Codul bunelor maniere

Bazele codului bunelor maniere se intrevad in antichitate cand s-a inventat un spatiu civic al
gestului (agora, forumul, teatrul), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un
accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi
exprima nobletea, perfectiunea spiritului; gesturile trebuiau sa urmeze o linie mediana, sa nu
fie nici domoale, nici foarte iuti - de fapt acesta si explica faimosul proverb roman:
mediocritas optima est.
Evul Mediu a venit cu o alta teorie gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau
interiorul persoa-nei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile sale, in timp ce in
exteriorul corpului, printr-o atitudi-ne disciplinata a gesturilor omul se poate modela, poate
deveni mai bun.
Deja se simte influenta pe care Divinitatea o avea asupra oamenilor - omul chiar daca
este lipsit intr-o conjunctura de compania umana, este totusi supravegheat in permanenta de
Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, care si el
ofera la randul sau oamenilor diferite semne.
Astfel, in acea societate in care se dorea crearea unei ordini bazata pe prezenta masiva
a Divinitatatii, alaturi de gestus, a aparut si signum datorita nevoii de miracole, de minuni a
acelor vremuri. Fireste functia ordonatoare, morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta
odata cu trecrea timpului si multe din gesturile care guvernau societatea in acea perioada au
capatat doar valenta metaforica.
Astfel, in zilele noastre suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai
reprezinta un instrument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc
de a comunica cu ceilalti, reprezinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua
contact cu ceilalti din jurul nostru fara agresivitate, de a trece prin lume fara a-i deranja pe
ceilalti.
Fata de antichitate si evul mediu, cand disciplina, ordinea, ierarhia erau impuse de respectul
acordat formei, spiritului, ratiunii, se intrevede deja o schimbare in sensul ca accentul se muta
pe materie, corp, pasiune.
Astfel, Descartes in studiile sale despre pasiunile sufletului, trage concluzia ca ca nu
sufletul le intretine, ci pasiunile sunt ceea ce sufletul sufera si suporta, iar Pascal intr-o
maniera asemanatoare sustine ca pasiunile iubirii sunt sentimente si ganduri care apartin
propriu-zis spiritului desi sunt ocazionate de corp.
Fara indoiala, in societatea contemporana nu pot exista sentimente si relatii bazate pe
dragostea autentica pe care ne-o dorim fiecare dintre noi daca cei implicati in actul emotional
nu tin cont de ceea ce noi numim codul bunelor maniere. Respectarea acestuia se constituie
intr-o premisa fundamentala pentru intretinerea unei relatii sentimentale profunde si ca atare
va recomand tuturor sa tineti cont de aceste mici sfaturi care chiar daca nu va vor garanta
succesul in dragoste se vor constitui totusi intr-un sprijin puternic in formarea personalitatii
voastre. Mult succes !
La telefon...
este necuviincios a se telefona inainte de 10 dimineata, intre orele 13-17 si dupa ora 21, cu
exceptia celor apropiati, carora le cunosti programul.

b. o convorbire conventionala nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

c. urmeaza obligatoriu treptele urmatoare: - Alo, familia...? (Asteapta comfirmarea). - La
telefon este....(zi-ti neaparat numele, nu formule de genul "un prieten" sau o alta forma
evaziva). Si continua imediat: "As dori sa vorbesc cu..." (numele celui solicitat). Urmeaza apoi
cu"Deranjez cumva?" Daca-ti zice "Da", intreaba politicos cand ai putea reveni, altfel, treci
direct la subiect. Fii precis si nu te intinde. Nu uita ca timpul costa! Si pe el si pe tine. Si unele
persoane sunt atat de delicate, incat nu vor indrazni sa te intrerupa.
d. nu esti dator sa asculti pe orice 'nauc'. Scuza-te politicos, dar ferm, dupa care, instiintandul ca trebuie sa inchizi telefonul, esti liber sa asezi receptorul in furca, chiar daca celalalt nu a
terminat.
Tinuta
a. pentru barbati, fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie,
barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un 'salbatic'. Fara argumente economice aici!
Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi cos-tisitoare faceti, doar pentru satisfactii
egoiste? Iar cand este vorba de altruism... Sa aveti grija si de firele de par din nas, al caror
aspect este de-a dreptul mizerabil.
b. oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata!
c. unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai
respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare sau
surubelnita este un indiciu de neam prost
d. dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si ingrijiti
stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si delasator.
e. mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este 'dinamita' curata pentru relatiile
sociale. Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta
persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci cu
apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se foloseste
doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie 'sa-ti ia nasul', mirosul
de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata cu apa si sapun,
nefiind sanatos), la nas, la picioare.
f. ciorapii se schimba oridecateori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand trebuie sa
te descalti si... pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei neindicand saracie,
ci... lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelas-tici, chiar daca sunt mai rezistenti. Pe langa
faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la macerarea pielii degetelor
de la picioare.
g. pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de ... trei
parale. Atat vor da si altii pe tine.
h. batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea trebuie
sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina "noutatea" din
batista. Gestul este incalificabil!
i. vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu se
ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din cele
trei- camasa, cravata, haina- trebuie sa aiba model.
j. se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana, nefiind
nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi.

k. expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in

batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis!
l. ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata.
m. pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni permise
doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice.
n. cand sezi, genunchii vor sta stransi - la femei, si mult apropiati la barbati. A se tine
genunchii "raschirati" se nu-meste nesimtire...

Salutul...in societate
punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte cu nici
un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis sfertul academic.
Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme,
niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea voastra de un timp
in plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta.
b. in vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva
decat flori. Si sa fie fara sot.
c. cand intri, manifestati intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu
te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul
oaspetilor este o jignire.
d. salutul verbal e ste insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu
zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana,
rosteste si un cuvant.
e. cel care intra intr-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul
pentru cei ce-i raspund cu intarziere.
f. este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei!
g. niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai mare
in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin excludere.
h. nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da
mana sezand vreunei femei.
i. stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se intind
doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei celuilalt si nu
se tin tepene. Daca cineva manan-ca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca altul iti intinde
mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita stransul mainii din
respect pentru el si din motive igienice.
j. cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa cand
celalalt e cu mainile goale.
k. prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul.
l. daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa
accepte.

Daca discuti cu cineva...

Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat in
dimineata. aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse, pinguini si
alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decit din poze, televiziune sau dintr-un film
documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neintrerupt intreaga seara?
b) Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu Eu si Am... . V-ar pune intr-o lumina
nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul pamantului.
c) Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati generalizarile. Un
caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept.
d) Vorbirea iute, muscarea terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi idei, fie
ea chiar geniala, con-versatia taraganata, afectata - toate duc la rezultate sigure:
* daca sunteti gazda oaspetii se scuza si va parasesc in graba; e tirziu, sunt obositi,
locuiesc departe, se scoala devreme, copilul... ;
* daca sunteti invitat creati in jurul dv. un. vid; acest obicei repetat de citeva ori va creeaza
o faima de neinvidiat;
* daca sunt nevoiti sa va suporte cu prima ocazie au sa va evite. S-au imbolnavit. Sunt in
provincie. Fac o partida de pescuit...
e) Aveti incertitudini in privinta sensului unor neologisme?. Ocoliti-le si paziti-va de ele pina nu
le cunoasteti sensul real, felul si locul intrebuintarii. Dindu-le viata pocit, e1e vor inconjura
incaperea. , reintorcindu-se sub forma. jnor zimbete ironice sau chiar sub o infatisare mai
hada. De multe ori, in discutii, sint pomenite denumiri geografice, numele unor actori, scriitori
sau personalitati ale vietii publice mondliale. Nu cunoasteti pronuntia corecta? intrebati: Sa nu
va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot! Cu toate acestea ape1ati si la dictionar.
f) Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu intrerupeti vorbitorul.
Acest bruiaj fatis voluntar sau intimplator produce o impresie penibila. Cel intrerupt pierde
firul ideilor, se enerveaza, ii stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect! Stapiniti-va
suvoiul ideilor si cascada argumentelor pina la sfirsitul frazei. Caci nu e fraza sa nu aiba...
capat. Atunci expuneti-va parerea linistit.
g) Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si intr-o problema minora? Atunci nu
fiti crud, ironic si violent in exprimare si formulare. Menajati femeile si varstnicii de astfel de
iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm santeti mai degraba ascultat,
caci limba dulce, mult aduce!
h) In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochi, privirea in laturi sau aiurea creeaza
impresia de om nesincer sau distrat;
i) In formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca auxiliare
degetele, mainile sau uneori chiar picioarele.
j) Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta. Demonstratia
se cladeste cu argu-mente logice, rationale.
k) Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti indeplini; veti fi
socotit un om usuratic etc.;
l) Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sinteti sigur, dar nu e
recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori;
m) Adversarul a avut mai multe argumente; in plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost
invins pe campul de bataie al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om
jignit. Intrerupeti discutia politicos sau - ceea ce e mai greu - lasati-va convins.
n) In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu inseamna
incultura sau prostie ci, taria personalitatii.

o) Cand esti intr-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu intai, fiind insa atent sa
prinzi momentul de a-i da cuvantul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important.
p) Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin pretenerului de
conversatie sau vreunei per-soane mult apropiate acestuia ("De ce boala sufera sotul tau?";
"Cum n-ai luat examenul?"; "N-aveai decat un an de la casatorie, ai si divortat?").
q) Ocoleste orice forma de barfa. N-o rosti si nici n-o asculta!
La masa...
nimeni nu pune mana pe lingura si nu serveste inaintea gazdei.
b. ia numai din ce esti invitat sa servesti.
c. nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera.
d. nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor intelege ca esti un mare
egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce iti cade ''la sorti''.
e. nu privi in farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu
baga in seama, ci fa-te ca nu vezi.
f. sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand.
g. cutitul, daca e folosit, il vei manui numai cu mana dreapta, iar furculita doar cu stanga.
Atentie, in nici o imprejurare, cutitul nu se transforma in ''furculita'' ducandu-l la gura. Asta se
face doar la camp...
h. stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe
marginea lui.
i. coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cat mai stranse langa corp. De marginea mesei se
sprijna doar in-cheieturile, aproape de farfurie.
j. nu folosi in veci tacamul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul
comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este groaznic
sa lingi tacamul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc.
k. nu e ingaduit sa te intinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este langa platou
sau cosul de paine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa provizii, ia
cel mult doua felii de paine.
l. mananca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mancatul zgomotos te
descalifica.
m. painea se serveste cu mana, niciodata cu furculita; caci se poate intampla ca furculita cu
care ai mancat sa atinga si urmatoare felie. Ce rusine ar fi...
n. nu te sterge la gura cu painea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu ai
servetel, roaga gazda sa-ti dea unul.
o. degetele nu se baga niciodata in farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a linge
degetele.
p. se mamanca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face farfuria
"luna" cu o bucata de paine.
r. nu se toarna niciodata intr-un pahar care nu este complet gol.
s. samburii nu se scuipa in farfurie, prin cadere libera si nici in pumn (ultima metoda se
practica doar in aer liber), ci se pun in lingurita adusa langa buze, apoi in farfurioara, unul
cate unul.
t. interzis a se clati gura cu ultima sau penultima inghititura de bautura, oricare ar fi ea.

u. daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile, pentru
a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas, nimeni
nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa spalatul
mainilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramane urme pe ea. Ai grija, sa nu se simta ca ai
trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt.
In ospetie...
Ospetia este de multe feluri. Cum ne comportam in asemenea ocazii? Cauti sa fii punctual.
Suni. De obicei, sta-panul casei deschide usa. Sa tinem minte ca suntem in vizita si desi
oamenii declara ca prima impresie nu-i determi-nanta, nu suntem obligati sa-i credem.
Trecem pragul sufrageriei fara tigara in coltul gurii si nu o aprindem nici in hol. O revizuire
fugitiva a tinutei. Intram. In prirnul rind salutam pe stapina casei. In cazul cand e ocupata,
asteptati. Apoi, ea va prezinta oaspetilor. Cum au loc prezentarile? Barbatii sunt prezentati
femeilor, tinerele doamnelor si tinerii virstnicilor. Pe vremea valsu-lui, unele calciie se
ciocneau amintind de ofiterii de cavalerie. Astazi, o usoara aplecare e suficienta.
Evitati micile si neplacutele incidente ale prezentarilor. S-ar putea, in cazul ca sunt multe
persoane prezente, sa fiti recomandat de doua ori aceleiasi persoane. Nu este o tragedie.
Unele persoane le-ati cunoscut anterior. Puteti sa le dati mina. Fata de cei prezentati, nu
intrebuintati insipidul si formalul: Imi face placere! caci abia ati cunoscut oas-petele
respectiv. Dupa dv. sosesc noi invitati. Alte prezentari. Daca sinteti barbat, va sculati in
picioare. Fata de barbati, femeile ramin sezind, chiar cele tinere. S-ar putea ca printre invitati
sa descoperiti pe cineva care nu v-a fost sau caruia nu i-ati fost prezentat. Barbat fiind, iar
persoana respectiva de sex feminin, nu asteptati interventia unei terte persoane. Spuneti-va
numele linistit. E decent ca femeia sa va raspunda in acelasi mod. Nu e suficienta simpla
intjn-dere a miinii si un zimbet de circumstanta.
Daca se ofera mincaruri reci, atunci fiecare se serveste dtipa gust, fantezie si pofta. Cautati
sa nu va umpleti far-furia si s-o lasati pe jumatate consumata. In tarile nordice o astfel de
comportare este considerata ca dubla jignire: a gazdei si a bucatelor. Noi adoptam o tinuta
asemanatoare. Paharelele cu bauturi, deci cele de tuica, coniac etc. nu se ciocnesc. O simpla
ridicare insotita de incetatenitul Noroc sau Sanatate, pronuntat fara gura plina, e tocmai ce
se cere. Gazda va imbie sa-i gustati bunatatile. Multumiti-i si daca i-ati calcat pragul intiia data
sau chiar al casei fiind, dar observind innoiri, un tablou, o mobila, un covor nu ezitati sa va
exprimati admiratia fata de gustul alegerii. Va asiguram ca va ramine incintata.
Se obisnuieste si invitarea la cina. De aici decurg anumite obligatii in plus. Asezarea
oaspetilor la masa - se servesc mncaruri calde - nu se face la intimplare. Daca avem oaspeti
putini, stapina casei le indica locul. Primul este invitat ca sa ocupe loc oaspetele de seama, in
virsta, sau cel ce vine mai rar. Atentie! Ocupa loc femeile, iar apoi, intercalati, barbatii. Toata
lumea a ocupat loc. Nu e cazul sa va puneti coatele pe masa, nici sa va sprijiniti capul in
palme. Plictisit, asteptind, nu incepeti reforma tacimurilor. Lasati-le unde au fost puse. Nu
cautati cusururi in asezarea mesei si mai ales nu le comunicati vecinului de masa. Nu
obisnuim sa adoptam o tinuta rigida, rece si distanta in asemenea prilejuri. In asteptarea
bucatelor bineinteles puteti conversa. Indreptati-va spre subiectele agreabile, subiecte ce pot
interesa. Nu conversati nici cu cei din celalalt capat al mesei. E incomod. Procedeul sufera si
de alt dezavantaj. Daca spuneti lucruri inexacte, puteti fi corectat. Pacat, va piere pofta de
mancare! Apare insa stapinul casei. Daca invitatii sint numerosi sau spatiul nu permite, nu
serveste decit pe cei mai apropiati. O sarcina dificila, dar nu imposibila de indeplinit este

aceea de a veghea ca oapetii sa nu se plictiseasca. Un cod al bon-ton-ului tiparit in tara lui

Jbsen pomeneste: oaspetele nu ataca nici filozofia, nici re1igia, ci gusta bucatele. Cel curios
e mai apreciat decit cel savant.... Daca intimplarea a facut ca doi straini sa stea unul linga
altul, stapinul casei se poate scula si apropia de ei, ajutindu-i sa lege o conversatie. Pot
surveni mici accidente, e adevarat, neplacute. O furculita cade sub masa, se rastoarna un
pahar, ne patam pantalonii cu sos. Vom primi alta furculita. Un servetel poate suge vinul
rasturnat. Va cereti neaparat scuze pentru neindeminarea dv. Nu inseamna insa sa pomeniti
toata seara acest lucru. Ajunge o data si sincer.
Tinuta noastra in timpul mesei, chiar daca nu este teapana ca a unui pair englez, poate fi
decenta. Coatele le tinem apropiate de corp. Daca au fost puse mai multe tacamuri decit
cunostintele noastre gastronomice, sa nu ne pripim. Cineva, mai priceput, tot are sa dea
tonul. Cautam sa-l urmam fara sa atragem atentia. Nu bem cu gura plina. Ne-a placut un fel
de mincare? Putem cere linistit inca o jumatate de portie. Nu ne lamentam daca sintem
instiintati ca s-a epuizat. Nu facem glume in acest sens.
Daca vizita are loc in cursul saptamnii si printr-o intamplare sinteti liber a doua zi, ginditi-va
la ceilalti. Nu transformati placerea vizitei intr-o tortura a celor prezenti. Luati-va la revedere,
multumiti pentru cele oferite la timp. Motivati pozitia dv. cu argumente demne de crezare. Veti
fi apreciat pentru sinceritatea aratata.