul
ca piata produselor respective este saturata (de exemplu, n cazul
industriei siderurgice) sau pentru ca industriile respective nu sunt
suficient de dezvoltate la nivel comunitar, comparativ cu nivelul pietei
mondiale (de exemplu, industria aeronautica). Pentru a raspunde acestor
nevoi, sunt necesare politici comunitare sectoriale.
Industria siderurgica
Punctele de cotitura pentru acest sector au fost criza energetica din 1973 si
recesiunea economica din 1975, generata de prima. Pe masura dezvoltarii
crizei, care a dus la contractia sectorului pe plan mondial, Comunitatea
si-a asumat raspunderi tot mai mari, intervenind tot mai puternic.
16
Responsabilitatile sporite i permiteau, pe de o parte, sa reglementeze piata

pentru a remedia deteriorarea constanta a situatiei financiare a ntreprinderilor si, pe de alta, sa favorizeze adaptarea structurilor industriale la
noile conditii ale pietei. Punctul culminant al acestei politici a fost atins n
octombrie 1980 cnd Comisia, cu acordul Consiliului, a declarat starea de
criza manifesta n sectorul siderurgic, conditii n care n conformitate
cu dispozitiile Tratatului CECO, atunci n vigoare2 au putut fi impuse
restrictii obligatorii pentru productia si desfacerea de otel pe piata interna,
prin stabilirea trimestriala de cote de productie din care numai o parte
puteau fi vndute pe piata interna, precum si prin definirea de preturi
minime pentru anumite produse. n paralel cu aceste masuri, reguli noi si
restrictive au fost stabilite n privinta ajutoarelor de stat acordate acestei
industrii de catre guvernele statelor membre.
Ca urmare a politicii de rigoare economica dusa timp de mai bine de un
deceniu, Comisia a nceput sa dezvolte, n cursul anilor 90, prognoze
semestriale cu privire la evolutia pietei, iar perspectivele acesteia s-au
ameliorat ncepnd din 1994. Beneficiind de conditii economice favorabile, industria siderurgica a putut nregistra cresteri substantiale, att n
privinta preturilor, ct si a consumului, n special datorita relansarii diferitelor sectoare ale consumului legate de ea: industria constructoare de
autoturisme, mecanica si electronica, precum si unui control strict al pie tei
de catre producatorii europeni, decisi sa-si autolimiteze volumul productiilor. Stadiul actual al industriei europene a otelului si orientarile de
perspectiva se regasesc n prezent n comunicarea Comisiei privind
Situatia competitivitatii industriei siderurgice n UE [COM (99) 453,
aprobata prin concluziile reuniunii Consiliului Industrie din 18 mai 2000].
Industria constructoare de nave
Aceasta constituie un alt sector aflat n pierdere de viteza n Europa nca
de la nceptul anilor 60. n 1960, santierele navale ale celor sase state
2
Tratatul CECO si-a ncetat aplicabilitatea la 23 iulie 2002, fiind singurul dintre tratatele
constitutive care a fost ncheiat pentru un termen determinat, de 50 de ani.
17
atunci membre ale Comunitatilor Europene 3 si ale celor trei care urmau sa
adere la Comunitati la nceputul anilor 70 4 asigurau jumatate din productia mondiala de nave. n 1975, contributia lor se prabusise la 22%. n
1997, jumatate din productia mondiala de nave se realiza n santierele
japoneze, iar santierele Coreii de Sud sunt un alt competitor serios pe
plan mondial.
Tot ntre 1960 si 1975, piata constructiilor navale a cunoscut modificari
importante de structura, din cauza expansiunii spectaculoase a nevoilor
de transport de produse petroliere. Criza petroliera din 1973 i-a gasit pe
armatori cu capacitati de transport excedentare, iar pe constructori cu
capacitati de productie excedentare, n special de tancuri petroliere,
acestia din urma fiind grav afectati de anulari masive ale comenzilor.
n Rezolutia sa din 19 septembrie 1978, Consiliul a insistat asupra
necesitatii de a mentine n cadrul Comunitatii o industrie a constructiilor
navale sanatoasa si competitiva, dezvoltata n functie de nevoile de
transport maritim ale Comunitatii, precum si n functie de propria importanta economica, sociala si strategica a sectorului constructiilor de
nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate n cadrul politicii
concurentei n privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala a
sectorului la scara mondiala a ramas nca un deziderat pna la finele
anilor 80, cnd au fost angajate negocieri multilaterale n cadrul
Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ntre principalii
producatori: UE, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia si SUA (acoperind
mpreuna peste 70% din productia mondiala de nave). Negocierile au
condus, n iulie 1994, la un acord permitnd eliminarea ansamblului
obstacolelor din calea unei concurente mondiale normale n acest sector
si ndeosebi n privinta ajutoarelor de stat.
Ulterior, n comunicarea sa privind Viitorul Europei maritime [COM
(96) 84], Comisia Europeana a preconizat o politica industriala a Uniunii
pentru ansamblul industriilor relevante (nu numai constructii de nave, dar
3
4
Belgia, Franta, R.F. Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.

Danemarca, Irlanda si Marea Britanie.
18
si productia de echipament maritim, serviciile portuare si industriile bazate pe resursele maritime) ntemeiata pe:
- promovarea investitiilor intangibile, n special n domeniile cercetarii-dezvoltarii, tehnologiei informatiilor si telecomunciatiilor,
- dezvoltarea cooperarii industriale n interiorul UE si cu industriile
statelor terte,
- extinderea aplicarii acordului OCDE la industriile statelor terte, si
- mbunatatirea infrastructurilor portuare prin intermediul unei retele
transeuropene.
Liniile directoare ale dezvoltarii industriei constructoare de nave se regasesc n prezent n Comunicarea Comisiei Catre o noua industrie constructoare de nave [COM (97) 470].
Textilele si mbracamintea
Industria usoara a fost si ea ncercata de dificultati deosebite ncepnd cu
deceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii
interne si de dezvoltarea rapida a exporturilor statelor n curs de dezvoltare. De fapt, ntruct nu necesita nici o nalta tehnologie, nici o mare
concentrare a capitalurilor, aceasta industrie si pierde avantajele comparative si competitive n favoare industriilor din statele care dispun de
mna de lucru suficient de calificata la preturi mai mici.
Noile tendinte ale politicii n sectorul textilelor si mbracamintei se
regasesc n comunicarea Comisiei din octombrie 1991 privind caile de
mbunatatire a competitivitatii acestui sector [COM (91) 399], aprobata
printr-o rezolutie a Consiliului din iulie 1992. Pe plan extern, politica
comerciala comuna urmareste deschiderea pietelor statelor terte si promovarea exporturilor comunitare, combaterea dumping-ului, a subventiilor si a ncalcarilor drepturilor de proprietate industriala si intelectuala.
Pe plan intern, accentul este pus pe diversificarea economica a regiunilor
puternic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind impactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor
si mbracamintei [COM (95) 447] preconizeaza o integrare echilibrata a
sectorului european n sistemul Organizatiei Mondiale a Comertului, care
19
tocmai fusese creata prin transformarea GATT. Acest lucru a implicat

renegocierea acordului multifibre ncheiat n anii 70. Noua comunicare a
confirmat si dezvoltat orientarile de politica n domeniu cuprinse n
comunicarea precedenta, adaptnd masurile de sustinere pentru regiunile
afectate de liberalizarea comertului mondial cu textile si mbracaminte,
convenita n cadrul negocierilor din Runda Uruguay a GATT.
n prezent, Comisia Europeana si-a stabilit un plan de actiune pentru
sporirea competitivitatii acestui sector industrial [COM (97) 454], aprobat
n reuniunea Consiliului Industrie din 7 mai 1998, si pe baza caruia acesta
a identificat nevoia de a se actiona cu prioritate n urmatoarele domenii:
- ocuparea fortei de munca, pregatirea profesionala si recalificarea
fortei de munca;
- dezvoltarea si raspndirea noilor produse, metode si echipamente
tehnologice;
- asigurarea unei functionari corespunzatoare si uniforme a pietei
interne;
- accesul pe pietele altor state;
- dezvoltarea regionala armonioasa.
Industria aeronautica
Prin volumul cifrei sale de afaceri, industria aeronautica europeana se
claseaza n urma SUA si cu mult naintea Japoniei. Ea ofera locuri de
munca pentru peste 500.000 de lucratori n Uniune, fiind o industrie de
vrf cu impact asupra mai multor alte ramuri industriale, unul dintre
domeniile catre care Uniunea urmareste sa se orienteze n urma deplasarii
altor productii catre statele n curs de dezvoltare. Dar, n timp ce piata
europeana aeronautica reprezinta aproximativ 20% din cea mondiala,
segmentul industriei europene nu a atins aceasta cota, primul exportator
mondial fiind SUA att n materie civila, ct si militara.
Cresterea cererii mondiale, estimata a fi de circa 5% pe an pna n 2010,
partial si temporar numai afectata de evenimentele de la 11 septembrie
2001 din Statele Unite, constituie o oportunitate pentru industria aeronau-
20
tica europeana, care nsa poate fi valorificata numai prin rationalizarea

ciclurilor de fabricatie, cooperare ntre statele membre si valorificarea
rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.
Comisia Europeana, n acord cu Consiliul, urmareste o strategie constnd
ntr-o serie de actiuni puse n aplicare deopotriva de catre operatorii
economici, de autoritatile statelor membre si de catre institutiile Uniunii,
urmarind mbunatatirea pe termen mediu si lung a competitivitatii acestei
ramuri. Aceasta strategie este reflectata de comunicarea Comisiei
Industria aeronautica europeana: o prima evaluare si posibile actiuni la
nivel comunitar [COM (92) 164] si de Concluziile Consiliului Industrie
din 17 iunie 1992 privind industria aeronautica civila europeana. n acest
sens, Comisia Europeana a creat n 1995 un grup de lucru (task-force)
aeronautic, a carui misiune este de a asigura convergenta, prin intermediul proiectelor industriale comune, a diferitelor eforturi de cercetare,
desfasurate la nivel comunitar sau national sau n contextul aplicatiilor
concrete legate de societatea informationala.
Industria constructoare de autoturisme
n acest sector, sistemul european al aprobarilor-tip pentru diferitele
categorii de vehicule cu motor are drept scop sprijinirea constructorilor n
reducerea costurilor, asigurnd n acelasi timp prescriptii tehnice identice
si un nivel de protectie ridicat pe ansamblul Uniunii Europene. n domeniul concurentei, regulamentul de exceptare a categoriilor de acorduri de
distributie si de asistenta tehnica pentru vnzare si post-vnzare are ca
obiect sa intensifice concurenta n domeniul distributiei de autoturisme.
n domeniul cercetarii, un grup de lucru privind autoturismul viitorului
coordoneaza eforturile la nivel european pentru a accelera dezvoltarea
unor tehnologii auto cu emisii scazute de gaze. n domeniul social, o retea
transnationala garanteaza difuzarea programelor de formare profesionala
si favorizeaza mai buna adaptare a lucratorilor la transformarile
structurale ale acestei industrii. n sfrsit, n privinta politicii comerciale
comune, dupa un ndelungat razboi comercial, Comisia Europeana a
realizat cu Japonia o ntelegere privind accesul ordonat al autoturismelor
21
de fabricatie japoneza pe piata interna unica (declaratia comuna a

reuniunii UE-Japonia, Haga, 18 iunie 1991) si a negociat cu alte state
accesul pe terte piete al autovehiculelor cu motor produse n UE pe baza
de acorduri bilaterale si multilaterale.
Politica actuala a Uniunii n acest domeniu este reflectata de comunicarea
Comisiei privind industria europeana a autoturismelor [COM (96) 327].
Industria farmaceutica
Libera circulatie a produselor acesteia n interiorul pietei unice a fost
asigurata pentru mult timp prin armonizarea legislatiilor nationale. n
prezent, functioneaza un sistem comunitar de autorizare a
medicamentelor de uz uman si veterinar. Autorizarea este acordata fie
printr-o procedura centralizata, fie printr-una descentralizata. Prin
Rezolutia sa din 23 aprilie 1996 (C 136, 96) privind punerea n aplicare a
orientarilor de politica industriala n sectorul farmaceutic, Consiliul a
solicitat Comisiei Europene sa realizeze un bilant al functionarii pietei
unice n acest domeniu, sa promoveze o transparenta sporita si o mai
mare concurenta pe aceasta piata, asigurnd astfel punerea n aplicare a
liniilor directoare privind evolutia sectorului farmaceutic propuse de
aceasta prin comunicarea sa COM (93) 718. Ulterior, Comisia a revenit
cu un document de politica actualizat, urmarind desavrsirea pietei unice
n domeniul produselor farmaceutice [COM (98) 588].
III.
Romnia n procesul de adaptare la exigentele

politicilor industriale aplicate n cadrul Uniunii
Europene
n rapoartele anuale publicate n perioada 19982002 privind stadiul

pregatirii Romniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, Comisia
Europeana a retinut ca, de la Avizul sau din 1997 autoritatile romne si-au
nsusit progresiv principiile politicii industriale a CE. Desi n anumite
22
domenii s-au ntregistrat progrese, autoritatile au abordat si pus n aplicare

n general cu ncetinire reformele structurale. Privatizarea limitata a
constituit, n acest context, o dificultate deosebita. Slabiciunile structurale
economice, administrative si legislative ale tarii au un caracter cronic,
restrngnd eficienta politicii industriale si a instrumentelor acesteia.
Rapoartele Comisiei Europene apreciaza ca provocarea majora ramne
pentru autoritati punerea eficienta n aplicare a strategiei de politica
industriala. Progresul n acest domeniu a fost ncetinit de absenta unei
bune coordonari ntre diferitele ministere implicate si alte entitati interesate. Un numar de institutii de coordonare create n cursul anului 2001
pentru a remedia aceasta situatie nu sunt nca pe deplin functionale.
Dificultati au rezultat si din conflictele de competente ntre Ministerul
Industriei si Resurselor si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, precum si
ntre acestea si Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei.
Rapoartele recente apreciaza cresterea sustinuta, desi lenta, a credibilitatii
internationale a Romniei n domeniul investitiilor straine directe.
mbunatatirea climatului investitional a constituit o prioritate, iar dorinta
autoritatilor de a se consulta si de a asculta preocuparile investitorilor a
fost tot mai pronuntata. Cu toate acestea, volumul investitiilor a ramas
scazut din cauza problemelor structurale ale coruptiei, birocratiei
excesive si instabilitatii legislative.
Eficienta masurilor legislative luate n cursul anului 2002 n vederea
accelerarii privatizarii ramne nca sa fie verificata n practica, autoritatile
trebuind sa acorde o mare atentie pentru ca procedurile de privatizare
introduse (de pilda, conversia datoriilor n actiuni, regimul de administrare speciala, sau negocierile directe cu ofertantii) sa nu slabeasca
si mai mult disciplina financiara a ntreprinderilor. Beneficiile mpartirii
responsabilitatilor pentru privatizare ntre APAPS si OPSPI nu sunt
limpezi, ntruct acesta din urma nu are, nca, experienta si nici pozitia
publica a APAPS. O mai mare transparenta a procesului de privatizare
trebuie sa constituie, n continuare, o prioritate pentru ambele institutii.
23
Un progres incontestabil a fost nregistrat n domeniul restructurarii

industriei siderurgice, dar ea continua sa ramna o problema de a carei
rezolvare depinde ndeplinirea obligatiile Romniei n domeniul
ajutoarele de stat, decurgnd din Acordul de asociere.
1. Cadrul general
Romnia urmareste ndeaproape politicile Uniunii Europene n domeniul
industrial, cu scopul de a dezvolta o piata nationala competitiva, integrata
n piata interna europeana.
Cel mai recent document reflectnd politica industriala a Romniei,
adoptat prin Hotarrea Guvernului nr. 657/2002, reflecta prevederile
Deciziei Consiliului nr. 96/413/CE privind punerea n aplicare a
programului de actiune n vederea ntaririi competitivitatii industriei
europene. Documentul romnesc de politica industriala a fost elaborat
pentru a facilita adaptarea industriei la schimbarile structurale si a sprijini
crearea unui mediu favorabil pentru initierea de afaceri si dezvoltarea lor
permanenta, inclusiv pentru intreprinderi mici si mijlocii, care sa sprijine
cooperarea ntre intreprinderi, sa stimuleze investitiile straine si sa
asigure utilizarea mai eficienta a potentialului industrial.
La elaborarea documentului de politica industriala s-au avut n vedere
prevederile urmatoarelor documente: Strategia Nationala de Dezvoltare
Durabila 20002020; Strategia Nationala de Dezvoltare pe Termen
Mediu a Romniei 20012004; Programul de Guvernare si Planul de
actiune al Guvernului 20012004; prognoza evolutiei economiei
romnesti n perioada 20012004; Planul National de Dezvoltare a
Romniei; Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea
Europeana.
Documentul de politica industriala a avut n vedere necesitatea pastrarii
coerentei dintre aceasta si alte politici economice, astfel nct sa nu apara
contradictii care pot mpiedica realizarea prevederilor acestuia.
24
2. Obiectivele politicii industriale a Romniei

Obiectivul general al politicii industriale romnesti vizeaza ntarirea
competitivitatii industriei, care se va realiza n principal prin: cultivarea si
consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe un cadru
legal stabil si coerent, accelerarea si adncirea ajustarilor structurale,
promovarea investitiilor intangibile (investitii n capitalul uman,
cercetare-dezvoltare si inovare, calitate, standardizare etc.) sustinerea
dezvoltarii cooperarii industriale si a IMM-urilor, precum si prin dezvoltarea serviciilor industriale si de afaceri.
n acelasi timp, se acorda o atentie deosebita cresterii productivitatii muncii,
promovarii produselor si tehnologiilor curate, economisirii de energie,
cresterii utilizarii resurselor locale, ntaririi mecanismelor de piata de alocare
a resurselor, precum si dezvoltarii unei infrastructuri regionale eficiente.
Politica industriala a Romniei aplica, prin prevederile sale, conceptul de
dezvoltare durabila. Acest lucru se realizeaza, pe de o parte, prin
utilizarea n procesul de dezvoltare industriala a acelor cai prin care
activitatile economice, pot proteja mediul nconjurator n mod durabil, iar
pe de alta parte, prin utilizarea rationala a resurselor naturale, n special a
acelor cu valoare economica si potential limitat n timp.
3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici

industriale convergente cu cea a Uniunii Europene
Principalele instrumente avute n vedere pe termen scurt si mediu pentru
realizarea cresterii competitivitatii industriale sunt urmatoarele:
Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si deschis prin consolidarea
unui sistem legislativ stabil, simplu, transparent si coerent, sustinut de
un cadru institutional adecvat, ambele armonizate cu cele din UE.
Accelerarea restructurarii ntreprinderilor pe principiul rentabilizarii
activitatii economice a acestora, inclusiv prin nchiderea capacitatilor
de productie neviabile. Viabilitatea economica si financiara constituie
tinta principala a procesului care vizeaza mbunatatirea competitivitatii
25
26
ntreprinderilor. De asemenea, n cazul restrngerii activitatii sau lichidarii unor ntreprinderi se are n vedere influenta n amonte si aval
din circuitul economic, pentru a fi prentmpinate posibilele efecte
negative asupra procesului de productie al altor operatori economici .
Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de
privatizare care sa permita accelerarea acestui proces, realizarea unor
privatizari eficiente si asigurarea transparentei corespunzatoare, n
conformitate cu practica internationala n materie.
Dezvoltarea pietei concurentiale si stimularea activitatii operatorilor
economici pe piata prin continuarea procesului de armonizare legislativa si de aplicare efectiva a politicii n domeniul concurentei. n acest
context, o prioritate deosebita se acorda aplicarii masurilor si actiunilor
care vizeaza diminuarea ajutorului de stat direct si indirect, concomitent cu monitorizarea ncadrarii n prevederile Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, ale Legii nr. 21/1996 privind concurenta, precum si ale reglementarilor adoptate pentru aplicarea acestora.
Dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informatice n sectoarele industriale prin aplicarea Strategiei de dezvoltare a domeniului tehnologiei
informatiei si comunicatiilor.
Promovarea investitiilor directe prin dezvoltarea si perfectionarea
cadrului legislativ si institutional specific, n vederea asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantelor manageriale si mbunatatirea competitivitatii si accesului produselor romnesti pe pietele
internationale.
Promovarea investitiilor intangibile , respectiv n domeniul resurselor
umane, n domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, privind asigurarea
calitatii si evaluarea conformitatii produselor, precum si n domeniul
standardizarii. Aceasta presupune: dezvoltarea investitiei n capitalul
uman, flexibilizarea fortei de munca, mbunatatirea pregatirii
profesionale/specializare si reconversie profesionala/nsusirea de noi
abilitati de munca; ntarirea legaturii ntre industrie si sistemul de
stiinta si tehnologie, orientarea activitatilor de cercetare-dezvoltare
catre necesitatile mediului socio-economic, promovarea politicilor active de calitate (managementul calitatii/ISO 9000), precum si armonizarea standardelor romnesti cu cele din UE.
Dezvoltarea cooperarii industriale, prin identificarea si aplicarea

unor masuri specifice de sustinere a initiativelor industriale n acest
scop, conducnd totodata la asigurarea unei mai mari stabilitati a
relatiilor economice.
Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse
de finantare si servicii de asistenta, consultanta, si informare. n acest
scop a fost dezvoltat un concept si un cadru legal coerent, n
conformitate cu practica internationala, pentru sustinerea activitatii
IMM-urilor.
Dezvoltarea unei piete nationale functionale a produselor industriale
prin stimularea competitivitatii acesteia si a cresterii cererii interne de
produse industriale. Aceasta va facilita economiile de scara, oferind
oportunitati pentru adncirea specializarii productiei si aparitia de noi
producatori, mentinnd astfel caracterul concurential al pietei.
Asigurarea compatibilitatii tehnologiilor si produselor industriale cu
exigentele de protectie a mediului nconjurator. n aceasta privinta,
Guvernul este preocupat de respectarea reglementarilor n domeniul
protectiei mediului nconjurator si promovarea pe scara larga a tehnologiilor si produselor curate, n conditiile mentinerii unui raport
eficient ntre costuri si beneficii si ale crearii de noi modele de productie si consum. Se urmareste concomitent punerea n aplicare a
sistemului de management de mediu (ISO 14000). Acesta preocupare
s-a materializat prin adoptarea acquis-ului comunitar privind controlul
poluarii industriale, prin initierea si aplicarea de programe pentru
reducerea impactului activitatilor industriale asupra mediului, concomitent cu refacerea ecologica a zonelor afectate de poluare.
Promovarea coeziunii sociale prin permanetizarea procedurilor de
consultare cu toti actorii din domeniul industrial, pentru extinderea
participarii largi la luarea deciziilor majore si prin obtinerea sprijinului partenerilor sociali n realizarea ajustarilor structurale.
Prioritatile majore pe termen scurt sunt: accelerarea ajustarilor structurale

(restructurare si privatizare) pentru asigurarea viabilitatii economice, eliminarea barierelor birocratice n cadrul procesului de mbunatatire a mediului de afaceri si atragerea investitiilor straine directe .
27
4. Aplicarea politicii industriale n Romnia

Cele mai recente actiuni ntreprinse pentru atingerea obiectivelor politicii
industriale au fost n principal urmatoarele:
Elaborarea noii politici industriale si aplicarea acesteia
Constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea

elaborarii si implementarii Politicii industriale si a Planului de
Actiune aferent, prin Hotarrea Guvernului nr. 660/2001.
mbunatatirea mediului de afaceri
28
Constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea si monitorizarea

Planului de actiuni referitor la mbunatatirea mediului de afaceri, prin
Hotarrea Guvernului nr. 803/2001.
Elaborarea si aprobarea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1189/2001,
modificata si completata prin Hotarrea Guvernului nr. 209/2002, a
Planului de Actiuni viznd nlaturarea barierelor administrative din
mediul de afaceri.
nfiintarea biroului unic, pe lnga Camera de Comert si Industrie, n
scopul eliminarii obstacolelor birocratice, n procesul de initiere a unei
noi afaceri (nfiintare si autorizare de noi societati comerciale) diminund semnificativ timpul si efortul ntreprinzatorilor, prin Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru nregistrarea si autorizarea functionarii
comerciantilor .
Realizarea contractelor de achizitie publica prin licitatii electronice
(potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 20/2002) n vederea
ntririi liberei concurente, cresterii eficientei utilizarii fondurilor
publice, transparentei, tratamentului egal al tuturor participantilor si
garantarea protejarii secretului comercial si a proprietatii intelectuale,
precum si ca o contributie la diminuarea coruptiei.
Adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului.
Accelerarea procesului de privatizare

Legea nr. 137/2002 privind unele masuri de accelerare a procesului de
privatizare completeaza cadrul legal existent n domeniul privatizarii,
elementele cu caracter de noutate ale actului normativ fiind n principal:
Instituirea administrarii speciale n perioada de privatizare la

societatile comerciale cu capital majoritar de stat;
Diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului n economie prin:
- introducerea n mod explicit, alaturi de vnzarea de actiuni, a majorarii capitalului social prin aport de capital privat si a transferului
cu plata sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social;
- introducerea vnzarii pe un pret simbolic a actiunilor detinute de
stat la societati comerciale neatractive.
Restructurarea datoriilor societatilor supuse administrarii speciale;
Judecarea cu celeritate a unor cauze ce au ca obiect privatizarea
societatilor comerciale;
Reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, n ceea ce
priveste pronuntarea acestora, numai asupra legalitatii si nu asupra
oportunitatii;
Scurtarea unor termene procedurale.
Atragerea investitiilor straine
nfiintarea Agentiei Romne pentru Investitii Straine ca unica

institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe n
Romnia, n subordinea Guvernului.
Adoptarea Legii nr. 332/2001 privind investitiile straine directe cu un
impact semnificativ n economie (investitiile de peste 1 mil. USD).
29
Cresterea competitivitatii produselor industriale
Adoptarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor industriale.
Sprijinirea activitatii IMM-urilor
Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1211/2001, a Fondului

National de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, finantat din bugetul
Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatiei.
Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1240/2001, a Centrului
de selectare si pregatire a potentialilor antreprenori de succes
(EMPRETEC/UNCTAD Romnia).
Protectia mediului
Constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru coordonarea includerii domeniului protectiei mediului n politicile si strategiile
sectoriale la nivel national, prin Hotarrea Guvernului nr. 1097/2001.
Aprobarea introducerii etichetei ecologice prin Hotarrea Guvernului
nr. 189/2002.
n acest context, a fost ncheiat acordul stand-by cu Fondul Monetar

International si au fost finalizate negocierile cu Banca Mondiala (PSAL
II), actiuni care constituie un important sprijin pentru cresterea ncrederii
n mediul de afaceri si n oportunitatile de investitii din Romnia.
ndeplinirea obiectivelor politicii industriale este sustinuta de progresele
nregistrate n 2001 n ceea ce priveste asigurarea stabilitatii macroeconomice si revigorarea la nivel microeconomic (s-a nregistrat fata de anul
2000 o crestere a PIB cu 5,3%, a productiei industriale cu 8,2% si a
exportului cu 9,8%) asigurndu-se astfel conditii favorabile pentru privatizarea companiilor si crescnd atractivitatea economiei romne pentru
investitii straine directe.
30
5.Actiuni pe termen scurt si mediu

Autoritatile romne declara ca urmaresc n continuare, n domeniul
politicilor industriale, realizarea urmatoarelor obiective:
Pregatirea unui nou cod fiscal, care urmareste asigurarea unei mai
bune coerente, transparente si flexibilitati n domeniul fiscalitatii.
Consolidarea sistemului bancar privat din Romnia prin pregatirea
declansarii n cursul anului 2003 a procesului de privatizare a BCR,
ultima si cea mai importanta banca de stat, conform programului
PSAL II.
Elaborarea unui cod al investitorului, instrument ce va cuprinde, n
principal, elementele necesare de orientare privind cadrul legislativ si
institutional, mecanismul de initiere de noi afaceri, respectiv de
nfiintare de noi ntreprinderi etc .
Adaptarea cadrului institutional n vederea aplicarii n practica a prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, att n ceea ce priveste supravegherea pietei ct si certificarea
produselor.
Crearea conditiilor pentru initierea n trimestrul IV 2002 a negocierilor cu Uniunea Europeana n vederea ncheierii protocolului privind
evaluarea conformitatii produselor, sens n care s-a accelerat procesul
de adoptare a directivelor comunitare din noua abordare si a standardelor europene armonizate.
6. Capacitatea administrativa
Ministerul Industriei si Resurselor coordoneaza elaborarea Politicii

industriale a Romniei si a Planului de Actiune aferent, actiune la care a
atras participarea celorlalti principali factori interesati n domeniul industrial: sectorul privat, sindicate, patronate, asociatii profesionale, ministere,
institute economice, alte autoritati sau institutii publice. Dezvoltarea acestor documente ntr-un asemenea cadru a permis obtinerea unui larg consens, naintea promovarii lor spre aprobare, de catre Guvernul Romniei.
31
Avnd n vedere ca implementarea prevederilor Politicii industriale prin

masurile cuprinse n Planul de Actiune necesita implicarea tuturor celor care
actioneaza n acest domeniu, a fost promovata si aprobata Hotarrea de
Guvern nr. 660/2001, prin care sunt nominalizate ministerele si institutiile,
respectiv reprezentantii acestora, ntr-un Grup interministerial de lucru,
constituit pentru coordonarea elaborarii si implementarii acestor documente.
n plus, pentru cresterea operativitatii si eficientei actiunilor de implementare, precum si pentru monitorizarea acestora, s-a constituit o echipa
operativa, subordonata Grupului de lucru, care executa, urmareste si informeaza asupra ndeplinirii tuturor hotarrilor.
Ministerul Industriei si Resurselor este organul de specialitate al administratiei publice centrale, responsabil cu elaborarea si implementarea politicii industriale. Activitatea sa este sustinuta de:
- Institutul de Management si Informatica, care realizeaza si gestioneaza
baza de date si sistemul informational n domeniile industriei si
resurselor, n strnsa legatura cu sistemul informational national si
international.
- Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii n Industrie, care exercita n numele Ministerului Industriei si Resurselor atributiile acestuia
ca institutie publica implicata n domeniul privatizarii si deruleaza
activitatile legate de exercitarea calitatii de actionar al statului la societatile si companiile nationale si la celelalte societati comerciale din
portofoliul acestuia.
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei este organul de specialitate al administratiei publice centrale n subordinea Guvernului care aplica strategia si
Programul Guvernului n vederea promovarii politicilor de dezvoltare
economica si sociala, pentru stimularea atragerii investitiilor straine n
Romnia si elaborarea analizelor si prognozelor privind dezvoltarea economiei romnesti.
Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma n domeniul
concurentei, si Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate n subordinea
32
Ministerului Finantelor Publice, sunt abilitate pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 21/1996 a concurentei si a Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, urmarind protectia, mentinerea si stimularea concurentei
si a unui mediu concurential normal.
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului,
nfiintata n decembrie 2000 prin reorganizarea Fondului Proprietatii de
Stat, n subordinea Guvernului, este responsabila pentru implementarea
strategiei de privatizare si restructurare precum si pentru administrarea
participatiilor statului n societatile comerciale din portofoliul sau.
Ministerul pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este institutia guvernamentala responsabila pentru elaborarea, promovarea, implementarea si integrarea politicilor si programelor pentru ntreprinderile
mici si mijlocii si cooperatie.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este institutia guvernamentala
responsabila cu promovarea la nivel national al politicilor de protectie a
mediului nconjurator.
Ministerul Educatiei si Cercetarii este institutia guvernamentala cu
atributii si responsabilitati n domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii,
precum si n implementarea rezultatelor acestora.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este institutia guvernamentala cu atributii si responsabilitati n domeniul dezvoltarii societatii
informationale.
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este institutia guvernamentala cu atributii n domeniul industriei alimentare.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este institutia guvernamentala
care asigura si coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernului
n domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale. Are atributii importante n ceea ce priveste ocuparea, formarea si reconversia profesionala a
33
fortei de munca, cu deosebire a celei disponibilizate n urma restructurarii, privatizarii si lichidarii ntreprinderilor. n acest scop, au fost
create Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul
National de Formare Profesionala a Adultilor.
Camerele de Comert, Industrie si Agricultura, la nivel national si regional, ofera societatilor comerciale accesul la informatii privind comunitatea de afaceri, privatizarea, restructurarea-retehnologizarea, piata
financiara, piata bursiera/de marfuri si valori, piata extrabursiera, asigurarea calitatii si certificarea produselor, distributia moderna a produselor
si servicii de consultanta.
Centrele EURO INFO functioneaza n sprijinul dezvoltarii IMM, sub
forma unei retele de centre interconectate care ofera servicii de informare,
consultare si asistenta pe probleme comunitare pentru intreprinderi, actionnd n acest fel ca o interfata ntre institutiile europene si mediul local de
afaceri n care si desfasoara activitatea. Reteaua constituita la nivel
national este compusa din opt centre EURO INFO n orasele: Bucuresti,
Constanta, Cluj, Iasi, Brasov, Timisoara, Baia Mare si Galati.
Institutul National de Statistica este autoritatea publica ce asigura colectarea, prelucrarea si publicarea informatiilor si datelor statistice, referitoare la evolutia activitatilor economico-sociale.
34
ANEXA
Acquis-ul comunitar n domeniul politicilor industriale
Nota: Spre deosebire de celelalte capitole de negociere, politicile industriale se disting prin faptul ca acquis-ul nu cuprinde dect doua acte cu
caracter obligatoriu, cea mai mare parte fiind reprezentata de comunicari
transmise de Comisia Europeana celorlalte institutii ale Uniunii privind
continutul politicilor, si care nu au caracter obligatoriu. Cu foarte putine
exceptii, continutul acestor comunicari nu este disponibil n bazele de date
Celex si Eur-Lex si, prin urmare, nu au fost rezumate mai jos. De asemenea, numerotarea sectiunilor din lista actelor acquis-ului nu se regaseste n catalogul decimal Eur-Lex, ntruct acesta nu cuprinde o sectiune
dedicata exclusiv politicilor industriale.
Legenda:
32002R1221
Regulation/Directive/Decision
Regulamentul/Directiva/Decizia
Publicatia:
Continut: Xxxxxxxxxx
Key words :
Codul alocat actului normativ,

sub care acesta poate fi cautat
n original n limbile oficiale
ale UE n bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Denumirea actului normativ n
limba engleza
Denumirea actului normativ n
limba romna
Publicatia oficiala a UE n care
actul normativ a fost publicat
initial
Prezentarea pe scurt a
continutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativa)
Cuvinte-cheie n limba engleza
cu care pot fi operate cercetari
35
Cuvinte cheie:
tematice n bazele de date

legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte-cheie n limba romna
cu care pot fi operate cercetari
tematice n baza de date
legislative a Centrului de
Informare al Comisiei Europene
la Bucuresti, www.infoeuropa.ro,
si a Centrului de Resurse
Juridice, www.crj.ro
1 Acte cu caracter obligatoriu

31996D0413
96/413/EC: Council Decision on the 25 th of June 1996 on the
implementation of a Community action programme to strengthen the
competitiveness of European industry.
Decizia nr. 96/413/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 privind aplicarea
programului de actiune comunitar de crestere a competitivitatii industriei
europene.
Publicatia:
OJ L 167 06.07.1996 p.55
Modificat si completat prin:
Continut:
Prin decizie sunt stabilite obiectivele programului
de actiune n materia consolidarii competitivitatii
industriei europene, Comisia Europeana urmnd sa
elaboreze anual un raport de evaluare a rezultate
lor obtinute. Anexa cuprinde liniile directoare ale
programului de actiune.
Key words: action
programme;
competitiveness;
industrial
cooperation; industrial development; Community
industrial policy; European industrial area.
Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, cooperare industriala, dezvoltare industriala, politica industriala comunitara, spatiul industrial european.
36
31997D0837
97/837/EC: Commission Decision on the 9 th of December 1997
amending Decision 83/247/EEC setting up a committee on
Community policy regarding forestry and forestry-based industries.
Decizia nr. 97/837/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 pentru
modificarea si completarea Deciziei nr. 83/247/CEE privind nfiintarea
Comitetului privind politica comunitara referitoare la industriile de prelucrare a lemnului.
Publicatia:
OJ L 346 17.12.1997 p.95
Continut:
Decizia redefineste componenta Comitetului privind
politica comunitara referitoare la industriile de prelucrare a lemnului, ce va fi alcatuit din repre zentantii
organizatiilor industriei forestiere, preciznd rolul sau
n politica comunitara cu privire la industriile de
prelucrare a lemnului. Decizia stabileste, de asemenea,
durata mandatului comitetului. Anexa prezinta componenta comitetului.
Key words: printing; publication; pulp and paper industry;
sylviculture; wood industry; EC advisory committee.
Cuvinte cheie: tiparire, publicatie, industrie de celuloza si hrtie,
silvicultura, industria lemnului, comitet consultativ al
CE.
2 Acte fara caracter obligatoriu

2.1 Aspecte generale
51990DC0556
Industrial Policy in an open and competitive environment: Guidelines for a Community Approach.
Politica industriala ntr-un mediu deschis si concurential: linii directoare
pentru o abordare comunitara
Data adoptarii: 16.11.1990
37
51994DC0319
Communication from the Commission to the Council, to the
European Parliament, Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions An Industrial Competitiveness Policy for
the European Union.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: O politica a competitivitatii
industriale pentru Uniunea Europeana.
Data adoptarii:
14.09.1994
31994Y1206(01)
Council Resolution on the 21 st of November 1994 on the
strengthening of the competitiveness of Community industry.
Rezolutia Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind cresterea competitivitatii industriei comunitare.
Publicatia:
OJ C 343 06.12.1994 p.1
Continut:
Prin rezolutie, Consiliul ia nota de Comunicarea
Comisiei Cresterea competitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice si de intentia acesteia
de a prezenta un plan de actiune pentru popularizarea
si aplicarea comunicarii, cernd statelor membre sa
creeze un climat favorabil dezvoltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea ca pol de atractie pentru
amplasarea ntreprinderilor de masini si echipamente,
sa ncurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea personalului calificat si sa sprijine initiativele de cooperare
bazate pe avantajul reciproc, acordnd o atentie
deosebita dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii.
Prin rezolutie, Consiliul cere si Comisiei sa tina cont de
necesitatile de cercetare si dezvoltare din domeniu si sa
promoveze adaptarea la schimbarile intervenite n
industrie, cadrul legislativ necesar functionarii pietei
interne si sa aplice programe integrate de dezvoltare a
ntreprinderilor mici si mijlocii.
38
Key words:
Community industrial policy; competitiveness; economic

and social cohesion; job creation; competition; industrial
cooperation.
Cuvinte cheie: politica industriala comunitara, competitivitate, coeziune
economica si sociala, creare de locuri de munca, concurenta, cooperare industriala.
51996DC0463
Communication from the Commission Benchmarking The
Competitiveness of European Industry
Comunicare a Comisiei: Analiza comparata a competitivitatii industriei
europene
Key words: competitiveness; economic analysis; productivity;
European industrial area.
Cuvinte cheie: competitivitate, analiza economica, productivitate,
spatiul industrial european.
51997DC0153
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Benchmarking Implementation of an Instrument
available to Economic Actors and Public Authorities.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Analiza comparata utilizarea
unui instrument la ndemna operatorilor economici si autoritatilor locale.
Key words: competitiveness; economic analysis; productivity;
statistics; European industrial area.
Cuvinte cheie: competitivitate, analiza economica, productivitate,
statistici, spatiul industrial european.
51998DC0534
Communication from the Commission to the Council The contribution of business services to industrial performance A common policy
39
framework .
Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Contributia serviciilor din domeniul afacerilor la performanta industriala. Un cadru al politicii comune.
Key words: competitiveness; productivity; provision of services; type
of business; Community industrial policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, productivitate, furnizare de servicii, tip
de afacere, politica industriala comunitara.
51998DC0718
of the Regions - The competitiveness of European enterprises in the
face of globalisation: how it can be encouraged.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor Competitivitatea ntreprinderilor europene n fata globalizarii: cum poate fi stimulata.
Key words: competitiveness; industrial policy; international market;
world economy; European undertaking.
Cuvinte cheie: competitivitate, politica industriala, piata internationala,
economie mondiala, ntreprindere europeana.
51999DC0465
of the Regions - Structural change and adjustment in European
manufacturing.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Schimbarile structurale si
ajustarea industriei europene.
Key words: competitiveness; investment; processing industry; EC
countries.
40
Cuvinte cheie: competitivitate, investitie, industrie prelucratoare, state

membre ale CE.
52001DC0454
Communication from the Commission towards a strategic vision of
life sciences and biotechnology: consultation document.
Comunicare a Comisiei: Spre o viziune strategica asupra stiintelor vietii
si biotehnologiei document pentru dezbatere.
Data adoptarii:
04.09.2001
Continut:
Conform Comunicarii, stiintele vietii si biotehnologia
prezinta o importanta strategica pentru Europa,
motiv pentru care Comisia asteapta comentarii din
partea societatii civile, a cercetatorilor, a autoritatilor
publice si a operatorilor economici, comentarii care
sa contribuie la finalizarea documentului privind
politica n domeniu.
Key words: life
sciences;
biotechnology;
innovation;
competitiveness; genetically altered organism; ethics;
public awareness campaign.
Cuvinte cheie: stiintele vietii, biotehnologie, inovatie, competitivitate,
organism modificat genetic, etica, campanie de
constientizare a publicului.
2.2 Cooperarea industriala
51995DC0071
Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament - Industrial cooperation with the countries of
Central/Eastern Europe.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European:
Cooperarea industriala cu tarile din Centrul si Estul Europei.
41
31996Y0713(02)
Council Resolution on the 25 th of June 1996 on industrial cooperation
with other regions and third countries, inter alia in the
Mediterranean.
Rezolutia Consiliului din 25 iunie 1996 privind cooperarea industriala cu
alte regiuni si terte tari, ntre altele n zona Mediteranei.
Publicatia:
OJ C 203 13.07.1996 p.4
Continut:
Consiliul apreciaza progresul facut n cooperarea
industriala cu terte state, n special cele din Centrul si
Estul Europei aflate n procesul de aderare la
Uniunea Europeana, invitnd Comisia sa examineze
dificultatile cu care se confrunta aceste tari ca si n
alte spatii, cum ar fi Asia, America Latina, Statele
Unite si Japonia. n ceea ce priveste zona Marii
Mediterane, este subliniat faptul ca dezvoltarea
industriala a zonei este baza dezvoltarii unei economii
competitive si una din principalele cerinte de atragere
a investitiilor, dezvoltare ce trebuie facuta pe baza
parteneriatului economic si financiar, ntr-o abordare
coerenta si integrata, bazata pe un program de lucru
specific. Prin rezolutie, Consiliul cere Comisiei sa faca
propuneri de cooperare industriala cu terte state si sa
supuna rapoarte asupra actiunilor ntreprinse, pe
baza carora se va organiza o discutie avnd drept
scop evaluarea contributiei facute de cooperarea
industriala la dezvoltarea socio-economica a statelor
terte.
Key words: industrial cooperation; third country; European industrial
area; competitiveness; Community policy; industrial
policy.
Cuvinte cheie: cooperare industriala, stat tert, spatiul industrial
european, competitivitate, politica comunitara, politica
industriala.
42
2.3 Mediul nconjurator si industria

31992Y1216(02)
Council resolution on the 3 rd of December 1992 concerning the
relationship between industrial competitiveness and environmental
protection.
Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992 privind relatia dintre
competitivitatea industriala si protectia mediului nconjurator.
Publicatia:
OJ C 331 16.12.1992 p.5
Continut:
Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei privind
competitivitatea industriala si protectia mediului,
considernd esentiala cooperarea dintre cele doua
domenii, cernd dezvoltarea unor sisteme de
management care sa tina cont de conditiile de mediu.
Consiliul apreciaza intentia Comisiei de dezvoltare
durabila a industriei, considernd ca masurile
comunitare trebuie sa fie coerente, previzibile si
practicabile, n special cele privind ntreprinderile
mici si mijlocii ca si nevoia de a informa industria
asupra dezvoltarii si folosirii tehnologiilor curate si a
folosirii si publicarii studiilor de impact. Comisia este
invitata de a propune noi acte legislative, sa dezvolte
metode care sa vina n sprijinul politicilor de mediu si
de mbunatatire a tehnologiilor industriale. Statele
membre sunt invitate sa coopereze n vederea dezvoltarii tehnologiilor de mediu si sa promoveze protectia mediului.
Key words: competitiveness; European industrial area; environmental
protection; environmental policy; industrial policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, spatiul industrial european, protectia mediului, politica n domeniul mediului, politica industriala.
52000DC0265
Communication from the Commission Promoting sustainable
development in the EU non-energy extractive industry.
43
Comunicare a Comisiei: Promovarea dezvoltarii durabile n industria

extractiva ne-energetica a UE.
Continut:
Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile gene rale
de promovare a dezvoltarii durabile n industria
extractiva ne-energetica. Comunicarea prezinta contextul dezvoltarii durabile, problemele prioritare
pentru dezvoltarea durabila a industriei extractive neenergetice si actiunile ce vor fi ntreprinse de Comisie.
Key words: competitiveness; environmental impact; mining industry;
sustainable development; Community policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, impact asupra mediului, industria
miniera, dezvoltare durabila, politica comunitara.
2.4 Industria chimica

51996DC0187
Parliament and the Economic and Social Committee An Industrial
Competitiveness Policy for the European Chemical Industry: An
Example.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si
Comitetul Economic si Social O politica a competitivitatii industriale a
industriei chimice europene: studiu de caz.
Key words: chemical industry; competition policy; competitiveness
industrial policy.
Cuvinte cheie: industria chimica, politica n domeniul concurentei,
competitivitate, politica industriala.
44
2.5 Industria constructoare de masini

51994DC0380
Communication from the Commission Strengthening the competitiveness of the European machinery construction industry.
Comunicare a Comisiei: Cresterea competitivitatii industriei europene
constructoare de masini.
Data publicarii: 25.10.1994
31995Y1219(01)
Council Resolution on the 27 th of November 1995 on the
strengthening of the competitiveness of the European mechanical
engineering industry.
Rezolutia Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind cresterea
competitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice.
Publicatia:
OJ C 341 19.12.1995 p.1
Continut:
Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei Consolidarea competitivitatii industriei mecanice europene
si de intentia acesteia de a prezenta un plan de actiune
de diseminare si implementare a comunicarii si cere
statelor membre sa creeze un climat favorabil dezvoltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea ca
pol de atractie pentru amplasarea ntreprinderilor de
masini si echipamente, sa ncurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea personalului calificat si sa sprijine
initiativele de cooperare bazate pe avantajul reciproc,
acordnd o atentie deosebita dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii. Prin rezolutie, Consiliul cere
Comisiei sa tina cont de necesitatile de cercetare si
dezvoltare din domeniu si sa promoveze dezvoltarea
capacitatii de adaptare la schimbarilor intervenite n
industrie, sa promoveze cadrul legislativ necesar
functionarii pietei interne si sa implementeze programe integrate de dezvoltare a ntreprinderilor mici si
mijlocii, declarndu-si intentia de a disemina si
45
implementa masurile incluse n rezolutie.

mechanical
engineering;
European
Union;
competitiveness; Community programme; industrial
cooperation.
Cuvinte cheie: industrie mecanica, Uniunea Europeana, competitivitate,
program comunitar, cooperare industriala.
Key words:
2.6 Industria aerospatiala

51997DC0466
of the Regions - The European aerospace industry Meeting the
global challenge.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria aerospatiala
europeana. ntmpinarea provocarii globale.
Key words: aerospace industry; competitiveness; research and
development; satellite communications; space policy.
Cuvinte cheie: industria aerospatiala, competitivitate, cercetare si
dezvoltare, comunicatii prin satelit, politica spatiala.
2.7 Industria aeronautica
51992DC0164
Communication from the Commission to the Council - The European
Aircraft Industry: First assessment and possible Community actions
Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Industria aeronautica europeana.
Prima evaluare si posibile actiuni comunitare.
Data publicarii:
29.04.1992
46
2.8 Industria de aparare

51997DC0583
of the Regions - Implementing European Union strategy on defencerelated industries.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Punerea n aplicare a
strategiei Uniunii Europene privind industriile legate de aparare.
Data publicarii:
04.12.1997
2.9 Industria constructiilor

51997DC0539
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committe
of the Regions - 'The competitiveness of the construction industry'.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industriei
constructiilor.
Key words: building industry; competition policy; competitiveness;
labour market; public works
Cuvinte cheie: industria constructiilor, politica n domeniul concurentei,
competitivitate, piata muncii, lucrari publice
2.10 Industria textila
51995DC0447
of the Regions - The Impact of International Developments on the
Community' s Textile and Clothing Sector.
47

Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Impactul evolutiilor pe plan
mondial asupra sectorului comunitar al textilelor si mbracamintei.
51996DC0210
of the Regions - The competitiveness of subcontracting in the textile
and clothing industry in the European Union.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea
subcontractarii n industria textila si a mbracamintei n Uniunea
Europeana.
Key words: competitiveness; small and medium-sized businesses;
sub-contracting;
textile
industry;
Community
programme.
Cuvinte cheie: competitivitate,
ntreprinderi
mici
si
mijlocii,
subcontractare, industria textila, program comunitar.
51997DC0454
of the Regions - Plan of action to increase the competitiveness of the
European textile and clothing industry.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Planul de actiune pentru
cresterea competitivitatii industriei textile si a mbracamintei.
Key words: clothing industry; competitiveness; textile industry;
Community industrial policy; European industrial area.
Cuvinte cheie: industria de mbracaminte, competitivitate, industria
textila, politica industriala comunitara, spatiul industrial
european.
48
2.11 Industria siderurgica

51998DC0220
Communication from the European Commission to the Council, the
European Parliament and the ECSC Consultative Committee on a
global approach to promote regional and social conversion and to
facilitate industrial restructuring in the Central and Eastern
European Countries: the case of steel.
Comitetul Consultativ CECO privind solutiile cuprinzatoare pentru
stimularea transformarilor regionale si sociale si favorizarea restructurarii
industriale n statele din Europa Centrala si Rasariteana: cazul otelului.
Key words: industrial conversion; industrial restructuring; iron and
steel industry; socio-economic conditions; CEEC.
Cuvinte cheie: conversie industriala, restructurare industriala, industria
siderurgica, conditii socio-economice, statele din Europa
Centrala si Rasariteana.
51999DC0453
Parliament and the ECSC Consultative Committee - The state of the
competitiveness of the steel industry in the EU
Comitetul Consultativ CECO: Situatia competitivitatii industriei
siderurgice n UE
Key words: competitiveness; industrial cooperation; iron and steel
industry; third country; ECSC.
cooperare
industriala,
industrie
siderurgica, stat tert, CECO.
49
2.12 Industria constructiilor navale

51997DC0470
of the Regions - Towards a new shipbuilding policy.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Catre o noua politica a
constructiilor navale.
Key words: aid system; competitiveness; research and development;
shipbuilding; shipping policy.
Cuvinte cheie: sistem de ajutoare, competitivitate, cercetare si
dezvoltare, industrie navala, politica transporturilor
maritime
2.13 Industria constructoare de autovehicule
51995DC0689
European Parliament - A community strategy to reduce CO 2
emissions from passenger cars and improve fuel economy.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Strategia
comunitara de reducere a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor de
pasageri si de mbunatatire a economisirii de combustibili.
51996DC0327
of the Regions - European Automobile Industry.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria europeana
constructoare de autoturisme.
50

Key words: competitiveness; industrial research; motor industry;
production; Community industrial policy.
cercetare
industriala,
industria
motoarelor, productie, politica industriala comunitara.
51996DC0248
Communication from the Commission to the European Parliament
and the Council on a future strategy for the control of atmospheric
emissions from road transport taking into account the results from
the Auto/Oil Programme
Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu asupra
viitoarei strategii privind controlul emisiilor atmosferice provenite din
transportul rutier, n lumina rezultatelor Programului Auto/Petrol
Key words: atmospheric pollution; die sel fuel; motor fuel; oil
pollution; Community programme.
Cuvinte cheie: poluare atmosferica, combustibil diesel, combustibil
pentru motor, poluare petroliera, program comunitar.
2.14 Industria farmaceutica
51993DC0718
European Parliament on the outlines of an industrial policy for the
pharmaceutical sector in the European Community.
Comunicarea Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European privind
liniile generale ale politicii industriale privind sectorul farmaceutic n
Comunitatea Europeana.
31996Y0508(01)
Council Resolution on the 23 rd of April 1996 designed to implement
the outlines of an industrial policy in the pharmaceutical sector in the
European Union.
51
Rezolutia Consiliului din 23 aprilie 1996 proiectata pentru implementarea

liniilor generale ale politicii industriale n sectorul farmaceutic n
Uniunea Europeana.
Publicatia:
OJ C 136 08.05.1996 p.5
Continut:
Consiliul subliniaza importanta cooperarii n
industria farmaceutica, a cercetarii si dezvoltarii n
domeniu si a garantarii proprietatii intelectuale ca si
rolul ntreprinderilor mici si mijlocii si a Agentiei
Europene de Evaluare a Produselor Medicinale, a
cooperarii cu terte state si invita statele membre sa
continue punerea n practica a obiectivelor politicii
industriale n sectorul farmaceutic.
Key words: pharmaceutical
industry;
competition;
industrial
restructuring; research and development; drug
surveillance; intellectual property.
Cuvinte cheie: industria farmaceutica, concurenta, restructurare
industriala, cercetare si dezvoltare, supravegherea
medicamentelor, proprietate intelectuala.
51998DC0588
Communication from the Commission on the single market in
pharmaceuticals.
Comunicarea Comisiei privind piata unica a produselor farmaceutice
Key words: biotechnology; free movement of goods; pharmaceutical
industry; pharmaceutical product; EC internal market.
Cuvinte cheie: biotehnologie, libera circulatie a marfurilor, industria
farmaceutica, produs farmaceutic, piata interna a CE.
2.15 Tehnologia informatiei si comunicatiilor
51997DC0152
52
of the Regions - 'The competitiveness of the European Information

and Communication Technologies (ICT) Industries'.
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industriilor
europene din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
Key words: action programme; competitiveness; information
technology; international competition; market.
Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, tehnologia
informatiei, concurenta internationala, piata.
31998H0560
98/560/EC: Council Recommendation on the 24 th of September 1998
on the development of the competitiveness of the European
audiovisual and information services industry by promoting national
frameworks aimed at achieving a comparable and effective level of
protection of minors and human dignity.
Recomandarea nr. 98/560/CE a Consiliului din 24 septembrie 1998
privind dezvoltarea competitivitatii industriei europene a serviciilor
audiovizuale si de informare prin promovarea masurilor nationale care sa
conduca la obtinerea unui nivel comparabil si eficient al protectiei
minorilor si demnitatii umane
Publicatia:
OJ L 270 07.10.1998 p.48
Continut:
Consiliul recomanda statelor membre sa suplimenteze
cadrul legislativ de protejare a minorilor si a
demnitatii umane n domeniul audiovizualului si a
serviciilor de informare, invitnd industria de
audiovizual sa coopereze si sa dezvolte coduri de
conduita care sa protejeze minorii si demnitatea
umana. Comisia este invitata sa furnizeze
instrumentele financiare necesare de implementare a
cadrului legal national necesar de protejare a
minorilor si demnitatii umane, sa ncurajeze
cooperarea internationala si schimbul de experienta si
53
sa dezvolte o metodologie de evaluare a masurilor

ntreprinse n domeniu. Anexa prezinta liniile
indicative de implementare, la nivel national, a
cadrului legislativ de protejare a minorilor si a
demnitatii umane.
Key words: administrative cooperation; approximation of laws;
competitiveness; infancy; information policy; European
audio-visual area.
Cuvinte cheie: cooperare administrativa, armonizarea legislatiilor
nationale, competitivitate, minor, politica de informare,
zona audio-vizuala europeana.
2.16 Industria reciclarii deseurilor
51998DC0463
Parliament and the Economic and Social Committee - The
competitiveness of the recycling industries.
Comitetul Economic si Social: Competitivitatea industriilor de reciclare a
deseurilor.
Key words: action programme; competitiveness; recycling of waste;
recycling technology; waste management.
Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, reciclarea
deseurilor, tehnologie de reciclare, gestionarea
deseurilor.
2.18 Industria de prelucrare a lemnului
51999DC0457
of the Regions - The state of the competitiveness of the EU forest54
based and related industries.

Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Situatia competitivitatii
industriilor forestiere europene si a industriilor conexe.
Key words: competitiveness; wood industry; EC internal market
Cuvinte cheie: competitivitate, industria lemnului, piata interna a CE
2.19 Inovarea
52000DC0567
European Parliament - Innovation in a knowledge-driven economy
Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Inovare
ntr-o economie bazata pe cunoastere.
Data publicarii:
20.09.2000
Continut:
Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile generale
ale politicii de valorificare a inovatiei, necesare industriei europene de a deveni mai competitiva, fiind o
componenta de baza a politicii ntreprinderilor si un
obiectiv major al politicii n domeniul cercetarii. Comunicarea stabileste obiectivele politicii de valorificare
a inovatiei (coerenta politicilor de inovatie, cadru legal
permisibil, ncurajarea crearii ntreprinderilor,
mbunatatirea interfetelor n sistemele de inovatii,
deschiderea societatii spre inovatii), ca si prioritatile si
actiunile ce pot fi ntreprinse. Anexa stabileste un set de
indicatori de evaluare a performantei europene n domeniul inovatiei.
Key words: business policy; economic policy; innovation;
investment; research policy.
Cuvinte cheie: politica afacerilor, politica economica, inovatie,
investitie, politica n domeniul cercetarii.
55

15 Politica Industrial A

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

15 Politica Industrial A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POLITICA INDUSTRIALA

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,

Autoritatea pentru Administrarea Participatiilor Statului

Actele normative adoptate la nivel comunitar

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter

II. Politica industriala n cadrul Uniunii Europene

Europeana a Carbunelui si Otelului si Comunitatea Europeana a Energiei

pe care Comunitatea trebuie sa le ntreprinda pentru realizarea obiectivelor

2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene

Denumirea de Consiliu European a fost utilizata pentru reuniunile sefilor de state si de

Astfel, dintr-o activitate relativ marginala, constnd n adoptarea anevoioasa

Adoptnd cartea alba a Comisiei Europene privind Cresterea,

3. Principalele politici industriale sectoriale

Responsabilitatile sporite i permiteau, pe de o parte, sa reglementeze piata

Belgia, Franta, R.F. Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.

tocmai fusese creata prin transformarea GATT. Acest lucru a implicat

tica europeana, care nsa poate fi valorificata numai prin rationalizarea

de fabricatie japoneza pe piata interna unica (declaratia comuna a

Romnia n procesul de adaptare la exigentele

n rapoartele anuale publicate n perioada 19982002 privind stadiul

domenii s-au ntregistrat progrese, autoritatile au abordat si pus n aplicare

Un progres incontestabil a fost nregistrat n domeniul restructurarii

2. Obiectivele politicii industriale a Romniei

3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici

Dezvoltarea cooperarii industriale, prin identificarea si aplicarea

Prioritatile majore pe termen scurt sunt: accelerarea ajustarilor structurale

4. Aplicarea politicii industriale n Romnia

Constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea

mbunatatirea mediului de afaceri

Constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea si monitorizarea

Adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si

Accelerarea procesului de privatizare

Instituirea administrarii speciale n perioada de privatizare la

Atragerea investitiilor straine

nfiintarea Agentiei Romne pentru Investitii Straine ca unica

Cresterea competitivitatii produselor industriale

Adoptarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor industriale.

Sprijinirea activitatii IMM-urilor

Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1211/2001, a Fondului

n acest context, a fost ncheiat acordul stand-by cu Fondul Monetar

5.Actiuni pe termen scurt si mediu

Ministerul Industriei si Resurselor coordoneaza elaborarea Politicii

Avnd n vedere ca implementarea prevederilor Politicii industriale prin

Codul alocat actului normativ,

tematice n bazele de date

1 Acte cu caracter obligatoriu

2 Acte fara caracter obligatoriu

Community industrial policy; competitiveness; economic

Cuvinte cheie: competitivitate, investitie, industrie prelucratoare, state

2.3 Mediul nconjurator si industria

Comunicare a Comisiei: Promovarea dezvoltarii durabile n industria

2.4 Industria chimica

2.5 Industria constructoare de masini

implementa masurile incluse n rezolutie.

2.6 Industria aerospatiala

2.8 Industria de aparare

2.9 Industria constructiilor

Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul

2.11 Industria siderurgica

2.12 Industria constructiilor navale

Data publicarii: 10.07.1996

Rezolutia Consiliului din 23 aprilie 1996 proiectata pentru implementarea

of the Regions - 'The competitiveness of the European Information