CUPRINS

Capitolul 1............................................................................................- 1 1.1 Scopul analizei...........................................................................- 1 1.2 Etapele procesului de analiz....................................................- 2 1.3 Abordri conceptuale.................................................................- 3 1.4 Surse informationale..................................................................- 5 Capitolul 2............................................................................................- 6 2.1 Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale
intreprinderii pe total i pe structura.............................................- 6 2.2 Analiza cheltuielilor cu personalul-analiza cheltuielilor cu
salariile..............................................................................................- 8 2.2.1 Obiectul analizei:.....................................................................- 8 2.2.2 Modelul de analiza:.................................................................- 9 2.2.3 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile.......................- 11 2.2.4 Concluzii.................................................................................- 12 -

Capitolul 1
1.1 Scopul analizei

Obiectul de studiu al analizei l formeaz activitatea economicofinanciar a agenilor economici de nivel micro sau macro-economic, pe care
o cerceteaz din punctul de vedere al rezultatelor utilizrii resurselor umane,
materiale i financiare, n scopul descoperirii i valorificrii posibilitilor de
perfecionare n viitor. Activitatea de producie a ntreprinderii este examinat
din punct de vedere al interaciunii factorilor simpli, munca i capitalul.
Drumul pe care-l parcurge analiza poate fi unul n sensul evoluiei reale
a fenomenului, pornind de la procesul de producie i continund cu
rezultatele finale ale acestuia, sau unul n sens invers, pornind de la rezultate
spre factori.
Cunoaterea realitii are un rol deosebit de important att n stabilirea
obiectivelor, ct i n controlul realizrii acestora, n studierea rezultatelor
nregistrate n trecut i orientarea activitii viitoare. Acestui scop i servete
Analiza economico-financiar, unul dintre instrumentele de baz ale
managementului modern performant, o disciplin indispensabil acestuia.
Rolul analizei este considerabil amplificat n contextul mecanismelor
pieei odat cu creterea gradului de complexitate a activitii economice i
financiare a ntreprinderii, cu profunde implicaii n procesul de conducere,
care nu se mai poate realiza numai pe baz de experien i rutin,
necesitnd n plus analize pertinente care s stea la baza deciziilor operative
i strategice.

Pornind de la nelegerea analizei ca disciplin a cunoaterii tiinifice,

se poate afirma c aceasta constituie un instrument operaional de urmrire i
verificare

funcionrii

sistemului

economic,

scopul

descoperirii

disfuncionalitilor aprute n subsistemele acestuia, viznd cauzele acestora

i posibilitile de eliminare a lor.
O alt funcie a analizei economico-financiare se refer la rolul
acesteia n verificarea realizrii obiectivelor prestabilite prin planul de afaceri
i crearea bazei pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu i lung.

1.2 Etapele procesului de analiz

Ca activitate practic, coninutul procesului de analiz economicofinanciar necesit parcurgerea mai multor etape, dup cum urmeaz:
a) Fixarea obiectului analizei, const n identificarea anumitor fapte,
fenomene, rezultate, care se exprim sub forma indicatorilor economicofinanciari.
b) Stabilirea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat.
Descompunerea n elemente presupune o analiz structural, factorii se
stabilesc n mod succesiv, trecnd de la cei cu aciune direct la cei care
acioneaz indirect (prin intermediul celor cu aciune direct), pn la
stabilirea cauzelor finale.
c) Determinarea relaiilor de condiionare dintre fiecare factor i
fenomenul analizat pe de o parte, ct i dintre diferiii factori care
acioneaz asupra acestuia, pe de alt parte. n acest scop este necesar a
se determina relaia cauz-efect, respectiv raporturile de condiionare dintre
acetia.

d) Msurarea (cuantificarea) influenelor diferitelor elemente sau factori

asupra fenomenului analizat. n aceast etap intervine analiza cantitativ,
care pe baza unei metodologii proprii permite msurarea influenelor,
dimensionarea rezervelor interne i aprecierea ct mai exact a rezultatelor.
e) Sinteza rezultatelor analizei, constituie etapa stabilirii concluziilor i
aprecierilor asupra activitii desfurate (n funcie de obiectul analizei).

1.3 Abordri conceptuale

Cheltuielile de exploatare
Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare, ele fiind in
legatura directa cu obiectul de activitate al intreprinderii, constituind astfel
domeniul principal in care se pot initia si realiza cele mai importante masuri de
sporire a eficientei economice.
Cheltuielile de exploatare cuprind urmtoarele elemente:
-

cheltuieli privind consumul cu materii prime, materiale, combustibil,

energie i elemente assimilate;

cheltuieli cu lucrrile i serviciile prestate de teri, chirii, locaii de

gestiune, alte cheltuieli;

cheltuieli cu impozitele i taxele suportate de unitatea patrimonial;

cheltuieli cu personalul;

alte cheltuieli de exploatare.

n analiza cheltuielilor de exploatare se folosete nivelul lor la 1000 lei

venituri din exploatare, ca parte a ntregului folosit anterior, urmrindu-se
dinamica i modificrile intervenite n structura cheltuielilor. Acest lucru este
important att pentru formarea imaginii asupra modului n care s-a realizat

programul stabilit, i n special pentru identificarea categoriilor de cheltuieli

care necesit o atenie deosebit din partea factorilor de decizie.

Cheltuielile cu personalul
Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul
In cadrul acestei etape, se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei
unor asemenea categorii de cheltuieli, in raport si de actiunea unor factori
conjuncturali, folosindu-se ca indicatori ponderea in totalul cheltuielilor si
nivelul la 1000 lei venituri din exploatare, respective cifra de afaceri.
Structurarea cheltuielilor cu personalul:
-

elementele componente, salariile tarifare, respectiv, negociate,

sporuri acordate (pe categorii), premii, taxe de protectie sociala,
impozite etc., prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care
sunt reglementate prin acte normative si asupra carora firma nu
poate actiona;

categoriile de personal(muncitori, ingineri, economisti etc) sunt utile

pentru

marcarea

mutatiilor

care

s-au

produs

in

structura

personalului, pentru eventualele comparatii cu firme similare;

-

formele de salarizare practicate, pentru a caracteriza eficienta

acestora;

in raport de modul de includere in costuri, este necesara in

localizarea rezervelor existente pt sporirea eficientei cheltuielilor cu
salariile.

Fiecare din aceste grupari si altele, sunt utilizate in functie de scopul urmarit.
Eficienta cheltuielilor salariale poate fi analizata cu ajutorul indicatorilor :
-

cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;

cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri;

cheltuieli salariale la 1000 lei valoarea adaugata.

Corelaia dintre dinamica productivitii medii anuale a muncii (Wa) i

dinamica salariului mediu annual (Sa)
Analiza corelaiei dintre creterea productivitii medii anuale a muncii
i cea a salariului mediu annual, costituie o parte integrant a politicii salariale
a intreprinderii. Devansarea creterii salariului madiu annual de ctre
productivitatea medie anual a muncii, conduce la realizarea de economii
privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se reflect pozitiv n nivelul acestor
cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri i implicit n creterea ratei de eficien a
cheltuielilor totale.
Corelaia dintre dinamica productivitii medii anuale a muncii(determinat pe
baza cifrei de afaceri) i dinamica salariului mediu annual, poate fi analizat i
cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.

1.4 Surse informationale

n vederea efecturii analizei care s duc la diagnosticul economicfinanciar se parcurg mai multe etape i se apeleaz la un sistem de date i
informaii care trebuie s exprime ct mai real situaia ntreprinderii supuse
diagnosticrii.
Imaginea

patrimoniului

unei

ntreprinderi

este

asigurat

de

contabilitate, care ofer informaiile necesare analizei, documente de sintez

care cuprind:
-

Bilanul contabil

Contul de profit si pierdere

Situaia modificrii capitalului propriu

5

Situaia numrului de salariai

Capitolul 2
2.1 Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe
total i pe structura.
Analiza eficienei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuat n raport
de formarea veniturilor i nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.
Realizm aceast analiz pentru datele de mai jos:
Denumirea

P0

P1

Indice (%)

care:
7360
Producia vndut 6772
Producia stocat 368
Producia

8436
8014
84

14,61957
18,34022
-77,1739

imobilizat
220
2. Cheltuieli de

338

53,63636

6000

7000

16,66667

vndut
Producia stocat
Producia

5412
368

6578
84

21,54472
-77,1739

imobilizat
3.
Chelt

220

338

53,63636

de

exploatare

la

din care:
1630,44
Producia vndut 1598,34
Producia stocat

1659,44
1641,62

1,778661
2,707809

i imobilzat

1000

1000

indicatorilor
1. Venituri

din

exploatare,

din

exploatare,

din

care:
Producia

1000 lei venituri,

1000

n analiza cheltuielilor de exploatare n funcie de criteriul amintit, trebuie

s se in seama de modul de formare a veniturilor din producia stocat i
imobilizat, respectiv, evaluarea n costuri, ceea ce conduce la un nivel al
cheltuielilor la 1000 lei. n consecin, o cretere a ponderii acestor dou
elemente are ca efect diminuarea eficienei cheltuielilor de exploatare.
1. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare (lei):
P1-P0=1659,44-1630,44=29 lei
2. Influena structurii veniturilor din exploatare:
0,95*1598,34=1518,423
0,05*1000*50,0/1618,42=1,544716
1618,42-1630,44=-12,02 lei
3. Influena cheltuielilor la 1000 lei venituri aferente produciei
vndute
1641,62-1618,42=+23,2
Analiza datelor evidentiaza faptul ca structura veniturilor corecteaza in
minus sau in plus influenta exercitata de nivelul cheltuielilor aferente
productiei vandute, care constituie elementul principal al cheltuielilor de
exploatare.

2.2 Analiza cheltuielilor cu personalul-analiza cheltuielilor cu

salariile

Societatea ce urmeaz a fi analizat se numete SC Lidas Prod SRL.

Sc Lidas Prod srl a luat fiiinta in 2002,in urma hotararii judecatoresti din
data de 29 oct

2002,fiind inregistrata la registrul comertului,cu numarul

j34/367/2002, avand capitalul social de 100 000 000 lei.

Tipul de activitate al firmei,conform clasificarii caen era in 1999 alte
activitati

de

telecomunicatii

neclasificate

nicaieri,urmand

din

2001

radiocomunicatii ,in 2002 alte activitati de televiziune,iar recent telecomunicatii

(380449). Aceast societate ofer servicii de televiziune i internet localitilor
din partea de sud a rii.
In cele ce urmeaza vom efectua o analiza a cheltuielilor cu salariile in
cadrul SC Lidas Prod SRL.

2.2.1 Obiectul analizei:

Analiza pe care o vom efectua asupra acestei societi are ca scop

determinarea evolutiei in dinamica a cheltuielilor cu salariile prin prisma
respectarii corelatiei dintre cresterea mai rapida a productivitatii medii anulale
a muncii si cresterea salariului mediu anual.

2.2.2 Modelul de analiza:

Ns
t
Cs= Ns*CA/ Ns*Cs/CA

CA/ Ns
wh
gi
Cs/CA
csi

In care:
-

CA/ Ns reprezinta productivitatea medie anuala( wa) calculate

pe baza CA.

wa= t* wh
-

Cs/CA reprezinta cheltuieli medii cu salariile la 1 leu CA( cs);

cs=(gi*csi)/100
-

gi reprezinta structura productiei vandute pe produse;

csi reprezinta cheltuieli cu salariile la 1 leu productie vanduta

pe produse.

N-1

(5=4-3)

%(6=(4/3)/100)

94500

102120

+7620

108,1

salariile
Numar mediu Ns

15120

15318

+198

101,3

de salariati
Fond total de T

140

150

+10

107,1

timp de munca
Chelt medii cu cs

252000

276000

+24000

109,5

Wa

675

0,324
680,8

+762

100,9

Wh

0,375

0,37

-0,3175

98,7

1800

1840

+2400

102,2

cs

0,16

0,15

-0,01

93,7

leu CA
Salariu mediu Sa

108

102,12

-19,8

94,6

annual(2/3)
Cheltuieli
cu Cs

la 160

150

-10

93,7

Indicatori

Simbol

Cifra

de CA

afaceri
Cheltuieli

cu Cs

salariile
recalculate la 1
leu CA
Productivitate
a

medie

anuala(1/3)
Productivitate
a

medie

orara(1/4)
Nr mediu
ore

de t

lucrate

intr-un an(4/3)
Cheltuieli
medii
salariile

cu
la

salariile

la 1000 CA

1000 lei CA

2.2.3 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu salariile:

10

Cs=Cs1-Cs0=15318-15120=+198 mii lei

Din care datorita:
1) influentei modificarii numarului mediu de salariati:
Ns=( Ns1- Ns0)* Wa0 * cs0=(150-140)*675=+6750 mii lei
2) influentei modificarii productivitatii medii anuale:
Wa= Ns1( Wa1- Wa0)* cs0=150*(680,8-675)*0,160=+139,2 mii lei
Din acestea
2.1) influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat
intr-un an:
t = Ns1*( t1- t0) Wh0 * cs0=150*(1840-1800)* 0,375*0,160=+360 mii
lei
2.2) influentei modificarii productivitatii medii orare:
Wh= Ns1* t1*( Wh1- Wh0)

* cs0=150*1840*(0,370-0,375)*0,160=-

220,80 mii lei

3) influentei modificarii cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu cifra de
afaceri:
cs= Ns1* Wa1*( cs1- cs0 )=150*680,8*(0,15-0,16)= -1021,2 mii lei

Din acestea
3.1) influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:

11

gi= Ns1* Wa1*[(gi1*csi0)/100] [(gi0*csi0)/100]= Ns1* Wa1*( cs cs0)=150*680,8*(0,162-0,160)=+202,24 mii lei

3.2) influentei modificarii cheltuielilor cu salariile la 1 leu productie
vanduta pe produse
csi= Ns1* Wa1*[(gi1*csi1)/100] [(gi1*csi0)/100]= Ns1* Wa1*( cs1 cs)=150*680,8*(0,150-0,162)= -1225,44 mii lei

2.2.4 Concluzii

Se constata o depasire a cheltuielilor cu salariile, cu 198 mii lei,

respectiv cu 1,3%, situatie care este considerata ca fiind justificata deoarece
dinamica sumei veniturilor devanseaza dinamica acestor cheltuieli (Ica>Ics).
Procedand la analiza influentelor factorilor constatam:
-cresterea numarului mediu de personal cu 10 salariati are ca efect, in
conditiile date, evolutia in acelasi sens a fenomenului analizat cu 6750 mii lei.
Aceasta situatie nu se apreciaza ca justificata prin aceea ca productivitatea
medie anuala a muncii a crescut cu doar 0,9% comparativ cu perioada
anterioara.
-depasirea productivitatii medii anuale cu 762 mii lei/salariat a condus,
luand in considerare conditiile factoriale date, la o crestere a cheltuielilor cu
salarile cu 139,20 mii lei. Aprofundand influenta productivitatii medii anuale
prin prisma celor doi factori care prin intermediul acesteia concura la
modificarea cheltuielilor cu salariile, constatam ca situatia inregistrata s-a
datorat in exclusivitate utilizarii complete a timpului de munca, in timp ce
productivitatea medie orara nu s-a realizat, ceea ce se apreciaza in mod
nefavorabil.
-sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile, respectiv inregistrarea unui
trend descendent al cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu cifra de afaceri se
apreciaza in mod favorabil cu atat mai mult cu cat aceasta se datoreaza
tendintei de reducere a cheltuielilor cu salariile la 1 leu cifra de afaceri pe
produse. Aceasta se rasfrange in reducerea cheltuielilor cu salariile cu

12

1021,20 mii lei. Procedand la aprofundarea productiei vandute pe produse, in

sensul cresterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu
productie vanduta per produse mai mari decat cele medii programate la nivel
de intreprindere.
Pe ansamblu, cresterea cheltuielilor cu salariile constituie un aspect
normal in conditiile corelarii acesteia cu dinamica volumului de activitate. O
atentie deosebita trebuie acordata determinarii cauzelor si identificarii
masurilor privind cresterea productivitatii fizice a muncii, imbunatatirii nivelului
calitativ al productiei si corelarii evolutiei numarului de salariati in functie de
conditiile concrete existente in cadrul firmei prin premisele care pot fi create
prin evolutia nivelului productivitatii medii a muncii.

13