Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. NOTIUNI GENERALE
agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea
pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii
Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale
si era necesara refacerea lor.
In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si
Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a
necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si
tinerea unor registre de evidenta.
In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau
harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea
erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate
pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea
colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea
unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea
rotirea (groma).
In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se
inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta
perceperii impozitelor.
In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu
organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate
probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano.
Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si
in Anglia, Elvetia, Lituania,etc..
Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din
perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale,
masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.
Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920,
cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie
austriaca.
Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor,
registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru
ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta
topografica a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub
Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg,
cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic.
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin
urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200,
1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara
hartilor militare 1:28800).
5
>
Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ
general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si
privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.
Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei
adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si
completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si
completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute
fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care
cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra
terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,
Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor
detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia
juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de
propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000.
8
Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il
constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura
cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile
unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca
institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si
Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate!
Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si
controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si
metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si
cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la
autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de
specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat
locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate
bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul
public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar
tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor
contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la
utilizarea unui sistem fiscal modern.
I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA,
LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE
Defmitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate,
indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.
Caracteristici: Cadastrul general are caracter:
* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului,
indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ;
* unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;
10
11
Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei
aspecte ale acestuia.
a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
* stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor
administrative (comune, orase, municipii);
*
identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
* delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a
parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de
posesorii acestora;
* efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;
* intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;
* numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe
intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal;
12
13
Cadastrele de specialitate
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica
din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii
de activitate, cu scopul administrarii lor rationale.
Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu
conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru
cadastrul general,
> Cadastrul agricol
Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor
agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,
panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.
> Cadastrul forestier
Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a
amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta,
consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se
executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea
rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.
> Cadastrul apelor
Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor
acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine
hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si
exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si
clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru
evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si
protectie a acestora.
> Cadastrul fondului imobiliar
Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,
specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura,
regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
> Cadastrul retelelor edilitare
Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare,
termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand
14
15
Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele
lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din
Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.
16
Generalitati
Pasuni (P)
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin
insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:
18
Fanete (F)
La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod
natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru
fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,
f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.
Vii (V)
In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:
a) vii altoite si indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii
impreuna mai sunt denumite si vii nobile;
b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi";
c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de
hamei se include in aceasta categoric de folosinta.
d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol:
plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.
Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca
livezi:
a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de
cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,
livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;
b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de
pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de
intretinere si recoltare;
19
vii
livezi
pasuni
fanete
paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera
A
V
L
P
F
PD
ape curgatoare
HR
22
ape statoare
cai de comunicatii rutiere
cai ferate
curti si curti cu constructii
constructii
terenuri neproductive si degradate
HB
DR
CF
CC
C
N
constructii de locuinte
constructii administrative si social- culturale
constructii industriale si edilitare
constructii anexe
CL
CAS
CIE
CA
23
24
in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat
de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:
*
*
30
31
33
34
Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din
elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale
comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si
albastru pentru hidrografie.
Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.
Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin
extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la
plotter.
Planul cadastral de ansamblu
Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine
prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a
intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.
Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu,
sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativteritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una
dintre scarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000
35
36
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
37
*
*
*
Definiii i clasificri
Drumuirea este o metod de ndesire a reelei geodezice
n
vederea determinrii coordonatelor punctelor de detaliu din
teren.
Drumuirea este o linie poligonal frnt, n care poziia
reciproc a punctelor este determinat prin msurarea
distanelor
dintre punctele de frngere i prin msurarea unghiurilor n
punctele
de frngere ale traseului poligonal.
Clasificarea drumuirilor se poate face:
1. n funcie de numrul punctelor de sprijin
- drumuire sprijnit la capete pe puncte de coordonate
cunoscute
- drumuire sprijinit la capete pe puncte de coordonate
cunoscute i orientri
- drumuire cu punct nodal cte dou puncte de
coordonate cunoscute la captul fiecrei drumuiri i un
punct de sprijin pentru viz din punctul nodal
- drumuire n vnt un punct sau dou de coordonate
cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii
2. n funcie de forma traseului poligonal
- drumuiri ntinse se pornete din dou puncte de
coordonate cunoscute i se oprete pe alte dou puncte
de coordonate cunoscute
- drumuiri n circuit nchis se pornete din minim dou
D(X,Y)
A(X,Y)
1-2
C=n (X,Y,H)
B=i(X,Y,H)
*l-2
*2-3
Vl.n
Figura 1.
Elementele masurate pe teren:
i - unghiurile orizontale
i - media unghiurilor de panta
li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire
39
Etape de calcul:
I. Calculul distantelor orizontale
dij = lij * cos o ij
1. Calculul orientarilor
a). Calculul orientarilor laturilor de spijin
AY
AXCD
b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire
(transmiterea orientarilor)
0; = 00 + <y,
200s 0; = 0, +
a)7 200s
2. 1
2
' - ;, 200^
>
44
a) Procedeul analitic
Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care
marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se
porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate
scrie:
x
0
X2 Y2
X3 Y3
Figura 2.
Se dezvolta determinantul dupa coloana 1:
2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- Yi) + X3(Yi-Y2)
Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata:
2S= Xi(Yi+1 Yi-1 )
Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta:
2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2- Xl)
Situatii frecvente:
- dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in
interiorul sau in exteriorul acesteia.
dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului
suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara");
detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate
impus (detasare ,,proportionala").
Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare
(calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren.
La birou se executa:
- determinarea suprafetelor;
- calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri,
distante);
- efectuarea detasarii propiu-zise.
46
Metode folosite:
1. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment);
b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la
intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren)
2. grafice - pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari
mari.
Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea
proiectului pe teren.
Formula
generala
a
detasarilor,, proportionate ",,paralele " si
,,perpendiculare " - procedeul analitic
Figura 3
Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor
determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel;
fXN = XD+/?2(XC -XD) |
YN=YD+A(YC-YD )'
XM=XA+A(XB-X
47
DC
A=
- n . 9 <f
-n-S
AMD ~ M "ABD>
=:
A n
AMN ~
==
Pt ' <J;
(2)
S =
"ANMD
(3)
i'
'ANBD
Pi '
Pi '
^ANBD = P2 '
Pi ' Pi '
'ACBD
(5)
(6)
ACBD
ABD
48
Detasari "paralele"
(1)
") **
S'D
pr-2-a + =
0
1
' E A-E
A-B
Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu E tinde catre zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu
A2
49
J.-A
A *
,
i
A'i .B y\
b) in functie de
B-E
A'
A 5-A
A
5-E
A-B
Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu
iA.A.
1 5-A
2r
B-E
sau
=0
=5. ,
A
2 B B-E +=0rt
s-E
A s
A-B
50
51
52
registrul de transcriere;
registru de inscriere;
53
actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se
pot ipoteca (contract de vanzare- cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se
renunta la aceste drepturi;
actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct,
uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturi;
54
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand
aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea
funciara.
Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui
proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei
localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui
teritoriu.
Registrul se intregeste cu:
registrul special de intrare;
planul de identificare a corpurilor de proprietate;
repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si
numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise;
indexul alfabetic al proprietarilor;
mapa cu cererile de inscriere.
Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt
denumite " drepturi tabulare". Acestea sunt:
dreptul de proprietate;
dreptul de superficie;
dreptul de uzufruct;
dreptul de uz;
dreptul de abitatie;
dreptul de servitute;
dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.
55
PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu
toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv:
numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate;
suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive;
amplasamentul si vecinatatile;
valoarea impozabila.
PARTEA II - a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate
informatiile privind drepturile inscrise, respectiv:
numele proprietarului;
actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si
mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
stramutarile proprietatii;
servitutiile constituite in folosul bunului imobil;
faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si
actiunile privitoare la proprietate;
orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a
sau a II-a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.
PARTEA III- a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile
privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv:
dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile
imobiliare,precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si
actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale;
orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la
inscrierile facute in aceasta parte.
Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea
sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului
imobil.
56