Universitatea de Medicin si Farmacie Nicolae Testemianu

Referat
la Stomatologia
Ortopedica
Croetele dentare

A efectuat studenta an II,gr.3201

Rusnac Cristina
Coordonator: conf.univ.Bajurea Nicolae

Croetele dentare
Unui croset ortodontic i se pot distinge, indiferent de tipul lui, trei portiuni:
a)

o portiune in contact cu zona de retentie utilizata, denumita ansa;

b)

o portiune elastica care ofera posibilitatea ansei sa depaseasca zona retentiva la

introducerea si scoaterea aparatului, denumita bucla;

c)

o portiune formata, de obicei, din 2-3 cuduri, realizate in cel putin doua uri, cu care
crosetul se fixeaza in baza aparatului, numita zona de retentie.

Croetele dentare sunt foarte numeroase i variate ca form, avnd rolul de a aciona n frnarea
nfundrii, desprinderii, deplasrii orizontale, basculrii i pendulrii protezelor scheletate,
stabilizndu-le pe cmpul protetic.
Dup tehnica de realizare croetele pot fi clasificate n:
croete din srm
croete turnate
croete mixte
croete fabricate
Croetele din srm
Croetele din srm au urmtoarele caracteristici:
au un contact linear cu dintele fiind foarte igenice
nu erodeaz smalul dentar dect n situaia n care captul liber al segmentului dentar nu
este rotunjit
sunt mai puin vizibile
sunt mai uor de confecionat
se pot activa uor
se nlocuiesc uor n caz de fracturare.
Croetele din srm reprezint elementele de stabilizare ale protezei pe cmpul protetic i se aplic
pe dinii stlpi,sub ecuatorul protetic.
Croetele sunt confecionate din srm de wipl elastic,cu diametrul de 0.6-0.8 mm sau din srm
de Au de 750 cu platin 120 aceasta fiind utilizat mai rar datorit preului ei foarte mare.
Aliajele inoxidabile de tip wipl conin fier aproximativ 70-72% i carbon 0.07%, formnd soluii
solide perfect omogene de fier i carbon numite aliaje austenitice. Coninnd fier oelul se oxideaz
cu uurin mai ales n mediul umed, motiv pentru care se adaug aliajului 18% crom i 8% nichel.
Pentru a mpiedica formarea carburii de fier i crom se adaug aliajului cantiti infime de
mangan, molibden, siliciu, tantal, titan care fixeaz i mai mult carbonul de aliaj, nepermindu-i
s realizeze legturi chimice cu fierul i carbonul.
Carbonul confer aliajului pasivitate fa de aciunea factorilor oxidani din cavitatea bucal, iar
nichelul i mrete maleabilitatea,ductilitatea i rezistena mecanic. Att cromul ct i nichelul
stabilizeaz structura fundamental austenitic a oelului.
Culoarea oelurilor inoxidabile este alb argintier,asemntoare cu cea a platinei.
Intervalul de topire este cuprins ntre 1375-1420C.
Duritatea: 160kg/mm (Brinell)
Avantajele acestor aliaje constau n faptul c sunt ieftine,putnd satisface asistena stomatologic
de mas,necesit procese tehnologice simple pentru transformarea n piese protetice, sub form de
srm prezint o elesticitate favorabil confecionrii croetelor,prin prelucrarea complet i

corect ofer un luciu favorabil igienei bucale,sunt deosebit de rezistente fa de aciunea oxidant
i coroziv a mediului bucal.
Elementele componenete ale croetelor din srm sunt:
a) Segmentul dentar se plaseaz pe faa vestibular a dintelui stlp n zona subecuatorial
retentiv. Cuprinde 2/3 din zona subecuatorial n sens m-d, are contact intim liniar cu esuturile
dentare de unde decurge faptul c reteniile alimentare sunt minime iar leziunile esuturilor dentare
sunt mici. Se dezactiveaz uor prin inseria i dezinseria protezei; poate fi activat empiric de ctre
medic;
b) Segmentul elastic sau intermediar difer de la un croet la altul,poate fi conceput cu forme
diferite S,Z,V, forma, grosimea i lungimea lui se coreleaz cu gradul de retentivitate al dintelui
stlp i cu valoarea parodontal a acestuia:
c) Segmentul terminal sau de fixare are forma specific de linie frnt, retentiv prevzut cu
retenii i modelat cu o ans final, aspect ce favorizeaz fixarea n placa protetic, de preferin pe
versantul oral al acesteia i nu sub dinii artificiali.

1.Croetul cervico-ocluzal deschis dental

Este indicat pe dinii stlpi care prezint coroane cu convexitate vestibular redus i n general
pentru toate formele de edentaie. Segmentul dentar activ este aplicat n zona subecuatorial pe 2/3
din faa vestibular a dintelui stlp. Extremitatea liber este orientat spre dinii restani,motiv
pentru care se numete croet cervico-ocluzal deschis dental. Subecuatorial,segmentul activ este
continuat spre muchia vestibulo-proximal dinspre edentaie. Pe faa proximal, bucla n V sau U
numit i umr este situat sub marginea ocluzal distal. De la acest nivel croetul este orientat
spre creasta alveolar prin segmentul retentiv care nu se fixeaz sub dinii artificiali ci n versantul
oral al eii protetice.
2.Croetul cervico-ocluzal deschis edental
Are traiect identic cu croetul cervico-ocluzal deschis dental numai c extremitatea liber a braului
activ este orientat spre spaiul edentat.
Croetul este indicat n edentaiile terminale cnd ntre dintele pe care se aplic i dintele vecin
exist un spaiu rezultat prin migrare.
Acest croet se opune desprinderii protezei prin agarea extremitii libere a braului pe
retentivitatea subecuatorial. El poate frna i bascularea prin desprinderea distal a eii
terminale.
3Croetul cervico-alveolar deschis edental
Are extremitatea liber orientat spre edentaie. Traiectul buclei este mezial spre edentaie,la
distan de mucoasa procesului alveolar de 0.5-1 mm.
Croetul este indicat pentru proteze terminale, avnd rolul de a frna desprinderea protezei prin
agarea braului activ de ecuatorul coroanei i de a frna bascularea prin desprinderea distal a
eii terminale.
Acest tip de croet, fiind aplicat n treimea cervical a feelor vestibulare ale coroanelor dentare,este
oarecum ascuns de buze i rmne n cea mai mare parte a cazurilor neobservat.
4.Croetul proximal cu patrice
Se recomand n regiunea frontal a arcadei, cnd dintele limitant al breei edentate este acoperit
cu o microprotez prevzut cu o mic patrice proximal. Patricea are forma de par, fiind legat
de coroan printr-un istm cu aceeai form. n aceast zon se aplic croetul cu forma de ans n

U. Acest croet frneaz desprinderea i nfundarea protezei i micrile de lateralitate i de

distalizare ale protezei. Este un croet fizionomic.
5.Croetul muco-alveolar
Acest roet nu prezint contact cu dintele deoarece se aplic pe mucoas. Este aezat pe mucoasa
versantului vestibular al procesului alveolar, dac acesta este retentiv. Se utilizeaz n edentaiile
biterminale maxilare pentru pacienii care-i expun n totalitate dinii n timpul vorbitului sau
rsului. Este realizat dintr-o ans dubl de srm de wipl n grosime de 0,7 mm i se plaseaz pe
versantul vestibular al procesului alveolar, la o distan de 0,5 mm de mucoas. Dezavantajul
acestui croet este c atunci cnd proteza se desprinde srma apas mucoasa provocnd pacientului
dureri.

6.Crosetul direct este foarte asemanator cu crosetul cervico - alveolar deschis dental. Se
confectioneaza din sarma de 0,60,8 mm diametru, elastica (. 2.16).

. 2.-l6 Crosete directe aplicate pe o

placa superioara.
Crosetul are urmatoarea alcatuire: o
portiune rectilinie, ansa, plasata sub
ecuatorul anatomic al dintelui in treimea
vestibulara de colet, o portiune paralela cu mucoasa gingivala bucala si o zona de retentie care este
cuprinsa in placa.
Zona de retentie utilizata este convexitatea vestibulara a dintilor laterali din treimea de
colet.
Caracteristici si indicatii: este utilizat atat in stabilizarea aparatelor ortodontice, cat si
pentru a preveni migrarea in zonele edentate a dintilor vecini breselor. Datorita faptului ca nu
impiedica infundarea aparatelor, ci numai desprinderea lor, este utilizat la stabilirea
mentinatoarelor de spatiu si mai putin la stabilizarea aparatelor ortodontice prevazute cu elemente
de actiune. El limiteaza mezial sau distal dintele sau sectorul de dinti asupra carora se exercita forte
de mezializare sau distalizare.

7.Croet ocluzo-interdentar Stahl

Mai este denumit si crosetul

ocluzo-interdentar sau crosetul in picatura (. 2.17). Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm
diametru, elastica.
. 2. 17 Crosetul Stahl; 1 - ansa; 2 - bucla; 3 - retentie.
Este alcatuit din :
-

o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica;

ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla, care incaleca arcada dentara prin nisa
masticatorie, reprezentand portiunea elastica a crosetului;
o zona retentiva, cu care crosetul se angajeaza in plasa.

Zona de retentie utilizata de crosetul Stahl este reprezentata de retentivitatea anatomica in

sens vertical a spatiului interdentar. Ansa crosetului se angajeaza in acest spatiu perpendicular pe
suprafetele dentare, fara a leza papila interdentara, iar bucla trebuie sa fie astfel echilibrata incat
sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara a traumatiza, insa, mucoasa jugala.
Caracteristici:
-

Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice.

Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul de ocluzie.

Necesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti vecini, de
preferinta in dentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in cea temporara.

Avand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iar repararea lui poate fi
executata si in cabinet.

Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada

antagonista, ducand la inaltarea de ocluziesau laterognatie, motiv pentru care se cere
studiu de model al ambelor arcade, in vederea plasarii corecte a crosetului.

Ca o particularitate in aplicarea unui croset trebuie mentionata situatia in care se

urmareste inaltarea provizorie a ocluziei. In acest caz, este posibila prelungirea ocluzala
a placii, asigurand in acest mod posibilitatea utilizarii aparatului ortodontic si dupa ce
obiectivul de inaltare provizorie a fost depasit. Acest lucru este posibil prin indepartarea
din baza placii a portiunii de pe suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma initiala.
Solutia are avantajul, fata de alte modalitati (gutiera), ca pastreaza o ancorare
permanenta de calitate foarte buna a aparatului.

Activarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zona mai retentiva, plasata mai
aproape de baza spatiului triunghiular
.
Realizarea crosetului Stahl incepe prin confectionarea ansei circulare, care este inchisa
treptat pana la obtinerea dimensiunii dorite. Perpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful
clestelui crampon se indoaie sarma astfel incat bucla obtinuta sa aiba inaltimea si dimensiunile
dorite. Se aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta se marcheaza pe coada crosetului
zona de pliere in placa (. 2.18).

. 2.-l8
Modul de realizare
a crosetului Stahl
In aceasta
varianta, capatul
sarmei care
creeaza ansa este
la distanta de
suprafata
vestibulara a
dintilor si poate
determina lezarea
mucoasei jugale.
Pentru a inlatura aceasta deficienta, s-a imaginat un croset Stahl cu ansa in forma de sfera plina
metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa jugala.
Acelasi efect poate fi obtinut realizand un croset Stahl cu ansa inversata. (. 2. 19A, B).

. 2.-l9 A Varianta originala, alaturi de ansa Stahl

preconfectionata.
.2.-l9 B Croset Stahl inversat; 1 - ansa; 2 - bucla; 3 - retentie.

8.Crosetul in delta

Este tot un croset ocluzo-interdentar ca si crosetul Stahl

utilizand aceeasi zona de retentie ca si acesta. Deosebirea dintre ele este la nivelul ansei, care este de
forma triunghiulara, asemanatoare literei grecesti delta (. 2.20). Ansa este plasata cu varful spre
spatiul interdentar si baza spre mucoasa jugala, sprijinindu-se cu cele doua laturi ale sale pe fetele
aproximale ale dintilor pe care se aplica. Aceasta dispozitie permite o angajare mai profunda a
ansei in spatiul interdentar, deci utilizarea unei retentivitati crescute, cat si realizarea unei bucle
elastice de dimensiuni marite, fara ca aceasta sa lezeze mucoasa jugala.
. 2.- 20. Crosetul in delta; 1 - ansa; 2 - bucla; 3 - retentie.
Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru, elastica si are aceleasi caracteristici ca si
crosetul Stahl.
Aspectele constructive si modul de realizare sunt evidentiate in . 2.21.

. 2.-21

Aspectul
crosetului in
delta: a de semiprofil a
ansei in spatiul
interdentar; b constructiva a
realizarii ansei
crosetului in

vedere
pozitiei
schema
delta

9.Croetul inelar JACKSON

Segmentul dentar ncercuiete coroana dintelui pe toate feele. Nu prezint extremitate liber.
Braul activ este situat subecuatorial pe faa vestibular a coroanei, apoi se continu cu dou brae

care urc spre faa ocluzal la nivelul crestelor marginale (meziale i distale), traverseaz arcada
prin niele masticatorii i ptrunde n baza protezei.
Pentru mrirea elasticitii acestui croet, Adams a adugat dou mici bucle la ntlnirea braului
vestibular orizontal cu cele dou brae verticale ale croetului. Croetul ADAMS este indicat n
edentaiile uniterminale i unilaterale pentru ancorarea protezei i se aplic pe dinii hemiarcadei
integre
Crosetul Jackson sau crosetul inelar
Se confectioneaza din sarma de 0,60,7 mm diametru, elastica.
Alcatuire:
-

o portiune centralaansadispusa subecuatorial, intim adaptata pe suprafata dintelui;

aceasta este prelungita de o parte si de alta cu doua bucle, care traverseaza ul de
ocluzie prin nisele masticatorii, se termina cu retentii si se fixeaza in placa (. 2.22).

. IV.2.-22. Crosetul Jackson; 1

ansa; 2 - bucla; 3 - retentie.
Zona de retentie utilizata este
retentivitatea anatomica vestibulara a
dintilor laterali din treimea de colet.
Caracteristici :
-

Blocheaza eruptia dintilor pe care se aplica, cat si deplasarile lor in sens aproximal;

Poate fi aplicat, deci, si pe dinti izolati;

Se utilizeaza, de regula, pe dinti definitivi;

Prezinta dezavantajul ca produce inclinarea orala a dintilor pe care se aplica, pierzand
retentivitatea si, deci, eficienta. Din aceste motive, este mai rar utilizat

10.Crosetul Adams
Este cunoscut sub denumirea de croset universal. Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm
diametru, elastica.
Este alcatuit din doua anse ovale, care vin in contact cu fetele aproximale ale dintelui, unite
vestibular cu o portiune de sarma rectilinie, la distanta de fata vestibulara. Cele doua anse se

continua in sens ocluzal, de o parte si de alta, cu cate o bucla, care traverseaza ul de ocluzie prin
nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa.
Zona de retentie utilizata este constituita de divergenta fetelor aproximale ale dintilor
laterali sau frontali (. 2.23).

. 2.2Crosetul
Adams; 1 ansa; 2 bucla; 3 retentie; 4 zona rectilinie
(dupa Adams).

Caracteristici:
-

Este foarte larg utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice.

Poate fi utilizat pe dinti laterali, si frontali, fiind singurul croset care asigura acest
lucru.
Se accidenteaza relativ greu, repararea se face numai pe model in laborator.
Portiunea de sarma rectilinie care continua cele doua anse vestibulareneavand nici
rol elastic, nici rol in stabilizarea crosetuluipoate prezenta mai multe forme, in functie
de necesitatile clinice (carlig, buton), (. 2.24 A, si B).

. 2.-.24 A, Variante ale

crosetului Adams (dupa
Adams).

. 2.-24.B. Variante ale crosetului Adams (dupa Adams).

-

De asemenea, la nivelul ei se pot suda diferite elemente auxiliare, cum ar fi:

tubusoare, arcuri s.a (. 2.24.C).

.2.-24.C Fixarea
pe portiunea
orizontala a
crosetului Adams
a unui carlig, in
vederea derotarii
sau a aducerii pe
arcada a unui
dinte.
1-

croset; 2-

carlig; 3-dispozitiv elastic.

-

Poate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade integre, monodentar sau pluridentar.

Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica.

In situatia utilizarii lui pe dinti frontali poate determina inghesuirea acestora.

Activarea se face prin coborarea anselor catre coletul dentar, cu plasarea acestora intr-o
zona mai ingusta a coroanei dentare, in sens meziodistal.

La aceasta forma de baza, autorul a mai descris

trei variante constructive pentru situatii clinice deosebite ( . 2.25 A si B).

. 2.-25. A Variante ale crosetului Adams; la nivelul dintilor in eruptie;

.2.-25 B. la nivelul
ultimilor 2 molari
pe arcada (dupa
Adams).
Crosetul
Adams de tractiune se
deosebeste de varianta initiala prin realizarea a doua tipuri de anse de tractiune. Astfel, exista
posibilitatea ca intre ansa meziala si cea distala sa se realizeze o prelungire in forma de deget de
manusa, orientata spre mezial sau distal in functie de sensul de tractiune urmarit. O alta
posibilitate este de a realiza la nivelul portiunii orizontale o ansa circulara care permite aplicarea
de tractiuni in ambele sensuri. Aceasta a doua posibilitate are avantajul sa poata fi utilizata si in
situatiile cu un sant vestibular putin adanc.
Semicrosetul Adams, spre deosebire de crosetul Adams, se angajeaza numai pe fata
meziala a dintelui, portiunea rectilinie vestibulara prelungindu-se cu bucla distala. Este destinat
situatiilor cand dintele distal celui pe care se aplica crosetul este in eruptie, permitand numai
utilizarea zonei retentive meziale.
Semicrosetul Adams accesoriu este reprezentat de jumatate dintr-un croset Adams, a
carui portiune rectilinie vestibulara se prelungeste pana la portiunea rectilinie a unui croset Adams
vecin, unde este fixat prin sudura. Aceasta completare permite utilizarea unui grup de dinti si
cresterea gradului de ancorare, deci a stabilitatii aparatului ortodontic.
Realizarea crosetului Adams poate fi obtinuta pe doua cai.
1.

Cu ajutorul unui cleste universal

Se obtine in primul rand o forma de U de dimensiunea M- D a dintelui pe care urmeaza sa

se aplice crosetul; in acel moment capetele sarmei se intorc la 180 de o parte si de alta rezultand la
cele doua extremitati ale portiunii rectilinii centrale cele doua bucle ale crosetului. Sarma este
rasfranta spre ocluzal astfel incat sa formeze buclele crosetului care traverseaza ul de ocluzie si se
fixeaza in placa. Ajustarea crosetului se face astfel incat buclele sa ia contact perpendicular cu fetele
aproximale ale dintilor, iar buclele sa se adapteze perfect punctelor de contact, astfel incat crosetul
sa nu produca inaltari
de ocluzie (. 2.25 C).

.2.-25 C 1 ansa; 2 - bucla; 3 retentie; 4 - portiune

orizontala.

2. Dupa obtinerea formei de U se utilizeaza un cleste specializat care permite intr-un

singur timp realizarea anselor cat si dimensionarea buclelor crosetului. In aceasta varianta buclele
sunt complet verticale, paralele cu axul dintelui iar normalizarea pozitiei se face prin ajustare (.
2.25 D).

.2.-25 D 1 - realizarea portiunii

orizontale; 2 - obtinerea anselor;
3 - realizarea buclelor; 4 adaptarea crosetului pe dinti.
11.Crosetul
Schwarz (crosetul in
sageata sau in trefla )
Este un croset
pluridentar putand fi aplicat pe 2, 3, 4 dinti. Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru,
elastica.
Denumirea sa provine de la forma ansei, care este romboidala, asemanatoare varfului unei
sageti.
Este alcatuit din :
anse romboidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar, unite la nivelul
mucoasei fixe prin portiuni orizontale, paralele cu aceasta, la 0,51 mm distanta;
crosetul iese din placa distal, la distanta de 12 mm de ultimul molar prezent pe
arcada, si patrunde din nou in placa printr-o bucla care traverseaza nisa masticatorie dintre canin
si primul premolar. Se fixeaza prin retentii in placa (. 2.26).

. 2-26 Crosetul
Schwarz; A vedere ocluzala;
B - vedere
vestibulara; C vedere
aproximala; 1 ansa; 2 - bucla; 3
- retentie; 4 zona rectilinie.
Planul
anselor este
cudat pe
diametrul mic al
rombului, astfel

incat prima portiune a ansei sa fie perpendiculara pe muchiile proximo-vestibulare ale spatiului
interdentar, iar cealalta portiune impreuna cu zonele de legatura sa fie paralele cu mucoasa fixa.
Cudarea anselor crosetului se realizeaza de obicei in cabinet cu ajutorul unui cleste special
si a fost numita impropriu activare. Ea are insa drept scop adaptarea intima a crosetului intre
formatiunile moi (mucoasa gingivala si jugala).
Zona de retentie utilizata este retentivitatea in sens vertical a spatiului interdentar.
Caracteristici:
-

Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor.

Se aplica in exclusivitate pe zonele laterale, in dentitia definitiva.

Datorita lungimii lui prezinta un grad de elasticitate ridicat, ceea ce determina o

actiune lenta si blanda pe zona de sprijin.

Crosetul Schwarz lasa suprafata ocluzala libera a zonei de sprijin, permitand

egresiunea acesteia. In acest scop, contactul dintre placa si arcada in zona laterala
trebuie redus la portiunea subecuatoriala dentara.

Prezinta multe plieri ale sarmei si se accidenteaza usor; repararea lui nu este posibila
decat in laborator.

Aceste numeroase indoituri creeaza zone retentive pentru alimente, ceea ce impune
o igiena deosebita, pe de o parte, iar pe de alta parte, limiteaza utilizarea aparatului in
timpul masticatiei.

Adaptarea, in principiu, a crosetului se face cu mana fara a utiliza clestele, iar daca
imperfectiunile depasesc aceste limite, este recomandabila refacerea lui in laborator.

Activarea se realizeaza prin coborarea si infundarea anselor in spatiul interdentar, mai

aproape de papila.
Realizarea crosetului incepe cu obtinerea anselor una dupa cealalta si in momentul al doilea,
indoirea extremitatilor pentru a fixa crosetul in placa (. 2.27).

.2.-27 Realizarea ansei cu

crosetul Schwarz pentru sageti.
Practic se incepe prin
realizarea primei anse la 34 cm de
capatul unui segment de sarma de
0,7 mm si de lungime de 1516 cm.
Ansa se aplica in primul spatiu
interdentar (care va fi pol de croset)
mezial sau distal si se insemneaza
locul unde urmeaza a fi realizata a

doua sageata. Cu ajutorul clestelui se indoaie prima si a doua portiune a sagetii, se inchide sageata,
se orizontalizeaza portiunea de sarma urmatoare si se executa urmatoarea sageata. La incheierea
acestei etape se continua crosetul prin spatele ultimului dinte de pe arcada, iar mezial, bratul
crosetului formeaza o bucla verticala cu care trece prin nisa masticatorie dintre canin si premolar.
In situatiile in care prin aceasta nisa trece si arcul vestibular crosetul se adapteaza primul prin nisa
masticatorie.
Urmatoarea etapa, asa numita activare a crosetului se face cu clestele de activare (. 2.28).
Etapa reprezinta in realitate adaptarea primei portiuni a sagetii perpendicular pe muchiile
proximo-vestibulare ale spatiului interdentar, iar al restului crosetului paralel cu mucoasa pasivmobila.

. 2 28 Activarea
crosetului Schwarz (dupa
Dentaurum)

Pentru crosetul Schwarz

in conditiile in care utilizand ancorarea foarte buna a acestuia se urmareste si inaltarea provizorie
de ocluzie, se poate prelungi placa ocluzal ca in .2.-29.
.2.-29. Utilizarea crosetului Schwarz impreuna cu prelungirea ocluzala a placii; 1 - croset; 2 dinti de sprijin; 3 - prelungire ocluzala a placii.
-

Crosetul in semisageata sau semi-Schwarz (. 2.-30)

Este o varianta a crosetului

Schwarz iar denumirea indica de fapt particularitatea de constructie a ansei, care il deosebeste de
acesta din urma. Se confectioneaza de asemenea din sarma de 0,7 mm diametru, elastica.
. 2.-30 Crosetul semi-Schwarz; 1 - ansa; 2 - bucla.
Este alcatuit din ansa crosetului care este de forma unei jumatati de romb, despicat de-a
lungul diametrului mare si in contact numai cu unul din peretii spatiului interdentar, pastrand o
distanta de 0,51 mm fata de celalalt dinte. In acest fel, fiecare dinte din grupul celor pe care se
aplica crosetul are contact cu acesta pe o singura muchie vestibulo-proximala.
Fortele care tind sa desprinda crosetul, pe de o parte, si forta cu care ansa actioneaza in sens
vestibulo-oral, pe de alta parte, se descompun pe ul inclinat al ansei, determinand, pe langa
componentele verticale de egresiune, si componente orizontale cu sens vestibulo-proximal. Astfel,

crosetul poate determina deplasarea grupelor de dinti pe care se ancoreaza de-a lungul arcadei, in
sensul umarului sagetii.
In anumite situatii clinice, pentru a nu aparea rotatii dentare, actiunea in sens proximoproximal a crosetului semi-Schwarz este completata cu arcuri in diapazon pe fiecare unitate
dentara. Pentru anumite situatii clinice concretizate prin arcade integre cu dinti ale caror coroane
sunt suficient de inalte, indemne, dezavantajele crosetului semi-Schwarz date in special de
accidentarea sa pot fi evitate prin folosirea crosetului interdentar Alt (. 2.31).

. 2.-31. Crosetul interdentar

Alt; 1- ansa; 2- bucla; 3-retentie
Acest croset este asemanator
cu crosetul Stahl, prezentand
vestibular o bucla paralela cu
suprafata vestibulara a dintilor, care
poate fi activata, si care, cu ajutorul
unui pinten intermediar, poate
transmite forte ortodontice de-a
lungul arcadei. Crosetul Alt nu
permite egresiunea dintilor.
In cursul tratamentului ortodontic, pe masura obtinerii rezultatelor, pe de o parte, si pe
masura modificarilor pozitiilor dentare, pe de alta parte, elementele de ancorare isi pierd eficienta
partial sau total. Sub acest aspect trebuie luat in considerare controlul continuu al eficientei
crosetului si activarea lui de cate ori este necesar, in scopul recuperarii calitatilor conferite de
principiul de constructie.
Activarea se obtine prin aducerea ansei intr-o zona mai retentiva, pastrand caracteristicile
constructive ale crosetului.
Trebuie avut in vedere, in mod deosebit, faptul ca crosetul nu trebuie sa exercite forte
asupra dintelui de sprijin in situatia in care aparatul nu este solicitat sa se desprinda de pe arcada
dentara.

Pentru unele crosete s-au imaginat

fie dispozitive care sa le mareasca stabilitatea pe dinte, fie dispozitive care sa amplifice efectul.

Astfel crosetului Adams i s-a atasat un pinten ocluzal care sa impiedice in special in zona distala a
mandibulei infundarea lui si aceasta in situatia cand crosetul este ancorat pe un singur dinte (. 2.32)

n plasarea croetului un rol hotrtor l are situaia cmpului protetic pe care se va aplica viitoarea
protez.
Direcia optim pe care tehnicianul trebuie s o stabileasc pe modelul de lucru este numit ax de
inserie i ea ofer croetelor zone de retentivitate ct mai favorabile. Odat cu axul de inserie
stabilit,tehnicianul dentar determin ecuatorul protetic al dinilor restani.Acesta este orientat
perpendicular pe axul de inserie.
Croetele turnate
Croetele turnate sunt elemente de stabilizare care se confecioneaz prin turnare odat cu
scheletul metalic al protezei pariale mobilizabile scheletate.
Croetele turnate au urmtoarele caracteristici:
au contact n suprafa cu dintele, favoriznd retenia alimentelor i formarea plcii
bacteriene. mpiedicnd curirea, sunt mai neigenice comparativ cu croetele de srm
au o elasticitate mai redus
sunt mai rigide i transmit dinilor fore mai mari
erodeaz smalul dinilor pe care sunt aplicate
activarea croetelor turnate pe dinte este mai greu de realizat i se poate face doar n sens
vestibulo-oral
braul retentiv se fractureaz relativ uor la adaptare i nu poate fi reparat ci doar nlocuit
cu un croet de srm
Clasificarea croetelor turnate
Marea variabilitate a croetelor turnate face dificil cuprinderea tuturor tipurilor de croete ntr-o
singur clasificare, pentru acoperirea ntregii game de croete turnate cristalizndu-se n timp 6
criterii:
1)
dup numrul dinilor pe care se aplic:

monodentare pe un singur dinte

bidentare pe doi dini

tridentare pe trei dini

2)
dup numrul braelor:

croete cu un bra

croete cu dou brae

croete cu trei brae

croete cu patru brae

croete cu ase brae

croete cu opt brae

3)

dup numrul braelor elastice (active)

monoactive croet cu un singur bra elastic
biactive croet cu dou brae elastice
tetraactive croet cu patru brae elastice

4)
dup orientarea extremitii libere a braului activ i poziia acestuia pe dinte

dental spre dintele vecin

edental spre edentaie

vestibular pe faa vestibular a dinilor

oral pe faa lingual a dinilor

De aici rezult: vestibulo-dental; vestibulo-edental; oro-dental; oro-edental
5)
dup numrul conectorilor secundari i poziia acestora:

cu un conector secundar

cu doi conectori secundari

cu trei conectori secundari

iar dup poziie:

cu conector central

cu conector periferic

cu conector divizat
6)
dup suprafaa de contact a croetului cu dintele:

croete circulare, care vin n contact n totalitate cu dintele (de exemplu croetul Ackers) i
care sunt indicate pe dini cu retentiviti mici

croete divizate, care vin n contact parial cu dintele, restul croetului aflndu-se la distan
de dinte (de exemplu croetul n T Roach), croete ce sunt indicate pe dinii cu retentiviti
mari.
Croetul circular Ackers
Acest croet, conform clasificrilor anterior descrise, este un croet turnat, circular, monodentar, cu
trei brae, monoactiv i cu un conector secundar central. Este elementul reprezentativ pentru
croetele circulare. El este compus din cinci elemente dintre care patru sunt rigide i unul elastic.
Corpul croetului este o poriune rigid ce unete toate celelalte elemente ale croetului, are o lime
de 4-6 mm i o grosime de 1-1,5 mm. Este situat pe faa proximal a dintelui. mpiedic deplasarea
spre mezial sau spre distalin funcie de cum este poziionat pe faa mezial sau distal a dintelui.
Braul activ (elastic) are dou poriuni: o poriune rigid care pornete din corpul croetului i
trece peste muchia vestibulo-proximal a dintelui, supraecuatorial i o poriune elastic ce coboar
subecuatorial ncercuind dou treimi din faa vestibular a dintelui, subiindu-se ctre extremitatea
liber.
Prin poriunea rigid supraecuatorial, cu o grosime de 1,5-2 mm, croetul va realiza o transmitere
parodontal a presiunilor masticatorii de la dinii artificiali la dintele cu care croetul vine n
contact. Prin poriunea elastic se realizeaz ancorarea sau retenia protezei, mpiedicnd
desprinderea acesteia de pe cmpul protetic.
Braul elastic se opune deplasrilor orizontale (mezio-distale sau vestibulo-orale) ale protezei.
Braul opozant sau contracroetul este rigid, situat supraecuatorial pe faa opus celei pe care se
afl braul elastic. Are o grosime uniform de 1,5-2 mm i o direcie orizontal. Vine n contact cu
dintele numai n zona supraecuatorial a acestuia. Se opune (opozant) la eventuala deplasare a
dintelui, care sufer o mpingere datorit aciunii braului activ intrat n tensiune cu ocazia inseriei
i dezinseriei protezei, de unde i denumirea de contracroet, intervenind astfel n sprijinul
parodontal al protezei i frnnd deplasrile orizontale ale dintelui.
Pintenul ocluzal este situat n prelungirea corpului croetului, plasat pe faa ocluzal a dintelui.
Este rigid i se situeaz n foseta proximal a feei ocluzale ce necesit preparare n acest scop. Are o
suprafa de 3-5 mm i o grosime de 2 mm. Rolul pintenului este de a transmite presiunile ocluzale
de la arcada artificial la dinii restani ai cmpului protetic. Particip i la stabilizarea orizontal a
protezei n cavitatea bucal.

Conectorul secundar prelungete corpul croetului sub forma unei bare de 2-3 mm grosime spre
aua protezei de care l fixeaz. Este un element rigid, situat la 1,5 mm de parodoniul marginal al
dintelui pe care se aplic croetul Ackers.
Croetul Ackers este indicat n edentaiile laterale.
Legtura cu baza protezei favorizeaz stabilitatea acesteia dup cum urmeaz:
ancorarea prin braul elastic subecuatorial
sprijinul prin pintenul ocluzal, prin braul opozant i prin poriunea supraecuatorial a
braului elastic
stabilizarea orizontal, prin braul elastic, braul opozant i pintenul ocluzal i corpul
croetului
Dintre croetele turnate circulare mai des folosite se mai amintesc:
croetul circular cu patru brae, caracterizat prin doi pinteni ocluzali i doi conectori
secundari, cel mai lung fiind numit i bra de ntlnire. Este indicat pe molarii izolai pe arcad i
poziionai distal
croetul circular cu ase brae cu aciune reciproc. Este un croet bidentar, cu dou brae
elastice, dou brae opozante unite cu doi conectori secundari i indicat pentru unirea a doi dini n
blocuri funcionale. n edentaiile terminale el are capacitatea de a frna sau de a limita bascularea
protezelor, asemntor croetului divizat n T
croetul circular cu ase brae cu aciune contrar (croetul BONWILL sau dublu Ackers ).
Este un croet bidentar, cu dou brae elastice, dou brae opozante, cu un singur conector
secundar interdentar, indicat n edentaiile uniterminale pe arcada integr.
n urma analizei acestui croet prin metoda elementelor finite (NORINA FORNA i colab., 2003) sa constatat c solicitarea maxim a acestui dispozitiv, la inseria i dezinseria protezei scheletate,
este localizat la nivelul braului retentiv.
Croetul divizat n T Roach
Este un croet turnat, divizat n trei brae, monodentar, monoactiv, cu doi conectori secundari. Este
elementul reprezentativ pentru croetele divizate
Compus din ase elemente: patru rigide i dou elastice; croetul n T Roach este asemnator ca
aciune croetului Ackers, deosebindu-se prin form, poziia i structura braului elastic.
Corpul, pintenul ocluzal, braul opozant i conectorul secundar al croetului Roach sunt identice i
cu acelai rol ca i cele ale croetului Ackers.
Braul activ elastic al croetului Roach are forma literei T, cu un segment orizontal aezat
subecuatorial nconjurnd dou treimi din faa vestibular a dintelui. Segmentul vertical este
aezat paralel cu procesul alveolar la 1-1,5 mm de acesta. Segmentul alveolar (poriunea vertical a
T-ului) este de fapt o bar secundar ce realizeaz o legtur elastic ntre segmentul orizontal
(dentar) i eaua protetic. Lungimea i grosimea barei influeneaz gradul su de elasticitate,
fcndu-l indicat pe dinii cu retentiviti accentuat, cu o implantare deficitar i mai ales n
edentaiile terminale.
Forma n T a braului elastic d pe lng funciile poriunii elastice a braului retentiv de la
croetul Ackers, i capacitatea de a participa la frnarea sau la limitarea basculrii protezelor
terminale. La limitarea basculrii prin desprinderea eilor terminale particip i jumtatea distal
a braului n T iar la limitarea basculrii prin nfundare, jumtatea mezial. Din considerente
fizionomice se poate renuna la poriunea mezial a T-ului rezultnd un croet n semi-T care
este indicat pe caninii i prenolarii superiori.
Croetul n T Roach este indicat n edentaiile terminale iar cel n semi-T este indicat n
edentaiile laterale.

n afara croetului n T, Roach a mai descris i alte croete divizate, n total n numr de apte.
Aceste croete se deosebesc numai prin forma braului activ elastic, asemnatoare cu literele C;
L;U; S; I; R (fig. 23). Sistematizarea memotehnic a acestor forme ale croetelor
descrise de Roach este cuprins n cuvntul CLUSTIR. Dintre aceste croete cel mai folosit este
cel n T pentru funciile sale complexe care l situeaz naintea celorlalte.
Croetele NEY
Din cele ase tipuri mai des folosite ale croetelor companiei J.M. NEY (SUA) se vor descrie primele
patru , caracterizate prin faptul c sunt biactive i cu trei brae monodentare.
Croetul NEY nr. 1 rezult din croetul Ackers prin transformarea n bra elastic a braului rigid
opozant, restul elementelor (corp, pinten, conector secundar, bra elastic) fiind identice ca form i
rol. Are un singur conector secundar.
Croetul NEY nr.2 rezult din croetul Roach prin transformarea braului opozant rigid n bra
elastic n T. Corpul, pintenul, braul elastic i conectorul secundar sunt nemodificate. Are trei
conectori secundari, doi fiind cei ai braelor n T deci elastici, al treilea conector secundar fiind
rigid.
Croetul NEY nr.3 mbin elementele elastice ale croetului Ackers i ale croetului Roach. Are un
bra circular i unul n form de T. Corpul, pintenul ocluzal i conectorul secundar rigid sunt
corespondente celor dou croete. Are doi conectori secundari, unul fiind al braului n T, deci
elastic i unul rigid.
Croetul NEY nr.4 este un croet mixt tehnologic. Corpul, pintenul i conectorul secundar sunt
realizate prin turnare iar braele elastice sunt din srm, lipite de corpul croetului. Seamn cu
croetul nr. 1, deosebindu-se prin modul de realizare al braelor active.
Funciile croetelor turnate
Croetele turnate (circulare, divizate sau mixte) au urmtoarele funcii:
meninerea (retenia sau ancorarea)
reciprocitatea
sprijinul parodontal
ncercuirea
stabilizarea
pasivitatea
meninerea indirect
a)
Meninerea
Este exercitat de braul retentiv al croetului care mpiedic desprinderea involuntar a protezei
de pe cmpul protetic n timpul masticaiei, deglutiiei, fonaiei, tusei strnutului, etc.
Funcia de meninere a braului retentiv depinde de:
retentivitatea subecuatorial a dintelui stlp
elasticitatea braului retentiv
gradul de friciune ntre dinte i croet
implantarea dintelui stlp
b)
Reciprocitatea
Este exercitat de ctre braul opozant al croetului care neutralizeaz efectul braului retentiv, ce
solicit orizontal dintele stlp n momentul inseriei sau dezinseriei protezei.

Pentru a oferi reciprocitate, braul opozant sau contracroetul trebuie s se afle n dreptul poriunii
flexibile a braului retentic. Aceast poziie nu este posibil datorit convexitii dintelui i
rigiditii braului opozant, care ocup o poziie supraecuatorial.
Din acest motic, n momentele solicitrii maxime, inseria i dezinseria croetului, cnd braul
retentiv se afl n dreptul ecuatorului, braul opozant nu mai are contact cu dintele i dintele este
solicitat intens.
Pentru ca reciprocitatea s acioneze n toate momentele, exist urmtoarele posibiliti:
aplicarea unei proteze unidentare pe dintele stlp, cu prag oral vertical supragingival sau
fr prag
folosirea unui croet biactiv Ney, care are un al doilea bra elastic n locul celui opozant.
Cele dou brae elastice i asigur reciprocitatea unul pentru cellalt i mbuntesc meninerea
c)
Sprijinul parodontal
Este asigurat n principal de pintenul ocluzal, dar i de componentele rigide ale croetului, plasate
supraecuatorial. Este funcia prin care croetul se opune deplasrii verticale a protezei n sens
mucozal, mpiedicnd nfundarea ei. Prin pintenii ocluzali proteza parial are un sprijin dentoparodontal.
Pintenii ocluzali sunt de dou categorii: externi i interni.
Pintenii ocluzali externi se mpart n pinteni principali i pinteni auxiliari sau suplimentari.
Pintenii ocluzali externi se aplic n locauri preparate n fosetele marginale ale dinilor sau sunt
modelai pe proteze unidentare.
Pintenii ocluzali externi principali fac parte dintr-un croet care se aplic pe dinii stlpi, n timp ce
pintenii auxiliari sunt plasai n continuarea unui pinten principal, pe dinii vecini celor pe care se
afl croetul. Pintenii auxiliari mresc sprijinul dento-parodontal i au rol antibasculant.
Pintenii ocluzali principali plasai pe dinii frontali se mai numesc i pinteni incizali sau gherue
incizale.
Pintenii ocluzali interni se aplic pe proteze unidentare cu locauri aplicate pe dinii stlpi. Se
deosebesc de sistemele speciale numite culise ntruct pintenii, prin forma lor, nu au rolul de
meninere pe care l au culisele.
d)
ncercuirea
Croetele turnate trebuie s cuprind mai mult de 180 grade din circumferina dintelui, ncercuire
care este eficient numai prin poriunile rigide ale croetului. n cazul croetelor circulare,
contactul cu dintele este aproape complet, mai mare de 180 grade, iar la croetele divizate va fi de
180 grade.
ncercuirea asigur stabilitatea orizontal a protezei n sens sagital i transversal.
e)
Stabilizarea
Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor orizontale ale protezei. Stabilizarea este
asigurat prin toate poriunile rigide, supraecuatoriale ale croetului.
Stabilizarea este mbuntit atunci cnd braele opozante rigide ale croetelor se prelungesc pe
ct mai muli dini sub forma unor benzi dentare.
f)
Pasivitatea
Reprezint calitatea pe care trebuie s o aib un croet aplicat pe dintele stlp n poziia corect,
aceea de a nu exercita nici o presiune asupra dintelui n repaus. Toate braele croetului trebuie s
fie pasive n momentele n care asupra protezei nu acioneaz nici o for.
g)
Meninerea indirect
Este asigurat de elementele croetului cu rol antibasculant care contribuie la meninerea protezei
pe cmpul protetic.

Aceste elemente sunt:

la croetele circulare poriunile terminale elastice ale braelor retentive orientate ctre
edentaie
la croetul divizat n T jumtatea distal a poriunii orizontale a T-ului.
Croetele mixte
Se numesc croete mixte datorit celor dou tehnologii diferite de obinere.
Reprezint o mbinare a porinmilor rigide cu rol principal n sprijinul parodontal al protezei
pariale scheletate: pintenul ocluzal, brail opozant, corpul i conectorul secundar, care se
realizeaz prin turnare i a braelor elastice confecionate din srm.
Acest tip de croete au, pentru braele elastice, caracteristicile croetelor de srm, mbuntind
astfel avantajele preexistente ale croetelor turnate din care deriv.
Croetele mixte se confecioneaz mai greu din punct de vedere tehnic, dac se solicit lipirea
braului de srm de componentele turnate, dar unii specialiti le prefer datorit tocmai acestei
nsumri a calitilor celor dou tipuri de croete:de srm i turnate. Lipirea croetului de srm
la cel turnat nu este totdeauna obligatirie, braul elastic confecionat din srm putnd fi
retenionat n acrilatul eilor.

Croetele fabricate
Croetele fabricate sunt confecionate din oeluri inoxidabile tip Wipla. Pot fi reduse dimensional
prin lefuire cu pietre abrazive i adaptate cu ajutorul unor cleti speciali. Se prezint ca bare n
form de T, Y sau de cruce i sunt obinute prin tanare.
Este posibil obinerea unor croete circulare sau divizate, asemntoare dup caz croetelor
Ackers, Roach sau Ney. Tehnica greoaie de obinere ca i calitatea discutabil a produsului finit
reduce totui frecvena utilizrii acestora n practica curent.