Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghiddedisciplinarepentruparinti 130313064848 Phpapp01
Ghiddedisciplinarepentruparinti 130313064848 Phpapp01
DRAFT
Autori:
Domnica Petrovai
Diana Tudose
Adina Boti
Sorina Costandache
DRAFT
DISCIPLINAREA NSEAMN A NVA
Cuvntul disciplin este nrudit cu cuvntul discipol i nseamn a nva, ceea ce nseamn c
disciplinarea eficient are ca i reper central achiia unor comportamente sntoase. Copiii nva nc de cnd
sunt mici ce trebuie s fac pentru a obine ceea ce i doresc i cum pot controla aciunile celorlali prin
observarea efectelor pe care l are comportamentul lor; dac plng, vine cineva i m ia n brae. Prin urmare,
orice comportament al copilului are o anumit funcie, adic un anumit motiv pentru care se manifest la un
moment dat. Acest lucru se ntmpl deoarece nvm s facem lucruri dac ele ne aduc un beneficiu sau dac
prin acele comportamente putem evita anumite consecinele neplcute. Modul n care se exprim
comportamentul depinde de abilitile pe care le are copilul n repertoriul su comportamental. De exemplu, toi
copiii sunt furioi din cnd n cnd, dar i descarc furia prin mai multe moduri: plns, trntit, ridicat tonul, n
funcie de cum au fost nvai s exprime furia.
Inteniile copiilului nu sunt rele, ele sunt expresia unei nevoi!
Modul n care exprim nevoie este mai mult sau mai puin adaptativ!
nelegerea mesajului care se afl n spatele comportamentului copilului
ne ajut s identificm cauza acestuia De ce se comport copilul
astfel?. n psihologie,
acest lucru se numete analiza i evaluarea funcional a comportamentului. Comportamentele copiilor nu
apar din senin; manifestarea lor este favorizat de prezena unor factori denumii antecedente i sunt meninute n
timp de reaciile celor din jur, denumite consecine.
Figura nr. 1, Modelul ABC
Inteniile copilului nu
sunt rele, ele sunt
expresia unei nevoi!
Modul n care exprim
nevoia este mai mult sau
mai puin adaptativ!
B.F. Skinner, 1953
DRAFT
Aceaste este regula dup care copiii nva comportamente. Adulii sunt cei care atribuie semnificaii i evalueaz
comportamentul copilului (ex. Nu e frumos ceea ce faci, nu mai face asta). De exemplu, eu pot s i spun unui
copil nu mai spune cuvntul sta, dar eu s rd ori de cte ori el spune aa. Cuvintele mele nu au nici o eficien
n stoparea comportamentului negativ, deoarece ceea ce l menine este reacia mea, faptul c eu rd, iar el se
simte valorizat. Deci, dei din punctul de vedere al adultului este ceva greit, urt, cea ce menine un
comportament este reacia lui la ceea ce spune sau face copilul.
Identificarea antecedentelor i consecinelor unui comportament este esenial dac vrem s l dezvoltm sau s
l eliminm din repertoriul comportamental al copilului. Ele pot fi identificate n urma discuiilor cu prinii sau a
observrii copilului, pe baza urmtoarelor ntrebri:
Situaia
Antecedente
deprtate
Antecedente
imediate
Cnd apare?
Unde apare?
Cu cine apare?
Cnd nu apare?
Unde nu apare?
Cu cine nu apare?
Mihai se apropie de
calculator i l vede
pe Sergiu c se
joac la el.
Ce doi frai
se joac
Ce doi frai
se joac
Sergiu se apropie
de calculator i l
vede pe Mihai c
se joac
Comportament
Consecine
Efect
Ce se ntmpl
imediat dup?
Reacia adultului
i a celor din jur
Reaia copilului
Mihai i indic
ceasul care arat
c e rndul lui
acum
Sergiu i ncheie
activitatea i l
las pe Mihai
Mama i laud c
se joac frumos
mpreun
ncurajarea
coportament
ului de
ateptare a
rndului
Sergiu l lovete i
l mpinge pe copil
Mihai prseste
calculatorul i l
las pe Sergiu s
se joace
Mama observ i
nu spune nimic
ncurajarea
comportame
ntului agresiv
a lui Sergiu
1)
Modelarea
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-18 ani
Modelarea const n prezentarea unor comportamente pe care copilul le poate vedea i antrenarea copilului n
producerea acelor comportamente. Modelul, cel care emite acest comportament poate fi real (ex. un coleg,
educatoarea) sau simbolic (ex. un personaj de film sau dintr-o poveste). Nu ntotdeauna modelarea este
deliberat, contient, i nu ntotdeauna modelul e contient c a devenit model. Aa se explic faptul c la un
moment dat un copil nervos fiind ncepe i trntete jucriile deoarece odat el a vzut o persoan (ex. printe,
educatoare, coleg) care fcea acelai lucru pentru a se calma dei persoana respectiv poate susine c ea nu a
nvat copilul s fac aa ceva; este vorba despre o modelare neintenionat. De aceea modelarea prin imitarea
altcuiva este un fenomen mult mai frecvent dect contientizm noi. Adesea suntem modelai de ctre alii sau
modelm, la rndul nostru, fr s tim. Mijloacele de informare n mas, n special televiziunea, exercit o
influen considerabil, n special prin oferta de modele care se regsesc n produciile pentru copii. n fiecare zi
DRAFT
copiii sunt bombardai cu sute de modele despre jucriile cu care trebuie s se joace, cum s se joace unii cu alii,
ce nseamn s fii brbat puternic (ex. s nu-i exprimi emoiile), etc. Majoritatea copiilor petrec multe ore n faa
televizorului i vin n contact cu astfel de informaii pe care le preiau i le aplic apoi n comportamentul lor.
O modalitate important de dobndire a comportamentelor la precolari o reprezint nvarea prin observare.
nvarea observaional (Bandura, 1977) este mecanismul care st la baza modelrii comportamentului. Copiii
observ comportamentul adultului ntr-o situaie i ncearc s-l imite. Aceast nvare se bazeaz pe
observarea faptului c n anumite situaii denumite antecedente, cineva realizeaz un anumit comportament,
care e urmat de anumite consecine (recompense sau pedepse). Bandura (1977) face o distincie foarte
important ntre cele dou faze ale nvrii observaionale: achiziia i performana.
imitm personaje care aparin ca i noi aceluiai grup de vrst, sex, statut social, convingere religioas, etc. Cu
ct exist mai muli actori similari nou care realizeaz un comportament, cu att mai informativ devine pentru noi
comportamentul respectiv i mai probabil s-l imitm. Cei ca i noi sunt mai repede creditai c tiu ce fac ntro situaie ambigu. Procentul de imitaie crete de la 30% la 70% dac modele prezentate sunt asemntoare
cu noi nine (Cialdini, 1993). Cu ct deosebirile sunt mai mari, cu att achiziia e mai dificil. Acest lucru poate fi
speculat la grdini prin vizionarea unor casete sau citirea unor poveti despre copii care au caracteristici i
nevoi similare cu ale lor (ex. merg la grdini i nva cum s se joace unul cu cellalt sau cum s rezolve un
conflict). Un alt lucru care poate fi fcut este observarea mpreun cu un copil a unui alt copil n scopul imitrii
unui comportament.
Dan este un biat de 5 ani care se plnge c nu se tie juca cu ceilali copii. Educatoarea l ia de mn i i
spune Haide s vedem cum se joac ceilali copii. Ei se apropie de un grup de copii pe care l observ
mpreun: De-a ce crezi c se joac colegii ti?, Ce face acum Claudiu ?, Ce face acum Sergiu? Crezi c
tu ai putea s faci aa ca i ei?, Haide acum s ncercm s ne jucm amndoi ca i Claudiu i Sergiu.
Crearea unei situaii n care solicitarea de schimbare a comportamentului e fcut de ctre o autoritate
DRAFT
situaia s-a schimbat, adic vin n contact i cu alte tipuri de informaii i ncep s-i asume monopolul
informaiei. De asemenea, ei ies de sub controlul parental.
Noi tindem s achiziionm, din mulimea de modele pe care le avem la dispoziie doar pe cele care
sunt consonante cu activitatea pe care o facem. De aceea nvarea unui comportament la precolari se
realizeaz mult mai uor n cadrul jocului sau prin intermediul povetilor fiind similar cu ceea ce fac ei zilnic. Prin
urmare, este foarte important ca dobndirea abilitilor emoionale i sociale s fie pliat pe principalele activiti
pe care le au copiii de 2-7 ani. De exemplu, n preajma srbtorilor de Pate, copii pot decupa ou, iar apoi s le
orneze cu expresii emoionale.
Cu ct observatorul este mai atent la model cu att crete probabilitatea achiziionrii lui. Prin urmare,
atunci cnd dorii s-i nvai pe copii ceva trebuie s v asigurai de atenia lor. De exemplu, pentru a-i nva
exprimarea nonverbal a emoiilor le artai mai nti dumneavoastr (ex. cum arat faa mea ? Facei i voi
aa!), iar pentru a le capta atenia putei folosi i sunete asociate (ex. s imitai o persoan care rde sau care
plnge). La sfrit i putei pune s descrie componentele nonverbale (ex. colurile gurii erau ridicate) i s i
ludai pentru atenia care v-au acordat-o. Astfel crete probabilitatea ca i pe viitor s v acorde atenie atunci
cnd o cerei.
Probabilitatea imitrii unui comportament crete dac acesta e prezentat clar i e relevant pentru
copil. Un comportament ambiguu sau nerelevant are valoare informaional redus pentru el i scad ansele
achiziionrii lui. De exemplu, dac educatoarea dorete s-i nvee pe copii cum respecte regula de a sta la rnd
chiar nainte cu 2 minute de a se juca copiii la calculator, scad ansele ca ei s fie ateni la ceea ce spune
educatoare deoarece muli sunt foarte nerbdtori s se joace.
Probabilitatea de imitare crete dac reaciile emoionale ale modelului fa de propriul comportament
sunt pozitive. Copilul e mai dispus s imite un comportament pentru care modelul i exprim satisfacia, dect
dac acesta e neutru sau nemulumit. De exemplu, dac Cosmin l-a vzut pe Andrei c se simte bine atunci cnd
se car pe sfoar a decis s fac i el la fel; dac Andrei ar fi czut sau s-ar fi lovit, Cosmin nu ar fi imitat
comportamentul lui Andrei. n consecin, atunci cnd prezentm copiilor o informaie nou e important s o
facem cu entuziasm i s subliniem beneficiile acelui comportament (ex. Ce frumos v jucai voi doi mpreun i
mprii jucriile! mi place mult cum v jucai!)
Imitarea comportamentului modelului crete dac ea duce la obinerea unor recompense sau evitarea
unor situaii aversive pentru subiect. Pe de alt parte, achiziia unui model este o condiie necesar, dar nu
suficient pentru realizarea sau nfptuirea lui efectiv. Transformarea achiziiei n performan depinde de doi
factori:
a) recompensele anterioare legate de comportamentul n cauz
b) antecedentele i consecinele actuale
a) Dac observatorul are experiena unor recompense anterioare pentru comportamente similare cu cel
care trebuie modelat, probabilitatea actualizrii lui crete. Dac agresivitatea fizic sau verbal a fost
descurajat de-a lungul istoriei de via a copilului, el va fi mai puin dispus s actualizeze astfel de
comportamente, chiar dup observarea unui model care o practic. De regul, experienele proprii prevaleaz
asupra modelelor.
b) Realizarea comportamentului modelat intr sub incidena antecedentele, recompenselor i pedepsele
actuale. Recompensele i pedepsele actuale sunt cele care l fac pe copil s imite un model sau, dimpotriv, s-l
suprime.
Pe scurt, att achiziia ct i actualizarea comportamentului modelului sunt mediate de o serie de variabile. Numai
cunoaterea i utilizarea lor adecvat pot garanta succesul interveniei psihologice prin modelare.
2)
nvarea
Pentru a ajuta copiii s nvee mai uor un comportament, v recomandm s respectai urmtoarele etape:
1. Definii clar comportamentul pe care dorii s-l nvee copilul
ex. splatul pe mini nainte de mas.
DRAFT
2.
4.
5.
1)
Dup ce ne-am asigurat c un comportament a fost nvat, e necesar s aplicm tehnici care duc la
persistena comportamentului n timp: (1) recompensa i (2) controlul mediului.
Recompensa
DRAFT
activiti preferate: jocul pe calculator, vizionarea de filme sau desene animate, activiti sportive etc.
inei cont de faptul c un lucru poate fi o recompens pentru o anumit persoan, ntr-o situaie specific, dar
poate s nu mai funcioneze ca i recompens ntr-o alt situaie sau pentru o alt persoan. De exemplu, lauda
adultului poate fi o recompens pentru copil atunci cnd primete o not bun, dar poate s nu fie recompens
atunci cnd copilul face curenie la el n dulap. Aadar, recompensa este o funcie pe care o are un anumit lucru
la un moment dat. Prin urmare, nu putem fi siguri c o situaie este o recompens dect dup ce o aplicm i
vedem efectul ei, i anume dac produce sau nu repetarea comportamentului.
Cum putei afla care lucruri sau situaii reprezint recompense pentru copilul dumneavoastr? Prin:
Gndii-v la lucruri simple, pe care le avei la ndemn i sunt atractive pentru copil (ex. buline, stelue).
Trecei treptat de la recompense artificiale la recompense naturale.
Cu ct sunt mai naturale recompensele pe care le utilizm, cu att e mai mare ansa consolidrii i persistenei
comportamentului int.
Utilizai un repertoriu larg i alternativ de recompense, astfel nct s nu producei saturaie.
Dac i dai mereu copilului aceeai recompens s-ar putea ca la un moment dat s se plictiseasc de ea, i s
nu mai aib efectul pe care l-a avut la nceput. Cu ct i-a lipsit mai mult acel lucru cu att va avea un efect mai
mare ca i recompens. Prin urmare, n alegerea recompenselor s avei n vedere acest lucru.
Descriei comportamentul n momentul n care aplicai recompensa; n acest fel facilitai nvarea.
ex.: Ai fcut curenie la tine n dulap. Bravo, sunt mndr de tine!
Repetai verbal regula pe care se bazeaz recompensa. Exprimarea verbal a regulii faciliteaz
nvarea.
ex. Dac i curei masa gunoiul, poi s te joci cu maina cea nou.
nvai copilul s-i identifice i s-i autoadministreze recompensele.
Comparai dimensiunile comportamentului (intensitatea, frec-vena, durata) nainte i dup aplicarea
recompensei, pentru a cunoate efectul ei (dac este sau nu o recompens i dac este eficient).
Trecei de la recompense aplicate imediat, n faza de nvare, la recompense aplicate neregulat, n faza
de consolidare a unui comportament.
2)
Controlul mediului
Aceast tehnic o putei folosi atunci cnd copilul a nvat deja un comportament i dorii s favorizai apariia
lui.
Mediul n care trim influeneaz modul de manifestare a comportamentului. Poate c ai observat i
dumneavoastr c un comportament al copilului apare doar ntr-un anumit mediu sau n prezena anumitor
persoane. Prin urmare, mediul are dou caracteristici:
Mediul comunic un anumit mesaj
ex. aici este camera de joac, pentru c sunt multe jucrii peste tot
Mediul favorizeaz un anumit comportament
ex. dac n camera copilului se afl o bibliotec mare, este foarte probabil ca la un moment dat copilul s ia cri
din bibliotec i s citeasc; dac n schimb se afl un televizor, este foarte probabil ca la un moment dat copilul
s fie tentat s dea drumul la televizor i s se uite la el.
DRAFT
Reproducei ct mai bine situaia din acel mediu
Recompensai apariia comportamentului, dup regulile descrise n capitolul anterior
1)
Distragerea ateniei
n aceast perioad, datorit capacitii reduse de concentrare i meninere a ateniei se poate folosi foarte uor
metoda bazat pe redirecionarea ateniei de la un comportament neadecvat spre un alt comportament. De
exemplu, dac un copil vrea s picteze pe perei i putem aminti brusc de un joc de lego care i place foarte mult i
de o construcie nou Uau, ce cas frumoas putem construi! Haide s vedem ct de mare o putem face!.
DRAFT
ex. Trebuie s ne splm pe mini nainte de a mnca, deoarece pe mini sunt microbi care ne pot
mbolnvi.
Artai copilului cum s fac efectiv comportamentul respectiv (modelare); descompunei
comportamentul n mai multe secvene.
ex. Splatul pe mini: mai nti ridicm mnecile, dm drumul la ap, ne udm, ne spunim, frecm minile,
ne limpezim, ne tergem cu prosopul.
ncurajai copilul cnd face comportamentul i fii specific.
ex. Bravo, te-ai splat pe mini nainte de mas!
Lsai apoi consecinele naturale s intervin n consolidarea comportamentului.
ex. Dac e frig ne mbrcm mai gros, dac plou lum umbrela, nainte de a mnca ne splm pe mini.
n cazul n care nu apar consecine naturale sau n cazul n care ntrevedei un posibil pericol pentru
copil, acestea pot fi nlocuite cu consecine logice.
Exprimai verbal relaia dintre comportament i consecina logic sau natural.
ex. Vei primi de mncare doar dup ce te vei spla pe mini; este decizia ta dac te speli sau nu.
Fii ngduitori cu dumneavoastr i cu copilul: acceptai greelile ca fiind normale i acordai copilului
timp suficient s nvee un comportament nou.
3)
Extincia
Atunci cnd dorim s eliminm sau s reducem frecvena, durata sau intensitatea unui comportament al copilului
(adic s facem s apar mai rar, mai puin intens sau s dureze mai puin timp), folosim extincia. De exemplu,
dac copilul se bucur deoarece primete atenie din partea educatoarei cnd arunc jucriile pe jos, extincia
nseamn a ignora, a nu da atenie copilului cnd se comport astfel.
Adesea, n faza iniial a aplicrii extinciei, frecvena, durata sau intensitatea comportamentului nedorit crete
nainte de a scdea. S-ar putea chiar s observm o reacie puin agresiv din partea copilului. Copilaul din
exemplul de mai sus va ncepe s trnteasc tot mai zgomotos sau mai frecvent jucriile, dup care treptat va
nceta s se comporte astfel.
Cu alte cuvinte, aplicnd extincia trebuie s ne ateptm ca lucrurile s mearg prost nainte de a merge bine.
De asemenea, s-ar putea ca simultan cu extincia s apar recompense alternative ale aceluiai comportament i
acesta s se menin. De exemplu, crizele de plns ale copilului nu mai beneficiaz de atenia noastr, dar atrag
atenia i grija bunicilor sau a altor persoane din jur. Pentru a aplica cu succes metoda inei cont de urmtoarele
recomandri:
Alegei un singur comportament pe care vrei s-l modificai i identificai cu precizie recompensele
E ineficient s recurgem la extincia unui comportament indezirabil al copilului ntr-un loc public, unde el nu mai
beneficiaz de atenia noastr, dar o are pe a celorlali.
Formulai explicit regula, atunci cnd aplicai extincia.
ex. Degeaba plngi, oricum nu vei primi ngheat pentru c eti rcit!
Persistai n aplicarea metodei doar dac nu observai o schimbare n bine.
Utilizai extincia n paralel cu tehnicile utilizate pentru stimularea comportamentului dorit.
inei cont de faptul c prin extincie se elimin un comportament nedorit. Dac dorii s ncurajai nvarea sau
meninerea unui comportament adecvat, trebuie s apelai n paralel la tehnicile amintite anterior.
4) Excluderea
VRSTE LA CARE SE APLIC: 2-10/11 ani
Exist momente cnd copiii sau dumneavoastr suntei prea agitat, nervos sau iritat pentru a rezolva eficient o
problem. La precolari, accesele de furie (engl. temper tantrum) sunt destul de frecvente. n aceste momente,
copiii ncearc s i exprime nevoia de independen sau o anumit frustrare. Cnd copilul are un acces de furie,
i este imposibil s mai gndeasc raional; prin urmare, va reaciona negativ la orice i vei spune.
Excluderea (engl. time out) presupune urmtoarele etape:
DRAFT
ndeprtarea copilului de locul n care a avut loc accesul de furie.
Este foarte important cum anume facei acest lucru. Dac ridicai tonul, v ncruntai sau bruscai copilul, el va
interpreta gestul dumneavoastr ca o pedeaps i vei obine efectul opus - resentimente, rzbunare din
partea copilului. Prin urmare, fii ferm, dar rmnei calm.
Dei cere un efort foarte mare, momentul de linite v ofer att dumneavoastr ct i copilului rgazul s v
detaai i apoi vei putea aborda subiectul cu calm.
ex. Alin i Ioana se joac fiecare cu jucriile lor,; deodat Ioana merge la, Alin i ncearc s i smulg jucria din
n mn. Alin nu vrea s-i dea jucria i o ine cu fora. Ioana ncepe s plng, s ipe, s dea din picioare i s
se trnteasc pe jos. Educatoarea care aude glgia i vine la ei.
Alegei un loc linitit pentru copil
Locul gsit de dumneavoastr trebuie s fie unul n care tii c el se poate calma. Asta nu nseamn
s l izolai ntr-o camer ntunecoas sau s l nchidei n baie.
Explicai copilului de ce ai procedat astfel.
Copilul trebuie s tie care este regula (ex. Acum eti foarte nervos; vei sta aici pn te calmezi, dup care
vom vorbi.).
Cnd perioada excluderii s-a ncheiat, discutai situaia problematic.
Dac, de exemplu, copilul i-a mpins colegul cnd acesta a refuzat s-i dea o jucrie, ntrebai copilul ce a fcut
greit i punei-l s-i cear scuze fa de fratele su. De asemenea, ntrebai-l cum se va comporta dac se va
repeta situaia. Evitai s strigai la el sau s-i inei moral: att copilul ct i dumneavoastr s-ar putea s v
simii puin vinovai.
ncercai s identificai momentele n care copilul este pe punctul de a izbucni i aplicai metoda n acel
moment.
n timp, vei putea identifica semnele premergtoare unei izbucniri din partea copilului. Putei ntreba copilul
chiar atunci dac are nevoie de puin timp s se liniteasc. Experii au stabilit c durata optim pentru
izolarea copilului nu trebuie s depeasc numrul de minute corespunztor vrstei (ex. dac are 5 ani, va
sta singur timp de maxim 5 minute). Dac lsai copilul singur mai mult timp, poate s cread c este prsit
sau pedepsit, pe cnd scopul izolrii este s se liniteasc. Dac va ajunge s accepte cu uurin aceast
tehnic putei ntreba copilul de cte minute are nevoie ca s se calmeze. Astfel va simi c poate s
controleze situaia.
Decidei
n ce situaii vei folosi tehnica excluderii. Dac o folosii prea des, efectul ei va scdea n timp.
Discutai aceste lucruri cu copilul i fii consecvent n ceea ce ai decis mpreun.
Excluderea descurajeaz copilul s recurg la comportamentul nedorit, dar metoda e mult mai eficient dac
recunoatem i recompensm comportamentul dorit atunci cnd copilul l manifest. (ex. Ce frumos te-ai jucat cu
fratele tu!). Cu ct investii mai mult n recompensarea comportamentului dorit, cu att va trebui s v
preocupai mai puin de comportamentul nedorit!
4) Stabilirea regulilor
VRSTA LA CARE SE APLIC: 2-18 ani
Regulile sunt expresii verbale ale unor relaii ntre antecedente-comportament-consecine.
Educatoarea merge cu copiii s ia masa de prnz. Dup ce s-au aezat roi la mas, educatoarea
le reamintete copiilor regula Atunci cnd suntem la mas (antecedentul), vorbim ncet
(comportamentul). Cine vorbete tare, nu se mai joac azi la calculator (consecina).
Faptul c educatoarea le-a amintit regula atunci cnd se ia masa a declanat comportamentul ateptat din partea
copiilor; asta se ntmpl deoarece comportamentul nostru este determinat de antecedente i meninut de
consecine, iar simpla formulare a regulii funcioneaz ca antecedent. De cele mai multe ori ns, n viaa
cotidian, regulile capt o form prescurtat, n care se poate specifica doar una dintre componentele:
doar ntrirea (ex.: Ctigai 500 de milioane!)
numai comportamentul (ex.: Ridicai-v n picioare!)
numai antecedentul (ex.: semnele de circulaie pentru limit de vitez, cuvntul hoii!, cnd suntem
prdai i cerem ajutor etc.)
diverse combinaii: antecedent comportament (ex.: Dac vine cineva n vizit, te rog s te pori
politicos)
comportament-consecine (ex.: Dac i termini de fcut leciile, mergem la joac) etc.
DRAFT
Pentru ca o regul s fie eficient trebuie respectate urmtoarele condiii:
Creai mai nti nevoia pentru o regul i abia apoi oferii regula (ex.: semnalai problema, artai
consecinele ei, apoi oferii remediul)
Stabilii regula i consecinele ei mpreun cu copiii
Cu ct e mai complet i mai precis formulat o regul, cu att ea e mai uor de urmat.
Regula permite repetiia. Formularea regulii menit s ghideze un comportament, fiind o expresie verbal clar,
poate fi repetat mintal, n gnd, de ctre copil. Cu ct ea e mai frecvent repetat, cu att e mai bine memorat;
cu ct e mai bine memorat, cu att e mai mare ansa de a produce un anumit comportament, mai ales dac
situaia este ambigu.
Formulai regula ntr-o manier pozitiv (ceea ce ateptai de la copil s fac)
Formularea explicit a regulii nu este ntotdeauna suficient pentru nvarea unui comportament. Dac
comportamentul n cauz e simplu de executat, prezentarea regulii e suficient (de pild, traversezi strada numai
cnd apare culoarea verde la semafor, respirai adnc etc.). Cnd ns comportamentul este complex,
nvarea lui adecvat presupune prezentarea regulii plus experiena direct n executarea comportamentului
respectiv. nvm fcnd, dup ce regula a fost clar precizat. Aadar, regula trebuie completat cu experiena
direct i implicit, cu utilizarea altor proceduri de accelerare a comportamentului: ntriri difereniate, promteri,
shaping, modelare, etc. performan abia dup ce am oferit ansa unor experiene de nvare suficiente, nu
imediat dup precizarea regulii. Uneori aceast experien de nvare poate fi, n prealabil, modelat. Influena
regulii asupra unui comportament crete dac e susinut de ntriri. Cel puin intermitent, comportamentul n
concordan cu regula trebuie ntrit iar cel n contradicie cu ea trebuie penalizat, altfel impactul regulii scade. O
alt modalitate de a ntri regula const n a scoate n eviden beneficiile pe care le aduce urmare regulii sau
costurile pe care, urmnd-o, le evitm, astfel nct regula s apar c merit urmat. (ex.: Uite, dac ai muncit
mult, aa cum i-am spus, ai fcut tema corect, ai luat o not mare, acum te simi mai bine). Dac preuim o
regul, atunci nu numai c impactul ei asupra comportamentului crete dar simpla ei practic devine ntrire.
Emitentul sau sursa regulii este un alt factor important care poate spori sau reduce impactul regulii
asupra comportamentului. Dac emitentul se afl ntr-o poziie de putere sau de prestigiu (dat de cunotinele
pe care le posed, de statutul social etc.) fa de receptor, ansa respectrii regulii crete.
Impactul regulii depinde i de o serie de factori contextuali (ex. tonul vocii)
Pentru ca fi respectat o regul este foarte important modul n care i se comunic copilului acest lucru. Atunci
cnd adultul controleaz foarte strict aciunile copilului, copiii sunt mai puin motivai i s le respecte i au
mai puine oportuniti de a-i exersa propriile abiliti de respectare a unei reguli i capacitatea de
autocontrol. Pentru a face un comportament, copilul trebuie s se simt liber i s simt c are posibilitatea
de a alege.
5)
Contractul comportamental
Copiii i adulii ateapt unii de la alii s fac o serie de comportamente ca i condiie pentru a face la rndul lor
comportamentele dorite de cellalt. De multe ori nenelegerile apar deoarece copiii nu tiu clar ce ateptri au
adulii de la ei. Prin urmare, e important ca prinii s negocieze mpreun cu copiii ce ateptri au unii fa de
ceilali. Acest lucru se poate face prin ncheierea unui contract comportamental.
Un contract comportamental este o nelegere ntre printe i copil, certificat de o ter persoan care are o
poziie neutr fa de situaie - i n care se specific urmtoarele aspecte:
Alctuii
cellalt.
DRAFT
Precizarea ateptrilor trebuie s fie foarte clar, n termeni de comportamente specifice.
ex. Mi-ar plcea s faci curenie la tine n camer o dat pe sptmn.
Negociai mpreun care dintre aceste comportamente pot fi deja efectuate de ctre ambele pri, fr
dificulti prea mari.
Pentru respectarea contractului e important ca att dumneavoastr ct i copilul s alegei singuri ceea ce
suntei dispui s facei. Obligativitatea va duce la nesupunere, la nerespectarea contractului. Literatura de
specialitate arat c n cazul n care o persoan alege liber s fac un anumit lucru, atunci ea devine mai
responsabil i mai dornic de a-l face.
Semnai contractul i precizai exact ct timp este valabil i cnd va fi evaluat eficiena sa.
Luai-v un angajament verbal, att dumneavoastr ct i copilul, fa de cteva persoane apropiate i
anunai-le despre contractul ncheiat.
Cercetrile arat c acest gen de angajament verbal motiveaz persoana pentru a face comportamentul pe care
i l-a propus.
Aceast metod este folosit mai ales cu preadolescenii i adolescenii, atunci cnd ntre ei i prini apar
dificulti n a ajunge la un consens. Prin faptul c ei negociaz mpreun cu prinii comportamentele dorite,
contractul comportamental le d copiilor sentimentul c prerea lor este important. Facei mici compromisuri
acceptai unele argumente ale copilului. n acest fel vei avea mai multe anse ca prerea dumneavoastr s fie
ascultat n discuii mai importante.
CE NSEAMN S PESDEPSESC?
Pedeaps nseamn exercitarea unui control exterior, prin for, asupra copiilor cu scopul de a le modifica un
comportament problematic i const n manifsetarea unor forme de abuz:
Abuz fizic: provocarea durerii prin plmuire, lovire, bti grave
Abuz emoional:
- atacuri personale, cum ar fi pronunarea numelui copilului cu tonaliti negative, etichetare, poreclirea,
ridiculizarea, insultele, umiliere, intimidare, adresarea cu un ton ridicat.
- suferina impus prin reinerea mncrii, nchiderea ntr-o camer ntunecat (de exemplu n pivni sau
n baie), etc.
- penalizri care nu au nici o legtur cu comportamentul inacceptabil (ex. copilul nu are voie s ias la
joac toat sptmna, pentru c a spart o farfurie sau a stricat o jucrie)
Abuz sexual
Asistarea la o form de abuz: violena parental
DE CE PEDEPSESC PRINII?
Dei adultul nu dorete s recurg la astfel de metode, pentru c nu par a fi cele mai potrivite. Totui, de cele mai
multe ori prini aleg s disciplineze n acest fel din mai multe motive:
1) Au primit ei nii acelai tratament cnd au fost copii
Folosirea pedepselor corporale este un comportament larg acceptat, existnd convingerea c folosit moderat,
din cnd n cnd nu are nici un efect negativ. Un studiu realizat pe populaie American arat c 90% din ei i-ai
lovit copiii i apropae 50% din adolesceni sunt lovii de ctre prini. Folosirea abuzului fizic este ncurajat i de
existena unor norme culturale care susin eficiena acestora; pedeapsa fizic apare mai frecvent la biei i la
copiii sub 6 ani, precum i la familiile cu un numrr mai mare de 5 copii i pe un fond ridicat de stres (Dietz, 2000).
2) ntruct nu cunosc nici o alt metod prin care s obin rezultatul ateptat observ c i ali prini fac acelai
lucru, deci se pot gndi c este normal s fac aa sau c prin aceste metode se obine pe moment rezultatul
ateptat
3) Cred n eficiena pedepsei
DRAFT
Apariia imediat a efectului pedepsei poate funciona ca o recompens pentru cel care o folosete (n cazul
nostru printele) i, prin urmare, poate duce la utilizarea ei abuziv. De exemplu, dac l pedepsete pe copil
punndu-l la col pentru c se juca prea glgios, printele obine ca beneficiu imediat ncetarea glgiei. Fr si dea seama, printele nu mai caut alte soluii la o situaie nedorit, fiind tentat s o rezolve rapid prin
pedepsirea celui care a produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. O serie de studii au
evideniat, n mod repetat, c acei copii care au fost martorii sau inta unor pedepse excesive tind s recurg ei
nii la pedepsirea oamenilor din jurul lor. Uneori, exprimarea pedepsei poate fi amnat pn cnd devin ei
nii aduli i intr n rolul de prini.
CONSECINELE PEDEPSEI ASUPRA PRINTELUI
De multe ori acesta se simte vinovat dup ce pedepsete copilul, mai ales dac l-a pedepsit prea aspru, la
mnie; va regreta ulterior c a folosit o metod care a avut efecte negative asupra copilului i nu a fost eficient
n schimbarea comportamentului. De asemenea, relaia dintre printe i copil va avea de suferit: copilul va fi mai
puin comunicativ cu printele, va cuta afeciune n alt parte, i va pierde ncrederea n printe, va ascunde
unele lucruri fa de el etc.
CONSECINELE PEDEPSEI ASUPRA COPILULUI
DRAFT
MANAGEMENTUL REACIILOR EMOIONALE ALE PRINILOR
Emoiile sunt cele care dau culoare vieii avnd un rol central n relaionarea dintre oameni; ele ne ofer
informaii despre cealalt persoan ceea ce ne ajut s ne adaptm comportamentul n relaie. Contrar
convingerii c ceilali oameni sau evenimentele de zi cu zi ne declaneaz emoiile, emoiile vin din noi, din
propriile percepii asupra realitii. Zilnic percepem si interpretm informaii cu care venim n contact, le evalum i
le dm o conotaie pozitiv sau negativ, iar n funcie de aceasta ne comportm ntr-un anume fel sau altul.
Aceste procese cognitive sunt de cele mai multe ori automate, incontiente, iar noi realizm doar rezultatul,
emoia i comportamentul. Dac lucrurile externe ar fi cele care ne provoac anumite emoii, atunci toate
persoanele care se afl ntr-un context la un moemnt dat ar trebui s simt la fel. Pentru a nelege, vom analiza
cteva situaii:
SITUAIA 1: S presupunem c pe strad merg dou persoane care trec pe lng un cine. Prima
persoan se gndete Uau ce cine frumos i se simte bucuroas, iar cea de-a doua Cinele sta nu
are botni, cred c m muc i se simte speriat
Dac cinele este cel care declaneaz emoia, atunci ambele persoane ar trebui s se simt la fel; de
asemenea, tim c sunt persoane crrora le este fric de cine dei nu au fost mucate niciodat sau persoane
care au fost mucate de nenumrate ori i nu le este team. Deci nu cinele este responsabil de apariia emoiei,
ci modul n care eu interpretez prezena cinelui.
SITUAIA 2: Dou persoane stau seara i se uit la televizor; la un moment dat se aud pai pe scri; o
persoan se gndete Cred c sunt nite hoi i se simte speriat, iar cealalt Cred c e vecinul i se
simte linitit.
Semnificaiile pe care
le
atribuim unui comportament
i modul n care percepem i
interpretm evenimentele din
jur sunt responsabile de
apariia emoiilor din viaa
noastr.
INTERPRETAREA
Ex. Copilul sta nu nelege s nu mai trnteasc cuburile!
Face intenionat ca s m enerveze!
EMOIA
DRAFT
Ex. Furie, enervare, ostilitate, depresie
REACIE ADECVAT
Ex. i redirecionez comportamentul prin
oferirea de alternative
PEDEAPS
Ex. Il lovesc ca s nceteze
Este important ca n trainingul prinilor s se fac educarea acestora privind rolul emoiilor negative
n folosirea pededselor, diferena ntre comportamentul copilului i interpretarea printelui i cauzele
unei emoii.
Certcetrile au pus n eviden diferene semnificative la n ceea ce privete interpretarea la nivel cognitiv pe care
o fac prinii care pedepsesc i prinii care recurg la metode adecvate de disciplinare. Diferenele constau n
prezena unor convingeri despre comportamentul copiilor (ex. Locus de control extern- eu nu sunt responsabil,
copilul e de vin), ateptri nerealiste privind dezvoltarea copilului, abiliti sczute de empatie i nelegere a
perspectivei copilului, ataament deficitar n relaia cu copilul (Milner, 2003). Integrarea rezultatele acestor
cercetri n programele de training al prinilor de prevenie a abuzului sau de dezvoltare al abilitilor parentale
este esenial conferind interveniei validitate tiinific. La ora actual modelul cel mai influent n acest sens l
reprezint cel descris de Milner (2002), model descris mai jos.
MODELUL PROCESRII INFORMAIEI SOCIALE N SITUAII DE ABUZ AL COPIILOR
Iniial acest model a fost descris de Crick i Dodge (1994) pentru a explica modul n care copiii cu comportamente
agresive proceseaz informaia social. Apoi el a fost treptat adaptat i la situaia n care printele este cel care
manifest comportamentul agresiv.
n urma experienei
Informaiile din sfera cogniiei sociale care vorbesc despre modul n care personale dezvolt
oamenii interpreteaz situaiile sociale, arat c n urma experienei convingeri mai mult sau mai
personale dezvolt convingeri mai mult sau mai puin sntoase despre puin sntoase despre cum
cum trebuie crescui copiii, convingeri globale (ex. Cum trebuie cresui trebuie crescui copiii.
copiii n general) i specifice (ex. Cum trebuie crescui copiii lor).
Pin urmare, comportamentul prinilor este influenat de aceste convingeri
precum i de factori situaionali, cum ar fi nivelul de stres al printelui. Cercetrile arat c exist diferene la
nivelul convingerior ntre prinii care abuzeaz copiii i cei care nu recurg la asfel de metode, iar ele pot fi
clasificate pe 3 domenii:
Convigerile despre abilitile copiilor
Despre inteniile copiilor
Despre abilitile lor parentale (ex. Autoeficacitatea i ateptrile privind controlul)
Uneori aceste convingeri sau scheme au i o ncrctur afectiv care const n emoii ce au fost trite n
experienele anterioare de via care au dus la formarea lor. Emoiile asociate au un rol foarte important n ceea
ce privete modul n care n care informaia este perceput, interpretat, organizat n memorie i accesat. n
cazul prinilor care folosesc abuzul emoional i fizic se consider c schemele sunt asociate cu emoii negative
(ex. Furie, ostilitate, anxietate, depresie). Aceste scheme se activeaz cu precdere n situaii ambigue, atunci
cnd copilul manifest un comportament problematic, dar normal n dezvoltare, cnd copilul manifest un
comportament problematic, dar minor sau dac prinii triesc emoii negative. Aceste erori se manifest n mai
multe etape care sunt prezentate n cele ce urmeaz.
Stadiul 1: PERCEPIA
Prinii care au risc crescut pentru abuzul copiilor au mai multe deficite i erori n gndire n percepia
comportamentului copilului. n primul rnd, sunt mai puini ateni i contieni de comportamentul copilului; de
exemplu, nu remarc schimbri minore n comportamentul copiilor, cum ar fi mbuntire compotamentului, faptul
c un copil face comportamentul cerut (ex. S-a mbrcat atunci cnd i-a spus).
Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas pentru prini n care ei observ i
monitorizeaz comportamentul copilul ntr-o situai de joc.
DRAFT
n al doilea rnd, ei manifest atenie selectiv, adic focalizarea ateniei pe anumite aspecte este ghidat de
convingerile preexistente; de exemplu, este mult mai probabil s observe noncompliana copiilor dect
comportamentele potrivite deoarece se ateapt la ele (ex. Era clar c trebuie s faci ceva ru, doar te tiu eu
cum eti). Convingerile preexistente sunt gnduri despre copil, despre ceea ce nsemn s fii printe pe care
adultul le-a interiorizat n urma experienelor prin care a trecut. Odat formate ele influeneaz percepia
evenimentelor actuale. De exemplu, s ne gndim c mai multe persoane stau i privesc norii; la un moment dat
una spune Uite, norul acesta seamn cu un iepure i toi ceilali identific elementele n acel nor. O alt
persoan zice Mie mi seamn mai degrab cu un cine. Care dntre cele dou persoane a vzut corect?
Rspunsul este amndou; aceeai situaie poate fi privit din mai multe perspective. n funcie de informaiile sau
convingerile care ne sunt activate n minte la un moment dat noi tindem s interpretm experinele zilnice prin
prisma lor.
Aceste convingeri nu sunt ntotdeauna acurate, nu reflect o gndire flexibil, realist. De exemplu, dac certm
i critic mai des un copil pentru c nu i pune hainele n dulap facem adesea generalizri cu privire la
personalitatea copilului spunnd c este dezordonat, lucru care nu este adevrat; dac spun despre cineva c
este dezordonat, asta nseamn c tot timpul n orice situaie el se comport aa; avnd ns reprezentarea asta
n minte noi vom tinde s vedem mai des situaiile n care nu i pune hainele n dulap i s ignorm momentele
sau s le discreditm (ex. Le-a pus altcineva n locul lui).
Aceste gnduri devin o gril prin care noi citim realitatea i devenim opaci la
Convingerile devin o
informaii incongruente cu schemele noastre. Cercetrile arat c adesea
gril prin care noi
prinii care abuzeaz fizic i emoional au convingeri negative despre copiii lor
citim realitatea i
comportamentale exprim mult mai frecvent critici la adresa lor i manifest
devenim opaci la
mai puine emoii pozitive fa de acetia (Caspi i colab., 2004). n acest sens,
informaii
atenia prinilor devine selectiv,
incongruente
cu
axat doar pe comportamentele
negative ale copiilor.
schemele noastre.
n al treilea rnd, ei detecteaz i codeaz informaia n mod inacurat; fac mai multe erori n recunoaterea
emoiilor copilului, dac aceste emoii au intensiti mici, i evalueaz incorect intensitatea emoiei. Acest lucru se
ntmpl datorit abiliti sczute de empatie i nelegere a perspectivei copilului, ataament deficitar n relaia cu
copilul precum i a ateptrilor nerealiste privind dezvoltarea normal a copilului i a problemelor specifice fiecrei
vrste (Milner, 2003).
Trainingul prinilor trebuie s conin:
- activiti i teme de cas axate pe dezvoltarea abilitilor emoionale i sociale ale prinilor cu
axare pe nelegerea perspectivei celuilalt, a copilului n diverse situaii
- activiti i teme de cas axate pe dezvoltarea abilitilor emoionale i sociale ale copiilor, datorit
importanei abilitilor n sntatea mental a copilului, cu axare pe descrierea dezvoltrii normale, a
problemelor specifice n dezvoltare
- activiti i teme de cas axate pe stabilirea unui ataament sntos ntre copil-printe
DRAFT
comportament pozitive i negative fa de cele ambigue. Aceste erori se fac n special n situaii ambigue, de
comportament problematic, dar normal n dezvoltare i comportament problematice minore, deoarece se
activeaz convingerile nesntoase. Factorul critic al manifestrii comportamentului abuziv se consider c este
evaluarea comportamentului ca fiind greit. De exemplu, un tat poate recunoate c un copil s-a comportat
agresiv la coal i s perceap intenia negativ, dar datorit convingerii c un biat trebuie s lupte pentru
drepturile lui comportamentul nu va fi evaluat ca fiind ru i prin urmare nu va lua msuri disciplinare; dar dac
apare un comportament minor un copil nu cur masa i acest lucru este evaluat ca fiind greit i se fac atribuiri
interne, globale stabile i atribuiri ostile (ex. Copilul sta e ncpnat, niciodat nu m ascult i face numai cum
vrea el) printele poate aplica msuri destul de severe.
Trainingul prinilor va cuprinde activiti i teme de cas care au ca i scop normalizarea
comportamentelor copiilor n raport cu vrsta i explicarea lui n termenii unei lipse de abiliti,
nelegerea factorilor care l declaneaz i menin (antecedente i consecine), nelegerea funciei
comportamentului copilului i restructurarea convingerlor de atribuirile ostile.
Interpretrile devin tot mai distorsionate cu ct starea printelui este mai negativ. Acest lucru se ntmpl
deoarece noi ne comportm n concordan cu starea emoional. Cu toii am trecem din cnd n cnd prin stri
de furie n urma unui conflict, nu ne putem scoate din minte acel lucru, avem impresia c toi ne enerveaz, c
toate lucrurile ne ies pe dos i suntem mult timp mai irascibili, adic nu facem dect s ne alimentm furia (Azi toi
au ceva cu mine, toi vor ceva de la mine, Vreau s m lase toat lumea n pace); ca i consecin se activeaz
mai multe gnduri specifice furiei ceea ce ne facem s devenim din ce n ce mai furioi, foarte rigizi i s nu mai
evalum corect eveniemntele. A doua zi vedem lucrurile dintr-o alt perspectiv i ni se par un flec certurile de
ieri, ne pare ru de cerca cu colegii, copiii i soul deoarece. Explicaia este simpl: atunci cnd avem o stare
emoional ne sunt activate n minte gnduri care produc emoia respectiv, urmtoarele evenimente le
interpretm prin prisma gndurilor deja activate, adic n mod eronat. n urmtoarea zi s-au stins gndurile
specifice furiei i acum putem gndi flexibil, din mai multe perspective situaia.
Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas dezvoltarea abilitii de reglare a
emoiilor negative i ieirea din situaie atunci cnd moiile s-au declanat pentru a nu face ru
copilului.
DRAFT
Studiile de psihologie cognitiv arat c aceste procesri sunt automate, iar odat declanate merg pn la
capt ducnd la activarea comportamentului; repetarea lor duce la apariia instantanee a rspunsului
comportamental i emoional. Prinii cu risc de abuz au mai multe procesri automate n ceea ce privete
comportamentul copilului n viaa de zi cu zi, n situaii ambigue sau de stres. Procesrile controlate au loc n
sfera contienei, necesit o atenie susinut i sunt uor de modificat. Ele sunt foarte utile n situaii noi, ambigue
care necesit evaluarea i adaptarea permanent a rspunsului. n situaia de fa, procesrile contiente sunt
legate de modul acurat de interpretare al comportamentului copilului. Dac procesrile controlate vor fi folosite n
situaiile legate de copil prinii vor reduce influena procesrilor automate, vor lua n considerare factorii
situaionali i vor genera rspunsuri adecvate. Tipul procesrii automate sau controlate este influenat i de
rspunsul fiziologic individual la stres; cu ct reactivitatea fiziologic este mai ridicat la stimulii stresani cu att
este mai probabil declanarea procesrilor automate care atrag aplicarea pedepselor (Dadds, 2003).
n cadrul trainingului prinii vor primi fie pe care se recomand s le pun la vedere pentru a fi mai
uor de activat informaiile cheie atunci cnd au nevoie. De exemplu, ei pot primi o fi care s le
aminteasc s laude copilul n perioada n care nva despre rolul recompenselor verbale.
n concluzie, folosirea programelor care se bazeaz doar pe dezvoltarea de abiliti parentale sunt ineficiente
atunci cnd exist dificulti n procesarea informaiei. Printele ar nva doar comportamentul, dar nu l-ar aplica
n situaia de disciplinare. De aceea e important atunci cnd construim un program de training pentru prini s
inem cont de informaiile tiinifice care explic comportamentul printelui.
DRAFT
Perioada 2-7 ani
ntr-o lume lume dominat de oamenii mari, cei mici ncearc s ne spun c
sunt i ei aici nc din primii ani. n ciuda faptului c n permanen aud tu eti
mic i nu poi tu nu tii, tu n-ai cum s nelegi acuma ei se strduiesc s
dovedeasc zilnic i s ne arate ce au mai nvat sau ce pot face singuri.
Uneori suntem prea ocupai cu alte lucruri ca s i observm, ns atunci atunci
cnd vedem bucuria din ochii lor c au reuit s fac primul pas sau s spun
primul cuvnt ne dm seama c adesea lucrurile mrunte sunt cele mai
importante i stm s ne gndim cnd am nceput s uitm s ne bucurm de
via. Alturi de ei putem renv alfabetul fericirii privind lumea dintr-o
perspectiv mult mai simpl. Deoarece nu tiu mai nimic despre lumea n care
au venit, vor ncerca s nvee totul foarte repede privind adultii de aproape si
studiind toate amanuntele. Actiunile adultilor invata copiii de departe mult mai
mult decat pot sa o faca cuvintele lor. Vor incerca sa testeze limitele deoarece
caut o regularitate n comportamentul oamenilor; n lumea asta haotic pe care
ei nu o pot controla au nevoie de ct mai multe structur i predicie. Adesea
accesele de furie sau alte comportamente negative sunt un mesaj codat al
acestor frustrri. De aceea adora sa fie insarcinati i responsabilizati cu ceva si
sa spuna altora ce sa faca. Deoarece sunt dornici s nvee, vor insista sa faca
lucrurile singuri chiar daca nu stiu cum; ce alt metod mai bun de nvare
exist dect testatul pe propria piele? Cel mai mult ns si doresc s-i
multumeasca parintii i s se simt iubii. Deoarece sunt la nceput de drum au
nevoie de foart mult dragoste i ncurajare n tot ceea ce fac. Pentru a tii
cum s le ghidm paii n aceast lume tumultoas e nevoie s acionm cu
grij i mult nelegere. Ceea ce cldim acum, bine sau ru, poate dura o via!
DRAFT
Capitolul 1
Despre prescolari si prescolaritate
n acest capitol:
Prescolaritatea este vrsta celor mai profunde si mai intense schimbri. Cercetrile de neurologie asupra dezvoltrii
sistemului nervos central i cercetrile de psihologia dezvoltrii scot n evidena importana primilor ani pentru dezvoltarea
abilitilor i dobndirea competenelor necesare de-a lungul vieii. Aceste cercetri arat c, la natere, creierul nu este
dezvoltat complet din punct de vedere structural: celulele nervoase (neuronii) sunt formai i localizai corespunztor, ns
legturile dintre ei nu sunt fcute. La natere sunt prezente doar legturile dintre neuronii implicai n procesele vitale (btile
inimii, respiraie, defecaie etc.), legaturile dintre toi ceilali neuroni nu sunt realizate. De exemplu, sunt prezente doar o parte
dintre legturile neuronale implicate n vedere, pipit, i lipsesc complet legturile dintre neuronii implicai n folosirea
limbajului, reacii emoionale complexe. Toate aceste legturi neuronale se formeaz ca urmare a experienelor de nvare
care sunt oferite copilului (stimulri externe lumin, sunete, suprafee cu texturi diferite, interaciunile cu alte persoane).
Ca orice proces de nvare, dobndirea abilitilor emoionale, sociale i comportamentale de baz este posibil
doar n condiiile n care exist structurile nervoase corespunztoare (neuronii i legturile dintre neuroni). Ca
urmare, primii ani de via sunt eseniali n nceperea procesului de dezvoltare a acestor abiliti, fapt dovedit de
modul n care se realizeaz dezvoltarea creierului; din figura prezentat se poate observa faptul c pn la trei
ani se realizeaz aproximativ 80% din dezvoltarea acestuia (vezi tabelul 1) i faptul c n perioada precolar
creierul copilului e de 3 ori mai activ dect creierul unui adolescent (vezi tabelul 2).
DRAFT
Tabel. Nr. 1
DRAFT
Importana dobndirii abilitilor de baz n perioada precolar este dat i de cercetrile fcute n domeniu
neuropsihologiei, informaii prezentate n tabelul de mai jos:
Tabelul Nr. 3
Informaii vechi
Modul n care se dezvolt creierul depinde de
genele cu care te nati.
Experienele pe care un copil le are pn la vrsta
de trei ani au un impac limitat asupra dezvoltrii
ulterioare.
Relaiile cu un adult care-l fac pe copil sa se simta
in siguranta, creeaz un context favorabil
dezvoltrii timpurii i nvrii.
Dezvoltarea creierului este un proces liniar.
Capacitatea creierului de a nva i de a se
schimba crete gradat din perioada copilriei pn
n perioada de via adult.
Creierul unui precolar este foarte puin activ n
comparaie cu creierul unui student.
Informaii noi
Modul n care creierul se dezvolt este rezultatul
interaciunii complexe dintre genele cu care te nati
i experienele de nvare de-a lungul primilor ani
de via.
Experienele de pn la vrsta de trei ani au un
impact decisiv asupra arhitecturii creierului
(structurilor cerebrale) i asupra competenelor ca
adult.
Interaciunile cu adulii nu doar creeaz un context,
ci afecteaz n mod direct dezvoltarea structurilor
cerebrale care fac posibil nvarea i dezvoltarea
de abiliti.
Dezvoltarea creierului nu este un process liniar.
Exist perioade sau ferestre de dezvoltare n care
achizitionarea de cunotine i abiliti se poate
realiza optim.
n jurul vrstei de trei ani, creierul unui copil este de
dou ori mai activ dect cel al unui adult
Shore, R. (1997). Rethinking the Brain
DRAFT
Dezvoltarea emotionala in prescolaritate
Tinta dezvoltarii emotionale in prescolaritate o reprezinta dezvoltarea abilitatilor copilului de a-si controla emotiile. In
dezvoltarea emotionala, spre deosebire de celelalte arii ale dezvoltarii, ceea ce ne preocupa cel mai mult este sa invatam
copilul sa dea raspunsuri emotionale cat mai adecvate si in special sa isi controleze raspunsurile negative.
Una dinte cele mai importante atributii ale parintelui in prescolaritate este sa-si invete copilul sa faca fata propriilor emotii. Toti
copiii vor avea in viata lor perioade mai bune si mai putin bune. In consecinta ei au nevoie sa invete anumite abilitati
emotionale care sa le permita sa faca fata propriilor emotii, sa se descurce atat cu evenimentele stresante de zi cu zi, cat si cu
cele majore care pot aparea in viata lor (ex divortul parintilor, decesul cuiva din familie etc)
1.
2.
Oferiti copilului un bun model personal. Copiii prescolari invata din observarea si
imitarea parintilor sau a celorlali copii. De exemplu copilul nva cum s sa isi
exteriorizeze furia observnd cum face parintele cand este furios sau copilul invata
sa-si verbalizeze emotia pe care o simte, daca observa ca si parintele face acest
lucru.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. Faceti cu adolescentul cat mai multe exercitii de vizualizare a consecintelor propriului
comportament.
Abilitati i comportamente
specifice varstei de 2-6 ani
2-6 ani
2-5ani
Exprima nonverbal
emotii
5-6 ani
2-5 ani
Dupa 4
ani
5-6 ani
Identificarea emotiilor se
bazeaza exclusiv pe
expresiile faciale si pe
cele gestuale (nu tin
seama de context sau
situatie )
4 ani
Recunosc expresiile
faciale atat ale emotiilor
de baza (bucurie, tristete,
furie, teama) cat si ale
DRAFT
DRAFT
Bine de stiut!
Ce spun studiile despre reactiile emotionale ale parintilor asupra copiilor.
Cercetrile din domeniul competenelor emoionale i sociale arat c
reaciile emoionale i sociale ale adulilor sunt un predictor pentru competenele copiilor (Diener, Kim, 2004).
ntr-un studiu efectuat de Rubin, Hastings, Chen, Stewart i McNichol (1998) au artat c la bieii de 2 ani cu
reactivitate emoionale ridicat a cror mame aveau un nivel ridicat al dominrii copilului au prezentat mai multe
comportamente agresive sau alte tipuri de probleme comportamentale.
Matthews, Woodall, Kenyon i Jacob (1996) au artat c un nivel ridicat al negativitii parentale duce la manifestarea
frecvent a furiei la copii.
manifestarea constant a emoiilor pozitive n familie este asociat cu un nivel ridicat al competenelor sociale la copiii
e vrst colar mic.
ncapacitatea mamei de a-i regla emoiile negative duce la apariia anxietii la copii (Jenkins i Smith, 1991;
LaFrenier i Dumas, 1992).
Zhou (2002) arat c exprimarea emoiilor pozitive fa de copii este un predictor pentru abilitile empatice ale
copiilor i funcionarea social n clasele primare.
DRAFT
Dezvoltarea sociala in prescolaritate
COPIII NVA CUM S SOCIALIZEZE
2-4 ani
Abilitati de interactiune cu
alti copii
La 2 ani interactioneaza
doar cu un copil odata
La 3 ani se pot juca cu mai
multi copii odata
Majoritatea copiilor pana la 2-3 ani, si-au petrecut timpul cu adultii care au avut grija de ei si in
consecinta stiu sa interactioneze cu alti copii. Parintele trebuie sa ii ofere suport copilului si sa-i
sugereze comportamentele specifice de interactiune.
De ex. daca copilul este preocupat sa observe jocul celorlalti copiii este bine sa fie lasat in pace
Salvai Copiii Romnia
pentru ca el se va integra in jocul lor doar daca se va simti confortabil. Daca se observa ca acel
copil priveste in mod constant jocul celorlalti copii si nu stie cum sa initiaze comunicarea este
nevoie de suportul parintelui.
Parintele il va invata copilul sa initieze conversatia cu un alt copil :sa il intreabe cum il
cheama, cati ani are. Avand sprijinul parintelui, scad sansele ca celalalt copil sa refuze sa se
joace cu el. In caz de refuz, parintele poate invata copilul cum sa faca fata unei situatii fara sa
se supere nu-i nimic, o sa rugam pe altcineva.
DRAFT
Cel mai important lucru in stabilirea unei relatii intre copii este capacitatea de a impartasi
scenarii in cadul jocului simbolic (ex.de-a doctorul). In acest mod, copiii care se joaca impreuna
devin prieteni. De exeplu daca auzim azi nu pot fi prietenul tau!inseamna ca de fapt azi el de
joaca cu altcineva.
Puteti sprijini copiii sa sa stabileasca un contact cu alt copil atat prin:
indrumare fizica si verbala. De exemplu Calin eu iau masina albastra, tu pe cea rosie.
Impreuna vom construi un garaj. Sa vedem daca gasim pe cineva care sa ne ajute.
Hai sa-l intrebam pe Cristi. Cristi noi vrem sa construim un garaj. Vrei sa ne ajuti?
Incurajarea copilului si ghidarea lui in initierea a cat mai multor interactiuni cu ceilalti
copii. De exemplu ce zici, il chemam si pe Sergiu sa ne ajute sa construi podul? .
Oferirea oportunitatii copilului de a observa cum se joaca alti copiii. Priviti impreuna
cu copilul cum se joaca alti copii apoi apoi jucati-va impreuna langa ei si in final cu ei.
4-5 ani
DRAFT
DRAFT
PARTEA II
PROGRAM DE DEZVOLTARE A
ABILITATILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVA
Sedina 1
INTRODUCERE
Sedina 2
CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
Sedina 3
CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
Sedinta 4
o CUM IDENTIFICAM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Sedina 5
CUM IDENTIFICAM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Sedina 6
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
DRAFT
SEDINA 1
INTRODUCERE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
vor sti ce nseamna i ce implica disciplinarea pozitiva;
vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor i al copilului deopotriva;
Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe adulti in performarea cat mai eficianta a rolului de parinte. Este nevoie de
angajamentul, cooperarea, timpul, participarea si implicarea parintilor pentru ca obiectivele pe care si le vor stabili chiar in
aceasta prima sesiune sa poata fie atinse. n acest sens vor invaa abilitai noi, isi vor dezvolta competenele, isi vor modifica
comportamentele si convingerile.
Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare parinte il face cu sine, in vederea motivarii pentru implicarea si
parcurgerea pana la final a programului.
Angajament
Semnatura : ..
Data : .
Martor : ..
Exercitiu:
Ce iti doresti sa obii ca urmare a implicarii n acest program?
Contractul Personal
Ce ateptri aveti de la acest curs ?
DRAFT
I.
Aspectele cheie ale unei strategii pozitive de crestere si educare a copiilor prescolari sunt:
ii ofera predictibilitate adica posibilitatea de a sti ce urmeaza sa se intample, prin implicarea lui in rutinele
zilnice,
i pune la dispoziie si l implica intr-o multitudine de activitati interesante care il incurajeaza sa se joace
independent, ii stimuleaza curiozitatea, ii dezvolta limbajul si gandirea.
De retinut! Implicarea copilului in activitati diverse, care-i fac plcere va avea ca efect scadea sanselor de a se
plictisi sau de a se comporta inadecvat. Nu pierdeti din vedere acest lucru nici cand mergeti cu copilul prescolar in
alte medii cum ar fi de exemplu vizitele la prieteni.
DRAFT
Copilul prescolar are nevoie de un mediu suportiv in care sa invee i sa exerseze pentru sa-i dezvolta abilitile.
Un aspect foarte important pe care fiecare copil de varsta prescolara trebuie sa+l cunoasca este faptul ca parintii, in
ciuda vietii ocupate pe care o au, sunt disponibili si pentru el. Pentru copilul prescolar nu cantitatea de timp este
importanta ci calitatea timpului petrecut cu el. Daca atentia parintelui este indreptata spre copil 100%, vorbeste
despre lucrurile care-i fac placere copilului, cere detalii depre lucrurile povestite de copil,si-i pune intrebari copilului,
se implica in jocurile lui, chiar si 15-20 de minute zilnic, sunt suficiente pentru ca prescolarul sa se simta valoros si
important pentru parintii lui.
De retinut! Cand copilul va cere atentie, ntrerupei activitatea pe care o faceti i acordai-i toata atentia. Nu ezitati
sa-i acordati copilului atentie atunci cand este implicat intr-o activitate spunandu-i ca va place ceea ce face. In acest
mod cresc sansele ca el sa repete ceea ce ai afirmat ca iti place, si in plus scade posibilitatea de a se comporta
inadecvat pentru a va atrage atentie.
Folosirea tehnicilor de disciplinare pozitiva
Disciplinarea pozitiv implic:
Copiii prescolari traiesc intr-un mediu predictibil, cu reguli si limte clar stabilite, cu
rutine de comportament si primesc foarte multa atentie atunci cand se comporta adecvat.
Asteptari realiste ale prinilor legat de evolutia copilului si de modul de performare a rolului de parinte.
Asteptarile prinilor privitor la copiii lor depind modul in care parintii privesc normalitatea pentru acest interval de
varsta. Fiecare om este unic si se dezvolta diferit. In plus este foarte important sa stim atunci cand initiem copilul in
invatarea unei noi abilitati daca este pregatit ca nivel de dezvoltare sa achiziioneze acea abilitate. Copilul trebuie sa
fie pregatit ca nivel de dezvoltare pemtru a putea nvata abilitati noi.
Stabiliti asteptri adecvate nivelului de dezvoltare specific copilului prescolar.
Toti copiii manifest la un moment dat comportamente inadecvate. Toti copiii fac greseli. Greala este o etapa inerenta
oricarei etape de invatare. Important este sa nu o privim ca pe o catastrofa, ci ca pe o oportunitatea de a invata lucruri
noi.
Reflectati asupra regulilor si asteptrilor pe care le aveti de la copii. Prea multe reguli reprezinta tot atatea oportunitati
pentru copil de a le incalca. In mod normal regulile le stabilim pentru a ghida comportamentul copiilor intr-o anumita
situatie.
Cautati informatii despre specificul dezvoltatii copilului la acesta varsta.
Unele dintre comportamentele specifice stadiului de dezvoltarea a copilului prescolar, pot pune greu la incercare,
rabdarea parintilor si ii pot aduce in unele situatii, in faza in care simt ca nu mai pot gasi nici o solutie. De exemplu
este foarte dificil pentru un parinte sa isi pastreze calmul si si sa se controleze atunci cand copilul de doi ani raspunde
in mod frecvent cu NU, cel de trei ani insista sa faca lucrurile singur, cand ii spune copilului de 4 ani sa se
grabeasca iar el ii raspunde cu te urasc mama! iar cel de 5 ani dupa ce i-a repetat continuu, refuza sa isi stranga
hainele de pe jos.
Unele dintre comportamentele problematice manifestate de copilul prescolar sunt specifice varstei si apar in
repertoriul comportamental al tuturor copiilor (ex crizele de furie, dificultatea de a imparti jucariile cu ceilalti copii etc).
Informarea va ajuta sa schimbati perspectiva din care priviti comportamentul inadecvat al copiilor intelegand ca
reprezinta o etapa normala in dezvoltarea copilului.
DRAFT
Parintele care asteapta de la copilul sau sa se comporte perfect are asteptari nerealiste. La acesta varsta copilul se
afla intr-un proces de invatare. Copilul nu se naste cu abilitatile formate. Ele se formeaya in contextele obisnuite din
viata de yi cu yi sub ghidarea parintelui. Chiar daca i s-a aratat copilului cum trebuie sa se comporte in anumite
situatii, este nerealist sa credem ca deja el a invatat sa faca acel lucru. Orice copil are nevoie de timp si exercitiu
pentru a ajunge sa faca in mod spontan un comportament. Timpul de exersare pentru a se ajunge la invatarea unei
abilitati este de minim o luna.
DRAFT
Standardele foarte inalte si incercarea de a face totul perfect nu va poate conduce decat la stres, frustrare si
sentimente de inadecvare. Incercati sa nu fiti pre drastic su dumneavoastra. Incercati sa recinosteti greselile si sa
invatati din ele.
Exercitiu:
Ce nseamna sa fii un printe competent/eficient?
DRAFT
Enumera cel putin trei aspecte care te ajuta sa fii un parinte competent.
.
.
Enumera cel putin trei aspecte care te impiedica sa fii un parinte competent.
.
.
.
.
Enumera cateva aspecte personale pe care ti-ai dori sa le schimbi sau sa le imbunatatesti
pentru a creste calitatea competentelor parentale.
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
Exercitiu
Ce abilitati vreau sa dezvolt la copilul meu?
In lista de mai jos sunt mentionate cele mai importante abilitati care ar trebui dezvoltate la varsta prescolara a caror dezvoltare
depinde de psijinul pe care il acordati.
DRAFT
Cum sa comunice si sa interactionezecu ceilalti copii
Stabileate contact si sa se joace cu alti copii.
Interactioneaz pozitiv cu copii de varsta lui,
Initiaza jocuri si coopereaza cu ceilalti copiii in cadrul jocului
Intra in jocul celorlalti copii fara ajutorul adultului si fara sa recurga la agresivitate
Ofera si primete complimente
Imparte jucariile cu ceilalti copii
Rezolva conflictele cu ceilalti fara sa recurga la agresivitate (verbala sau fizic)
Cere politicos permisiunea de a face ceva / de a lua ceva
Solicita ajutorul cand are nevoie i il ofera cand ii este cerut.
Respecta regulile chiar si in absenta adultului
Observa care sunt consecintele propriilor comportamente.
Cum sa-si gestioneze emotiile
Exprima emotiile negative prin cuvinte (furia, tristeatea, supararea)
Aceepta ca toate emotiile sunt firesti
Recunoaste emotiile celorlalte persoane
Este preocupat de modul in care se simt ceilalti din jurul lui
Priveste o situatie suparatoare dintr-un alt punct de vedere
Ii reorienteaza atentia de la o activitate care il supara
Se distanteaza de sursa de stres
Gaseste solutii pentru rezolvarea problemei care il supara
Minimizeaza importanta unei jucarii inaccesibile
Solicita ajutorul adultului pentru rezolvarea problemelor mai dificile
Cum sa fie independent
Isi incheie singur nasturii si fermoarul, se imbraca si se dezbraca singur
Se incalta si de descalta singur, si leaga sireturile singur
Mananca singur, ia o cantitate potrivita de mancare in gura si o mesteca cu buzele
inchise
Curata locul daca a varsat ceva
Se spala si se sterge singur pe maini, potriveste temperatura apei la robinet
Se piaptana
Isi strnge jucariile si pune lucrurile pe care le-a folosit la locul lor
Merge singur la toaleta, foloseste hartia igienica si trage apa
Se spala pe maini dupa ce a fost la toaleta
Isi sufla nasul fara ajutor
Pune mana la gura atunci cand casca, stranuta tuseste
Isi alege singur hainele in functie de anotimp si locatie
Isi intoarce hainele pe fata
Sa monitorizeze comportamentul copilului timp de o saptamana si sa faca o evaluare abilitatilor copilului folosind lista de
mai sus.
sa stabileasca care sunt abilitatile pe care copilul le face in mod spontan, care le face cu ajutorul parintelui si care nu se
regasesc deloc in repertoriul lui comportamental.
Sa isi propuna un numar limitat de obiective (unul, maxim 2)
DRAFT
DRAFT
SEDINA 2
CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
Cum s dezvolte o relatie pozitiv cu copilul;
Cum sa incurajeze dezvoltarea increderii in sine
Cum sa comunice eficient cu copilul
vor putea aplica strategiile de dezvoltare a unei relatii pozitive cu copilul (ex.timp de calitate petrecut impreuna,
comunicarea eficienta cu copilul, exprimarea afectiunii);
vor putea aplica strategii de ncurajare a comportamentelor dezirabile (ex.recompensa, lauda, atentia);
vor folosi tehnici eficiente de comunicare
vor putea folosi tehnicile de invatare a abilitatilor i comportamentelor noi (ex. modelarea);
O mare parte a comportamentelor problematice care apar la varsta precolaritatii se datoreaza lipsei unor abilitati. De exemplu
copilul prescolar se manifesta agresiv (loveste, impinge, smulge jucaria) deoarece nu a fost nvaat sa-si manifeste intr-un mod
adecvat, prin cuvinte, furia sau frustrarea. Multe dintre problemele comportamentale frecvente se rezolva atunci cand copiii
sunt ajutati sa nvete alte strategii de a face fata situatiilor dificile cu care se comporta ( de exemplu, cum sa reyolve un conflict
fara sa loveasca sau sa jigneasca, cum sa reactioneye daca este lovit sau jignit, cum sa imparta cu ceilalti jucariile si sa se
joace impreuna, cum sa faca fata situatiilor suparatoare cu care se confrunta).
Sugestii pentru trainer:
O disciplinare eficienta incepe intotdeauna cu dezvoltarea unei relatii pozitive cu copilul. Nici o metoda nu functioneaza daca
relatia parintelui cu copilul este deficitara. In acest sens primul pas pe care trebuie sa-l facem inainte de a ne propune ce sa
modificam si cum sa modificam este sa definim si sa invatam cum sa construim o relatie pozitiva cu copilul.
DRAFT
copilului toata atentia. Reaminteste-i copilului de fiecare data ca acest interval de timp este special alocat lui.
Incearca sa te indeparteze de toate problemele si grijile zilnice si sa te centreze exclusiv pe ceea ce faci cu copilul.
Daca iti suna telefonul, scuza-te de la persoana care te cauta spunandu-i ca acum nu poti vorbi deoarece este
momentul dedicat copilului. Ai grija ca copilul sa auda acest lucru. In acesta maniera copiii se vor simti valororsi si vor
sti ca parintii isi doresc sa petreaca timp si cu ei. Pentru parinti foarte ocupati care nu pot sa stabileasca in interval de
timp fix pentru a-l petrece cu copilul este foarte util sa folositi un instrument copilul sa aiba posibilitatea sa vizualizeze
momentele pe care mama i le-a acordat in fiecare zi.
Timpul meu special pentru tine
Orele
luni
marti
miercuri
joi
vineri
sambata
duminica
15-16
16-17
17-18
18-19
19-20
20-21
Vorbiti cu copilul!
Adresati-va copilului pe un ton cald. In acesta maniera copilul invata sa se adreseze celolalti intr-un mod
politicos.
Discutati cu copilul si ascultati ceea ce va spune. Discutiile cu copilul reprezinta o buna oportunitatea pentru
el pentru a-si exersa limbajul si a-si dezvolta abilitatile de comunicare. In plus prin conversatie copiii invata
sa se exprime si sa isi dezvolte ideile. Discutati cu copiii despre lucrurile care ii intereseaza. Puteti sa ii
intrebati despre cum a fost ziua lor, sa ascultati diferse intamplari istorisite de ei. Aratati-va interesati de
ceea ce copilul va povesteste. Puneti intrebari pe marginea lucrurilor povestite, cereti mai multe detalii etc.
Impartasiti cu copiii propriile experiente. Prescolarii au nevoie sa exerseze si sa-si dezvolte abilitatile de
ascultare activa la fel ca si cele de comunicare. Comunicati-le care au fost cele mai bune lucrui care vi s-au
intamplat in ziua respectiva si alte lucruri care i-ar putea in teresa
Acordati atenie individual fiecrui copil
Dati copilului atentie. Sunt multe cai prin care puteti sa acordati copilului atentie in mod constructiv cum
ar fi: un zambet, adresandu-i cateva cuvinte, privindu-l. Prin faptul ca ii acordati atentie ii comunicati copilului
ca sunteti multumita de ceea ce face. Mai mult decat atat este posibil ca acest gen de atentie sa incurajeze
copilul sa se comporte bine in situatii in care nu-l puteti sa-l laudati de ex, cand este in grupul de prieteni,
lauda dvs. ar putea sa-l stanjeneasca. In plus prescolarii adora sa fie priviti atunci cand fac ceva. Incercati sa
conmentati si sa priviti copilul ori de cate ori se implica in activitati care sunt pe placul dumneavoastra.
Momentul in care puteti face acest lucru este fie in timpul activitatii, fie la finalul ei.
preocupri
Implicati-va n activiti distractive cu copiii (glume, jocuri). n aceste momente i transmiteti copilului mesajul
c el este suficient de important pentru ca o persoan adult s petreac timp cu el. Deoarece n multe
momente din zi copiii sunt criticai ei au nevoie s tie c n ciuda acestui fapt sunt persoane valoroase i
iubite de ctre ceilali n chiar dac cteodat greesc
Pentru a fi ct mai eficiente ntrebai copilul ce anume I-ar plcea s facei i negociai o activitat de comun
acord; astfel copilul se va simi cu adevrat important.
Cunoaterea intereselor fiecrui copil i realizarea unor discuii mpreun cu el despre aceste
Participati la joc alturi de copil
Fiti afectuosi. O alta cale de a ne manifesta interesul si grija fata de prescolar este de a le da foarte
multe afectiune fizica: atingerea copilului, pupatul, tinutul de mana, jucatul cu parul, sau pur si simplu stand
apropae de al. Acest lucru il face pe copil sa se simta in siguranta si confortabil in ceea ce priveste oferirea
si primirea de afectiune de la cei apropiati. In plus afectiunea primita de la parinti il face pe copil sa se simta
dorit si iubit.
Manifestarea unor gesturi care exprim afeciunea fa de copii (atingeri, mbriri)
DRAFT
Te iubesc! Este orice propozitie mai naturala sau necesara intre copil si parinte? In multe familii, aceste
cuvinte se spun cu usurinta. Dar, daca tu ai crescut si niciodata nu le-ai auzit, sa spui te iubesc ti se poate
parea oarecum nenatural. Daca membrii familiei tale au folosit afirmatiile de iubire pentru a controla sau
manipula, te poti simti foarte inconfortabil in ceea ce priveste folosirea lor cu proprii copii. Multe familii ori nu
comunica sentimentele de iubire de cele mai multe ori, sau le comunica intr-un mod neconstructiv. De multe
ori aceasta propozitie era intotdeauna incarcata de asteptarile care le aveau pentru mine, de a face ceva.
De cele mai multe ori cand parintii mei au spus te iubesc! ei asteptau de la noi Si eu va iubesc!Asa ca
aceasta propozitie apare mai degraba ca o solicitate decat ca o exprimare a ceea ce ei simteau in mod reala
fata de noi.
A simti iubire pentru cineva nu este e acelasi lucru cu a o exprima si nici cu a face anumite
lucruri din dragoste. Sentimentele de iubire si comportamen tele care rezulta pe baza acestor sentimente nu
sunt cuvinte de iubire. Si acestea sunt foarte importante, de asemenea.
Incepeti cu pasi mici daca gasiti ca este foarte greu sa rostiti aceste cuvinte fie datorita faptului ca va sunt
nefamiliare, sau fricii de respingere. Un parinte a marturisit ca a inceput sa practice pe cainele ei pantru
cateva zile inainte de a o face cu copilul ei. Alta mama a inceput sa-si exprime iubirea fata de copiii, scriindu-le
biletele pe care le ascundea in geanta cu pachetelul de mancare sau sub perna. Ambele au aratat ca
raspunsul copiilor lor a fost puternic pozitiv iar a spune te iubesc a devenit un lucru mult mai usor de facut
decat inainte.
Sa auzim aceaste cuvinte ceva mai mult. Nu unul din aceste lucrurile ti-am spus ca te iubesc in 1985, e
OK? Asta nu e ca mersul la dentist de doua ori pe an. Asa ca poate nu este inca usor sa spui chiar si cu
practica si putin success. Poate auzind te iubesc chiar dai copiilor tai fiori -li se face pielea de gaina- aceasta
este mai mult specifica varstei decat orice altceva si este mai putin posibil sa se intample daca nu o spui in fata
lui ,cat tine casa a -V-a. Spune te iubesc oricum. Fa-o ca pe un dar pentru tine insati, comunica iubirea zilnic.
Cel putin.
Fa-o simplu. Te iubesc este o propozitie completa. Noi nu avem nevoie sa legam sentimentele de persoana
sau de compoatamentul persoanei. De fapt daca noi ne legam sentimentele de ceva ce alte personae au facut,
te iubesc devine a propozitie iubirii conditinate
Iubire fara conditionare. Te iubesc cand iti faci patul sau te iubesc cand esti politicos sugereaza ca iubesti
copilul datorita comportamentului sau realizarilor lui. De asemenea sugereaza ca nu ar exista iubire daca el nu
ar face acel lucru (ex. daca ar fi nepoliticos sau nu si-ar face patul). Nu ti-ai iubi copilul in orice caz? Poti fi inca
emotionata si fericita in ceea ce priveste comportamentul dar evita comunicarea ca sentimentele de dragoste
fata de copilul tau exista datorita faptului ca el face ceea ce te multumeste pe tine.
Te iubesc! fara DAR Folosirea lui dar in aceeasi propozitie cu te iubescgenereaza confuzie si are
caracter manipulativ Daca ai nevoie adreseaza-te comportamentului copilului sau stabileste un set de limite.
Dar, asta tine de gestionarea comportamentului copilului si nu de valoarea copilului sau sentimentele tale
pentru el. In plus, din cauza modului in care creierul nostru proceseaza cuvintele pe care le auzim, daca
folosesti inainte cuvantul dar, in mod automat anulezi ce ai spus inainte.( In alta ordine de idei, daca spui te
iubesc dar in camera ta mizerie tot ce retine copilul in final este incamera ta e mizerie). Ca in exemplu
precedent acest tip de propozitie sugereaza ca copilul este iubit doar conditionat.
Fara asteptari. Spui te iubesc deoarece doresti sa spui te iubesc. Spui deoarece tu simti ca o iubesti pe
persoana cu care vorbesti. Spui pentru ca te simti bine sa o spui.Te iubesc este o afirmatie puternica si de
foarte multe ori geneaza un raspuns de iubire de la cel ce-o primeste. Dar anexand o asteptare pentru un
raspuns la afirmatia te iubesc este ca un meci aranjat atat pentru tine cat si pentru cealalta persoana. Daca
asteptarea exista, copilul stie acest lucru. Daca el raspunde o face probabil pentru a evita vinovatia sau
conflictul mai degraba decat un raspuns autentic. Asta iti doresti cu adevarat?
Daca copiii tai nu au invatat inca sa spuna te iubesc, este foarte bine sa le spui ca ai avea nevoie
sa auzi cateodata aceste doua cuvinte. Apoi da-le ceva timp sa riste, sa practice si sa invete. Dar de
departe cea mai buna lectie pentru ei vine de la modelul propriu de iubire neconditionata.
DRAFT
Ofera iubirea launtrica. Sa iubesti neconditionat este cel mai de pret dar pe care poti sa il faci unei alte
persoane. Asta inseamna sa o iubesti ca pe tine insuti. De fapt, abilitatea de a iubi, de a aprecia si avea grija
de tine este esentiala pentru sanatatea si relatiile de iubire.
Asa ca, uita-te in oglinda! Priveste-te in ochi. Spune te iubesc. Fara dar. Fara conditii prealabile. Spune
tare. Spune cat mai mult posibil. Intelege ce spui.
Asta nu nseamn c cteodat nu ne mai i certm.), critic comportamentul i nu persoana i i ine promisiunile
fa de copil. Copiii cu ataament isecurizant devin foarte vulnerabili n momentele n care cineva s-ar putea s-I
dezamgeasc, s-I mint, s nu-i in promisiunea sau s-I jigneasc. Prin urmare adultul trebuie s foloseasc
aceste momente pentru a-I cultiva ciopilului un mod de gndire sntos (ex. Cteodat unii oameni ne supr, ne
dezamgesc, chiar i prietenii, dar asta nu nseamn c nu ne mai iubesc. De multe ori i noi rnim pe cineva i nu ne
dm seama. Este firesc, este uman).
Exercitiu-joc de rol
- exprimare verbala a afectiunii
- exprimare nonverbala a afectiunii
De cele mai multe ori nu ne este foarte usor sa aratam copiilor cum ne simtim sau ce asteptam de la ei. Cateva sugestii
va vor ajuta sa comunicati eficient cu copilul.
1.
Dati instructiuni clare si logice.
De ce mai multe ori copiii pot sa urmeze una sau doua instructiuni date in acelasi timp.
Parintii ar trebui:
Sa foloseasca cuvinte pe care copilul poate sa le inteleaga cand da instructiuni sau prezinta sarcinile.
Sa asculte copilul cand acesta ii povesteste despre ceea ce-i place, despre preocuparile sau
problemele lui
Sa nu intrerupa conversatia
Sa ofere copilului posibilitatea de a sti ca punctul lui de vedere, ideile si povestirile sale sunt importante.
DRAFT
Cercetarile arata ca modul in care o persoana arata si actioneaza transmite mai multe informatii decat ceea ce a
spus.
Limbajul nonverbal include:
Expresiile faciale
Tonul vocii
Miscarea corpului.
Comportamentul nonverbal dispune de o mare forta. Prin actiunile lor, parintii pot comunica copiilor lor ca ei sunt
crescuti si educati cu dragoste.
III.
Orice moment n care vreau s l nv pe copil un comportament este bine s nceap cu ce tie deja copilul, care sunt
resursele lui mentale, sociale sau emoionale n acel moment. Dezvoltarea ncrederii n sine a copilului este baza
oricrui proces de nvare i mai ales a nvrii de comportamente. Cnd v propunei ca printe s l nvai pe
copilul d-voastr un comportament gndii-v n primul rnd la modul n care vorbii cu copilul i ce mesaje i trasmitei
copilului.
Cum putei face acest lucru ?
o Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului. Bravo ! Ai reuit !
o Prin atenia acordat progreselor fcute de copil i a aspectelor pozitive ale situaiei. Apeciez modul n care
ai rezolvat
o Prin acceptarea diferenelor individuale fiecare copil nva diferit un comportament i reacioneaz diferit
ntr-o situaie. M bucur cnd tu
o Prin ncrederea zilnic pe care i-o acordai.
o Prin ateptri realiste fa de copil, ateptri adaptate nevoilor i potenialului lui de dezvoltare. Sunt
mndru/ cnd
o Prin evitarea comparaiilor i a competiiei dintre copii. Pentru mine eti special!
IV.
ncurajarea unui comportament creste ansele ca ale comportament s se manifeste din nou. Iata cateva idei care pot fi
folositoare n ncurajarea copilului atunci cand se comporta adecvat.
Mai jos v prezentm cteva sugestii de activiti pe care le putei face cu copilul d-voastr i care au ca i consecine
dezvoltarea i meninerea comportamentelor pozitive/dezirabile
Sugestii pentru trainer:
- aminteste-le prinilor ca ncurajarea comportamentului dezirabil imediat dupa manifestare, creste sansa reaparitiei
acestuia;
amintiti-le parintilor ca acele comportamente care nu primesc atentie tind sa se stinga si sa dispara din repetoriul
comportamental al copilului. In general suntem tentati sa ne centram si sa acordam mai multa atentie comportamentelor
neadecvate din dorinta de a le rezolva si de a le face sa dispara si sa ignoram copilul atunci cand se comporta adecvat
considerand ca este firesc sa se intample asa. Efectul obtinut este contrar asteptarilor noastre. Tind sa se repete
comportamentele neadecvate deoarece ele primesc cea mai mare atentie din partea nostra si sa dispara cele adecvate
deoarece de cele mai multe ori le ignoram.
Cum laudam copilul
Laudati specific copilul. Copiiilor le place sa fie laudati. Remarca cand copilul tau se comporta bine si arata-i copilului ca
iti place ceea ce face si ca apreciezi eforturile lui. Lauda ar putea fi fie o simpla probare ai lucrat foarte ingrijit. Este foarte
frumos! sau o propozitie prin care sa descrii exact ceea ce iti place multumesc ca te-ai jucat in linite cat timp am vorbit
eu la telefon. Incercati sa evitati remarcile care aduc in dicutie comportamentele nepotrivite ale copilului este foarte bine
sa va vad jucandu-va in liniste, fara sa va bateti. Lauda specifica este eficienta atunci cand aproba sau incurajeaza un
comportament care va place.Autenticitatea i entuziasmul n exprimarea verbala sunt foarte importante.
Parintii ar trebui:
Sa laude efortul copilului de a incerca sa faca un lucru nou sau de a avea o noua experienta , in ciuda
rezultatului.
Oferiti copiilor posibilitatea de a sti ca sunteti mandri de talentele, interesele si eforturile lor
De exemplu: ai facut un castel minunat sau sunt atat de mandra de tine ca esti interesata sa joci fotbal in echipa scolii
Exercitiu:
Sa nvatam sa ne laudam copiii!
DRAFT
Mentionati trei comportamente pe care ati dori sa le cresteti frecventa si formulai pentru fiecare cate o afirmatie prin
care sa laudati specific comportamentul copilului.
Cum ii acordam atentie
Este foarte important sa ii acordam copilului atentie atunci cand se comporta bine. Modul in care putem face asta este
extrem de variat:
o Gesturi: zmbete, mbraiari,tinut in brate, inut de mna
o Cuvinte: adresarea de intrebari despre ceea ce face,
o Implicare in jocul lui, desfasurarea unor activitati preferate de copil
o Modul in care este ascultat: este privit in timp ce vorbeste, i se cer lamuriri suplimentare despre lucrurile care le
spune, este lasat sa vorbeasca despre lucrurile care-i fac placere.
o Se tine cont de preferintele si dorintele lui.
Exercitiu: Identificai comportamentele copilului la care le acordai mai mult atenie, completnd tabelul de mai jos:
Cnd i pentru ce l laud, frecvena
DRAFT
Fa o lista cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arata copilului ca ii acorzi
atentie:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Ganditi-va la cateva activitati pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante. Consultativa si cu ceilalti parinti din gup.Aveti in vedere atat activitati ce pot fi facute in casa, cat
si activitati realizate in afara casei (in curte/ gradina, in cartier, parc, la munte, etc.)
Activitati de interior
Activitati in aer liber
III.
DRAFT
comportamente i abilitati
Cum sa contruii un context pozitiv de invatare?
o
o
Oferiti copilului un bun exemplu. Noi toti invatam privind la ceilalti. Pentru a invata un copil o abilitate sau
un comportament nou, ofera-i posibilitatea sa observe. Descrie copilului ce faci, si lasa copilul sa copieze
ceea ce ai facut. Ofera-i copilului ajutor la inceput dar incurajeaja-l sa incerec singur apoi. Incurajeaza si
lauda copilul initial pentru orice initiativa de a face singur comportamentul respectiv ulterior pentru
momentele cand il face bine. Nu va asteptati ca un copil sa respecte regulile case daca nimeni nu le repecta.
De exemplu nu va puteti astepta ca un copil sa se adreseze cu o voce scazuta de interior daca dvs. Tipati
foarte mult. Oferiti-le un bun exemplu si aratati copiilor cum sa se compoarte.
Folositi invatarea incidentala (intamplatoare). A-i raspunde copilului la intrebari nu inseamna ca il ajutati
sa isi dezvolte limbajul sau modul de a gandi. Arata-i copilului cum sa gandeasca. acesta este un puzzle
foarte greu nu-i asa? Unde crezi ca merge piesa asta? Uita-te bine sa vezi unde am putea sa punem acesta
piesa sa completam imaginea. Laudati copilul dupa ce a terminat problema de rezolvat. De exemplu cand
vrei sa inveti copilul culorile il intrebi Ce culoare crezi ca e asta? Da, este rou! Ce altceva din camera mai
este rou? Acest tip de invaare poate fi extrem de distractiva pentru copil.
Cereti, spuneti, faceti este o metoda foarte eficienta de a ajuta copilul sa faca lucruri pentru ei insisi, sa
devina independent. Este recomnadat sa o folositi cand copilul invata o abilitate noua sa se imbrace, sa se
spele, sa se spele pe dinti, sa se pregateasca de plecare. Cand un comportament sau o abilitate este prea
lunga sau dificila, impartiti-o pe mai multe secvente de comportament si invatati copiii sa o faca pe pasi mici.
Puteti folosi trei indicatori:
intrebati copilul care este primul pas care este primul lucru pe care trebuie sa il faci cand te
speli pe dinti?
Spuneti: daca copilul nu a dat un raspuns ii spuneti calm ce trebuie sa faca prima data punem
pasta pe periuta de dinti. Acum imi vei arata cum iti speli dintii.
Faceti : daca copilul nu reuseste sa faca, acordati-i ajutor intr-o masura in care sa-i permita apoi sa
faca lucrurile singur. De exemplu, deschideti pasta de dinti si i-a dati copilului in mana. Puneti mainile
peste mainile copilului si indrumati-l in ceea ce are de facut. Retrageti ajutorul in momentul in care
copilul isi pune pasta pe periuta si lasati-l sa-si duca treaba la bun sfarsit. Laudati copilul pentru
cooperare si pentru fiecare pas facut cu succes. Repatarea a ceea ce copilul spune sau face este o
buna cale de a-i incuraja. este foarte bine! Noi am pus pasta pe periuta de dinti sau bravo, ti-ai periat
foarte bine dintii. Dupa ce copilul a invatat abilitatea foloseste lauda mai rar. Repetati cu copilul
procesul pentru fiecare pas :punem pasta pe periuta, periam dintii, clatim gura si am terminat.
Laudati cooperarea si succesul. Laudati copilul pentru cooperare si pentru fiecare pas facut cu succes.
Repatarea a ceea ce copilul spune sau face este o buna cale de a-l incuraja. Este foarte bine! Noi am pus
pasta pe periuta de dinti sau bravo, ti-ai periat foarte bine dintii. Dupa ce copilul a invatat abilitatea
foloseste lauda mai rar. Repetati cu copilul procesul pentru fiecare pas: punem pasta pe periuta, periam
dintii, clatim gura si am terminat.
Repetati tehnica cereti, spuneti, faceti pentru fiecare secventa de comportament. De exemplucand
copilul invata sa se spele pe dinti se repeta metoda pentru toate secventele comportamentale: se pune
pasta pe periuta, se periaya dintii, se clateste gura etc.
Folositi carduri de monitorizarea a comportamentelor. Uneori copiii au nevoie de a motivatie mai mare
pentru a schimba un comportament, a exersa o abilitate sau a se implica intr-o sarcina. Cardurile
comportamentale reprezinta o strategie foarte eficienta care motiveaza copilul mult mai bine, ii ararta ca ii
recunoasteti si apreciati eforturile. Stabiliti un card impreuna si aplicati fete zambitoare, puncte pentru
anumite sarcini sau comportamente (de ex sa mearga la culcare la ora stabilita, sa stea in patul sau toata
noaptea). Copilul poate transforma punctele obtinute intr-o recompensa. Hotarati impreuna ce doreste sa
primeasca- un mic tratament special (o bautura preferata, mancarea preferata, prajitura preferata) sau o
activitate distractiva. Daca sarcina care o are de indeplinit devine cat mai usor de realizat de catre copii
schimbati modalitatea de punctare, facand-o mai dificil de realizat.
Tema de casa
Ziua 7
DRAFT
Pentru a contientiza mai des calitile copilului d-voastr v propunem un mic exerciiu. Realizai un calendar sau o
agend n care pe o perioad pe 7 zile notai calitile, comportamentele, aspectele positive sau lucrurile pe care le le
observai la copilul d-voastr! Acest exerciiu v va ajuta s observai acele comportamente pozitive pe care uneori le
ignorm sau le uitm cnd ne gndim la copilul nostru. Vei constata dup acest exerciiu ct de multe lucruri grozave
face sau tie copilul d-voastr !
Zilele saptamanii
luni
marti
miercuri
Joi
vineri
sambata
Sau
TEM DE CAS: Observai propriul comportament cnd vorbiti cu copilul i ce i spuneti
DRAFT
SEDINA 3-4
CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
Cum influenteaza propriile ganduri i credinte felul n care reactionam la comportamentul copilului;
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
vor sti ce sunt comportamentele problematice;
vor cunoaste factorii care influenteaza comportamentul copilului
vor face distinctia ntre comportamentul copilului i propriile interpretari legate de situatia respectiva;
I.
primi urmtoarele fie pe care le vor completa urmnd ca apoi s fie discutate i reformulate dup ce ei vor
primi informaii acurate despre comportamentul copiilor.
DRAFT
Figura nr. 2
DRAFT
DE CRED C ARE COPILUL MEU O PROBLEM ?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................
DIN CE CAUZ CRED C A APRUT PROBLEMA ?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................
CT CONSIDER C VA DURA ACEAST PROBLEM?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................
CUM CRED C NE-A AFECTAT PROBLEMA COPILULUI VIAA PERSONAL, DE CUPLU, FAMILIAL,
PROFESIONAL?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................
CREDEI C SE VA REZOLVA PROBLEMA DIN RELAIA CU COPILUL?
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
...................
DRAFT
Informatii trainer
Pentru a putea oferi prinilor informaii ct mai acurate despre comportamentul copiilor vom prezenta n
continuare factorii care intervin n procesul de dezvoltare n perioada precolar.
IV. Resemnificarea comportamentului copilului: factorii care influeneaz comportamentul copilului
factorii genetici
EXERCIIU: prinii vor primii fiecare o foaie de hrtie colorat, iar apoi li se vor da urmtoarele instruciuni:
nchidei ochii, indoii foaia n dou, rupei colul din dreapta sus, ndoii foaia pe diagonal, rupei coltul de
jos, ndoii foaia la mijloc, rupei foaia la miloc, deschidei ochii, despturii foaia. Sarcina lor este de a urma
instruciunile fr a pune ntrebri, pn la capt.
Discuii: La sfrit se va discuta motivul pentru care foile au fost diferite: oamenii sunt diferii, fiecare este
unic din punct de vedere fizic i psihic; dei s-a transmis acelai mesaj pentru toat lumea, fiecare a neles
altceva i a avut un alt comportament; la fel se ntmpl i cu copiii.
A. CU CE SE NATE COPILUL?- rolul factorilor gentici
Adesea observm c doi copii care fac parte din aceeai familie pot fi foarte diferii unul faa de altul, unul
s fie foarte sociabil, iar cellalt mai retras. Uneori prinii sunt ngrijorai de aceste comportamente i ar
vrea s modifice anumite trsturi ale copilului, s-l fac de exemplu mai curajos sau s nu se mai sperie
aa uor i ajung chiar s certe sau s pedepseasc copilul pentru c este aa (ex. Vreau s stai i tu o
dat linitit pe scaun). n astfel de situaii prinii trebuie s nvee s diferenieze ntre o posibil problem
i temperamentul copilului. Fiecare copil motenete de la prini un bagaj genetic unic care constituie baza
dezvoltrii fizice de mai trziu; tot ea este responsabil i de diferenele care apar n tendina oamenilor de
a se comporta ntr-un anumit fel, adic de tipul de temperament pe care l avem. La ora actual, literatura
de specialitate prezint dou dimnesiuni ale temperamentului ca fiind relevante din punctul de vedere al
dezvoltrii psihologice: temperamentul inhibat-dezinhibat, reactivitatea emoional ridicat-sczut; aceste
tipuri de temperament se manifest prin comportamente specifice, n orice situaie, fiind constante pe
parcursul vieii. Dac un printe remarc un comportament la copil plnge prea uor sau este hiperactiv,
comportamentul este expresia unui tip de temperament, iar printele nu tie acest lucru i vrea s l
modifice, el va avea doar efecte negative:
- sentimente de vinovie la copil deoarece el nu poate schimba ceea ce ine de biologic, apariia unor
problme de depresie pentru c nu corespunde ateptrilor prinilor
- sentimente de frustrare i nepuin la printe
DRAFT
E important ca printele s nvee despre tipurile de temperament i modul de manifestare a acestora
pentru ca s in cont n disciplinare de particularitile copilului. Copilul are nevoie s se simte
acceptat i iubit indiferent de temperamentul lui, sociabil sau inhibat. n acest sens printele trebuie:
1) TEMPERAMENTUL
INHIBAT vs DEZINHIBAT
TEMPERAMENTUL DEZINHIBAT
Acestea sunt nsoite de diferene fiziologice semnificative cum ar fi rata btilor inimii, dilatarea pupilelor n
timpul sarcinilor cognitive, tensiune la nivelul corzilor vocale atunci cnd vorbete sub stres moderat, nivelul
de cortizol din saliv i ele persisit pn la vrsta adult (Schwartz, 2003). Copiii difer i din punctul de
vedere al pragului stimulrii senzoriale i auditive, ceea ce nseamn c unui copil poate s i plac un nivel
de stimulare i pentru altul s provoace reacii aversive. Acest lucru ne ajut s nelegem mai bine
diferenele ntre frai; de exemplu, tendina prinilor este de multe ori de a aplica aceeai metod de
DRAFT
disciplinare cu toi copiii (ex. S le punem muzic pentru c le face plcere); poate unuia i place s asculte
muzica mai tare n timp ce cellalt este speriat de sunete puternice.
Dac printele i identific copilul ca avnd aceast dimensiune este important s adapteze mediul
i s ajusteze comportamentul n funcie de nevoile copilului:
s i vorbeasc copilului pe un ton mai cald; un ton autoritar i ridicat l inhib
s ii ofere copilului un mediu care s fie adaptat nevoilor lui senzorial (ex. Cu mai mult sau mai
puin zgomot)
La 10 luni copiii cu activare EEG la nivelul lobului frontal drept au plns mai mult cnd au fost separai de
mame dect copiii cu activare EEG la nivelul lobului frontal stng (Fox i Henderson, 1999, apud Davidson
i Fox, 1989). Aceste diferene se menin i la aduli; de exemplu, n urma vizionrii unui film, cei cu activare
EEG la nivelul lobului frontal stng l-au evaluat ca fiind pozitiv ntr-un procent mai mare fa de ceilali (Fox
i Henderson, 1999, apud Tomarken i colab., 1990). Uneori prinii nu neleg reaciile copiilor i i ceart
acuma de ce plngi aa de tare c nu s-a ntmplat nimic. Cercetrile ne arat ns c intensitate este
determinat i de reactivitatea emoional.
Dac printele identific aceasti dimensiune a temperamentului e impotant s
Cercetrile arat c aceeai metod de disciplinare are efecte diferite la copii cu temperamente diferite; la
cei cu temperament inhibat comportamentul ferm are efcte negative fa de cei cu temperament dezinhibat
care au nevoie de reguli clare, mai stricte, fermitate i stabilirea unei legturi cu apropiate cu copilul este
esenial n prevenirea comportamentelor de externalizare. (Maccoby, 2000 apud Bates, 1998). Aceste dou
tipuri de temperament reprezint factori de risc pentru apariia difereniat a unui tip de simptomatologie:
temperamentul dezinhibat, n prezena unor carcteristici de mediu se asociaz cu probleme de
externalizare, comportamente impulsive, agresive, iar temperamentul inhibat este un factor de risc pentru
apariia anxietii i depresiei (Schwartz, 2003; Fox i colab., 2001).
Trainingul prinilor trebuie s conin activiti i teme de cas pentru prini n care ei observ i
monitorizeaz comportamentul copilul ntr-o situai de joc.
Un rol important l are reactivitatea emoional a copilului, reactivitate care este determinat la nivel
biologic. Reactivitatea emoional e definit intensitatea la nivel fiziologic cu care o persoan rspunde
emoinal la stimulii din jur. Copiii cu o reactivitate emoional ridicat manifest o reactivitate ridicac a
sistemului nervos simpatic. n aceeai situaie, doi copii pot reaciona sub aspectul intensitii emoiei n
mod diferit. Copiii cu reacii mai puternice au nevoie de un efort mai mare pentru a-i regla emoia. De
exemplu, la o serbare de Crciun organizat la grdini, unii copii sunt mai emoionai dect alii i i uit
poezia sau ncep s plng, n timp ce alii nu au emoii aa mari. Cei care au reacii mai puternice au
nevoie de un efort mai mare pentru a-i inhiba un comportament atunci cnd li se cere; de exemplu, un
copil cu o reactivitatea emoional mai ridicat va depune un efort mai mare pentru a amna activitatea
preferat (ex. Mai nti adunm jucriile de pe jos i abia apoi pictm). Copiii cu reactivitate emoional mai
sczut i pot focaliza mai bine atenia pe o sarcin i sunt mai greu de distras ntr-o situaie; acetia se
vor conforma mai uor cererilor adultului i vor ridica un efort mai mic n disciplinare. Copiii care au dificulti
n a-i inhiba unele comportamente sunt mai predispui spre a dezvolta probleme de comportament i a
avea dificulti n relaiile sociale. Aceti copii au nevoie de un efort mai mare numr mai mare de repetri
ale regulilor pentru a le interioriza.
Cercetrile arat c exist i continuii, dar i discontinuiti n ceea ce privete formele extreme ale
temperamentului. Rezultatele unui studiu realizat de Kagan i Snidman (1991) pentru a identifica predictorii
inhibiiei comportamentale la copii de 4 luni care manifestau reacii reacii motorii ridicate sau sczute i
emoionalitate negativ la apariia unor stimului vizuali i auditivi noi.
- O treime din copiii inhibai la 4 luni au manifestat inhibiia la la 14 sau 21 de luni
- 46% din copiii care au fost clasificai ca fiind ca avnd o RE ridicat la 4 luni au fost inhibai la 4,6 ani
DRAFT
- 10% din copiii cu RE sczut au fost clasificai inhibai
- 13% din copiii cu RE ridicact la 4,6 ani au fost n permanen inhibai la fiecare evaluare
- 67% din copiii cu RE sczut i 27% din copiii cu RE ridicat au fost clasificai ca fiind dezinhibai
ntr-un studiu similar realizat de Fox i Henderson (1999) se observ o mai mare continuitate a
temperamentului dezinhibat (47%) fa de temperamentul inhibat (27%). Acest lucru nseamn c
temperamentul este moderat de aciunea factorilor de mediu; de exemplu copiii cu RE negativ ridicat care
au continuat s fie aa au fost crescui acas, iar cei la care au aprut modificri au fost ei care au
frecventat grdinia. De asemenea, valorile culturale au un impact major; Chen (1998) a cerut unor prini
din China i Canada s evalueze n ce msur timiditatea i inhibiia sunt trsturi pozitive ale personalitii
copilului. Rezultatele arat c prinii chinezi au evalut-o ca pe ceva pozitiv, iar cei canadieni, negativ. Acest
lucru se reflect i n numrul de copii care manifest inhibiia n cele dou culturi, China avnd un numr
mult mai mare.
Aceste tipuri de temperament se combin ceea ce duce la o varietate n comportamentele copiilor. Fiind
trsturi de temperament nseamn c se manifest la fel n orice context i moment al zilei, adic nu este
un comportament trector; n acest sens e important s identificm care dintre comportamentele copiilor au
o baz genetic acentuat pentru a ti cum s reacionm. n tabelul de mai jos sunt prezentate trsturile
de temperament, comportamentele copiilor i recomandri pentru prini.
DRAFT
Tabelul Nr. 5
Tip de
temperament
Nivel ridicat de
activare
Nivel sczut de
activare
Regularitate
sczut
Caracteristici
pozitive
Energetic,viguros.
Investigheaz
mediul. Rmne
activ chiar i n
situaii plictisitoare.
Comportamente
dificile
Nelinitit, foarte activ.
Se comport impulsiv
i este uor de
distras.
Rareori produce
dificulti n cadrul
unor activiti
Lentoare n
realizarea sarcinilor;
este numit de multe
ori lene. Las
impresia de
somnolen.
Manifest un tipar
impredictibil n ceea
ce privete mncatul,
dormitul i mersul la
toalet.
Este rareori
deranjat de
modificrile care
apar in rutina
zilnic.
Manifest precauie
n situaii riscante.
Retragere iniial
Adaptabilitate
sczut
Intensitate
ridicat
Dispoziie
negativ
Probabilitate mic
de a fi afectat de
influene negative.
Copilul i exprim
n permanen
nevoile fa de
adult
Datorit acestei
dispoziii prinii au
tendina de a se
implica mai mult n
viaa copilului
Copilul poate fi
linitit i calmat
foarte uor.
Neatenie i
distractibilitate
Prag senzorial
Abilitate ridicat de
Respinge persoanele
noi i refuz mncare
sau obiecte. Se
aga de adult i
accept cu dificultate
schimbarea
Dificulti n a se
adapta la schimbare
sau la momentele de
tranziie de la o
activitate la alta. i ia
mult timp s se
adapteze.
Mai degrab plnge
n loc s vorbeasc.
Intensitatea reaciei
este adesea
confundat cu
intensitatea dorinei.
Pare adesea cu
toane, se plnge
mult, pare foarte
serios i manifest
rareori bucurie n
timpul aciunilor sau
activitilor. Prinii
pot supraestima
nemulumirile
copilului.
Nu ascult. Are
dificulti de
concentrare. Este
uor de distras din
sarcin i are nevoie
s i se reaminteasc
n permanen ce are
de fcut.
Reacii exagerate
Ce putei face
Anticipai comportamentele de
hiperactivitate i luai msuri de
protecie dac e cazul. Practicai
distragerea ateniei. Oferii copiilor
oportuniti de a-i descrca energia
prin sport sau locuri de joac special
amenajate.
Oferii timp n plus pentru terminarea
unor sarcini. Dai sarcini realiste din
punctul de vedere al timpului necesar
efecturii lor. Evitai criticismul fa de
aceast trstur.
Identificai pe ct posibil o regularitate
n comportamentul copilului i inei
cont de ea. Evitai s forai copilul s
mnnce sau s doram dac el nu
este pregtit; introducei rutine pentru
ora mesei i nainte de culcare.
Introducei lucrurile noi n mod treptat,
vorbii despre ele nainte i lsai
copilul s se adapteze n ritmul lui.
DRAFT
sczut
a identifica
schimbrile din
mediu i a
nuanelor n
sentimentele i
gndurile celorlali.
chiar i la stimuli
(lumin, zgomot,
miros, durere) sau
evenimente socioemoionale obinuite.
se va discuta de ct de uor s-a putut modela plastilina, una era din material mai tare, alta mai moale i ce
rol au avut ei n modelare.
Discuii: se va face analogia cu factorii genetici i rolul lor de model i sculptor al personalitii copilului
1) NVA DESPRE EL I DESPRE RELAIILE CU CEILALI relaia de ataament
n primele 18 luni de la natere se pun bazele relaiei de ataament, relaie care se consolideaz n jurul
vrstei de 3 ani. Devin semnificative n viaa copilului acele persoane are le ofer sprijin emoional, fizic (ex.
i ajut s mearg singuri, s se mbrace) i sunt o prezen constant n viaa copilului. Formarea relaiei
de ataament depinde de abilitatea mamei de a recunoate mesajele subtile, neclare pe care le transmite
copilul i de modul n care ea rspunde nevoilor copilului. Ceea ce consider adultul c este bine pentru
copil, poate s nu fie considerat bine i de copil. Prin urmare, pentru a ne asigura c rspundem adecvat
nevoilor copilului este necesar o permanent observare a comportamentului copilului i o ncercare de a
vedea lucrurile din perspectiva copilului.
Putem observa dac un copil ncepe s stabileasc o relaie de ataament cu cineva atunci cnd simte
disconfort dac vede o persoan strin (pn pe la 2-3 ani) sau cnd plnge dac persoana de care are
grij lipsete mai mult timp deoarece nc nu tie sigur dac se va mai ntoarce sau nu (poate dura toat
perioada precolar). Avnd aceast reprezentare a relaiilor n minte copiii o vor testa. De exemplu, un
copil cu un ataament insecurizant se poate comporta ntr-un mod provocativ ca s observe reacia
persoanei respective (ex. poat s verse paharul cu lapte pe mas pentru a vedea reacia mamei; dac
mama l ceart lui i se confirm modelul mental pe care el l are despre relaii; dac mama rezist primului
impuls i i spune nu-I nimic, se mai ntmpl, primete un rspuns la care copilul nu se atepta, iar n timp
el poate s i schimbe teoria despre ceilali.
Relaia de ataament construit n primul an de via va constitui baza dezvoltrii emoionale i sociale a
copilului n anii ce urmeaz. Copiii pot dezvolta patru tipuri principale de ataament: securizant, anxiosdependent, rezistent i dezorganizat. n urma interaciunii cu persoanele semnificative din viaa lor, copiii i
formeaz teorii despre relaiile cu ceilali (ex. Sunt o persoan care merit s fie iubit ?, Este lumea un loc
sigur ?, Te poi baza pe oameni ?). Pentru a nelege mai bine cum se formeaz aceste relaii vom face
urmtorul exerciiu:
EXERCIIU: Se mparte sala n trei grupe crora li se spune c sunt nie bebelui ca ncep s plng; primul
grup, ori de cte ori plnge, vine cineva l ia n brae i l mngie. Al doilea grup poat s plng c nu e luat
n seam, air uneori de certat; al treilea grup ori de cte ori plnge uneori e luat n brae, alteori e certat.
Participanii trebuie s se gndeasc ce impresie i formeaz despre ei (dac sunt importani sau nu) i
dac se pot baza pe adult. Apoi se va discuta pe baza caracteristicilor trecute n tabel.
Tabelul Nr. 6
ataament securizant
ataament
evitativ
anxios-
ataament
ambivalent
anxiossau
ataament
dezorganizat
DRAFT
- simt c orice
s-ar ntmpla cineva
este lng ei s aib
grij de ei; dup ce
sunt desprii perioade
mai lungi de timp de
persoana semnificativ
copiii i caut i merg
spre ea
- vd relaiile sociale ca
pe ceva plcut i simt
c le pot face fa
- le place s vorbeasc
despre emoii care
apar
n
diferite
contexte.
rezistent
- copiii nu apeleaz la o
persoan pentru a cere
ajuorul sau pentru a fi
consolai atunci cnd se
simt ru; ei prefer s fie
lsai
n
pace
i
acumuleaz de multe ori
sentimente de furie
se simt n relaie cu
cineva tensionat
- i privesc pe ceilali cu
nencredere, nu cred c
merit iubii i au
dificulti n a se apropia
de cineva. Deoarece ei
se
simt
vulnerabili
ncearc
s
compenseze
acest
disconfort fie s nu se
gndeasc
sau
s
vorbeasc
despre
sentimentele
negative
pe care le au fie s le
minimalizeze
(ex.
Oricum nu-mi era aa
de bun prieten, nu-mi
plcea aa de mult de
el). Astfel ei refuz s
cear ajutorul, devin din
ce
n
ce
mai
independeni i nu mai
au ncredere n ceilali.
comportamentul
copilului
nu
este
coerent i predictibil n
relaiile
cu
ceilali;
persoanele din jurul lui
nu pot anticipa reaciile
copilului ntr-o situaie
Tipuri de ataament,
RELAIA DE ATAAMENT I RELAIILE DE ZI CU ZI
Odat stabilit relaia de ataament ea va influena relaiile cu partenerii din viaa adult. De asemenea,
relaiile de ataament devin foarte importante n momentele stresante din via, momente pe care
persoanele care au dezvoltat un ataament securizant cred c le pot face fa deoarece au oricnd pe
cineva la care pot apela; copiii cu ataament insecurizant se vor simi mult mai stresai deoarece ei nu au
aceast siguran. Dezvoltarea unui ataament insecutizant este primul pas n apariia agresivitii i a furiei
la vrsta precolar. Atunci cnd copii au stabilit cel puin o relaie de ataament securizant cu o persoan
semnificativ au ncredere s exploreze mediul din jur i tiu c se pot retrage oricnd simt c ceva nu este
bine i c vor primi sprijin. Copiii ncep s aplice relaia lor de ataament n relaia cu ceilali i atunci cnd
ntlnesc persoane noi sau cnd i aleg prietenii. Pe msur ce cresc, aceste reprezentri despre relaiile
dintre oameni devin din ce n ce mai stabile i ele vor influena modul n care copiii interpreteaz relaiile cu
ceilali:
copiii vor selecta informaiile din mediu care se potrivesc cu ceea ce au ei n minte
ex. dac face mizerie i l criticai puin, n loc s spun Mi-ai vorbit pe un ton mai sever pt c e mizerie i
nu i place mizeria, un copil cu un ataament insecurizant va gndi Mi-ai vorbit pe un ton mai sever. Am
tiut c nu m iubeti
copiii i vor formula ateptrile din partea celorlali n funcie de reprezentarea pe care o au ei n
minte
ex. dac i cere cuiva s-l ajute este foarte probabil ca un copil cu un ataament insecurizant s gndeasc
Oamenii totdeauna te dezamgesc n loc s gndeasc Oamenii sunt de cele mai multe ori sunt lng
tine la nevoie
copiii vor fi relaxai n prezena persoanei sau tot timpul vor ncerca s-o mulumeasc
ex. de obicei copiii cu ataament insecurizant crede c tot timpul trebuie s se comporte cu grij pentru a nu
supra pe nimeni, n loc s se gndeasc Cteodat te mai superi, dar n general ne simim bine
mpreun
DRAFT
copiii i vor forma o prere despre ei n funcie de tipul de ataament format
ex. copiii cu ataament insecurizant se vor gndi De obicei strigi la mine. Probabil c nu sunt o persoan
prea bun; copiii cu ataament securizant vor gndi Cteodat strigi la mine; de obicei asta se ntmpl
atunci cnd eti obosit. Nu-I neaprat vina mea.
Aceste tipuri de ataament sunt distribuite apoximativ egal n rndul populaiei. Ele nu reprezint o boal.
n timp, n funcie de experienele prin care trece fiecare, de persoanele din anturajul copilului i de
caracteristicile de personalitate pot aprea unele probleme emoionale (anxietate, depresie) sau
comportamentale.
Alte comportamente
Nu face nimic
Acces de furie
DRAFT
Agresivitate
Se raneste pe sine
Semne complexe
Semne simple
Un singur cuvant
Ecou intarziat
Ecou imediat
Vocalizeaz
Exprim facial
Da din cap
Se departeaza de dvs.
Vine la dvs
Indic cu privirea
Conduce
Arata
Ofera
Apuca si smulge
Cere un obiect
Cere o aciune
Protesteaz sau
se scuz
Cere ajutor
Cere o rutin
social
Indic o boala
V arat ceva
Explicarea funciilor comportamentelor copilului
Toti copiii au compoatamente inadecavate din cand in cand si toti parintii intra uneori in lupta de putere cu copiii lor
Invatarea modului in care poti sa interpretezi emotiile si comportamentele copiilor poate fi dificil pentru orice parinte. In
ciuda efortului merita deoarece acestea sunt reperele pentru tot ceea ce face copilul si modul in care noi ca adulti
raspundem. Pe masura ce veti sti cum sa cititi aceste repere, veti reusi sa gestionati mult mai usor problemele care
apar.
Decodificarea mesajului.
Comportamentele inadecvate ale copiilor folosesc un cod prin care incearca sa va comunice cum se simt si ce traiesc.
Comportamentul indezirabil este un mesaj codat care spune Ma simt descurajat deoarece nu cred ca sunt important
sau ca sunt iubit neconditionat. Copiii nu sunt constienti , nu isi dau seama de aceste credinte si nici nu stiu ca prin
ceea ce fac ei comunica adultilor ca sunt descurajati. Important este ca parintii sa realizeze ca in spatele unui
comportament inadecvat exista o credinta si ca emotiile copiilor le dau parintilor repere sa inteleaga limbajul codat pe
care copiii il folosesc.
Credintentele din spatele fiecarui comportament
Ce se intampla cu noi in viata, nu este niciodata la fel de important ca ceea ce gandim noi ca ni se intampla in viata si
concluziile la care ajungem. Toate comportamentele noastre se bazeaza pe aceste credinte si concluzii. In plus ele sunt
in legatura directa cu nevoile de baza ale tuturor oamenilor : nevoia de fi important si valoros.
Exemplu cand parintele ignora in mod repetat tristetea copilului, si il lasa sa planga intr-un colt fara sa faca gesturi
care sa-l linisteasca (sa-l mangaie, sa-l ia in brate, sa-l imbratiseze) ba mai mult ii interzice sa planga nu mai plange!
sau il ameninta daca mai plangi, te dau la tigani! increderea copilului in adult se deterioreaza. Toate aceste aspecte
care tin de relatia copilului cu parintele se stocheza in memoria afectiva si se transforma intr-un set de convingeri
despre el si despre ceilalti. In exemplu nostru copilul gandeste ca parintelui nu-i pasa de mine pentru ca ulterior sa
generalizeze acesta experienta si sa concluzioneze ca nimanui nu-i pasa de mine!.
Nevoile de baza ale oamenilor
Toti dintre noi avem nevoie sa ne aflam undeva, cu cineva, sa ne simtim importanti, valorosi si iubiti. Inca din primul
moment in care copiii devin constienti despre ce se intampla in jurul lor, ei incep sa traga concuzii despre modul in care
sunt ei, daca sunt iubiti, daca sunt acceptati.
Copiii nostri asemeni tuturor oamenilor au nevoie sa li se asigure nevoile de baza ( hrana, locuinta, haine). Dar pe langa
toate acestea ei au nevoie sa se simta acceptati, sa stie ca apartin cuiva, ca sunt speciali si valorosi , ca sunt iubiti
pentru ceea ce sunt.
DRAFT
Ei bine, desigur ca imi iubesc copiii! spunem noi parintii simtindu-ne putin ofensati ca cineva ar putea sa ne intrebe
asa ceva. Desigur ca asa este, dar adesea noi ca parinti esuam in ceea ce priveste comunicarea iubirii intr-o forma
care sa poata sa fie inteligibila si pentru copiii nostri. O alta greseala tipica pe care o facem ca parinti este ca nu
reusim sa facem o distinctie intre copil ca persoana si comportamentul lui. De exemplu lasam copilul sa creada
ca atunci cand greseste, mama si tata il iubesc mai putin. Esti rea! Nu vei face nimic niciodata! De cele mai multe ori
suntem dispusi sa ne aratam dragostea si incurajarea in momentele in care copiii realizeaza ceva sau se compoarta
conform asteptarilor noastre, oferindu-le astfel posibilitatea de a-si forma credinta ca iubirea si acceptarea se castiga. In
acesta maniera apare la copiii nevoia de a fi aprobat si acceptat de ceilalti care constituie un factor de risc in
adolescenta.
Ce putem face ?
Sa invatam, chiar daca pare greu, sa acceptam copiii asa cum sunt ei si nu asa cum ne-am dori noi sa fie.
Sa le aratam copiilor ca chiar daca este loc de mai bine in unele arii, ei nu trebuie sa devina altcineva pentru a fi iubiti.
Sa le aratam ca dragostea pentru ei nu este limitata si nici conditionata de nimc.
Sa-i facem sa se simta in siguranta prin aducandu-le la cunostinta faptul ca nu are importanta cat de groaznica pare o
situatie, noi vom avea grija de ei si vom fi acolo.
Ce se intampla cand copilul nu simte dragostea si se simte inutil ?
Atat parintii cat si copiii sunt participanti activi in procesul de formare a convingerilor despre ei despre ceilalti despre
viata iar compotamentele lor au la baza aceste convingeri. Intelegerea acestui proces, a modului in care copilul isi
creaza propriile convingeri despre viata si maniera in care el se adapteaza la mediul familial reprezinta primul pas in
intelegerea comportamentului copilului. Intelegand acest lucru, puteti incuraja copiii oferindu-le oportunitati pentru a-si
schimba credintele nesanatoase si compoartamentele inadecvate.
Fiecare dintre noi cauta o cale sa se simta acceptat si important. Uneori merge, alteori nu. Daca noi gandim ca nu
suntem iubiti si acceptati, in mod obisnuit facem cava ca sa recastigam iubirea si acceptarea. Alteori simtim nevoia sa-i
ranim pe altii pentru a ne lua revansa ca nu ne iubesc. Alteori simtim ca suntem pe punctual de a renunta. Pare
aproape imposibil sa faci lucrurile bine, sa fii util, sa fii iubit si acceptat. Lucurile pe care le facem atunci cand credem ca
suntem de prisos si neimportanti sunt adesea cai gresite de a obtine acceptarea de care avem nevoie.
Copiii nu sunt constienti de aceste credintele care se afla in spatele comportamentelor lor, ei nu stau si planifica lupte
de putere cu parintii. Singurii care putem intelege motivele care stau in spatele comportamentului copiilor suntem noi
parintii. In acest fel, noi putem sa ne gandim la cele mai eficienta cai de incurajare a copiilor cand ei se simt descurajati
si implicit sa facem modificari si la nivelul comportamentului.
Important de retinut!
Intentiile copiilor nu sunt gresite. Fiecare dintre noi are nevoie de atentie , de legatura cu ceilalti si de sentimentul puterii
personale. Parintii uneori considera ca copiii se comporta inadecvat cand cer atentie sau cand incearca sa obtina
puterea. In mod real, problemele apar cand copiii cauta in mod exagerat atentie sau putere nechibzuita in locul
obtinerii atentiei si folosirii puterii intr-un mod constructiv.
Exemplu :
Margareta era o mamica foarte ocupata de profesia avocat. Ea era foarte puternic atasata de fetita ei de trei ani Maria.
Margareta a petrecut foarte mult timp ocupandu-se sa gaseasca pe cineva care sa aiba grija de fetita cand ea nu este.
Cu toate acestea, seara cand mama se intorcea acasa observa ca fetita manifesta din ce in ce mai multe
comportamente nepotrivite(scancea, era iritata). Mama a inteles ca ceva din comportamentul fetitei are la baza
incearcarea de a-si stabili autonomia si initiativa care este o parte normala a procesului de dezvoltare la trei ani.
Invatand despre disciplinarea pozitiva, mama a fost invatata sa recunoasca plansetul fetitei ca pe un indicator- un punct
de reper- al faptului ca ea a fost poate mai ocupata cu munca decat de obicei. Mama astfel a descoperit ca atunci cand
programul ei a fost atat de incarcat, a gasit foarte putin timp sa-l petreaca cu fiica ei iar fetita i-a raspuns prin dorinta de
a obtine atentiei exagerate.
Mama si fiica s-au implicat intr-o relatie mult mai calma si cu mult mai multe momente placute peterecute impreuna, de
cand mama si-a stabilit un moment in programul ei in care sa petreaca in mod regulat timp de calitate cu copilul, si sa-i
dea atentie in mod pozitiv.
Indicii care va ajuta sa identificati obiectivele gresite
Primul indiciu pentru a decodifica mesajul din spatele comportamentului indecvat este sa descoperiti modul in care va
face sa va simtiti comportamentul indezirabil al copilului. De exemplu, daca va simtiti iritat, batut la cap, ingrijorat
sau vinovat aceste indicii va spun ca scopul copilului este sa obtina atentie cat mai multa atentie.
Al doilea indiciu vine din observarea raspunsului comportamental al copilului la modalitatile dvs obisnuite de a
gestiona comportamentele sale nepotrivite. Daca tinta gresita a copilului este obtinerea puterii nechibzuite si dvs
reactionati tot prin folosirea puterii, comportamentele inadecvate se vor intensifica.
Al doilea mesaj codat.
Al doilea mesaj codat pentru scopul gresit al atentiei exagerate este Observa-ma. Implica-ma in mod folositor! O metoda
eficienta de a ajuta copilul ar fi sa il ignori comportamentele nepotrivite prin care incearca sa obtina o atentie extra si sa
DRAFT
redirectionezi copilul spre o activitate, dandu-i ceva sa faca astfel incat sa primeasca atentie pentru comportamentele
adecvate.
Pentru puterea nechibzuita, al doilea mesaj este lasa-ma sa te ajut, da-mi sa aleg! O cale eficienta de a raspunde la
aceasta tinta gresita este:
in primul rand sa admiteti ca nu puteti determina intotdeauna copilul sa faca ceva cee ce presupune sa ii aratati ca
aveti nevoie de ajutorul lui.
dati copilului sa alega din doua sau mai multe modalitati cum sa va ajute. Exemplu ai dori sa punem aceasta
problema pe ordinea de zi la intalnirea de familie de saptamana viitoare, astfel incat intreaga familie sa lucreze
impreuna pentru a gasi solutii sau doresti sa te gandesti singur, timp de o zi si sa-mi spui care sunt solutiile gasite de
tine?
Oferiti copilului o alegere deschisa sa-si foloseasca puterea intr-un mod constructiv. Orice faci tu ma ajuta , sa faci
curatenie ar fi foarte mult apreciat. Copiii care cauta puterea nechibzuita sunt mult mai predispusi sa coopereze cand
ei isi por folosi puterea personala de a alege decat sa opuna rezistenta fiind controlat de adult.
Pentru tinta gresita a revansei, al doilea mesaj codat este Ma simt ranit! Valideaza-mi sentimentele
Ajuta atunci cand aultul poate vedea comportamentul revansard si valideaza emotiile care strau in spatele lui presupun ca te
simti foarte ranit in legatura cu acel lucru! Puteti numi emotia copilului daca o identificati sau puteti sa-i spuneti Doresti sa-mi
spui mai multe despre acel lucru? Aceasta modalitate este de obicei suficienta pentru a stinge comportamentul neadecvat si
de a pune copilul intr-o dispozitie care sa-i permita sa rezolve problema (poate dupa o mica pauza de linistire) care poate
insemna sa nu ia in seama ceea ce gandeste altcineva, sa fie asertiv, sa faca o schimbare in bine.
Pentru tinta gresita a inadecvarii asumate mesajul secundar este Nu renunta la mine. Arata-mi un mic pas! este nevoie
ca adultii sa gaseasca cel mai mic pas pe care copilul sa il faca in felul lui. Aceasta inseamna sa faca un pas impreuna cu el
pana copilul poate sa-l faca singur. In momentul in care copilul a avut un mic success, el va putea renunta la ideea ca nu este
suficient de bun (necorespunzator).
Abia cand vom reusi sa intelegem modul in care copiii nostri gandesc, credintele lor despre ei insisi, despre ceilalti si despre
viata, ne vom situa pe o pozitie mult mai buna de a-i influenta in mod pozitiv. Noi putem fi mult mai eficienti cand lucram cu
credintele din spatele comportamentelor inadecvate (mesajele codate) decat cand ne centram exclusiv pe comportament.
Comportamentul copiilor nostri -bun, rau, indifferent,- nu apare in gol. El rezulta din modul in care copiii se simt in legatura cu
ei insisi, cu ceilalti si cu locul lor in viata. Comportamentele neadecvate pot fi suparatoare sau iritante dar intelegerea
credintelor si mesajelor codate pe care copiii le folosesc pentru a comunica cu adultii-poate fi tot ceea ce ai nevoie pentru a
rezolva problema. Copiii care se simt incurajati, iubiti si valorosi simt nevoia tot mai putin sa se comporte necorespunzator.
Tabelul tintelor gresite va ajuta sa identificati tinta gresita a comportamentului neadecvat al copilului si va ofera
cateva sugestii positive pentru incurajarea comportamentelor potrivite.
DRAFT
Tinta copilului
este:
Daca
parintele/ad
ultul
simte:
Suparat
Iritat
Ingrijorat
Vinovat
Parintele tinde sa
reactioneze cu:
Daca raspunsul
copilului este
Mesaje
codate
Reamintind
Incercand sa-l con
vinga cu vorbe bune,
cu lingusiri
Facand lucruri pentru
copil pe care el ar fi
putut sa le faca
singur
Se opreste
temporar dar mai
tarziu repeta sau
are alte
comportamente
nepotrivite.
Eu contez/ ma simt
important doar atunci
cand sunt bagat in
seama
sau
cand
primesc un tratament
special
Ma simt important doar
atunci cand te atentia
este asupra mea
Puterea
nechibzuita
(a fi seful)
Furios
Provocat
Amenintat
Invins
Lasa-ma sa
ajut.
Da-mi
posibilitatea
sa aleg.
Ranit
Dezamagit
Dezgustat
Neincrezator
Intensificarea
comportamentul
sfidator
Copilul simte ca a
castigat cand
parintele adultul
este suparat
Putere pasiva
Razbunari
Intensificari
Sporiri
ale
comportamente
lor
precedente
sau alegerea altor
arme.
Revansa
Lupta
Capitulare
Gandind nu poti sa
scapi asa usor! De
data asta n-o sa-ti
mearga!
iti voi arata eu tie!
Doreste sa fie corect
Plateste cu aceeasi
moneda
Isi ia revansa
Gandeste cum ai
putut sa imi faci asa
ceva?
Sunt ranit
Valideazami
sentimentele
Inadecvarea
asumata
(sa renunte si
sa ramana
singur)
Disperare
Lipsa de
speranta
Neajutorare
Sentimentul
de a fi neco
res punzator
Renunta
Face cu ajutor
excesiv de mare
Nu se implica
Nu raspunde
Da inapoi
Pasiv
Se retrage
Nu ma simt important
pentru ca nu sunt
perfect asa ca ii voi
convinge pe altii sa nu
astepte nimic de la
mine; sunt neajutorat si
incapabil, nu folosesc
incercarea deoarece nu
voi face nimic bine
Nu renunta
la mine.
Arata-mi un
mic pas.
Atentie
excesiva (sa-i
tina pe ceilal ti
ocupati sau sa
benefi cieze de
un trata ment
special)
DRAFT
III. Cauzele comportamentelor problematice in prescolaritate
Unele comportamente inadecvate sunt normale pentru stadiul de dezvoltare specific prescolaritatii, iar disciplinarea
problemelor devine inevitabila. Doar in conditiile in care noi ca parinti devenim constienti de ce se intampla cu copiii
nostri, putem preveni aparitia comportamentelor inadecvate prin reducerea factorilor care cauzeaza sau faciliteaza
aparitia lor. Desigur ca nu ne putem astepta sa putem sa facem asta tot timpul dar intelegerea cauzelor ne poate da un
foarte mare ajutor in gestionarea situatiilor dificile in mod calm si eficient.
Pentru a intelege cum se dezvolta comportamental copiii, este important sa avem in vedere cele trei mari sfere de
influenta : mostenirea genetice, mediul familial, si comunitatea in care traiesc. Toti acesti factori dau forma dezvoltarii
abilitatilor si atitudinilor copiilor si de asemenea influenteaza aparitia problemelor de comportament.
1. Comportamentul copilului este influentat de caracteristicile temperamentale
Copiii care prezinta trasaturi temperamentaledificile prezinta un risc mult mai mare de a dezvolta probleme de
comportament. De exemplu un copil care se agita, plange foarte mult, ii este dificil sa stea intr-o activitate, prezinta
dificulati de adormire, este mult mai dificil de introdus intr-o rutina. Studiile arata ca acei copiii care sunt
temperamental mai dificili (prezinta o reactivitate emotionala mai ridicata, sunt mai greu de linistit sau au dificultati in
a-si concentra atentia o perioada mai mare de timp) pot ridica mai multe probleme parintilor fiind mai dificil de
gestionat (Goldsmith et al, 1987)1 si si sunt predispusi sa genereze mult mai multe reactii negative din partea
parintilor (Barron & Earls, 1984)2; Cei mai multi dintre copiii abuzati fizic prezinta caracteristicille specifice
temperamentului dificil.
Studiile arata ca in dezvoltarea problemelor de comportament , temperamentul are doar un caracter predispozant.
Trasaturile temperamentale dificile sunt asemeni unei seminte. Ca sa incoltesca este nevoie sa beneficieze de un
mediu prielnic.acest lucrur presupune ca nu toti copiii cu trasaturi temperamentale dificile ajung sa dezvolte probleme
comportamentale ci doar acei care traiesc intr-un mediu care le acelereaza vulnerabilitatile( este certat, pedepsit,
batut, umilit, criricat, controlat etc).
2.
Comportamentul copilului nu depinde doar de temperamentul copilului ci si de reactia celor din jur
Climatul afectiv din familie (nivelul de stres, al paritilor, emotiile parintilor si relatie dintre ei)
Efectele psihologice si comportamentale ale stresului asupra dezvoltarii copilului pot fi extrem de variate. S-a constat ca
a copiii care traiesc intr-un mediu stresant acasa prezinta nivele mult mai inalte ale comportamentului inadecvat decat
copiii care nu au aceasta experienta (Creasey, Mitts& Catanzaro, 1995)3
Care sunt efectele mediului stresant de acasa:
unii copii pot demonstra probleme de internalizare incluzand simptome depresive: dependenta, hipersensibilitate,
retragere sociala
unii copiii raspund la stres cu probleme de externalizare: hiperactivitate, agresivitate, cautarea atentiei, lispa
compliantei.
( Banez & Compas, 1990)4
(Strauss, Forehand, Smith, & Framme, 1986)5
Parintii ar trebuie sa fie constienti de posibilele legaturi dintre comportamentele neadecvate ale
copiilor si
circumstantele mediului in care acestia traiesc. Copiii prescolari sunt intr-un mod semnificativ influentati de climatul
emotional din familie.
Certurile zilnice dintre parinti si copiii reprezinta un factor predictor pentru problemele comportamentale. Studiile
arata ca cearta zilnicacu parintii reprezinta un important factor stresor care conduce la probleme comportamentale de
externalizare (agresivitate), dincolo de contributia caracteristicilor temperamentale.( Coplan, J., Robert, Bowker,
Anne, Cooper, M., Suzanne,2003)6. In plus cele mai multe certuri zilnice cu parintii pornesc de la comportamentul
provocator al copiilor.
Copiii cu temperament dezinhibat (in particular cei care nu isi pot concentra atentia pe o perioada mai mare de timp)
sunt mult mai vulnerabili la efectele stresului decat ceilalti cu temperament inhibat. Relatia dintre stresul din familie si
temperament fiind bidirectionala.
Copiii cu caracteristici temperamentale mai dificile exacerbeaza nivelul de stres parental si tot ei sunt cei mai
vulnerabili la consecintele negative ale stresului familial. Aceasta poate conduce la un cerc vicios: temperamentul
copilului contribuie la cresterea nivelul de stres din familie, iar nivelul de stres are o influenta negativa asupra
comportamentului copilului.
Goldsmith,H.H., et al, (1987) What isi temperament? Four approaches, Child Development, 58, 505-529
Barron, A. P., & Earls, F.,(1984), The relation of temperament and social factors to behavior problems in three-year-old children, Journal
of child psychology, 25, 23-33.
3
Creasey, G., Mitts, N., & Catanzaro, S.,(1995)Association among daily hassles, coping, and behavior problems in nonreferred
kindergartners, Journal of Clinical Child Psychology, 24, 311-319.
4
Banez, G. A., & Compas, B., E., (1990), Childrens and parents daily stressful events and psychological symptoms, Journal of Abnormal
Child Psychology, 18, 591-605
5
Strauss,C., C., Forehand, R., Smith, K.,& Framme, C.,L.,(1986), The association between social withdrawal and internalizing problems
with children, Journal of Abnormal Child Psychology,14, 252-535.
6
Coplan, J., Robert, Bowker, Anne, Cooper, M., Suzanne,(2003), Parenting Daily hassles, child temperament, and social adjustment in
preschool, Early Childhood Research Quarterly 18, 376-395.
2
DRAFT
Astfel factorii zilnici stresori printre care si certurile zilnice cu copilu, pot exacerba orice dificultate existenta intre
parinti crescand astfel si mai mult nivelul de stres(Belsky, Crnic,& Gable, 1995)7. In plus parintii care sunt stresati , isi
compromit accesibilitatea la copiii lor. De exmeplu, lipsa de abilitate a mamei de a-si regla emotiile negative
reprezinta un factor predictor pentru anxietate la copil (Jenkin & Smith, 1991)8
Cand parintele cere copilului sa faca mai multe lucruri in acelasi timp. De cele mai multe ori copiii au
dificultati in a face o aleagere atunci cand primesc prea multe lucruri de facut. Pentru a determina copilul
sa faca ceea ce i se cere, este foarte important ca parintii sa-i dea o singura instructiune / un singur lucru
de facut intr-un anumit interval de timp.
Belsky, J., Crnic,K.,& Gable,S., (1995)The determinants of coparenting in families with toddler boys: Spousal differences and daily
hassles, Child Development, 66, 629-642.
8
Jenkin, J., M., & Smith, M.A., (1991). Marital disharmony and childrens behavior problems: Aspects of poor marriage that affect
children adversely. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 32, 793-810.
DRAFT
Cand copiii nu primesc instructiuni clare despre ce se asteapta de la ei. De exemplu un copil nu
mananca manierat. Acest lucru se poate datora faptului ca nu a primit suficiente explicatii despre cum sa
foloseasca cutitul si furculita sau nu a exersat suficient de mult.
Cand ceea ce se astepta de la copil este dincolo de posibilitatile lui. Copiii pot fi refuza sa faca ceva,
cand parintii asteapta prea mult de la ei si le cer sa faca lucruri care sunt dincolo de posibilitatile lor reale.(
de exemplu -cand i se cere unui copil de trei ani sa faca curatenie intr-o camera in care este multa
dezordine).
Cand cererea/ solicitarea parintelui este facuta intr-un moment nepotrivit. Copiii sunt mult mai
inclinati sa ignore solicitarea parintelui cand sunt ocupati (fac ceva interesant, se uita la emisiunea
preferata etc).
Cand parintele ii comunica copilului in termeni prea generali sau vagi ceea ce are de facut. Copiii
nu pot urma instructiuni sau cereri care sunt nu sunt clare ex. nu fi prostanac!sau care sunt exprimate
sub forma unei intrebari vrei sa mergi la culcare acum? Daca i se da copilului posibilitatea de a alege,
copil raspunde cu un refuz.
Cand nonverbal parintele exprima un mesaj opus celui exprimat prin cuvinte. Uneori parintii rad sau
zambesc copilului in timp ce-i spun sa se opreasca din ceea ce face. Aceasta diferenta genereaza
confuzie. Copilul nu stie ce sa creada-este serios mesajul sau este in gluma? De asemenea, copiii de cele
mai multe ori ignora solicitarile strigate de la distanta (ex dintr-o camera in alta) deoarece parintii nu sunt
prezenti sa-le spuna exact ce au de facut.
Mesajele emotionale
Comportamentul copilului este influentat de tonul pe care parintele il foloseste atunci cand vorbeste cu el. Emotiile parintelui
sunt transmise copiilor prin cuvintele pe care le foloseste, prin actiunile pe care le face si prin limbajul corpului. Unele dintre
aceste reactii emotionale pot conduce la viitoare probleme de comportament.
o Mesaje frecvente de exprimare a furiei. Toti parintii se infurie pe copii lor la un moment dat. Modul in care parintele
isi exprima furia poate sa conduca la aparitia comportamentelor problematice. Afirmatiile pe care parintele le face
cand este extrem de furios de genul esti idiot ii transmite copilului mesajul ca parintele este furios pe persoana
copilului si nu pe comportamentul lui. Una din cele mai mari provocari pentru parinte este sa isi mentina calmul cand
corecteaza comportamentul copilului. De regula cand ne infuriem foarte tare pierdem obiectivitatea, reactionam foarte
puternic si putem sa pedepsim copilul intr-un mod neconstructiv si sever. Cand parintii devin in mod frecvent furiosi
pe copii lor este momentul sa invete alte moduri de a gestiona problema.
o Mesaje care il fac pe copil sa se simta vinovat. Si aceste mesafje il fac pe copil sa se simta furios si sa nu
coopereze De ce te gandesti in permanenta doar la tine? Si eu sunt obosita dar uite stau si pregatesc cina! In acest
mod parintele incearca sa controlexe copilul facandu-l sa se simta vinovat, sa-i fie rusine sau jena. Oricum exisrta
posibilitatea ca el sa nu inteleaga exact ce a facut gresit. Parintii care in mod frecvent tin morala copiilor pentru a
obtine complianta lor trezesc intr-o foarte mare masura resentimente si ostilitate. Copiii pot internaliza aceste mesaje
si incep sa se vada ca fiind egoisti, rai si sa se comporta ca atare. Copiii care primesc o multitudine de mesaje ca
atac la persoana pot deveni foarte autocritici, ingrijorati si anxiiosi. Unii pot chiar sa dezvolte si depresie. Daca
coportamentul copilului e problematic incercati sa axati pe el si nu pe persoana copilului.
Copiii pot dezvolta probleme comportamentale datorita modului in care parintii folosesc pedepasa sau tehnicile de
disciplinare abuzive
DRAFT
Motivele pentru care copilul dezvolta comportamente problematice
MOTIV
EXEMPLE
Recompense accidentale
Escaladarea obstacolului-punctul
de vedere al parintelui
Ignorarea comportamentelor
dorite
Vagi instructiuni
Indicatii date din scurt
Mesajele emotionale
DRAFT
Bataia
DRAFT
VI. BARIERE N DISCIPLINARE
EXERCIIU: facei o list cu situaiile i comportamentele copiilor fa de care avei emoi emoii negative-furie,
team, vinovie
Identificarea unor alternative realiste de a gndi despre comportamentele copiilor:
Nu o s se schimbe niciodat
Copilul face intenionat ca s m enerveze
Prinilor li se va prezenta modelul procesrii informaiei sociale a lui Milner care explic comportamentul de abuz
al copiilor.
Modelul ABC
Pentru a nelege mai bine cum comportamentul copilului poate fi explicat pe baza modelului ABC vom analiza
situaia de mai jos:
George este un biat de 4 ani care este afar i se joac cu prietenii lui; la un moment dat, unul dintre
prieteni spune un cuvnt obscen pe care l-a auzit la televizor, iar ceilali ncep s rd. George merge
acas unde i gsete pe bunicii lui; dup ce vorbete puin cu ei George repet cuvntul obscen, bunicii
rd, dup care el fuge n camer. Au trecut deja 4 sptmni, iar prinii lui George sunt ngrijorai deoarece
el foloseste constant cuvntul obscen doar n prezena musafirilor. Fcnd o analiz funcional a acestui
comportament observm urmtoarele:
Situaia
Antecedente
deprtate
Antecedente
imediate
Comportament
Cnd apare?
Unde apare?
Cu cine apare?
Cnd nu apare?
Unde nu apare?
Cu cine nu apare?
Consecine
Efect
Ce se ntmpl
imediat dup?
cuvntul obscen
reacia
musafirilor ei
rd atunci cnd
George folosete
acel cuvnt
P3
model
DRAFT
P3
Situaia
Antecedente
deprtate
Antecedente
imediate
Comportament
Consecine
Efect
DRAFT
Cercettorii au observat c mamele copiilor cu probleme comportamentale exprim mult mai frecvent critici la
adresa lor i manifest mai puine emoii pozitive fa de acetia (Caspi i colab., 2004). Unul din scopurile
studiului Environmental Risk Londitudinal Twin Study a fost de a verifica dac exprimarea emoional a
mamei fa de copil este un factor de risc n apariia problemelor de comportament la copii. La studiu au participat
2.232 de gemeni de acelai sex pentru a elimina variabila de gen, dintre care 56% erau monozigoi, iar 44%
dizigoi. Exprimarea emoional a mamei a fost msurat printr-un interviu de 5 minute n care mama trebuia s-i
descrie copiii. n tot acest timp cercettorii au urmrit 4 aspecte:
- numrul de descriptori pozitivi atribuii copilului
- numrul de remarci negative
- negativitatea exprimat fa de copil
- cldura cu care vorbea despre copil
Exercitiu
Chestionar de evaluare a influentelor exercitate asupra comportamentelor copilului
Acest chestionar te incurajeaza sa te gandesti si sa evaluezi posibilele influente asupra comportamentului copilului tau:
Cand era sub varsta de trei ani cum era copilul tau?
o
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
n familia dumneavoastra se foloseste una din aceste recompense accidentale?
o
Atenia social
Recompense materiale
Recompense in activitai
Mncarea ca recompensa
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Treceti de cele mai multe ori cu vederea comportamentele adecvate ale copilului?
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Copilul dumneavoastr capata obiceiuri proaste uitandu-se la altii?
Comentarii
..........................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Cum transmiti copilului sa fac ceva?
o
Prea putine
Prea greu
Mesajul tau corporal este total diferit de ceea ce afirmi prin cuvinte
DRAFT
DRAFT
Capitolul 7
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
DRAFT
prostanac!sau care sunt exprimate sub forma unei intrebari vrei sa mergi la culcare acum?
Daca i se da copilului posibilitatea de a alege, copil raspunde cu un refuz.
Cand nonverbal parintele exprima un mesaj opus celui exprimat prin cuvinte. Uneori
parintii rad sau zambesc copilului in timp ce-i spun sa se opreasca din ceea ce face. Aceasta
diferenta genereaza confuzie. Copilul nu stie ce sa creada-este serios mesajul sau este in
gluma? De asemenea, copiii de cele mai multe ori ignora solicitarile strigate de la distanta (ex
dintr-o camera in alta) deoarece parintii nu sunt prezenti sa-le spuna exact ce au de facut.
Cum sa-l invatati pe copil sa faca ceea ce spuneti / ceea ce doriti.
Fiti atent la instructiunile pe care le dati. Este foarte important sa dati instructiuni clare
si specifice(sa subliniati acele elemente care asteptati sa le faca copilul). Dati instructiunile
necesare si fiti pregatiti sa sprijiniti copilul cu informatii suplimentare. Nu este rezonabil sa va
asteptati / sa insistati intotdeauna la supunerea/ conformarea imediata. Cand doriti sa trasati
copilului o noua sarcina, cand este posibil, lasati copilul sa termine activitatea in care este
implicat in momentul respectiv sau asteptati o pauza in activitatea lor pentru a le trasa o sarcina
noua. Daca apare o problema de comportament, actionati imediat.
o
Mergeti cat mai aproape de copil si captati-i atentia. Cand ii vorbiti copilului , aplecativa la nivelul lui, stabiliti contactul vizual (priviti copilul in ochi ) si folositi numele copilului pentru
a-i capta atentia.
o
Spuneti copilului ce sa faca. Fiti foarte specific, spuneti exact ce doriti de la copil sa
faca. De exemplu Diana, este timpul sa mergi la culcare! Mergi si pune-ti pijamalele, te rog!
Daca doriti sa opriti copilul din ceea ce face, asigurati-va ca ii spuneti copilului ce poate sa faca
in schimb. De exemplu Dorin, opreste-te cu cataratul pe mobila. Ia loc pe scaun si uita-te la
televizor, te rog!
o
Dati timp copilului sa coopereze. Dati copilului timp sa inceapa ceea ce i-ati cerut.
Aproximativ 5 secunde sunt de ajuns. Stati aproape de copil si uitati-va la el.
o
Laudati copilul pentru cooperare.Laudati copilul daca face ceea ce i s-a cerut. Fiti
foarte specific . De exemplu Eliza, multumesc ca ai facut ordine cand te-am rugat!
o
Repetati cererea. Daca i-ati cerut copilului sa faca o noua sarcina (de ex. sa se
pregateasca de culcare), repetati inca o data cererea daca copilul nu s-a conformat dupa 5
secunde. Daca i-ati cerut copilului sa se opresca dintr-o activitate, nu mai repetati cererea.
Daca este necesar folositi quiet time sau excluderea. In situatiile in care ii cereti
copilului sa faca o noua activitate (ex. sa se pregateasca de culcare) si el refuza este dificil de
folosit consecintele logice. In acest caz sau daca copilul continua sa refuza sa faca ceea ce ii
cereti , puteti folosi quiet time(timpul de linistire). Spuneti copilului ce a facut gresit (ex. Florin
nu te-ai pregatit de culcare- consecinta acum vei sta 2 minute la locul de linistire). Timpul de
linistire presupune o diminuare a atentiei pe care o acordati copilului. Copilul primeste loc (un
scaun situat intr-un loc mai retras) pe care trebuie sa steain liniste, timp de 2 minute. Daca
copilul nu sta linistit, puteti folosi excluderea. Ii aduceti copilului la cunostinta ce se intampla in
continuare si care este motivul pentru care veti folosi excluderea .Ex.Florin nu ai fost tacut in
timpul de linistire, acum vei merge in alta camera si vei sta linistit, timp de 2 minute).
Excluderea presupune scoaterea copilului din situatie si plasarea lui intr-un alt loc, pentru o
DRAFT
perioada foarte scurta de timp. Locul unde este lasat copilul trebuie sa fie o camera sau un
spatiu neinteresant dar sigur, care sa nu puna in pericol sanatatea copilului. Informati copilul ca
trebuie sa stea acolo in liniste timp de 2 minute. Reamintiti copilului ca poate parasi locul dupa
2 minute, chiar daca copilul pare suparat sau furios.
Oferiti copilului sansa de a se comporta adecvat . Daca copilul a fost linistit timp de 2
minute in timpul de linistire sau in timpul excluderii, dati-i posibilitatea de a se intoarce la
momentul anterior excluderii. Daca cererea initiala a fost sa se implice intr-o alta activitate (ex
sa se pregeteasca de culcare), repetati-i din nou ceea ce doriti sa faca (ex Florin, te rog mergi
si puneti pijamalele acum). Laudati comportamentul copilului daca face ceea ce ii solicitati. In
conditiile in care el refuza sa faca, dupa ce asteptati 5 secunde, repetati folosirea timpului de
linistire si excluderii. Va fi nevoie sa repetati cele doua metode pana cand copilul va face ceea
ce ii cereti. Daca cererea era de a stopa un comportament neadecvat, este indicat sa nu o mai
repetati daca copilul refuza sa se supuna.Folositi timpul de linistire si excluderea si apoi
implicati copilul intr-o activitate interesanta. Laudati-l si subliniati aspectele pozitive ale
comportamentului lui.
De retinut !
Dati copilului de varsta prescolara mai multa independenta, oferindu-i posibilitatea de a avea mai
multe optiuni pentru a alege. Este foarte important sa faceti diferenta intre lucrurile care pot fi alese de
copilul prescolar si indicatiile clare care ghideaza comportamentul copilului. Incercati sa nu dati
copilului prescolar prea multe posibilitati de a alege privitor la rutinele zilnice.
Pasi de succes:
Incercati sa lasati copilul sa-si termine activitatea in care este implicat inainte de a-i da o alta
sarcina (de a-i cere sa faca altceva).
Apropiati-va de copil, captati-i atentia si apoi ii spuneti exact ce are de facut.
Laudati copilul cand face ceea ce i-ati cerut.
Actionati imediat cand copilul refuza sa faca ceea ce ii cereti
Folositi consecintele logice, timpul de linistire si excluderea.
Oferiti copilului sansa de a se comporta adecvat (de a raspunde la ceea ce i s-a cerut).
DRAFT
II. Crizele de furie
Copiii prescolari manifesta frecvent accese de furie. In aceste momente, copiii incearca sa-si exprime nevoia de
independenta sau o anumita frustrare. Cel mai adesea, furia se exprima in episoade scurte de 5-10 min in care
copilul are explozii verbale si fizice de genul plansului isteric, strigatelor, miscarilor puternice ale bratelor si
picioarelor dar poate dura si o ora. Cel mai important obiectiv pentru parinti in gestionarea unor astfel de momente
este identificarea corecta a cauzei.
Cum invatam copiii sa faca fata emotiilor intense care apar in diverse situatii de viata.
Momentele de furie reprezinta o etapa normala in dezvoltarea emotionala a copilului. Acestea trebuie privite
ca pe o oportunitate de educare si de dezvoltarea a reglarii emotionale si nu ca o catastrofa.
Oferiti copiilor exemplul personal. Copiii la acesta varsta invata prin observare
si imitare. Daca veti reactiona la crizele lor tot prin furie, ei vor invata acest model de raspuns.
Incercati sa ramaneti calm in fata izbucnirilor furioase ale copilului. Copiii invata de la parinti cum
sa-si exprime emotiile (ex. bucuria se exprima prin ras, mangaieri, imbratisati, tristetea si furia prin
plans, etc)
o
Tineti cont de particularitatile de varsta. Cand copiii nu au achizitionat inca
limbajul ei folosesc furia ca mijloc de comunicare. Incercati sa invatati copilul sa-si exprime
nevoile folosind chiar si un singur cuvant (ex. daca nu ajung la o jucarie-sa ceara jucaria vreau
jucaria de sus).
o
Identificati corect cauza furiei. Situatiile in care copilul manifesta crize de furie
se gestioneaza in functie de cauza care le-a declansat. Daca furia apare ca urmare a unei
dezamagiri (ex si-a pierdut jucaria preferata), ignorarea (neacordarea atentiei emotiei copilului) nu
este o solutie. Copilul are nevoie sa se simta inteles si sprijinit. In acest caz trebuie sa linisteastiti
copilul prin imbratisari si mangaieri. Ignorarea supararii copilului poate sa conduca in timp la
scaderea increderii in adulti si mai mult decat atat, copilul poate invata sa devina insensibil la
emotiile altor persoane (tristete, suparare) deoarece in acceasi maniera a fost tratat si el. Cand
cauza furiei este legata de imposibilitatea de a obtine ceea ce-si doreste,ignorarea este o solutie
eficienta.
DRAFT
o
Incurajati copilul sa-si exprime verbal emotia traita. Exprimati verbal emotiile
traite( sunt foarte nervos) , in prezenta copilului pentru ai permite acestuia sa observe
comportamentele asociate fiecarei emotii (ex.ce faceti cand sunti nervos) si sa le imite. Incercati
sa identificati emotia copilului si sa i-o traduceti sub forma de afirmatie sau intrebare pentru a
indentifica cat mai corect modul in care se simte (ex daca copilul spune-esti cea mai rea mama
din lume! puteti sa-i raspundeti se pare ca esti foarte suparat pe mine!)
o
Mergeti cat mai aproape de copil si captati-i atentia. Cand ii vorbiti copilului , aplecativa la nivelul lui, stabiliti contactul vizual (priviti copilul in ochi ) si folositi numele copilului pentru a-i
capta atentia.
o
Acordati copilului sprijin si indrumare punctuala si consecventa pentru
dobandirea controlului emotional. Copiii invata sa isi controleze emotiile prin experienta
proprie, prin observarea comportamentului adultilor si prin interiorizarea ghidajului oferit de adulti.
Ca parinti trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:sa reactionati moderat la emotiile
copilului (daca copilul este furios, nu trebuie sa va infuriati si dvs.), sa laudati orice initiativa a
copilului de a va solicita ajutorul, sa faceti cu copiii exercitii de distragere a atentiei atunci cand
situatiile frustreaza copilul (ex. cand copilul care este furios ca nu poate primi jucaria de sus,
puteti sa ii distrageti atentia aratandu-i un joc mult mai interesant sau o alta activitate), sa invatati
copiii sa se distanteze de sursa care le-a provocat furia ( ex. crezi ca daca vei merge intr-o alta
camera, sa te joci cu un alt joc vei mai fi la fel de furios?)
o
Laudati copilul cand a facut fata unei situatii frustrante. Incercati sa fiti
specific si sa subliniati aspectele pe care copilul le-a facut.
Cum gestionati crizele de furie ale copilului care doresc sa obtina ceea ce vor?
Refuzati calm dar ferm indeplinirea cererii copilului (Vreau sa-mi cumperi papusa de
acolo!) Raspundeti cu imi pare rau dar nu ti-o pot cumpara astazi si asociati raspunsul cu
imbratisarea copilului. In acest mod asigurati copilul de dragostea dumneavoastra neconditionata.
In caz contrar el s-ar putea simti respins iar scopul este de a combate comportamentul negativ al
copilului si nu de a-l rani sau jigni. Laudati copilul daca a reusit sa se controleze dupa ce i s-a
explicat de ce nu poate face anumite lucruri.
Daca este posibil folositi distragerea atentiei. Pentru copiii mai mici de 4-5 ani este
foarte eficienta. Incercati sa redirectionati atentia copilului spre o alta activitate sau un alt lucru
mai interesant (uite ce balon frumos ! hai sa ne jucam cu el!)
DRAFT
lectie, deoarece lor le place sa iasa cu parintii la cumparaturi iar cand s-au pus pe plans scopul
lor nu era sa fie dusi acasa.
Planificati totul dinainte. Planificati orice activitate cu copiii, de exemplu cnd mergeti la
cumparaturi, spune-ti copilului ce veti face acolo si care sunt regulile de comportament in acel
context.
Tineti cont de starea in care se afla copiii, nu-i scoateti in oras si nu cereti prea mult de la
ei cand sunt obositi
Implicati copiii in activitati separate atunci cand sunteti ocupata si nu-i puteti
supraveghea.
De reinut !
Accesele de furie reprezint o etapa normal din dezvoltarea emoional a copilului. Identificai corect
care este cauza comportamentului copilului pentru a avea reacii adecvate care s nu influeneze
sntatea lui emoional.
Pasi de succes
Oferii copiilor exemplul personal
Identificai corect cauza furiei.
Acordai copilului sprijin i indrumare punctual si consecvent pentru dobndirea controlului
emoional
Laudai copilul cand a facut fa unei situaii frustrante
DRAFT
Refuzai calm dar ferm ndeplinirea cererii copilului
Dac este posibil folosii distragerea ateniei
Folosii ignorarea cnd accesele de furie au loc acas i nu pun copilul ntr-o situaie riscant.
Utilizai dac este posibil consecinele logice i naturale.
ndepartai copilul de locul in care a avut accesul de furie (excluderea)
ncurajai i laudai comportamentul copilul care aplic singur metoda excluderii cand simte
nevoia sa se calmeze.
Oferii copilului sansa de a-i corecta comportamentul.
DRAFT
Capitolul 8
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
DRAFT
o Implicati copiii in activitati care presupun folosirea materialelor in comun. Cand aveti timp sa va
jucati cu copiii implicatii in activitati care sa presupuna folosirea in comun a materialelor(ex desenati
impreuna cu o singura cutie de culori, contruiti un puzzle, constriti un bloc. Stati aproape de copiii si
laudati copiii cand coopereaza si isi dau unul altuia materialele (ce frumos va jucati voi impreuna!)
Incepeti cu activitati scurte de 2-5 minute si gradual mariti durata. De exemplu implicand copiii intr-o
activitate de desen in care se pot folosi de o singura cutie de creioane colorate ii puteti invata pe copiii
cum sa faca schimbul de creioane. Regula de a obtine creionul este imi dai te rog creionul? Pentru
raspunsul DA, celalat copil care a cerut, multumeste si primeste creionul, pentru raspunsul NU, INCA
NU AM TERMINAT celalalt copil va spune atunci voi mai astepta putin si intre timp pot colora altceva.
Este un moment propice pentru a urmari modul in care copiii fac schimbul de creioanesi pentru a lauda
fiecare copil pentru efortul depus de a astepta creionul.(ex Bravo Corina! Ai asteptat sa iti vina randul si
ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit creionul de la George). Puteti folosi aceasta activitate sa
lucrati dumneavoastra cu copilul facand schimbul de creioane.
o Subliniati importanta acestui comportament social. Pentru copiii mai mari de cinci ani este indicat sa
oferiti explicatii privind importanta comportamentului de a imparti obiecte cu ceilalti (ex. Ce bine ne pare
cand cineva ne da o jucarie! Suntem foarte bucurosi si ne jucam frumos impreuna! De aceea si noi
putem sa dam jucarii altor persoane).
o Laudati intotdeauna copilul cand imparte lucrurile cu altii. Laudati de fiecare data copilul cand isi
astepta randul, imparte obiectele cu alti copii sau lasa copiii sa se joace cu jucariile lui. fetelor ca
frumos va jucati impreuna. Ana este dragut ca ai lasat-o pe Iulia sa se joace cu cuburile tale!
o Actionati imediat cand copilul este pe cale sa smulga jucaria din mana unui copil. Este foarte
important sa actionati imediat daca vedeti intentia copilului de a sa smulge jucaria unui alt copil.
Mergeti spre el si imobilizati-i mana. Apucati mana copilului si reamintiti-i ca trebuie sa spuna TE ROG
si sa-si astepte randul. Laudati copilul pentru ca a cerut frumos si si-a aseteaptat randul. Bravo
Corina! Ai asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit jucaria de la
George
Cum sa va descurcati cu copiii care nu vor sa imparta jucariile cu ceilalti.
Spuneti copilului ce sa faca. Daca copilul smulge sau impinge un alt copil pentru a-i lua o alta jucarie,
dati-le indicatii clare despre ce sa nu faca Marius, nu ai voie sa ii smulgi mingea cat timp Corina se
joaca cu ea si apoi despre ce sa faca da-i mingea inapoi si las-o sa termine jocul.
Ghidati comportamentul copiilor prin reguli. Puteti ghida comportamentul copilor prin reguli simple.
De exemplu: toti copiii se pot juca cu jucariile din casa; cand dorim sa ne jucam cu o jucarie, spunem: te
rog sa-mi dai; cine smulge jucaria din mana altui copil, nu o primeste pentru o anumita perioada de timp
(cateva minute); ne jucam pe rand cu jucariile din casa. In cazul copiilor mai mari, peste 4-5 ani, se
poate stabili ca regula generala, sa folosesca formula te rog sa-mi dai ... pentru a obtine ceva si se
poate exersa cu copilul raspunsurile pentru ambele situatii: daca copilul primeste un raspuns afirmativ,
va spune multumesc daca copilul caruia i-a cerut ii spune nu, inca nu am terminat copilul va fi invatat
sa raspundaatunci voi mai astepta putin si intre timp pot face altceva. Aceast ultim raspuns este foarte
greu de dat de catre copiii mai mici de patru- cinci ani deoarece ei vad lucrurile doar din perspectiva
proprie. Ei cred ca toata lumea gandeste si simte la fel ca ei. In plus copilului mic ii este foarte greu sa
isi inhibe dorinta imediata de a se juca cu un lucru. Ei pot sa-si orienteze singuri atentia spre un alt
obiect, o alta activitate doar daca a exersat cu adultul anterior aceasta tehnica.
Intariti instructiunile cu consecintele logice. Daca copilul nu face ceea ce i-ati spus in 5 secunde,
folositi consecintele logice. Alegeti o consecinta adaptata situatiei, de exemplu, poti lua jucaria de la
copilul care a incercat sa smulga si o dai copilului celuilalt Marius inca o data ai incercat sa smulgi
mingea Corinei, consecinta- Corina mai primeste 5 minute in plus sa se joace cu mingea.10 minute
de intrerupere a unei activitati este destul de mult pentru un copil. Ignorati protestele si plangerile. Nu
discutati si nu va argumentati pozitia (decizia). Pur si simplu aplicati consecinta.
Permiteti copilului sa se intorca la activitatea anterioara. Dupa ce timpul a expirat, reintoarcerea
copilului la activitatea sau jucaria dorita ii ofera oportunitatea de a cere permisiunea de a se juca. Daca
problema comportamentala persista ori se intampla din nou la o ora dupa ce copilul a primit inapoi
jucaria sau activitatea, repetati consecinta logica pe o perioada mai mare de timp cum ar fi intreruperea
DRAFT
imporsibilitatea de a mai desfasura acea activitate sau a se mai juca cu acea jucarie in cursul zilei
respective, sau folositi locul si timpul de linistire.
Daca este necesar folositi timpul de linistire sau excluderea (scoaterea copilului din situatie). Daca
copilul se lupta si protesteaza, sau smulge din nou jucaria, la o ora dupa folosirea consecintei logice,
folosititimpul de linistire. Spuneti copilului ce a facut gresit nu ai asteptat randul si ai smuls din nou
jucaria Corinei si in plus ai protestat si ai incercat sa te bati si care este consecinta acum urmeaza
timpul de linistire . Timpul de linistire consta in diminuarea atentiei acordate copilului si plasarea lui intrun loc unde sa stea linistiti pentru o perioada scurta de timp. Puteti aseza copilul pe un scau . Anuntati-i
ca trebuie sa stea tacuti 2-3 minute dupa care pot reveni. Daca copilul are peste trei ani si nu a stat
linistit in timpul de linistire puteti folosi excluderea. Nu ai stat linistit in timpul de linistire acum vei
merge la locul de linistire Excluderea presupune scoaterea copilului din situatia in care s-a petrecut
comportamentul problematic, pentru putin timp. Trimiteti copilul intr-o alta camera, care sa nu prezinte
nici un risc (ex in dormitorul lui) si ii spuneti sa stea in liniste timp de cateva minute (numarul de minute
trebuie sa corespunda numarului de ani care ii are copilul). Nu este indicat sa se folosesca tehnica
excluderii cu copiii mai mici de 3 ani. Cu ei se poate folosi doar timpul de linistire. Reamintiti copilului,
chiar daca este suparat sau furios, ca nu se poate intoarce la activitatea pe care o desfasura anterior
(ex. sa se joace cu mingea) decat dupa ce expira timpul alocat.
Permiteti copilului sa se intoarca la activitatea pe care o desfasura anterior momentului
excluderii. Daca copilul a respectat timpul si a stat linistit in camera, permiteti-i sa se intoarca la ceea
ce facea inainte de a aplica excluderea. Acesta este o oportunitatea care ii permite copilului sa sa se
comporte adecvat. Laudati comportamentul copilului daca imparte jucariile cu ceilalti copil, isi astepta
randul, coopereaza. Daca problema se intampla din nou, repetati timpul de linistire si excluderea de
atatea ori pana copilul dumneavoastra invata sa imparta lucrurile cu alti copiii si isi asteapta randul.
Cum va descurcati cu copiii care nu vor sa imparta jucariile cu ceilalti, in situatiile in care problemele
apar in absenta dumneavoasta
Sunt momente in care copiii se bat pentru o jucarie iar dumneavoastra nu stiti cum aparut problema si nici nu
sunteti pe faza pentru a spune cine sa joaca primul cu ea si cine asteapta. Incercati sa evitati sa dati copilului mai
mic posibilitatea de a se juca primul cu jucaria cand acesta protesteaza. Altfel copilul poate invata ca protestand
foarte tare poate obtine ceea ce vrea ,folosind aceasta metoda si pe viitor. Copilul mai mic poate chiar sa-l
provoace pe cel mai mare pentru a obtine o reactie. Evitati sa-i cereti copilul mai mare sa spuna ce s-a intamplat
sau ce l-a suparat pe copilul mai mic. Copiii de 2-4 ani nu sunt capabili sa spuna cu exactitatea ce s-a intamplat.
Pentru copiii mai mari, peste patru ani, aceasta disputa poate fi contextul propice in care, cu ajutorul
dumneavoastra, sa invate modaliati simple de rezolvare a conflictelor (o abilitate sociala foarte importanta). Daca
conflictul intre copii nu se rezolva rapid, opriti activitatea copiilor si exersati cu ei pasii de solutionare:
1. Descrierea faptelor , fara a invinovati (ex. ionut mi-a smuls jucaria din mana si m-a lovit cu picioril). Ca
parinte trebuie sa-i invatati pe copii sa vorbeasca despre comportament si nu despre persoana, sa evite
blamarile si etichetarile.
2. Exprimarea sentimentelor fata de ceea ce s-a intamplat (ex.Mihai cum te-ai simtit atunci cand Ionut te-a
lovit cu piciorul?) Acest lucru conduce la descarcarea emotionala a copilului si scade probabilitatea de a
recurge la agresivitate.
3. Identificarea alternativelor cum cred copiii ca ar putea rezolva situatia ( ex. ionut si Mihai cum credeti ca
puteti face sa rezolvati cearta dintre voi)
4. Urmatoarele sugestii pot sa va ajute sa rezolvati problema atunci cand copiii se lupta pentru o jucarie:
- Hotarati cine se joaca primul cu jucaria- ex Andrei si Robert opriti-va!Trebuie sa va
jucati pe rand cu jucariile. Andrei tu te joci primul timp de cinci minute! Robert tu astepti
sa iti vina randul! Fiti atent sa nu favorizati pe nici unul dintre copiii. Fiecare trebuie sa
primeasca in timp posibilitatea de a se juca primul cu jucaria.
- Laudati copiii ca impart jucariile si isi astepta randul Bravo Robert! Ai asteptat sa iti
vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit jucaria de la Andrei
- Ignorati plangerile si protestele (nu adresati copiilor nici o privire si nici un cuvant daca
plang sau protesteaza)
- Daca problema continua, luati jucaria disputata. Dupa 5 minute, o inapoiati copiilor si ii
sprijiniti sa hotarasca cine se va juca primul si cine va astepta. Laudati copilul pentru ca
imparte jucariile cu celalalt si isi astepata randul.
- Daca copiii se cearta din nou de la o jucarie trebuie sa ii separati si sa ii trimite-ti pe
fiecare in timpul de linistite sau la locul de linistite (excluderea) urmand instructiunile
descrise anterior.
DRAFT
Perimiteti copiilor sa-si reia activitatea intrerupa, dupa ce timpul alocat linistirii a expirat
pentru a le da sansa sa se comporta adecvat. Laudati copiii pentru ca impart jucariile,
coopereaza si isi asteapta randul- ex. ce frumos va jucati voi impreuna! Bravo Robert!
Ai asteptat sa iti vina randul si ai spus foarte frumos multumesc cand ai primit jucaria de
la Andrei
De retinut!
Pasi de succes
Loeber, R., Lahey,B.B., & Thomas, C.(1991) Diagnostic conundrum of oppositional defiant disorder and conduct disorder. Journal of
Abnormal Psychology, 100, 379-390
DRAFT
De ce se bat copiii?
Copiii se bat sau devin agresivi datorita :
frustarii sau furiei resimtite atunci cand lucrurile nu se intampla asa cum vor ei. La varsta
prescolara copiii de regula intampina dificultati in imparitirea jucariilor cu alti copiii, in amanarea
dorintei lor imediate de a se juca cu o jucarie sau de a face un anumit lucru si in intelegerea
perspectivei celorlalti, ei crezand ca ceilalti gandesc si simt lucrurile la fel ca ei. Abia dupa varsta de
4-5 ani comportamentele agresive inregistreaza o scadere datorita progreselor pe care copiii le
inregistreaza atat la nivel cognitiv (inteleg ca ceilalti privesc lucrurile intru-un mod diferit de al sau) cat
si la nivel socioemotional (pot sa-si amane dorinta imediata de a face un lucru dorit de el si de a se
implica intr-o actiune nedorita de el dar ceruta de adult).
faptului ca nu au invatat alte modalitati de rezolvare a conflictelor sau prezinta dificultati in ceea
ce priveste exprimarea a ceea ce vor/ceea ce doresc.
geloziei si competitiei in special cu fratii sau surorile.
dorintei de a testa reactiile celor din jur; ei pur si simplu vor sa vada ce se intampla, agresivitatea
de regula declansand o reactie puternica din partea victimei.
dorintei de a obtine ceea ce vor; de exemplu in acesta maniera il poate determina pe un copil sa
renunte la o jucarie sau poate obtine atentia parintilor.
Modelului pe care il observa si il imita; daca copilul observa ca adultii din jurul sau se cearta sau
se lovesc, el va fi mai predispus sa se comporte in acest mod cand se va confrunta cu o problema
similara.
Uneori parintii nu stiu sigur cum sa delimiteze incaieraea din joaca de comportamentul dureros(care raneste).
Daca limta nu este clar trasata, va fi foartea greu pentru copil sa invete modalitati adecvate, pasnice de a se
juca cu ceilalti copii si de a-si rezova problemele cu care se confrunta.
DRAFT
DRAFT
o
DRAFT
Fiti consecvent in aplicarea tehnicilor pana cand comportamentele agresive sunt inlocuite de
comportamente adecvate.
DRAFT
Capitolul 9
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
I. Servirea mesei
Servirea mesei este ocazie foarte buna pentru membrii familiei de a se intalni si de a petrece un timp placut
impreuna. In acelasi timp, acest moment poate fi unul destul de stresant si de dificil pentru familia unui prescolar.
Cum sa gestionati problemele care apar la masa si cum sa incurajati prescolarul sa-si dezvolte
deprinderile de autoservire.
Ceea ce trebuie sa avem in vedere este faptul ca statul la masa si servitul mesei impreuna cu ceilalti, reprezinta o
abilitate foarte importanta pe care toti copiii trebuie sa o invete. Uneori parintii simt ca se razbioesc cu propriul lor
copil care ori nu mananca ori nu se comporta bine la masa. Nu putem ignora faptul ca invatarea unui copil de 3-5
ani sa stea la masa cu ceilalti membri ei familiei si sa manance folosind ustensilele, reprezinta o provocare. Este
firesc ca la acesta varsta copilul sa verse mancarea si sa se murdareasca. Nu considerati aceste incidente ca
fiind greseli sau comportamente inadecvate. Incercati sa va pastrati calmul si sa le priviti ca importante
oportunitati de invatare pentru copil. Nu ezitati sa laudati copilul pentru efortul pe care il face pentru a se
autoservi.
Problemele obisnuite care apar la masa:
Refuza sa vina la masa
Se ridica si pleaca in timpul mesei.
Se plange in legatura cu mancarea
Se joaca cu mancarea in farfurie
Refuza sa se autoserveasca
Mananca foarte incet
Fac crize de furie
Sunt nervosi legati de faptul ca trebuie sa manance.
Care este cauza acestor probleme?
o De cele mai multem ori, copiilor prescolari le este foarte dificil sa stea intr-un loc o perioada mai
mare de timp. De regula ei incep sa se agite daca simt ca servirea mesei dureaza prea mult timp
sau este plictisitoare.
o Asteptarile nerealiste ale parintilor privitor la modul in care copiii ar trebui sa manance si in ce
cantitate (de exemplu:copiii trebuie sa manance tot din farfurie si nu trebuie sa vorbeasca la
masa). In mod obisnuit copiii au preferinte pentru anumite tipuri de mancare. In conditiile in care
copiii manaca variat nu mai este nevoie sa insistam ca ei sa manance ceea ce nu le place.
o Apetitul copiilor poate varia de la o zi la alta. Toti copiii au zile in care nu au pofta de mancare asa
cum au de obicei. Uneori gustarile dintre mese pot reduce apetitul copiilor mai ales atunci cand
au loc cu o ora inainte de ora de masa.
o Unele probleme rezulta din modul de organizare. Este foarte greu pentru un copil care in mod
obisnuit manaca oriunde vrea el sa accepte sa manace la bucatarie, la masa, impreuna cu ceilalti
membri ai familiei. In plus, daca un copil manaca cina intr-o zi la ora 5 in alta la 7, in lata la 8 este
foarte dificil intre intr-o rutina.
o Uneori parintii stabilesc ore fixe de servire a mesei care se respecta in fiecare zi dar permit
copilului sa manance orice vor ei. In timp ce parintii sunt multumiti ca mananca ceva copiii lor,
ceea ce mananca nu ii ajuta prea mult deoarece nu primesc o dieta echilibrata de proteine,
crbohidranti, grasimi, minerale si vitamine.
DRAFT
Cum putem preveni comportamentele nepotrivite la masa.
Stabiliti o rutina pentru servirea mesei. In primul rand este indicat sa stabiliti o rutina zilnica pentru
servirea mesei. Acesta trebuie sa includa trei mese principale si doua gustari (dimineata si dupaamiaza)
care sa fie servite la aceeasi ora, in fiecare zi.
Serviti copilul cu mancare intr-o cantitate care poate fi mancata. Dati-i copilului posibilitatea sa ceara
daca doreste sa manance mai mult. Daca copilul doreste snacksuri, biscuiti, explicati-i ii este permis sa
manace doar mancare la aceasta ora. Celelalte alimente le poate manca la ora gustarii.
Stabiliti o limita de timp pentru servirea mesei. De obicei 20-30 min. sunt suficiente pentru acesta
activitate. Puteti ajuta copilul sa perceapa timpul alocat folosind o clepsidra sau o sonerie care sa
semnaleze momnetul cand masa a luat sfarsit.
Pregatiti copilul din timp pentru masa. Respectati timpul copilului si anuntati-l ca masa va fi servita in
15 minute. In acest mod ii dati posibilitatea de a-si termina activitatea personala inainte de a merge la
masa si evitati un posibil conflict.
Explicati copilului regulile pe care trebuie sa le respecte la masa. Stabiliti doua sau trei reguli simple
care sa ghideze comportamentul copilului la masa si discutati-le impreuna. Dupa un timp copilul va fi
capabil sa le enunte singur. Pentru a fi eficiente regulile trebuie sa ii spuna copilului ce sa faca si nu ce
sa nu faca. De exemplu:
o mananca cu lingura sau cu furculita si nu nu manca cu mana
o termina de mestecat inainte sa vorbesti si nu nu vorbi cu gura plina
o stai pe scaun pana esti scuzat si nu nu te ridici de la masa pana nu ti se permite
Este indicat ca inainte de masa, sa cereti copilului sa va spuna care sunt regulile pe care trebuie sa le
respecte la masa. De exemplu il puteti intreba Ce reguli trebuie sa isi amintesti in timpul mesei? Laudati
copilul daca vi le spune. Daca el nu reuseste sa si le reaminreasca puteti sa le reamintiti dumneavoastra
calm. Daca copilul nu a respectat una din reguli la masa trecuta, puteti sa ii reamintiti calm regula
incalcata Ieri, ai uitat de regula care spune ca trebuie inghiti din gura inainte de a incepe sa vorbesti.
Comunicati copiilor ce doriti ca ei sa faca sa vedem astazi daca iti amintesti sa inghiti mancarea inainte
de a incepe sa vorbesti
Acordati copilului timp pentru interiorizarea regulilor. Copiii la acesta varsta au nevoie de timp,
exercitiu si incurajare pentru a respecta in mod spontan regulile la masa.
Recompensati copilul pentru respectarea regulilor. Este ideal ca in faza de invatare sa recompensati
imediat comportamentul copilului. Stabiliti din timp ce recompensa va primi copilul si comunicati-i ce poate
sa obtina daca respecta regulile la masa. De exmplu poate primi ca recompensa o bautura preferata, o
activitate preferata dupa masa sau o poveste in plus la culcare
Stabiliti din timp consecintele incalcarii regulilor la masa. Spuneti copilului ce se va intampla daca va
incalca regulile. De exemplu, explicati-i cum veti folosi excluderea.
Asigutati-va ca aveti pregatit totul pentru masa. Pentru a evita asteptarea si eventualel probleme care
decurg de aici, chemati copilul la masa cand totul este pregatit.
Reduceti cantitatea de lichide inainte de masa. Evitati sa-i dati copilului sa bea lapte sau suc cu cel
putin o ora inainte de sevirea mesei. Daca ii este sete puteti sa ii dati doar apa.
DRAFT
cuvant pana nu inceteaza comportamentul inadecvat. Atentie! Cand veti folosi pentru prima data aceasta
metoda, fiti pregatit sa constatati o acelerare a comportamentului nepotrivit care a fost ignorat (de exmplu
copilul va incepe sa scanceasca si mai tare) dupa care folosind in mod constant ignorarea, se va
inregistra o scadere lui.
Cum gestionam comportamentele care sunt dificil de a fi ignoarte:
Cand copilul se urca si coboara de pe masa, isi loveste fratii, arunca mancarea.
o Spuneti copilului sa se opresca din ceea ce face. Nadia, stop! Opreste-te sa te mai urci pe scaun! si
ce sa faca in loc aseaza-te pe scaun,te rog! Laudati imediat copilul daca a facut ceea ce i-ati cerut
Multumesc ca te-ai asezat!
o Faceti apel la reguli si consecintele logice. Daca situatia impune formularea unei reguli noi nu ezitati
sa o faceti. De exemplu o regula ar putea elimina comportamentul agresiv al copiilor la masa. le puteti
spune regula este ca mainile la masa le folosim doar pentru a ne hrani. Stabiliti si o consecinta logica a
incalcarii regulii.
o Daca copilul a incalcat regula, comunicati-i ce a facut gresit si aplicati consecinta logica ex Ai folosit
mainile pentru a-l lovi pe fratele tau. Daca se mai intampla o data, vei merge in camara alaturata se te
linistesti.
o Folositi locul de linistire (excluderea/ time-out). Daca copilul nu a facut ceea ce i-ati cerut sau a
incalcat regulile din nou ii explicati cea a facut gresit si il conduceti la locul de linistire( o camera sigura,
unde nu se poate rani ). Spuneti-i copilului ca trebuie sa stea sa se linisteasca timp de cateva minute.
Daca copilul face criza de furie, nu-i permiteti sa iasa din camera pana cand nu s-a linistit. Dupa cateva
secunde dupa ce s-a linistit, intrati si ii spuneti pentru ca te-ai linistit, acum putem merge la masa sa
terminam de mancat.
o Permiteti copilului sa se intoarca la masa. Laudati copilul cat de curand puteti, pentru modul in care
mananca. Daca comportamentul nepotrivit se repeta, repetati excluderea de atatea ori pana copilul
inceteaza sa se mai faca acel comportament nepotrivit. De retinut! Este indicat ca dupa fiecare perioada
de excludere sa-i permiteti copilului sa se intoarca la masa, pentru a-i da sansa de a se comporta adevat.
o Stabiliti sfarsitul mesei. Masa se termina cand timpul alocat a expirat sau cat cineva a terminat mai
devreme. La finalul mesei, luati farfuriile de pe masa chiar daca copilul nu a terminat de mancat.
o Faceti o retrospectiva a mesei. Spuneti copilului ce va placut in comportamentul lui la masa. Bravo
Corina! Ai stat la masa toata seara. Daca copilul a respectat regulile stabilite pentru servirea mesei,
acordati-i recompensa promisa. Daca copilul nu a respectat regulile nu-i oferiti recompensa stabilita la
inceputul mesei. Explicati-i calm regula pe care a uitat sa o urmeze ai uitat sa mesteci mancarea cu gura
inchisa. Stabiliti un obiectiv pentru masa urmatoare maine, voi vedea daca itit amintesti sa manaci cu
gura inchisa!
Cand copilul refuza sa manance, se joaca cu mancarea in farfurie.
o Spuneti copilului o singura data sa manace. Evitati amenintarile de genul daca te mai joci cu
mancarea in farfurie, te pleznesc!. Nu insistati sa manance copilul tot din farfurie. Puteti sa il incurajati sa
incerce.
o Stabiliti o consecinta logica adecvata situatiei. De exmplu ii puteti spunesa stea la masa pana
termina toata lumea de mancat sau ca nu va mai primi nimic de mancat pana la ora cand este stabilita
urmatoarea masa.
o Ignorati plangerile si comentariile. Daca copilul protesteaza, ignorati-l si continuati sa mancati.
o Folositi locul de linistire (excluderea/time-out). Daca copilul pleaca de la masa, nu doreste sa mai stea
sau face o criza de furie, duceti-l la locul de linistire pana se opreste din plans.
o Aduceti-l la masa dupa ce s-a linistit. Permiteti-i sa se intoarca la masa si sa astepte pana ce toti
membrii familiei termina de mancat.
o Oferiti copilului un feedback pozitiv daca se comporta adecvat la masa. Incercati sa identificati si sa
laudati orice comportament adecvat manifestat de copil in timpul mesei Corina ai folosit foarte bine
furculita la masa in seara asta
o Fara mancare pana la viioarea ora de masa. Asigurati-va ca nu are nimic la indemana sa rontaie pana
la masa viitoare.
De retinut!
Statul la masa si servitul mesei impreuna cu ceilalti membri ai familiei este o importanta abilitate pe care
copiii trebuie sa o invate cu sprijinul si incurajarea parintilor. Micile incidente (mardarirea, varsatul etc)
sunt inerente oricarei etape de invatare.
DRAFT
Pasi de succes!
Stabiliti o rutina pentru servirea mesei.
Stabiliti o limita de timp pentru servirea mesei.
Pregatiti copilul din timp pentru masa
Stabiliti si explicati copilului regulile pe care trebuie sa le respecte la masa
Acordati copilului timp pentru exersarea si invatarea comportamentelor adecvate.
Incurajati comportamentul adecvat
Formulati asteptari realiste de la copil
Ignorati comportamentele nepotrivite minore
Faceti apel la reguli si consecintele logice
Folositi locul de linistire (excluderea/ time-out) pentru comportamen tele mai dificil de ignorat.
Oferiti copilului un feedback pozitiv daca se comporta adecvat la masa.
DRAFT
II. Rutina de seara
Exemplu
-Robert e timpul sa te culci.
-NU! raspunde Robert de doi ani, alergand prin camera de joaca. Mama alearga dupa el si ii spune in continuare
- Este timpul sa mergi la culcare, dragule. Haide, acum!
-Nu, mama, nu! scanceste baiatul. Astfel ca mama s-a napustit asupra lui ca sa-l prinda. Corpul baiatului a
devenit rigid, spatele i s-a arcuit, si el a inceput sa bata din picioare pentru a se elibera din stransoare. In mod
salbatic, baiatul isi lovea mama pentru a-l lasa liber.
-Opreste-te! Mergi in pat, ACUM!
Baiatul a inceput sa planga tare ca si mama. Obosit si foarte furios isi dezbraca hainele pentru baia inevitabila.
Aceasta lupta de putere, emotionala si fizica, continua cu baia, cu imbractul pijamalelor, cu spalatul pe dinti si in
mod abrupt sfarseste cu un pupic dat.
Epuizata si frustrata mama coboara la parter sa se bucure de cateva clipe de liniste cand aude: Mami, mi-e sete!
Vreau la olita
Simtindu-se vinovata inca furioasa, mama a raspuns cu rapiditate la cererea copilului. Mama se aseaza langa el,
pe pat si ii spune:
-Sa nu mai aud un alt cuvant! Noapte buna! Dupa ce tranteste usa, mama coboara scarile cu pasi apasati.
Baiatul a ramas in pat , plangand in perna. Mama se simte vinovata si frustrata in fata televizorului.
Ce se intampla de fapt daca privim scena prin ochii copilului....
Noi parintii suntem tentati sa privim aceasta sceana prin ochii de adult, pierzand oportunitatea de a intelege
lucrurile din perspectiva copilului.
Imaginati-va ca sunteti in mijlocul unei carti bune si sotul vine si va spune Este timpul sa te culci!
In ciuda raspunsului dvs. Nu, nu sunt pregatita inca, sunteti ajutata, fara sa vreti, sa urcati scarile, sa va
dezbracati si sunteti fortata sa faceti baie. Ganditi-va cum va simti. Va simtiti nerespectata, furioasa, lipsita de
valoare sau controlata? Ati putea gandi ca Da, dar un copil de doi ani nu poate sa simta la fel, nu este acelasi
lucru, el nu este adult In plus, eu sunt parintele.
Un alt mod de a privi realitatea.
Este adevarat ca un copil nu este inca un adult. Cu toate astea, copilul este o persoana, are sentimente, este la
un important stadiu de crestere a dorintei de independenta si experimenteaza ce inseamna sa ai propriile alegeri.
Acesta este inceputul existentei lui ca individualitate. In acesta maniera el stabileste separarea de parinti si isi
exploreaza propriile competente si capacitati.
De multe ori mersul la culcare nu ridica probleme, copilul putand fi obosit sau pregatit. Exista insa situatii in care
doar existenta comenzii, spusa sub forma ce sa faca sau cum sa faca determina copilul sa se simta controlat.
Aceasta este de cele mai multe ori si reactia nostra ca adulti cand ni se dau comenzi in acelasi mod. Problema
devine una a pierderii controlului asupra noastra si a ceea se intampla cu noi. In scena prezentata anterior, copilul
nu s-a simtit inteles si acest lucru a cauzat declansarea luptei de putere. Mama incercand sa domine copilul, l-a
facut sa se simta neiubit si respins.
Ganditi-va la aceasta intrebare: Ce a dorit baiatul din povestirea noastra?
Dar...mult mai important este sa va ganditi la ce doreste copilul dumneavoasta?
Sa-si afirme independenta sau constiinta de sine
Sa simta apropierea si legatura cu parintele
Sa aiba sentimentul controlului in legatura cu ceea ce se intampla cu el
Sa se simta repectat si auzit.
Momentul culcarii.
Pentru a se simti confortabil, copiii mici au nevoie sa traiasca intr-un mediu structurat, care sa le ofere rutine de
comportament. Rutinele i ajut pe copii s se simt n siguran, deoarece le permite sa cunoasca ce urmeaza
sa se intample intr-un anumit context si cum trebuie sa se comporte. Ora de culcare poate fi transformata intr-un
moment special atat pentru copiii cat si pentru parinti. In mod natural, toti oamenii doresc apropierea inainte de a
adormi. Puteti face din momentul culcarii un timp al apropierii, impartasirii de impresii si al distractiei. Implicand
copiii in procesul de luare a deciziilor si petrecand un tip special cu ei, ii veti face sa se simta mai valorosi si
respectati. Stabilind limite clare, veti obtine respect de la copilul dumneavoastra si il veti ajuta sa isi construiasca o
stima de sine inalta.
De ce apar problemele legate de ora de culcare.
DRAFT
Uneori parintii sunt foarte impovarati de problemele de peste zi si din dorinta de a beneficia de cateva
clipe de relaxare, isi trimit copilul la culcare cat mai curand posibil. Aceasta atitudine determina copilul sa
simta respins sau sa creada ca parintii lui incearca sa se descotoroseasca de el. In povestirea noastra,
dorinta lui Robert de apropiere a fost exprimata prin nevoia de a bea sau mersul la olita care au
generat o tensiune si mai mare intre el si mama, amandoi simtindu-se in final raniti si respinsi.
Mediul in care traieste copilul este slab structurat iar copilul nu este obisnuit cu
un ritual de culcare.
Copilul nu este pregatit pentru momentul culcarii fiind intrerupt brusc dintr-o
activitate personala.
Stabiliti o ora de incepere a ritualului de culcare care sa fie aceeasi in fiecare zi.
Stabiliti o rutina de seara si supravegheati indeaproape respectarea ei.
Aveti grija de dumneavostra in timpul zilei astfel incat sa nu va simtiti istovita si pusa pe cearta in
momentul culcarii copilului. Stabiliti momentul culcarii copilului la o ora care sa va permita cateva
momente de singuratate sau/si de petrecut cu sotul, dupa ce copilul merge in pat.
Implicati-va impreuna in pregatirea copilului pentru somn. In conditiile in care este posibil, este
indicat ca ambii parinti sa aiba cate o contribuite la ritualul de culcare. Momentul culcarii este mai
distractiv si mai putin impovarator cand ambii parinti participa.
Incepeti dumeavoastra ritualul de culcare cu 45 de minute inainte de ora de culcare. Acest lucru va
permite sa evitati stresul si lupta. Aveti grija sa eliminati seara activitatile care agita copilul (ex. alergatul).
Pregatiti copilul din timp pentru ce urmeaza sa se intample. Anuntati copilul ca momentul culcarii este
in 15 minute. In acest mod ii dati copilului posibilitatea sa-si termine activitatea personala inainte de a
merge la culcare.
Oferiti posibilitatea de a face alegeri decat de a-i da ordine. Copilul va avea un control mai mare
asupra a ceea ce se intampla cu el daca ii dati posibilitatea sa aleaga. De exemplu ai putea spune Vrei
sa te ajute tata sa-ti faci baie sau eu? sau Vrei sa imbraci pijamalele rosii sau pe cele albastre?sau
Vrei sa dormi cu gorilla sau cu zmeul?
Implicati copilul intr-un ritual de culcare. De exemplu , ii puteti citi o poveste, puteti sa ii dati copilului
trei animale de plus sa le pupe, puteti lasa o muzica in surdina in camera. Rutina este foarte importanta
pentru copilul mic intrucat il face pe copil sa se simta in siguranta oferindu-i posibilitatea de a sti ce
urmeaza sa se intample (ii ofera predictibilitate).
Transformati momentul culcarii intr-un un moment al impartasirii experientelor de peste zi De
exemplu:
Discutati sub forma iti aduci aminte cand.. De exemplu iti aduci aminte noi am mers
cu cortul si ratonul a intrat la mancarea noastra? sau imi amintesc cand tu erai mic si iti
placea sa te frec pe burtica?
Asculta care sunt emotiile copilului privitor la ziua care a trecut
Spuneti-va unul altuia, trei lucruri care le iubiti, unul la celalat. Incepeti fiecare propozitie
cu ceea ce iubesc la tine este. si completati cu un lucru specific care va place. Ex
cea ce iubesc eu la tine este ca m-ai ajutat sa-mi pun cartile deoparte astazi
Puneti copilului urmatoarele intrebari si lasati-i posibilitatea de a va impartasi cat mai
multe despre el.
Care a fost cel mai bun lucru care ti s-a intamplat astazi?
Care a fost cel mai rau lucru care ti s-a intamplat astazi?
DRAFT
Asiguriti-va ca locul in care doarme copilul ii ofera tot confortul de care are nevoie pentru a dormi
linistit. Camera trebuie sa fie aerisita, bine ventilata, nici prea cand nici prea rece. Lasati o veioaza cu
lumina difuza daca copilului ii este frica de intuneric.
Anuntati copilul sa-si incheie activitatea pentru a se pregati de culcare. Inainte cu cinci minute cereti
copilului sa-si incheie activitatea si sa fie pregatit pentru a merge in pat.
Ajutati copilul sa se pregateasca. Reamintiti copilului lista de actiuni pe care trebuie sa le faca inainte
de a merge la culcare: sa imbrace pijamalele, sa se spele pe dinti sa mearga la toilet(daca copilul de afla
in etapa de invatare). Pentru a ajuta copilul sa invete mai bine pasii, puteti folosi un card cu imagini care
sa sugereze copilului toti pasii pe care el trebuie sa-i parcurga la momentul culcarii: imi pun pijamalele,
ma spal pe dinti, merg la toaleta, ma bag in pat, ascult povestea si adorm. Cardul trebuie sa stea intr-un
loc unde poate fi cu usurinta vazut de copil, de exmplu in dormitorul lui sau pe frigider.
10
Cynthia S. Kamila B. Mistry, MPH; Minkovitz,(2007) Childrens Television Exposure and Behavioral and Social Outcomes at
5.5 years: Does Timing of Exposure Matter? Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, Issue of Pediatrics.
DRAFT
De retinut: In primele zile de folosire a cardului este nevoie sa reamintiti copiilor pasii pe care trebuie sa ii
parcurga. Laudati copilul cu entuziasm pentru fiecare pas facut si desentati in dreptul fiecarei actiuni facute
cate o fata fericita. Pe masura ce copilul incepe sa faca spontan actiunile deoarece a exersat suficient de mult
pentru a invata care sunt comportamentele astepate la ora de culcare retrageti cardul cu imagini.
Puneti copilul in pat si faceti o retrospectiva a pasilor urmati.(in cazul in care copilul are deja o rutina
si stie care sunt lucrurrile care trebuie sa le faca). Cititi copilului o poveste, ii dati un pupic si apoi treceti
prin lista comportamentelor pe care copilul trebuia sa le faca in ritualul de culcare Ai spalat dintii?, Ti-ai
luat Ai spus noapte buna pisicii si talalui?, ai fost la toileta?
Reamintiti copilului regulile inainte de a pleca din camera lui si consecintele logice care rezulta din
nerespecatrea lor.. Dupa ce ati terminat rutina momentului culcarii, lasati copilul in camera lui. Explicati-i
copilului o data , cand rutina este noua Daca iesi din camera ta pentru orice alt motiv decat o urgenta, te
voi aduce in camara ta. Nu voi mai vorbi cu tine dupa ce iti spun noapte buna si inchid usa la dormitor. O
alta abordare ar mai putea fi Daca stai in pat si nu ma mai chemi vei gasi o surpriza sub perna maine.
Daca ma vei chema, eu nu-ti voi raspunde chiar daca vei incepe sa tipi. Daca vei cobora din pat te voi
aduce inapoi.
Ignorati copilul daca va cheama dupa ce rutina s-a incheiat
Este foarte important sa nu sa vorbiti cu copilul dupa ce rutina de culcare s-a incheiat. In mod normal
copilul va acorda mai multa atentie actiunilor dumneavoastra decat vorbelor. Mai mult decat atat, daca
continuati sa vorbesti cu el, sunteti mult mai predispusa sa intrati intr-o lupta verbala de putere privind
mersul la culcare. Daca va surprindeti ca ii raspundeti Nu ai auzit ce am spus? Ti-am spus sa mergi in
pat si n-am sa mai scoat nici un cuvant- opriti-va din vorbit si cu miscari dragastoase conduceti copilul
inapoi in pat. In special la inceput veti conduce copilul inapoi in camera lui de foarte multe ori, deoarece el
va incerca sa testeze limitele parintilor.
Daca copilul coboara din pat, actionati imediat. In special la inceput veti conduce copilul
inapoi in camera lui de foarte multe ori, deoarece el va incerca sa testeze limitele parintilor. Ignorati
protestele.
Intoarceti copilul in camera lui daca doreste sa vina in dormitorul dumneavoastra. Daca
copilul se trezeste peste noapte si doreste sa vina in patul dumneavostra, il conduceti imediat in patul
sau. Dati-i foarte putina atentie in acest timp. Aveti la dispozitit cel mult 30 secunde sa il puneti inapoi in
pat, sa ii spuneti din nou noapte buna! si sa plecati. Ignorati protestele.
Pe masura ce timpul trece, momentul culcarii va deveni mult mai placut atat pentru dumneavoastra cat si
pentru copil.
Fiti pregatit sa faceti fata reactiilor de protest ale copiilor . Multi vor plange pentru cateva minute, mai
multe ore sau cateva nopti. Este indicat sa fiti pregatiti sa ii lasati sa planga. Daca cedati si mergeti in
camera copilului dupa ce el a tipat si a plans mai mult timp, inrautatiti si mai mult situatia. In acest mod
copilul va invata pur si simplu ca trebuie sa tipe tare si cat mai mult timp. Reamintiti-va ca tot acest
demers este spre binele copilului.
Recompensati comportamentul copilului. Daca copilul a ramas in patul lui toata noaptea,
oferiti-i la inceput o surpriza dimineata pe care o puteti pune sub perna iar daca folositi un card
comportamental oferiti-i o fata fericita. Reamintiti-va sa laudati copilul pentru ca a dormit linistit. Daca a
plans sau a coborat din pat nu ii oferiti nici o recompensa.
De retinut !
Puteti transforma momentul culcarii intr-un timp al apropierii, impartasirii de impresii si al distractiei.
Cheia succesului o reprezinta implicarea copiilor in procesul de luare a deciziilor, stabilirea unor limite
DRAFT
clare si petrecerea unui timp special cu ei. Doar in acesta maniera, parintii le ofera copiilor posibilitatea de
a se vor simti valorosi si respectati.
Pasi de succes
Fiti consecventi in respectarea rutinei.
Stabiliti reguli clare si consecinte potrivite situatiei
Anuntati copilul din timp cu privire la momentul inceperii rutinei
Oferiti-le un bun exemplu personal.
Ajutati copilul sa invete succesiunea actiunilor implicate in rutina.
Petreceti un timp de calitate cu copilul (citit o poveste, impartasit, experientele de peste zi )
Recompensati respectarea ritualuilui de culcare.
Reamintiti regulile si consecintele inainte de a spune noapte buna
Ignorati orice incercare a copilului de a va atrage atentia: plans, strigat
Indrumati copilul in camera sa in conditiile in care isi paraseste patul.
Recompensati comportamentul adecvat al copilului.
DRAFT
Capitolul 10
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
DRAFT
afecteaza toti copiii dar cei mai mici sunt cei mai vulnerabili(Bushman, 2001). Acest lucru se intampla din
cauza ca :
Sunt mult mai usor impresionabili
Nu pot distinge foarte clar intre fantastic si real
Nu pot distinge cu usurinta motivele violentei
Invata observand si imitand
Calea cea mai buna pentru a combate violenta de la televizor este sa le asigurati copiilor un camin unde sa
domneasca dragostea si unde nu exista abuzuri fizice sau verbale.
Oferiti copilului posibilitatea de a alege limitat.
Puteti sa ii dati posibilitatea de a alege sa vada un anumit program (selectat de dvs) sau sa se uite cel putin
doua ore pe zi(la emisiuni selecate tot de dvs). Daca alege cea de-a doua varinta ii puteti spune te poti uita la
TV inainte de cina sau dupa cina sau Daca te uiti la televizor dimineata dar nu te mai poti uita seara.
Supravegheati copilul pentru a va asigura ca respecta intelegerile stabilite cu privire la vizionarea
TV.
Nu va asteptati ca intelegerile stabilite cu copiii sa fie urmate in mod automat. Stabiliti o perioada de
vizionare care sa aiba loc cand sunteti acasa, astfel incat sa-i puteti supraveghea.
Ghidati comportamentul copiilor prin reguli. Stabiliti o regula ne uitam la televizorin doar in timpul
special alocat (mentionati momentul, in functie de alegerile facute de copil pe varinatele date de dvs.)
Stabiliti consecinte logice potrivite pentru fiecare situatie. De exmplu, consecinta pentru incalcarea
regulii de a nu deschide televizorul in afara timpului special alocat, ar putea fi reducerea timpului de
vizionare cu 5-10 min. Daca copilul incalca din nou regula in aceesi zi, se retrage posibilitatea de a mai
viziona in ziua respectiva.
Dupa expirarea timpului alocat vizionarii, inchideti imediat televizorul.
Oferiti copilului alternative de petrecere a timpului liber.
Televizorul este hipnotizant si trebuie sa dati dovada de multa creativitate pentru a putea concura cu el.
Cateva sugetii va pot ajuta in acest sens:
Ajutati copilul sa faca o lista cu activitati care ii plac( folosind desenul). Numiti lista Lucruri de
facut cand sunt plictisitAfisati lista intr-un loc unde poate fi cu usurinta vizualizata de catre
copil (ex.pe frigider). Incurajati copilul sa consulte lista ori de cate ori se plictiseste si ar dori sa se
uite la TV pentru a-si alunga plictiseala. In cazul in care copilul intampina dificultati in identificarea
activitatilor care ii plac, oferiti-i posibilitatea sa alege dintr-o lista mai mare cateva activitati care ii
plac: pictura, colorat, decupare, ascultat muzica, confectionare obiecte din hartie, carton,
lipire,modelaj, puzzle, insirare margele sau paste fainoase, jocuri de constructie, ascultat poveste,
etc.
Cumparati copilului cat mai multe jocuri. Invatati-i ghicitori (copiilor le plac foarte mult).
Stabiliti ca o seara pe saptamana sa apartina familiei. Copiilor le place mai mult sa se joace
impreuna cu parintii, decat sa se uite la un desene animat. Chiar daca timpul dvs este pretios se
pare ca el este cheia pentru dezobisnuirea copiilor de televizor.
Puneti cu copiii in scena cateva mici piese de teatru.
Controlati mediul copilului. Locul televizorului trebuie sa fie in camera de zi sau in sufragerie si
nici intr-un caz in dormitorul copilului.
Cercatarile au aratat ca prescolarii care au televizor in dormitorul lor, prezinta probleme de comportament si
dificultati de adormire.
De retinut!
Vizionarea TV poate fi o activitate extrem de atractiva pentru copii si poate umple foarte usor timpul liber
al copilului. Dar daca privim lucrurile din perspectiva oportunitatilor de invatare si a contextelor de care
are nevoie copilul la acesta varsta pentru a-si exersa abilitatile: cognitive, emotionale, sociale, motrice,
vizionarea TV ramane doar o activitate care umple timpul copilului si nu-i ofera sansa de a se dezvolta
corespunzator.
Pasi de succes
DRAFT
Supravegheati copilul pentru a va asigura ca respecta intelegerile stabilite cu privire la vizionarea
TV.
Ghidati comportamentul copiilor prin reguli.
Stabiliti consecinte logice potrivite pentru fiecare situatie.
Oferiti copilului alternative de petrecere a timpului liber
Controlati mediul copilului. Locul televizorului trebuie sa fie in camera de zi sau in sufragerie si
nici intr-un caz in dormitorul copilului.
DRAFT
Perioada 7-10 ani
DRAFT
PROGRAM DE DEZVOLTARE A
ABILITATILOR DE DISCIPLINARE POZITIVA
Sedina 1
CUM S NELEGEM COMPORTAMENTUL COPILULUI?
Sedina 2
CUM INFLUENEAZ PRINTELE DEZVOLTAREA COPILULUI?
Sedina 3
DE CE SE COMPORT COPILUL MEU ASTFEL?
SEDINA 4 - 10
ABORDAREA UNOR SITUAII CONCRETE DE DISCIPLINARE
DRAFT
SEDINA 1
CUM S NELEGEM COMPORTAMENTUL COPILULUI?
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
cum influeneaz temperamentul comportamentul copilului
cum nflueneaz relaia copil-printe comportamentul copilului
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor putea identifica tipul de temperament pe care l are copilul i cum pot ine cont de el n
disciplinarea copilului precum i n realizarea leciilor
- vor folosi metode de mbuntire a relaiei copil-printe
Adesea prinii privesc copilul ca fiind unicul responsabil modul n care se comport, adic
explic comportamentul copilului n termenii unor trsturi de personalitate (ex. Se comport aa
pentru c e ncpnat, seamn cu tatl lui). Cercetrile din psihologie ne arat ns c exist
totdeauna mai muli factori care favorizeaz apariia unui comportament. Unii dintre ei sunt de
natur biologic (ex. temperamentul), iar alii provin din mediu. Identificnd aceti factori putem
interveni eficient n disciplinarea copilului.
I. Prezentarea participanilor
Fiecare participant i va spune numele aa cum vrea ca ceilali din grup s i se adreseze,
numele copiilor i vrsta acestora.
DRAFT
copii pot ncep s scrie imediat dup ce ajung de la coal, alii au n schimb nevoie de o pauz.
Observnd atent copilul putem stabili un program optim n funcie de particularitile sale.
IV) Construirea unei relaii sntoase cu copilul (vezi. Cap. Precolari, edina 1)
Dei acum sunt mai mari ei au nevoie de foarte multe ncurajri i aprobri din partea adultului.
Dac atunci cnd sunt mici prinii obinuiesc s manifeste mai mult afeciune fa de copii,
treptat ei i inhib aceste comportamente. De multe ori se ajunge n situaia n care singurele
subiecte de discuie dintre copil i printe sunt cele legate de coal i realizarea temelor. Efectul
este deteriorarea relaiei copil-printe i implicarea copilului n comportamente negative de
atragerea ateniei. Orice metod de disciplinare ca s funcioneze trebuie s se bazeze pe o
relaie de afeciune copil-printe. Copilul nu este dispus s asculte pe cineva care nu investete
emoional n el. Pentru a menine o relaie adecvat este necesar introducerea unor activiti
plcute copiilor care s fie realizat cu regularitate ntre copil i printe. Scopul acestor activiti
este de a petrece timp calitativ i a facilita manifestarea afeciunii. Eficiena activitii este dat de
modul n care ea se realizeaz; pentru a nelege vom analiza urmtorul exemplu:
Ioana a primit recent de la mama ei o cas de marcat de jucrie i i dorea
foarte mult s se joace de-a vnztoarea aa c a rugat-o pe mama ei s vin i
s cumpere ceva de la ea. Mama a cerut nite fructe, iar fetia i-a spus c trebuie
ele cost 6 lei. Mama i-a dat 6 lei imaginari, iar fetia a vrut s ii dea rest; mama a
spus c nu trebuie s i dea rest, ns fetia a insistat s i dea. Atunci mama i-a
explicat c dac i d bani va avea o afecere falimentar; fetia s-a suprat, iar
mama a aplecat spunnd Dac tu nu faci cum vreau eu atunci nici eu nu fac
cum vrei tu.
n exemplul prezentat dorina Ioanei era de a se juca cu noua ei cas de marcat; faptul c vroia
s i dea rest mamei inea de folosirea casei de marcat, iar explicaia mamei despre falimentarea
afacerii era mult peste nivelul de nelegere al copilului; pentru Ioana era un simplu joc i dorea
ca mama ei s i rspund la fel, cu aaceeai atitudine. Suprarea mamaei avea legtur cu
nevoia ei de control i corectare a copilului, nevoie care a stricat un moment plcut ntre cele
dou. n comcluzie, nu e suficient ca printele doar s se joace cu copilul ci conteaz foarte mult
ceea ce face i spune n timpul jocului. De aceea el trebuie s in cont de urmtoarele
recomandri:
activitatea plcut o alege copilul n funcie de preferinele lui
jocul este condus de copil, adic i se ofer control asupra activitii; se recomand ca
printele s ntrebe copilul cum s procedeze (ex. Aici cum vrei s contruim?); dac nu i
se d control n lucruri mici el se va implica n lupte de putere cu printele n alte
momente atunci cnd printele i va cere ceva
se fac doar remarci pozitive la adresa copilului i se manifest afeciune fa de el
TEM DE CAS: prinii vor completa mpreun cu copiii un tabel sptmnal n care vor scrie
ce au fcut ei plcut mpreun
DRAFT
SEDINA 2
CUM INFLUENEAZ PRINTELE DEZVOLTAREA COPILULUI?
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
cum se dezvolt ncrederea n sine a copilului i cum influeneaz aceasta sarcinile
colare
rolul abilitilor emoionale i sociale n adaptarea la coal i meninerea sntii
mentale
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate metode adecvate de dezvoltare a ncrederii n sine a copilului
- vor cunoate metode adecvate de dezvoltare a abilitilor emoionale i sociale
DRAFT
Discuii: Ideea exerciiului este de a contientiza c nimeni nu e perfect i copiii au ca i adulii
fac comportamente bune i greite. E normal s greim din cnd n cnd; foarte important este
reacia fa de greeal.
Mesajele pe care copilul le aude despre el le va interioriza i se va defini prin ele; dac ntrebm
un copil cum crede c este el ne va spune o serie de etichete pe care le-a auzit de-a lungul
timpului (ex. Prost, obraznic, curajos, etc). Copiii preiau mesajele de la prini fr s le judece
Dac aa spune mama c sunt nseamn c aa sunt, le nregistreaz n mintea lor i ele se
activeaz atunci cn sunt confruntai cu posibilitatea de a face o greeal. De aceea e foarte
important s contientizm ce fel de lucruri i spune copilului: i evideniem aspectele pozitive sau
pe cele negative.
EXERCIIU: Identificai comportamentele copilului la care le acordai mai mult atenie,
completnd tabelul de mai jos:
Cnd i pentru ce l laud, frecvena
DRAFT
un impact extraordinar asupra dezvoltatii (sau nedezvoltarii) constiintei copilului, abilitatii de a
invata din greseli, nivelului de interes social si de responsabilizare. Copiii care sunt lasati sa isi
traiasca propriile sentimente, fiind ajutati de parinti sa isi identifice aceste sentimente si invata de
la ei, invata abilitatile de a se descurca in viata intr-un mod responsabil. Emotiile copiilor care
sunt inabusite (nu li se permite sa le exteriorizeze) se manifesta printr-o mare varietate de
comportamente inadecavte. Cateva cai prin care noi ca parinti inhibam exprimarea emotionala a
copiilor sunt:
Salvarea te voi asigura ca pisica va sta afara si nu va mai intra in casa de acum incolo.
Nu trebuie sa iti faci probleme de nimic.
Pedeapsa nu esti indreptatita sa te mai joci cu pisica timp de o luna!
Rezolvare de probleme- de ce nu te inveselesti, noi vom merge afara sa cumparam
inghetata si nu va mai trebui sa te gandesti la nimic.
Morala cum ai putut fi atat de iresponsabila! Cand eram copil eram o fata foarte responsabila
si niciodata nu as fi lasat sa se intample asa ceva.
Negare nu ar trebui sa te simti vinovata, nu a fost vina ta!
Umilirea- nu pot sa cred ca ai putut sa faci asta! Cum ai putut sa faci asta! Mi-e atat de
rusine cu tine! Am sa ma asigur ca prietenii tai stiu ce ai facut tuastfel incat niciodata sa
nu mai lasi sa se intample asa ceva!
Compatimirea o, draga mea, ce pisica rea, n-ar fi trebuit sa prinda hamsterul si sa te
sperie
Prelegerea de acum inainte, tanara domnisoara, urmeaza sa fii mult mai atenta. As
dori ca tu sa verifici inainte
In timp ce intentiile noastre sunt sa invatam copilul o lectie, rezultatele noastre sunt de cele mai
multe ori cu mult diferite. Copilul se centreaza pe cat de corecti suntem noi sau cat de rai sunt ei
mai degraba decat sa invete din proriile greseli. Daca dorim sa invatam copiii este absolut
necesar sa ne adresam emotiilor mai intai si apoi sa lucram cu ei sa se descurce in anumite
situatii. Cateva modalitati de incurajare emotionala sunt:
Fii empatic- inteleg cum te simti, si eu am simtit la fel, este dureros nu-i asa?
Valideaza emotiile ai tot dreptul sa te simti asa . Daca mi s-ar fi intamplat mie, probabil ca mas fi simtit la fel.
Identifica emotiile- suna ca si cum te-ai simti trist; sau simti ca esti trist?
Asculta cu atentie stabileste contactul vizual si asculta ce se intampla in viata copilului.
Asculta ca si cum ar fi cel mai bun prieten al tau si ar vorbi cu tine. Ascult! Sunt interesat
de ceea ce-mi spui.
Fii curios- este interesant, as vrea sa stiu mai multe despre cum te simti tu in legatura cu
asta. sau cum te poti tu descurca data viitoare?
Confirma emotiile tu esti intradevar trist! sau vad cat de furios esti!
Incurajati exprimarea emotiilor- spune-mi mai mult! As vrea sa stiu cum te simti sunt
de partea ta.
O data ce ti ai inteles emotiile copilului, vei putea sa le vezi in mod vizibil reliefate la copil si te vei
simti mult mai aproape de el. Priveste acest lucru ca pe o oportunitate pentru tine sa impartasesti
cu el experientele emotionale, un moment in care te vei simti mult mai aproape si legat de copilul
tau. Aceste momente cand tu te vei simti pe tine si copilul tau, sunt cele in care in mod real unul il
asculta pe celalt si il aude. Cand construiesti o relatie apropiata in acest fel, vei descoperi ca ai o
foarte mare influenta in gandurile si deciziile copilului. Treptat el va incepe sa te intrebe care este
DRAFT
opinia ta? Pentru a tii exact care sunt abilitile de care copiii au nevoie i cum pot fi ele
dezvoltate se va dicuta cu prinii tabelul prezentat mai jos.
DRAFT
Intervalul
de varsta
7-10/11
ani
Abilitati/comportamente
Indicatori de observare
Identificarea emotiilor se
bazeaza atat pe baza
expresiilor faciale cat si a
situatiilor care provoaca
emotii
Capacitate de simulare
emotionala (capacitatea de
DRAFT
modelare a trairilor
emotionale si de exprimare
a lor in functie de context )
Incep sa inteleaga ca
aderarea la anumite
standarde de comportament
este foarte importanta,
indiferent de prezenta
adultului.
DRAFT
Identifica cauzele unei
emotii
(inca mai functioneaza
teoria situatiilor evocatoare
de emotii )
La 8-9 ani utilizeaza mai
multe explicatii privind
aparitia emotiilor.
Intelege acurat cauzele
emotiilor
DRAFT
Numeste consecintele
emotiilor intr-o situatie
Se adapteaza cu dificultate la
scoala
Exprima regret pentru prietenii
lui de la gradinita
Refuza sa se trezeasca
dimineata
Acuza imbolnaviri subite si
refuza sa mai mearga la scoala
La scoala este izolat si nu
comunica cu ceilalti copii
Foloseste mecanisme de
reglare emotionala
(rezolvarea de probleme,
distantarea de sursa de
stres, distragerea atentiei si
controlul cognitiv )
Strategie cognitiva de
reglare emotionala
reprimarea emotiilor (o
achizitie)
DRAFT
DRAFT
IV. Dezvoltarea abilitilor sociale
Dac abilitile sociale nu au fost suficient dezvoltate n perioada precolar e posibil s apar unele probleme n comportament cum ar fi
timiditatea (anxietatea social) sau probleme de agresivitate.
Atunci cnd vorbim despre timiditate ne referim la o serie de reacii la urmtoarele nivele:
La nivelul organismului tensiune muscular, creterea btilor inimii, transpiraie, frisoane, roea, etc.
La nivel cognitiv - n acele momente copilul nu are ncredere c poate s fac fa cererii chiar dac n realitate el poate s aib abilitile
necesare; prin minte i trec gnduri de genul Nu pot, Nu tiu, Nu sunt un copil bun, Dac greesc ceilali m vor critica sau pedepsi,
etc.
La nivel subiectiv fric, ruine, anxietate
La nivel comportamental - Copilului i tremur vocea i are o voce stins, evit contactul vizual, se fstcete sau uneori i suge degetul
i ezit n a rspunde la cereri.
Situaiile sociale noi sau ntlnirea unor persoane necunoscute este principala cauz a manifestrii timiditii, mai ales dac un copil simte c este
n centrul ateniei. Unele aspecte ale timiditii sunt influenate cultural i pot fi nvate din mediu; familia ofer nite modele de comportament
pentru situaiile sociale, modele pe care le transmit copiilor fie verbal (ex. nu-i frumos s ceri, trebuie s stai cuminte pe scaun dac mergem n
vizit, nu se cuvine s pui ntrebri unei persoane mai mari) fie nonverbal prin comportamentul lor n acele situaii. n acest sens, s-a observat c
exist diferene ntre copiii din diverse culturi; de exemplu, copiii chinezi sunt mult mai reticeni din punct de vedere social fa de copiii caucazieni
sau americani. De asemenea, unii prini i descriu copiii ca fiind timizi ncurajeaz comportamentul respectiv la copii deoarece ai ajung s se
conformeze etichetei care li s-a pus (Zimbardo i Radl, 1981). Unii copii au o predispoziie biologic care i predispune spre a se comporta timid
avnd chiar bti mai nalte i mai stabile ale inimii fa de copiii mai puin inhibai. Aceast dispoziie ereditar poate fi ns modificat de mediu
lucru care s-a putut observa pe copiii care au fost adoptai n familii cu un nivel ridicat de socializare (Reznic i colab., 1986).
n anumite condiii timiditatea este un rspuns normal, adaptativ, la o situaie social copleitoare; copilul se retrage temporar i are nevoie de
puin timp pentru a se familiariza cu contextul i a dobndi sentimentul de control. n contrast, copiii care se comport reticent n majoritatea
situaiilor sociale nu au dezvoltate suficient abilitile sociale; acetia sufer de sentimente de singurtate i au mai puin ncredere n forele
proprii. De asemenea, sunt mai puin plcui de ctre ceilali, sunt neglijai sau chiar respini de ctre colegii lor i prin urmare au mai puine anse
de a-i dezvolta abilitile de relaionare. Stabilii n mod constant contactul vizual cu copiii timizi pn cnd acetia vor avea curajul s v
priveasc n ochi. Cnd reuesc s v priveasc zmbii-le astfel nct s-i ncurajai; faptul c un copil nu se uit la un adult nu nseamn c are
sentimente negative fa de el ci n nu are el suficient ncredere n prezena ei pentru a-i ntoarce privirea. Unii copiii care sunt timizi la nceput
pot deveni mai dezinhibai pe msur ce cresc. Faptul c un copil st retras este considerat problematic n funcie de vrsta acestuia. De exemplu,
la 3-4 ani nu sunt respini sau considerai mai puin plcui de colegii de grup. La 7 ani copiii retrai aveau deja sentimente negative, de
singurtate, iar la vrsta de 11 ani erau mult mai anxioi.
Aceti copii au un risc ridicat pentru a fi inta unor situaii de abuz la coal. n ultimul timp cercetrile arat c colile se confrunt cu un fenomen
tot mai rspndit ce ine de sfera agresivitii relaionale; unii copii sunt agasai, terorizai i chiat antajai de ceilali colegi Dac vrei s te las n
pace d-mi mncarea ta.
DRAFT
Pentru a identifica posibile situaii de abuz emoional prinii pot adresa cteva ntrebri utile:
DRAFT
Interval
de vasta
7-11ani
ani
Abilitati/comportamente
Initiaza si mentine o
conversatie
Indicatori de observare
Prefera sa interactioneze cu colegi de
acelasi sex cu ei.
Prieteniile se aleg in functie de sex si de
statutul socio-economic.
Baietii au tendinta de a se axa mai mult
pe activitatea in sine sau pe joc si mai
putin pe interactiunile sociale (incearca
sa domine, isi provoace colegii, se infurie
usor, se implica mai repede in acte de
agresivitate)
Fetele au tendinta de a se axa mai putin
pe activitatea in sine si mai mult pe
interactiunea sociala ( utilizeaza frecvent
strategii de reducere a conflictului cauta
modalitati de a fi de acord), fac mai
putine comentarii si gesturi negative.
Acorda o importanta foarte mare grupului
de prieteni, ceea ce nu reduce insa
importanta familiei .
Prieteniile de acelasi sex se bazeaza pe
loialitate reciproca, pe interese comune si
suport.
Se definesc in termenii grupurilor carora
apartin si incep sa vorbeasca despre ei
insisi in termeni de tendinte sociale (sunt
timid, sunt, prietenos )-se dezvolta sinele
social
Ii folosesc pe ceilalti ca sursa de
comparatie in elaborarea aprecierilor
propriei persoane.
DRAFT
Semnalmentele timiditatii :
sunt neglijati si chiar respinsi de colegii
lor
au putina incredre in fortele proprii
slabe abilitati de relationare
se comporta reticent in majoritatea
situatiilor sociale
stau mai mult singuri
le transpira mainile si se inroseste
evita contactul vizual
le tremura vocea
DRAFT
Sunt diferiti de ceilalti (etnie, religie, cu
handicap)
Copilul cu care nu se joaca nimeni
Asculta activ
DRAFT
colegii
DRAFT
Fara sa i se reaminteasca isi cer scuze
Cer permisiunea de a folosi obiectele
altor persoane.
DRAFT
Face atribuiri nonagresive daca cineva ii
raneste
Stie sa negocieze si sa faca
compromisuri intr-o situatie.
Copiii care sunt jigniti, porecliti, loviti
Coopereaza cu ceilalti in
rezolvarea unei sarcini fara
ajutor din partea adultului
DRAFT
Ofera si cere ajutorul atunci
cand este nevoie
TEM DE CAS: pentru a contientiza mai bine mesajele pe care le transmit copiilor, prinii vor face acas un joc prin care vor schimba rolurile:
acum tu eti copilul i eu sunt mama
DRAFT
SEDINA 3
DE CE SE COMPORT COPILUL MEU ASTFEL?
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
cum influeneaz reacile lor comportamentul copiilor
cum influeneaz emoiile lor comportamentul copilului
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate metode de identificare a cauzei unui comportament
- vor cunoate metode de management al reaciilor emoionale
I. Discutarea temei de cas
Se va discuta prinii tipurile de mesaje pe care le-au auzit i care a fost impactul asupra lor.
II. Motivul pentru care copiii fac ceea ce fac (vezi cap. Disciplinarea nseamn a nva)
La aceast vrst copiii au nvat deja reaciile adulilor i tiu foarte bine ceea ce au de fcut
pentru a obine un anumit lucru. Prinilor li se va explica Modelul ABC comportamental. Pentru a
nelege mai bine se va analiza mpreun cu ei situaia de mai jos:
Marius este n clasa a II-a i a fost obinui ca n majoritatea cazurilor s obin
ceea ce i dorete. ntr-o zi i cere mamaei s i cumpere ngheat, dei tia c
este rcit. Mama i-a reamintit c nu poate mnca ns el s-a nfuriat i a nceput
s trntesc ua. Mama l-a certat spunndu-i c e urt ceea ce face i c
deranjeaz pe ceilali. Mama lui Marius este foarte ngrijorat deoarece n ultimul
timp biatul ei este tot mai furios i mai violent. Fcnd o analiz funcional a
acestui comportament observm urmtoarele:
Situaia
Antecedente
deprtate
- lipsa
abilitilor de
reglare
emoional
gnduri
iraionale: Mie
mi se cuvine
totul, Eu sunt
cel mai
important
Antecedente
imediate
Cnd apare?
Unde apare?
Cu cine apare?
Cnd nu apare?
Unde nu apare?
Cu cine nu apare?
Comportament
Consecine
Efect
Ce se
ntmpl
imediat dup?
- trntete ua
- cnd e furios
- adultul i-a refuzat
o cerere
- obine atenie
din partea
adultului: e
certat, i de fac
observaii
ntrirea
comportam
entului
negativ
DRAFT
Pentru a a exersa aplicarea modului ABC prinii vor analiza 3 comportamente ale copiilor dup
grila prezentat mai jos:
Situaia
Antecedente
deprtate
Antecedente
imediate
Comportament
Consecine
Efect
SEDINA 4 - 10
ABORDAREA UNOR SITUAII CONCRETE DE DISCIPLINARE
Parcurgand aceasta sesiune, prinii vor afla:
cum s fac diferena ntre pedeaps i metod adecvat de disciplinare
cum s abordeze situaii specifice de disciplinare
Obiective
La sfaritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate metode de abordare a situaiilor cu care se confrunt
I. Discutarea temei de cas
DRAFT
Prinii vor fi ntrebai de modul n care au reuit s i spun n minte intepretrile reale ale
comportamentelor copiilor i dificultile ntlnite.
II. Diferenierea ntre pedeaps i metode eficiente de disciplinare (vezi cap. Pedeapsa
nseamn...)
Prinii vor fi informai despre cum s fac diferena ntre o consecin i o pedeaps i care sunt
efectele negative ale pedepsei.
III. Discutarea situaiilor problematice cu care se confrunt grupul
DRAFT
1) Rutinele de diminea
Diminetile zilelor se scoala pot fi mult mai linistite pentru orice membru al familiei daca copilul
este invatat sa respecte rutina de dimineata. In alta ordine de idei, copilul la acesta varsta ar
trebui sa devina mult mai independent si sa faca cele mai multe lucruri pentru el, fara sa fie
nevoie ca parintele sa-i reaminteasca constant ce are de facut.
Cum invatam scolarii sa faca cat mai multe din actiunile de dimineata, in mod spontan.
Care sunt rutinele de diminea: trezirea, mbrcarea, servirea micului dejun,spalarea
dintilor,sa-si pregateasca ghiozdanul cu tot ce are nevoie pentru activitatile scolare, plecarea
spre coal in timp util.
Cand comportamentul copilului devine problematic?
Cand copilul nu isi asuma nici o responsabilitate: este strigat de nenumrate ori, este
mbrcat, i se reamintete tot timpul ce are de fcut, este forat s mnnce, este mpins
spre u.
De ce apar problemele?
Unii parinti incearca sa faca totul in locul copilului.
Alti parinti sunt ei insisi un model negativ pentru copii-sunt dezorganizati sau se trezesc
tarziu.
In unele familii rutina de dimineata care este neplacuta deoarece parintii tipa la copil sa
se dea jos din pat si sa se miste mai repede.
Pentru acei copii care prezinta dificulati de concentrare in sarcina, care sunt cu usurinta
distrasi de alte lucruri care le fac mai mare placere si care sunt mai putin organizati,
activitatile de dimineata ar putea fi privite ca pe niste momente extrem de dificile.
Cum sa invatati copilul sa respecte rutinele de dimineata fara suport din partea
dumneavoastra.
DRAFT
Foloseste un card pentru a tine evidenta rutinelor de dimineata. Rolul acestui card ar
putea fi sa invete copilul care sunt pasii pe care trebuie sa-i urmeze dimineata. Cardul
trebuie pus intr-un loc de unde poate fi cu ususrinta observat de copil (dormitor sau pe
frigider). Cand copilul a facut o activitate singur, pe card in dreptul activitatii respective i
se pune o fata fericita. Pentru primele zile de folosire a cardului, copilul are nevoie sa i se
reaminteasca ce are de facut.
ma trezesc
ma imbrac
ma spal pe dinti
Oferii copilului un ceas cu alarm si artai-i cum funcioneaz. Spunei-i care sunt
lucrurile pe care va asteptati sa le faca. Laudati copilul daca a reusit sa se trezeasca
singur.
Incercati sa va abtineti sa le reamintiti tot timpul ce au de facut. Copiii nu invata sa
faca lucrurile singuri daca stiu ca este cineva care sa le reaminteasca permanent ce au
de facut. In momentul in care copilul poate sa faca fiecare rutina amintintui-se o singura
data ce au de facut, eliminati treptat indicatiile. Acordati atentie copilului cand fac
activitatea singuri fara nici un fel de suport din exterior (fara sa-i reamintiti
dumneavostra).
Stabiliti un set de reguli simple si clare privitor la ce ceea ce au de facut ma
trezesc la 7 in fiecare dimineata, Ma imbrac singur
Folositi metoda consecintelor logice si naturale. De exemplu: micul dejun este
pregtit, dar copilul decide dac va mnca sau nu. Daca si-a pierdut vremea cu alte
lucruri si a sosit timpul sa plece, consecinta naturala va fi ca va pleca la scoala fara sa
manace. Dac va ntrzia la coal, va suporta consecinele impuse de nvtoare.
Dac va pierde autobuzul, va merge la coal pe jos sau l va atepta pe urmtorul. Nu e
DRAFT
ma imbrac singur
2p
5p
2p
3p
DRAFT
Nota: cea mai mica recompensa poate fi castigata de copil daca in ziua respectiva a
realizat mai mult de jumatate din comportamentele dorite. Daca copilul s-a compoartat
problematic in alte situatii pe parcursul zilei nu i se pot retrage punctele. Copilul poate sasi stranga punctele sa primeasca cea mai mare recompensa (punctele se pot reporta de
la o zi la alta)
De retinut!
n cazul n care v vei asuma dumneavoastr responsabilitatea pentru rutinele de
diminea, copilul nu va nva s-i asume responsabilitatea pentru ndeplinirea lor i
va atepta mereu s fie ajutat de ceilali.
Pasi de success!
Oferiti copilului un model de rutina.
Acordati timp copilului sa exerseze si sa invete sa faca spontan activitatile de
dimineata.
Tineti sub supraveghere ora la care copilul merge la culcare
Stabiliti clar ce probleme trebuie rezolvate dimineata
Foloseste un card pentru a tine evidenta rutinelor de dimineata
Oferii copilului un ceas cu alarm si artai-i cum funcioneaz
Incercati sa va abtineti sa le reamintiti tot timpul ce au de facut
Stabiliti un set de reguli simple si clare privitor la ce ceea ce au de facut
Folositi metoda consecintelor logice si naturale.
Intocmiti un plan de recompensare cu puncte
Evitati sa va infuriati.
2) Injuraturile si cuvintele urate
Adesea copiii invata cuvinte care nu sunt pe placul parintilor, cuvinte care sunt injuraturi. Cateva
cuvinte de injuraturi pot sa nu fie o problema si chiar parintii sa le foloseasca ei insisi. Este nevoie
ca parintii sa decida care cuvinte sunt acceptabile si care nu. Iata cateva sugestii care sa va ajute
sa invatati copilul sa foloseasca cuvinte acceptabile.
Ce inseamna asta?
Injuraturile sunt cuvinte care jignesc sau ofenseaza. Poate fi o forma a abuzului direct orientat
catre altii sau o izbucnire de furie sau de frustrare.
De ce injura copiii?
DRAFT
Este nerealist sa asteptam de la copiii sa nu injure niciodata. Cei mai multi dintre scolarii mici vor
experimenta injuraturile pe care le-au auzit la altii. Injuratul este mult mai predispus sa se repete
daca primeste o reactie din partea celorlalti.cum ar fi rasete, o mare cantitate de atentie sub
forma lungilor discutii cu tema sa nu injuri.
Cand copiii sunt cu prietenii lor sunt mult mai predispusi sa injure. Copiii pot injura sa arate ca
sunt duri sau sa intimideze si sa ameninte pe ceilalti.
Daca injurand copilul obtine ceea ce vrea, acest comportament se va repeta.
Cum sa descurajezi injuratul?
Ofera un bun exemplu
Nu te poti astepta de la copiii tai sa nu injure daca tu folosesti cuvinte care jignesc sau
ofenseaza. Daca nu te poti abtine, foloseste cuvinte care sa i le permiti si copilului tau sa le
spuna.
Foloseste ignorarea
Ignorarea este o buna strategie care se poate folosi prima data cand copilul tau injura. Astfel
daca copilul foloseste injuraturi nu te uita si nu vorbi cu ei. Daca injuratul nu primeste o reactie ,el
poate inceta. Daca injuraturile sunt folosite de copil intr-o mare masura si devin o problema,
incearca urmatoarele sugestii.
Stabileste un plan de atac
Este nevoie ca parintii sa se puna de accord ce asteapta de la copiii lor, inainte de a discuta
depre injuraturi. Este recomandat sa identificati un numar de cateva cuvinte pe care le considerati
jignitoare sau care pot fi inadecvate la scoala sau in societate. Nu-i permite copilului sa
foloseasca aceste cuvinte!
Discutati problema cu copilul
Intr-un moment cand fiecare este calm, discutati cu copilul despre injuraturi. Descrieti problema
din punctul dumneavoastra de vedere Ciprian, nu-mi face placere cand tu injuri. Aratati o lista de
cuvinte pe care tu le consideri inadecvate si o lista de cuvinte ca alternative acceptabile de
acum folosirea acestor cuvinte nu este permisa (aratati-i lista de cuvinte inacceptabile)- Daca
este absolut necesar sa folosesti acest tip de limbaj, tu poti spune( spuneti-le cuvintele
acceptabile).
Vorbiti despre consecinte
Hotarati inaintea momentului discutiei, exact ce veti face daca copilul injura. Consecintele care
functioneaza implica pierderea unei activitati sau privilegiu cum ar fi un joc sau activitatea
preferata, vizionarea TV sau statul mai tarziu la joaca, cu prietenii etc. Spuneti copilului ce
consecinte veti aplica daca mai injura.
Cum sa incurajezi copilul sa foloseasca cuvinte acceptabile
Lauda copilul pentru folosirea cuvintelor acceptabile lauda copilul daca de-a lungul unei
zile nu injura deloc.Multumesc ca astazi ai folosit cuvinte potrivite! de asemenea poti sa
recompensezi copilul cu un tratament special cum ar fi desertul lui preferat sau o activitate
speciala cu mama sau cu tata.
Cum sa gestionezi problema injuratului.
Spuneti copilului problema si consecintele. Daca auziti copilul injurand , comunicati-le
problema- Georgiana ai injurat! Noi nu folosim astfel de cuvinte in casa. Spuneti copilului
consecinta deoarece ai injurat tu nu poti sa te plimbi cu bicicleta surorii tale timp de 10 minute.
Apoi te intorci si incerci sa o ceri politicos.
Daca copilul injura, in timp ce se joaca cu alti copiii, spuneti-i sa mearga si sa se joace singur o
scurta perioada de timp. Spuneti ceva de genul Claudia , nu vorbesti dragut in preajma celorlalti,
mergi afara (intr-o alta incapere) si te joci singura pentru 10 minute. Ignora protestele sau
DRAFT
plangerile. Nu argumenta sau dezbate cu copilul punctual tau de vedere. Pur si simplu aplica
consecinta.
Permiteti copilului sa se reintoarca la activitate la momentul stabilit. Este nevoie sa folositi
consecintele de mai multe ori inainte ca copilul sa-si reaminteasca sa foloseasca cuvinte
adecvate.
De retinut!
Copilul poate sa inceapa sa va spuna cand ceilalti copii folosesc cuvinte
jignitoare(injuraturi). Aceasta ar putea fi o problema la fel de mare ca si injuraturile.
Incercati sa actionati doar daca ati auzit sau vazut personal ca un copil a injurat. Daca para
continua, trimiteti paraciosul departe de ceilalti copiii timp de cinci minute.
Pasi cheie
Oferiti un bun exemplu.
Folositi ignorarea atunci cand copilul injura pentru prima data.
Hotarati care cuvinte sunt acceptabile si discutati-le cu copilul.
Laudati copilul pentru folosirea cuvintelor acceptabile.
Actionati imediat cand auzi copilul injurand
Aplicati consecintele pentru injuraturi.
Daca problema persista
Poti folosi o alta strategie daca copilul tau si-a dezvoltat o obisnuinta de a injura.
Explicati copilului ca poate obtine puncte daca foloseste cuvinte adecvate. Alege un
moment din zi, cand injuraturile sunt o problema, cum ar fi de ex. intre 15 si 18 si
desfaceti aceasta perioada de timp in intervale mai mici, in functie de cat de des injura
copilul. De exemplu daca copilul injura la fiecare jumatate de ora, ei pot obtine puncte
pentru fiecare 30 de minute in care au folosit cuvinte potrivite si nu injuraturi.
Spuneti copilului ca punctele pot fi schimbate intr-o recompensa zilnica sau intr-una mai
mare, la sfarsitul saptamanii. Stabileste ce numar de puncte trebuie sa castige copilul
pentru a primi recompensa si ce recompensa va fi.
Spuneti copilului ce pot obtine daca ating obiectivul zilei.
Stabileste ce vei face daca copilul injura. Consecintele pot fi pierderea unor activitati sau
a unor privilegii. Unele familii folosesc un sistem in care fiecare membru al familiei care
injura pune bani intr-o pusculita. Puteti lua asta in considerare daca copilul primeste bani
de buzunar. Pentru copiii sub 10 ani, puteti sa alegti sa folositi excluderea sau o
consecinta imediata pentru injuratura. Spuneti copilului ce consecinta veti aplica daca ei
injura.
Faceti un card pentru a inregistra punctele obtinute. Tineti cardul intr-un loc unde poate fi
usor de privit atat de dvs. cat si de copil.
Exemplu card de puncte
15-1530
1530-16
16-1630
1630-17
17-1730
Total
Obiectivul zilei
Recompensa primita
luni
marti
miercuri
1
1
0
1
0
3
2
da
0
1
1
0
0
2
3
nu
1
1
1
1
0
4
3
da
DRAFT
Pentru fiecare perioada in care copilul foloseste cuvinte potrivite puneti un punct pe card.
Laudati copilul pentru folosirea cuvintelor potrivite.
Daca copilul injura nu dati nici un punct pentru acea perioada de timp. Spuneti copilului
problema si consecinta. Puneti in aplicare consecinta asa cum a fost descris anterior
La finalul perioadei (in exemplul nostru ora 17.30) adunati punctele pe care copilul le-a
castigat. Daca ei au atins obiectivul zilei, dati-le recompensa.
Daca copiii nu ating obiectivul zilei , ei nu vor primi recompensa. In orice caz nu-i criticati
si nu le luati inapoi punctele castigate.
Cand copiii ajung sa atinga obiectivul zilei cu usurinta, incepeti sa retrageti treptat
recompensele, stabilind un obiectiv al zilei care sa fie mult mai greu de realizat. Gradual
cresteti numarul de puncte pe care un copil trebuie sa-l adune pentru a primi
recompensa. Apoi gradual cresteti timpul in care copilul dumneavoastra ar trebui sa
foloseasca cuvinte potrivite, pana veti renunta la card.
Continuati sa folositi consecintele in mod consecvent daca copilul injura.
Continuati sa laudati copilul daca foloseste cuvinte potrivite.
DRAFT
3) Treburile casnice- oportunitate sau opresiune
Copiii au nevoie sa invete valoarea muncii de la o varsta foarte frageda.
Cum putem face acest lucru?
Oferind copiilor posibilitatea de a desfasura in mod regulat activitati casnice, le oferim
posibilitatea de a-si asuma responsabilitati, le oferim contexte de a invata cum sa faca anumite
lucruri singuri, sa-si dezvolte abilitatile practicesi sa se autodisciplineze.
Pentru ca lucrurile sa mearga bine este nevoie ca fiecare memebru al familiei sa-si asume si sa
indeplineasca diverse sarcini casnice. Aceste sarcini fie pot fi acceptate ca parte a vietii de familie
sau pot conduce la nesfarsite certuri intre parinti si copiii. Probabil ca cel mai bine este sa nu
definesti aceste treburi casnice ca fiind sarcini grele sau neplacute, lucruri pe care tu le faci doar
ca trebuie sa le faci. Munca in familie presupune cooperare, si fiecare trebuie sa isi aduca o
contributie pentru a ajuta intreaga familie.
Cei mai multi dintre copiii reactioneaza cu entiziasm cand li se ofera oportunitatea de a avea o
contributie valoraosa la treburile familiei. In special copiii mici invata prin imitarea adultilor si in
mod obisnuit doresc sa faca lucrurile pe care adultul le face ( aspira covoarele, schimba uleiul la
masina, curata cartofi etc).
Este adevarat ca de cele mai multe ori eforturile pline de dorinta de a ajuta, ale copiilor, dau mai
mult de munca parintilor ( in sensul ca parintii adesea ajung sa faca din nou sarcina pe care a
avut-o copilul pentru ca ei rareori face lucrurile exact asa cum isi doreste parintele). De cele mai
multe ori ei ajunga sa spuna mergi la joaca sau am terminat treaba.
Este bine sa retineti ca doar oferindu-le copiilor posibilitatea de a participa la treburile casnice(si
invatandu-i concret ce sa faca ) putem in mod eficient sa incurajam cooperarea.
Procesul de asumare a responsabilitatilor incepe de la prescolaritate cand copiii sunt invavati sa
isi stranga jucariile si sa faca ordine.
Fiecare memebru al familiei, de la cel mai mare la cel mai mic poate sa faca ceva util. La trei ani
copilul poate sa puna servetele la locul lor sau pe masa, copiii mai mari pot sa stranga masa si
spele vasele, sa ude plantele, sa ingrijeasca animalele de companie (sa le dea de mancare, sa le
curete locul etc).
Este recomandat ca in cazul copiilor de 8-9 ani sa se incurajeze respectarea unui program
regulat de indeplinire a treburilor casnice.
Adesea parintii inregistreaza ( si aceste lucruri reprezinta subiecte de cicaleala) ceea ce copiii nu
au facut. Mai mult decat atat, adesea ei au standarde si asteptari prea inalte de la ceea ce trebuie
sa faca copilul si in special cum sa faca si de multe ori nu invata copiii sau ii invata prea putin
despre cum sa faca un anumit lucru.(de exemplu- cum se spala vasele). In acest context adesea
efectuarea treburilor cosnice devine o experienta descurajatoare pentru copiii iar implicarea lor in
realizarea unor astefel de sarcini degenereaza intr-o majora certa.
Cand parintii isi vor acorda timp nu doar pentru a verifica ce nu s-a facut ci si pentru a incuraja,
aprecia, si a oferi feedback-uri positive, intregul process va deveni o agreabila parte a vietii de
familie.
Ce facem daca copiii nu coopereaza?
Copilul meu are 11 ani si indiferent ce fac el nu vrea sa ma ajute la treburile casnice. Avem
certuri si discutii pe acesta tema. De cele mai multe ori eu sunt cea care renunt si incerc sa fac
totul singura si apoi tip la el ca nu ma juta. Urasc sa ma aud tipand. Am incercat sa ii retrag unele
privilegii cand nu si-a indeplinit sarcinile casnice trasate si weekend-ul trecut i-am spus ca nu
poate merge in vizita la prietenul lui deoarece nu m-a ajutat la treburile casei.Acest lucru nu l-a
facut sa se simta bine. Ce ar trebui sa fac?
DRAFT
Este important sa va amintiti ca:
Nimic nu va functiona perfect si pentru intotdeauna. Este normal ca uneori copiii sa nu
coopereze, indifferent ce ceea ce faceti dvs. ca parinti. Acest lucru tine de procesul lor de
individualizare. Pentru un copil acest lucru inseamana sa descopere ca el este separat
de parintii sai si cea mai uzitata cale de a descoperi acest lucru este testarea propriei
puteri. Parintii vor putea sa sa-si rezolve o mare parte a problemei stresului din familie
daca inteleg ca acest process de opunere si rezistenta a copilului este un process
normal. In loc sa va supratati din cauza lipsei de complianta a copilului incercati sa
stability limite rezonabile si ferme si rutine de comportament.
Un alt motiv pentru care copiii nu coopereaza este ca pur si simplu ei au alte prioritati
decat adultii. Treburile casnice nu numai ca nu sunt in varful prioritatilor dar nici macar pe
lista lor. Acceptand acest lucru parintii isi vor rezolva o mare parte din frustrari si din furie
si vor gasi cai mult mai eficiente de a obtine cooperarea copilului de a face lucurrile pe
care este nevoie sa le faca.
Uneori copiii refuza sa coopereze pentru ca ei au invatat ca daca rezista sufficient de
mult timp pe pozitie, parintii renunta si ei scapa de lucrurile pe care le au de facut.
Schimbarea unui tipar de comportament cere in primul rand rabdare , timp si exercitiu.
Este nevoie sa va asigurati de fiecare data daca copilul dvs. a inteles ce are de facut si
stie cum sa o faca. De cele mai multe ori adultii presupun ca copiii lor inteleg in mod
miraculor ceea ce le cer sa faca si mai ale cumsa faca. Dar aceasta presupunere
conduce de cele mai multe ori la descurajari de amble parti. Adultii se simt descurajati
deoarece copiii nu ii ajuta iar copiii se simt descurajati deoarece ei nu pot face lucurrile
bine.acesta descurajare conduce de cele mai multe ori la neintelegeri si comportamente
neadecvate.
Cum implicam copiii in asumarea treburilor casnice?
Pasi de success
Incepe cu pasi mici si incurajari. Gandeste-te la ceea ce face copilul bine acasa si la
scoala. Asigura-te ca el aude despre ceea ce face bine in aceeasi masura in care aude
lucrurile care nu va satisfac.
Stabiliti pe ordinea de zi a intalnirilor de familie aceasta problematica. Cereti
copilului sa spuna care din treburile casnice ar fi cel mei dispus sa le faca.
o Aranjati intalnirea la un timp adecvat pentru toata lumea
o Eliminati factorii distractori(ex.televizorul)
DRAFT
Selectati sarcinile pe care copilul ar putea sa le faca cu un minum de supervizare din
partea parintelui si care nu sunt consumatoare de timp (ex. sa puna rufele murdare
la cos, sa puna farfuria, dupa ce a servit masa in chiuveta).
Elaborati un card pentru a tine evidenta sarcinilor
Acest instrument poate fi folosit pentru:
a tine evidenta modului in care copiii isi indeplinesc sarcinile
o a le reaminti copiilor ce au de facut
o a da copiilor un feedback legat de indeplinirea/neindeplinirea sarcinilor.
o Cardul trebuie sa fie completat cu sarcini pentru fiecare memebru al familiei.
o
DRAFT
sarcina
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
21
2
2
2
3
2
4
2
5
2
6
2
7
2
8
2
9
3
0
3
1
Robert
pune masa de
seara
spala vasele
Stefan
Strange masa
dupa cina
Strege vasele
David
Hraneste cainele
Pune vasele la
locul lor.
o
o
o
o
o
o
stabiliti recompense pentru imbunatarirea performantelor; copiii sunt mult mai inclinati sa coopereze daca eforturile lor sunt
remarcate si recompensate
laudati fiecare implicare cat de mica si acordati atentie copilului in timp ce se implica in efectuarea sarcinilor
acordati atentie imediat ce acopiii au terminat de efectuat sarcina
oferiti feedback-uri pozitive la sfarsitul zilei (inainte de culcare) in timp ce completati cardul .
puteti sa introduceti un sistem de recompensare financiara a copilului. Stabiliti pentru fiecare sarcina o anumita valoare in bani.
Apreciati efortul copilului si nu performanta. Important este ca la acesta varsta copilul sa invate sa faca lucrurile la un nivel
satisfacator.
DRAFT
stabiliti din timp consecinte pentru neindeplinirea sarcinilor trasate. Daca programul este legat de
un sistem de recompensare financiara, consecinta va fi imposibilitatea de a mai primi banii acolati sarcinii
respective. Se poate folosi drept consecinta vizionarea TV sau iesit afara la joaca te poti uita la televozor
sau poti iesi la joaca, dupa ce ia terminat ce aveai de facut! Atentie! Nu va lasati prinsi in capcana de a-i
pemite copilului sa faca altceva pentru ca va promis ca isi va indeplini sarcinile dupa ce termina activitatea
dorita de el. De cele mai multe ori copiii manipuleaza parintii sa fie de acord cu ceea ce vor sa faca in
momentul respectiv, si nu isi mai tin promisiunea facuta.
Explicati copilului care sunt recompensele si consecintele respectarii/ nerespectarii regulilor,
indeplinirii/ neindeplinirii sarcinilor.
Reamintiti copilului care sunt regulile inainte de a incepe sa faca ceva. Sugerati-i sa va spuna el ce
ar trebui sa faca.in ziua respectiva.
Stabiliti un moment regulat de incepere a sarcinilor casnice si dati copilului cate alternative sa
aleaga.
o Efectuarea temelor trebuie sa fie inaintea treburilor casnice
o Programul de lucrur trebuie sa fie strict delimitat in timp (incepe la ora...si se termina la ora...)
o Copilul trebuie sa aiba posibilitatea de a alege cand si cum sa inceapa lucrul.
Evitati sa certati copilul ca nu s-a implicat in ceea ce avea de facut imediat (in
momentul specificat ca ora de incepere). Evitati sa ii repetati copilului continuu ce are de facut. Este
suficient sa ii reamintiti o singura data ca sarcinile casnice trebuie sa fie realizate intre orele.... si apoi
lasati copilul sa se implice singur. Nu picati in capcana de a-i repeta continuu ca trebuie sa se pauce de
lucru.
Acordati timp copilului sa invete sa faca un lucru nou.
o Oferiti copilului posibilitatea de a vedea cum faceti divese lucruri. Invitati-l in bucatarie sa observe
cum preparati cina, cum curatati peluza sau faceti patul. Explicati in termeni simpli ce faceti si de
ce faceti acel lucru.
o Faceti un lucru cu ajutorul lui. Momentul urmator este sa faceti dvs. sarcina, incurajand copilul sa
va ajute. Explicati-i ce faceti. Laudati copilul pentru ajutorul dat Imi faci viata mai usoara cand ma
ajuti si imi esti de mare folos. Multumesc!
o Copilul face cu ajutorul tau. Acum este timpul ca copilul sa incerce sa faca singur-cu un mare
support si incurajare din partea dvs.
o Priviti copilul cum isi indeplineste sarcina. Din acest moment copilul ar trebui sa se simta suficient
de increzator sa faca acel lucru de unul singur. Amintiti-va sa formulati asteptari realiste fate de
copil (asteptarile perfectioniste va pot descuraja pe amandoi)si sa oferiti aprecieri. Facand din
aceasta activitate o aventura placuta veti reduce cu mult certurile legate de treburile casnice.
Ajutati copilul sa inceapa. Initial si mai ales daca sarcina este noua copiii au nevoie sa fie ajutati.
Aplicati tehnica spuneti ce sa faca, reamintiti-i dupa 5 minute daca nu a facut, si actionati, laudati-l
specific daca face, aplicati consecintele daca nu face.
Stabiliti momentul de retragere a monitorizarii si recompensarii.
o Acest moment poate fi cand copilul si-a format deja o rutina si se implica in efectuarea sarcinilor in
mod spontan
o In familiile cu mai multi copiii cardul cu sarcini poate fi folosit o perioada mai mare de timp(chiar cativa
ani)
o In familiile cu copii mai putini cardul poate fi retras cand copilul stie deja ce are de facut.
Cum sa retragem sistemul de recompensare ?
Reduceti atentia acordata copilului in timp ce el desfasoara activitatile casnice
Laudati copilul doar la sfarsitul zilei pentru modul in care si-a indeplinit sarcinile
Asteptati sa treaca 2-3 zile si apoi faceti o evaluare si o apreciere a sarcinilor
cuprinse in card.
Scoateti definitiv cardul.
Cresteti numarul de sarcini sau inlocuiti-le cu unele cu un grad de dificultate mai
mare.
DRAFT
Copiii nu sunt niciodata rai. Ei se comporta uneori neadecvat- sunt frustrati, ititati si provoaca adultii din
jurul lor. Parintii prevazatori invata sa dea copilului mesaje de genul tu ca persoana esti un om valoros,
ceea ce faci este inadecvat
Magia incurajarii
Copiii ca si adultii fac lucrurile mai bine cand se simt mai bine, cand ei stiu ca sunt si au valoare. Incurajarea
nu inseamna acceptarea comportamentelor neadecvate ci inseamna aprecierea efortului (nu a performantei),
constientizarea imbunatatii(progresului) si oferirea de aprecieri si multumiri.
Copiii se simt incurajati cand stiu ca greselile lor sunt bune oportunitati de a invata decat o evidenta a
ceeea ce ua facut gresit. Este foarte incurajator sa invatam copiii sa invete din comportamentele lor
neadecvate, ajutandu-I sa exploreze ce s-a intamplat, care au fost cauzele, cum se simt in legatura cu
cele intamplate, ce au invatat din aceasta experienta, cum ar putea ei sa resolve o astfel de problema pe
viitor.
DRAFT
televizor, computer, carti de povesti, radio jocuri etc), asistarea copilului sa-si gaseasca resurse sau alte materiale
care l-ar putea ajuta in pregatirea temelor, stabilirea unor reguli clare si simple care sa ghideze comportamentul
copilului in activitate.
Care sunt comportamentele problematice care apar in momentul efectuarii temelor:
Refuzul de a-si face toate temele
Efectuatul temelor in graba fara a le acorda prea mare atentie
Abaterea de la pregatirea temelor prin implicarea in alte activitati mai distractive.
Solicitarea ajutorului parintelui pentru rezolvarea sarcinilor scolare in momente nepotrivite (ex. seara
inainte de culcare)
Cum putem gestiona problemele legate de pregatirea temelor pentru acasa.
Oferiti copilului posibilitatea de a se relaxa dupa scoala. Copiii au nevoie de timp sa se relaxeze dupa
scoala asa cum au nevoie si adultii dupa o zi de munca. Serviti masa impreuna( daca este posibil) si
oferiti copilului posibilitatea de a va impartasi impresiile despre ziua lui de scoala care tocmai s-a incheiat.
In acest mod veti asocia venirea de la scoala cu o interactiune placuta. Un-i permiteti copilul sa deschida
televizorul sau computerul imediat ce s-a intors de la scoala.
Aranjati in mod adecvat spatiul de studiu al copilului. De regula, copiii de varsta scolara mica prefera
sa-si faca lectiile mai mai degraba in living, suragerie decat in dormitorul propriu. Biroul, masa de studiu
ar trebui sa fie libere, fara alte obiecte care ar putea sa-i distraga atentia. Pe masa se vor gasi cartile si
caietele de scoala si penarul cu intrumentele de scris. Copiii scolari mici au nevoie sa lucreze in liniste
deoarece pot fi cu ususrinta distrasi de la ceea ce fac.
Stabiliti un moment specific pentru efectuarea temelor. Pregatirea temelor trebuie sa fie facuta cel
mai bine imediat ce copilul a avut un timp de relaxare dupa ziua de scoala. Oricum este eficiant sa
stabiliti momentul de efectuare a temelor inainte de a se implica in activitati de vizionare TV sau a iesi la
joaca afara.
Intrebati copilul despre tema de casa. Cei mai multi dintre copiii le spun parintilor cu sinceritate ce au
de facut pentru a doua zi.
Ajutati copilul sa inceapa. Multi copiii au dificultati cu pregatirea temelor, unii datorita faptului ca nu
inteleg sarcinile (ce au de facut) altii pentru ca isi doresc mai degraba sa faca altceva (nu pot sa-si amane
dorinta imediata de a se juca, pentru a se implica intr-o activitate nedorita de el dat dorita de parinte). Cel
putin la inceput copiii scolari mici au nevoie de ajutorul parintelui pentru a intra intr-o rutina. A ajuta copilul
sa inceapa nu inseamna a-i face temele. Fiti pregatit sa stati la masa alaturi de copil.
Stabiliti cu copilul cateva reguli de baza . De exemplu te poti uita la televizor dupa ce ai terminat
temele, poti sa mergi afara la joaca dupa ce ai terminat temele. Reamintiti copilului regulile de baza.
Oferiti copilul laude si incurajari in timp ce isi face temele. Laudati copilul specific bravo! Ai raspuns
deja la cinci intrebari, lucrezi foarte bine. Aceste comentarii sunt foarte utile pentru incurajarea copilului
de varsta scolara mica de a ramane in sarcina si a se concentra pe ceea ce face.
Oferiti ajutorul doar dupa ce copilul il cere. Copilul ar trebui sa aiba sansa de a aborda in felul lui
sarcina inainte ca parintele sa-i ofere ajutorul.
Folositi invatarea incidentala(ocazionala). Cereile copiilor de a fi ajutati reprezinta un context foarte
bun in care parintii pot sa foloseasca strategiile de invatare incidentala.
DRAFT
Evitati sa criticati munca copiilor. Copilul scolar se afla in perioada de invatare a abilitatilor. Greselile
sunt inerente oricarui proces de invatare. Transformati fiecare greseala intr-o oportunitate de invatare si
nu o priviti ca pe catastrofa. Cand copiii isi fac temele, ei au nevoie mai degraba sa fie incurajati si laudati
pentru aspectele pe care le-au facut bine sau pentru incercarea de a rezolva singuri sarcina decat sa fie
criticati pentru ceea ce au facut gresit. Desi veti fi foarte tentat sa criticati munca copilului aceast lucrur
este ineficient si incorect. Critica de regula descurajeaza copilulmai ales cand se intampla in mod
frecvent. O idee foarte buna ar fi sa incurajati copilul sa lucreze mai intai pe ciorne si in final sa isi treaca
tema pe caietul de curat pentru a merge cu ea la scoala.
Verificati tema copilului inainte de a termina. Copiii de cele mai multe ori doresc sa le arate parintilor
ce au facut. Unii vor intreba daca este corect, altii va vor cere opinia pentru a vedea cat de buna este
tema. Incercati sa apreciati mai mult efortul copilului decat performanta. De exmplu poate fi suparator
pentru un copil care a muncit din greu timp de 50 de min sa scrie un paragraf sa auda de la parinte cum ii
scoate in evidenta doar 20 de greseli de sciere sau de punctuatie. Poate ca ideea pe care copilul a
exprimat-o in paragraf este foarte buna. Cand verificam o tema de genul corect inseamna a accepta max.
doua sau trei greseli. Incearcati sa gasiti ceva pozitiv in ceea ce copilul a facut pentru a-i recompensa
efortul depus.
Oferiti o recompensa pentru teminarea temelor. Daca se poate, recompensati imediat copilul pentru
terminarea temelor. Ii puteti oferi un anumit interval de timp de vizionare TV, de jucat la calculator sau de
iasit afara.
Daca copilul este mai dificil de gestionat puteti folosi un card pentru momentul efectuarii temelor.
Card
Pregatirea temelor fara proteste
sarcina
Incep sa-mi fac temele la ora 16.15
zilnic fara sa ma plang
Lucrez timp de 15 minute fara
intrerupere
Total puncte castigate
puncte
2
luni
2
marti
miercuri
2
joi
vineri
2
total
6
20
26
Cartlon, M., & Winsler, A., (1999), School Readines: The need for a paradigm shift. School Psychology Rewiew, 28(3),
338-352.
12
Ladd,G. W., Birch, S., H., & Buhs,E. S., (1999), Childrens social and scholastic lives in kindergarten: Related spheres of
influence? Child Development, 70(6), 1373-1400.
13
Ladd,G. W., Kochenderfer, B. J., & Coleman, C. C.,(1996), Friendship quality as a predictor of young childrens early
school adjustment, Child Development, 67(3), 1181-1197.
DRAFT
Beneficiaza mai putin de experientele invatarii prin cooperare cu colegii sai (transferul de informatii si
Studiu de caz
Cei mai multi dintre parinti isi doresc pentru copiii lor sa ajunga adulti care sa aiba incredere in ei insisi, care poata
lua decizii bune, si care sa aiba incredere indiferent de alegerile facute. Copiii vor avea o persepectiva a viitorului
mult mai clara daca le permiteti sa experimenteze ce inseamna sa fii puternic, in moduri cat mai eficiente si
adecvate.
Este cel mai destept din clasa!
El a fost cel mai bun marcator de goluri din echipa sa timp de 5ani.
Ea nu este incantatore- ea este cea mai draguta fata din clasa
Nu-mi pasa de 10 de la romana cand vii cu 7 la matematica
Multumesc Doamne pentru Gina!- cu toate problemele pe care ni le face Goerge, nu stiu ce ne-am fi facut daca
ea nu era asa de buna!
Ne mira vreodata cand copiii fac astfel de afirmatii! Cum le interpreteaza ei? Ce pot ei sa inteleaga despre ei
insisi?
Un baiat de 9 ani pe care il cheama Robert vine la psiholog cu mama sa pentru ca a facut o multitudine de
probleme la scoala timp de doua saptamani. Problemele nu au fost mari. Mai degraba probleme care se incriu in
sfera celor care descriu normalitatea varstei de 9 ani. El s-a alaturat unui grup de format din trei colegi de clasa.
Acest grup a fost prins incercand sa ceara o taxa de intrare unui alt copil care dorea sa intre in grupul lor
exclusivist. Intr-o alta zi, el si un alt prieten au hartuit un alt copil. Dupa cate s-ar parea comportamentele
inadecavte sunt inofensive dar parintii erau in criza de a fi obositi.
Din perspectiva parintilor, Robert a fost intotdeauna atat de bun si de destept. Mama sa, cu un mare sentiment de
mandrie in voce mi-a spus in fata baiatului, ca el era cel mai destept din clasa. Atat ea cat si tatal sau erau atat de
suparati deoarece problemele cu noii prieteni l-au influentat, facandu-l sa fie mai putin motivat sa-ti termine
temele si sa munceasca din rasputeri ( sa-si dea toata osteneala). Daca notele continua sa scada lui Robert ii va
fi foarte greu sa faca fata intrand la scoala competitiva pe care ei au selectat-o pentru el din clasa a VIII-a. A fost
mai mult decat evident pentru mine sa realizez intensitatea temerilor mamei.
14
Raver, C., ( 2004)Placing emotional self-regulation in sociocultural and sociometric context. Child Development, 75(2),
346-353.
DRAFT
Robert initial a stat drept pe scaun, ascultand cu atentie discursul mamei. El a impartasit pentru cateva momente
punctual sau de vedere, dar eclipsat (pus in umbra) cu rapiditate de inflacararea mamei sale. Cand ea a spus
despre el ca este cel mai destept din clasa, umerii baiatului s-au aplecat(au cazut) putin. Cand mama se plangea
ca el nu incearca sa munceasca mai mult, tot corpul si fiinta lui s-au prabusit pe scaun.
Cum te simti acum cand itit asculti mama?
Nu stiu, am mai auzit asta inainte!
Modul in care arati spune ca pari descurajat! Cum te simti in interior?
Trist - a spus el incet.
Ce te face sa te simti trist?
Simt ca valoarea mea a scazut (aprecierea mea s-a redus)
In acest moment mama a inceput sa planga si l-a apucat pe copil de mana. A fost primul moment din zi in care
mama era tacuta, iar frica pentru viitorul copilului a fost inlocuita de dragostea pentru el in acel moment.
Cand copiii aud afirmatii de genul celor prezentate anterior, ei le intepreteaza in diferite moduri. Dar cred ca cel
mai obisnuit mod este de a le vedea ca pe o presiune. Presiunea de a nu face greseli. Presiunea de a fi intr-un
anume fel si de a trai conform asteptarilor proiectate de parintii bine intentionati.
Aceste presiuni motiveaza unii copii sa depuna un efort foarte mare, sa se ia la intrecere cu altii(sa intre in
competitie). Ei isi doresc foarte mult aprobarea parintilor. Dar cand copiii ajung la varsta scolara mijlocie,
multumirea parintilor devine mai putin importanta decat ceea ce gandesc prietenii, iar aceasta prima motivatie a
copilului nu mai are forta.
Altii continua sa depuna eforturi mari pentru a fi cei mai buni, tinzand sa se puna ei insisi la inercare(sa-si
testeze limitele) si sa satisfaca asteptarile inalte ale celor din jur. Aceasta asteptari devin mai tarziu proprii
indicatori de evaluare. Am lucrat cu mii de adolescenti si adulti nefericiti care au facut acest lucrusi care au
devenit oameni de success: titluri, locuri de munca bune. Pozitie sociala, venituri mari. Dar, in ciuda acestor
lucruri ei se simteau mizerabil. Ei nu mai putea sa se opreasca, nu mai puteau sa puna capat gandului interior
care in permenenta le spunea: niciodata nu este suficient: trebuie sa faci mai mult, trebuie sa iti gasesti o noua
provocare. In mod constant ei se simteau agitati si goi. Cunosc acest sentiment pe propria mea piele.
Robert era suparat deoarece el simtea ca si-a dezamagit parintii. In plus el simtea cum ca eu nu voi fi iubit decat
daca am performante, daca voi fi cel mai bun. In realitate el doar trecea prin cateva momente dificile specifice
intervalului de dezvoltare la care se afla. El mereu a fost un copil sedentar, preferand sa-si petreaca timpul citind
sau stand la calculator decat sa se joace afara cu prietenii. Din punct de vedere intelectual era cu mult peste
varsta lui dar abilitatile sociale erau insuficient dezvoltate. Baiatul a muncit din greu la scoala timp de 4 ani.
Aceasta abatere recenta a fost rezultatul incursiunilor lui in lumea politicilor care guverneaza terenul de joaca
de la scoala. El a invatat despre ce inseamna sa-si faci prieteni, sa fii prienetul cuiva, sa stabilesti relatii. Informatii
foarte importante pentru un copil de 9 ani care la momentul actual sunt mult mai importante decat studiul.
Invatand sa se detaseze de cererea de a fi cel mai sclipitor, baiatul a incercat sa stabileasca un echilibru intre
activitatea scolara (invatat) si prieteni.(aceasta situatie nu este nimic deosebita de lupta dumneavostra ca adulti
de a stabili un echilibru intre serviciu, casa si prieteni). Chiar daca a facut cateva greseli, acestea sunt la fel ca
cele pe care toti le facem in procesul de invatare.
I-am sugerat mamei lui Robert sa elimine cuvintele si frazele cum ar fi cel mai bun, cel mai sclipitor, nu ne pasa
de notele tale atat timp cat tu te straduiesti si inveti 24 de h/zi, 7 zile pe saptamana, 52 de saptamani, 1 an. Lui
Robert ca celor mai multi dintre copiii destepti, ii place sa invete, ii place sa intalneasca lucruri care sa-l provoace.
Dupa ce a reusit sa stapaneasca provocarea sa poata spune cu mandrie eu am facut-o! Robert are nevoie sa
se uite la parintii lui si sa vada ca sunt mandri de el si il iubesc neconditionat. Sa stie ca este iubit pentru ceea ce
este si nu pentru ceea face. Singura valoare de care baiatul are nevoie este propriul inteles intern pe care il da la
cine este el.Este vorba despre sensul propriu al desavarsirii personale.
5) Furtul
Multe familii trec prin faza cand banii/diverse obiecte dispar din casa.
Cand devine furtul o problema?
DRAFT
Cei mai multi copii se opresc din furat cand sunt prisi. Astfel problema se rezolva de la sine si nu va dezvolta
probleme serioase. Furtul este o potentiala problema serioasasa in special cand se intampla in afara casei si este
nevoie sa fie gestionata cu toata grija.
Copii trebuie sa invete ca este gresit sa iei ceva ce nu-ti apartine.
Care este cauza/ De ce fura copiii?
Sunt mult mai predispusi sa fure cand parintii nu sunt atenti cu banii. De exemplu: lasa monezi peste tot in casa,
in locuri la care copiii pot ajunge foarte usor.
Datorita influentei prietenilor, celorlalti copii
pot sa o faca sub presiunea unor copii mai mari care au furat de la parintii lor
pentru a obtine atentia celorlalti copiifura bomboane pentru a le imparti cu ceilalti
Cum gestionam problema?
Traducerea
Furtul este de cele mai multe ori o problema a copiilor care nu sunt supravegheati o perioada mare de timp.
Parintii trebuie intotdeauna sa stie unde este copilul lor, ce face si cu cine este.
Persistenta furtului poate fi semnul unei serioase probleme in familie. Unii copii provin din familii unde unul sau
ambii parinti au probleme cu alcoolul sau drogurile, au probleme cu legea sau se comporta violent in casa. Mediul
negativ existent in casa contribuie la comportamentul copilului de a fura.
Copilul care fura mult, prezinta riscul de a deveni delicvent mai tarziu. Majoritatea criminalilor isi incep viata de
criminal inainte de varsta adolescentei. Copilul care fura repatat are si alte probleme cum ar fi: dificultati scolare,
comportament agresiv, nesupunere, relatioanare slaba si o imagine de sine scazuta.
Cea mai buna perioada sa interveniti pentru rezolva problema furtului este atunci cand apare.
Cand copiii se apuca de furat nu au foarte bine dezvoltate abilitatile si sunt adesea usor de prins. De exemplu,
copilul soseste acasa cu diverse lucruri pe care stii ca nu a avut bani sa le cumpere, spunand ca le-a primit cadou
de la alt copil. Dar daca copilul este un hot de success de cativa ani mai mult ca sigur ca a devenit foarte bun la
asta.
Cheia sa previi producerea furtului este sa reduci posibilitatile ca furtul sa aiba loc,sa supraveghezi cu
atentie activitatile copilului si sa folosesti contracte comportamentale non-furt .
Aici sunt cateva indicatii pentru intocmirea unui contract comportamental pentru furt.
1. Fii atent cu banii
Fii sigur ca stii exact cati bani ai in casa. Tine o evidenta si fa modificarile inainte ca si copilul sa mearga in
pat. Fa munca asta in amanunt in fiecare zi cel putin o luna.
2. Pastreaza-ti banii intr-un loc sigur
Nu lasati banii in bucatarie sau in sufragerie zone care pot reprezenta o tentativa pentru copil.
3. Verifica camera copilului
Verifica camera copilului de 2 ori pe saptamana cand el nu este si cauta bani care nu se justifica sau lucruri
pentru care nu ai dat bani si pe care stii ca nu le-a platit copilul.
4. Fii sigur ca stii unde este copilul tau tot timpul
Micsoreaza perioada de timp cand copilul nu este supravegheat acasa sau in afara casei. Acest aspect este
important daca copilul fura din magazine locale.
5. Incepe un sistem de plata
Dati copilului o suma regulata de bani pe care sa ii poata castiga facand treburi casnice si alte activitati
suplimentare. Aceata ii poate da siguranta ca unele din lucruri pe care el si le doreste le poate cumparate cu
bani pe care el ii castiga su nu este nevoie sa fure.
DRAFT
6. Stabiliti un contract sinceritate si incredere cu copilul dumneavoastra
Acesta trebuie sa fie un contract scris si semnat de parinti si copil. Contractul este o intelegere intre parinte si
copil unde se precizeaza in termini specifici ce se asteapta sa faca copilul, se listeaza recompensele precum si
consecintele care vor urma, daca copilul va incalca intelegerea.
Contractul din exemplul nostru a fost stabilit intre Phillip de 10 ani si parintii lui dupa ce un politist l-a adus acasa
pe Phillip pentru ca a fost prins furand dintr-un magazine local.
Phillip luase mici sume de bani din poseta mamei mai bine de 6 luni. Contractul a fost incheiat pe 4 saptamani. A
existat un singur furt in saptamana a doua apoi nici un alt furt de care parintii sa stie in urmatorii 2 ani.
Implica copilul in alte alte activitati si ajuta-l sa-si dezvolte interese positive si hobby-uri
Schimbarea copiilor care fura se produce cand dezvolta un interes sau un hobby care sa le solicite imaginatia.
Multi copii care fura fac putine alte lucruri in timpul liber, altceva decat uitatul la TV. Alegeti activitati care sa
necesite supravegherea adecvata a adultului. Asta poate fii invatarea unui nou sport, sa invate sa cante la un
instrument musical sau sa participe la jocuri de echipa.
Fii pregatit sa-i interzici copilului sa se joace cu un copil care poate avea o influenta negativa asupra lui. Daca
copilul tau petrece timp cu un copil care nu este mult timp supravegheat, care este implicat in furturi , care
fumeaza sau ia droguri interzice-I sever sa mai faca acest lucru. Acest lucru este mai ussor de spus decat de
facut in special daca ei sunt la aceeasi scoala. Un mod de a rezolva aceasta problema este de a-ti ajuta
copilul sa se implice in activitati organizate la care nici unul din acesti copii nu participa. Daca acest lucru nu
este posibil , incurajeaza-ti copilul sa aduca copii acasa sa se joace, acasa unde poti sa vezi ce se intampla si
ii poti supraveghea.
Stabiliti reguli ferme in legatura cu timpul cand copilul trebuie sa vina acasa de la scoala si
perioada de timp pe care poate sa o petreaca in afara casei
Acest aspect este important pentru copii care au creat probleme dupa orele de scoala. Scolarii mici nu pot fi
lasati nesupravegheati dupa scoala. Daca este nevoie gasiti un after-school. Nu lasati aceasta
responsabilitate unui copil mai mare cu atat mai mult cu cat copilul mai mare nu se intelege bine cu cel mai
mic.
daca aflati ca a furat din nou copilul tau, actioneaza de la primele suspiciuni
Daca descoperi bani sau ca alte lucruri dipar si tu suspectezi puternic ca copilul tau este implicat
pregatestete sa actionezi conform suspiciunilor decat sa astepti o confirmare.
Acum 2 ore aveam 250 de dolari in geanta si acum sunt doar 100. Suntem singurii acasa si eu nu am fost
langa geanta.
Cere copilului sa returneze banii
Multi dintre copii vor returna banii in acest moment daca acestia se mai afla in posesia lor.
Nu fortati copilul sa recunoasca ca a furat
Multi copii care fura mint in legatura cu acest lucru. Cerandu-i sa recunoasca de cele mai multe ori ii dati
posibilitatea sa minta ca sa acopere faptul ca a furat.
DRAFT
Daca copilul recunoste ca a furat si returneaza banii, impune ferm consecinta din contract. Nu citi, negocia sau
tipa. Stabileste problema si consecinta.Brad, acesta este furt. Esti pedepsit pentru 3 zile , ai pierdut 40 de puncte
din contract si ti se interzice sa mergi la film cu Henry acest weekend.
Ignora protestele
Daca copilul protesteaza si isi afirma nevinovatia, ignora si fii atent la pedeapsa.chiar daca poate parea un pic
cam dur , este o problema mai mare sa minta si sa scape cu acest lucru.Eu nu spun ca tu ai facut-o. Nu stiu asta
cu siguranta . Totusi , suspectez cu tarie ca tu ai facut-o si trebuie sa suferi consecintele. Daca ma insel imi pare
rau dar ce am spau ramane.
Creaza oportunitati pentru copilul dumneavoastra prin care sa demonstreze ce este de incredere
Copilul dumneavoastra trebuie sa invete sa reziste tentatiei. Odata ce a incetat sa mai fure lasati-l sa-si
demonstreze sinceritatea./onestitatea. Acest lucru poate fi facut simplu incepand prin a lasa bani in locuri in care
stiti ca copilul dumneavoastra i-ar putea descoperi. Nu spuneti ce intentionati sa faceti copilului. Daca rezista
tentatiei si returneaza banii recompensati-l cu un premiu care sa-i faca placere. Daca banii dispar, confruntati-va
cu problema imediat si hotarat si impuneti pedeapsa din contract. Lasati-l sa mearga la magazine sa cumpere
produse de bacanie cu o lista de cumparaturi. Dati-i mai multi bani decat costa bunurile. Daca copilul aduce restul
corect fara sa mai cheltuiasca in plus multumiti-i ca este responsabil cu banii.
Incepeti un plan de economii
Ajutati copilul sa-si creeze un cont de economii???? si incurajati-l sa depuna o parte din banii de buzunar din
fiecare saptamana. Ideea este sa incurajezi copilul sa invete sa pastreze banii pe care i-a castigat decat sa-i
cheltuiasca impulsiv atunci cand i-a primit. Fiecare copil are dreptul sa cheltuie acesti bani sau sa-i
economiseasca asa cum crede de cuviinta.
Uneori, mult dupa eveniment descoperi ca ceva a fost furat. De exemplu, atunci cand cureti camera copilului poti
sa descoperi obiecte care nu se justifica. Nu stii de unde sunt, de cat timp sunt acolo sau cat au costat. Este bine
sa stabilesti o regula de baza ca si copilul sa nu aduca nimic acasa care nu este al lui , inclusiv lucruri
imprumutate sau de care are grija pentru prietenii lui. Singurele lucruri care ii sunt premise sa le aduca acasa sunt
propriile lucruri pentru care ati platit dumneavoastra sau pe care si le-a cumparat el din propriile economii. Asa
puteti sa presupuneti ca obiectele straine au fost fie furate, fie imprumutate acasa fara permisiune. Regula nu
poate fi inlaturata decat atunci cand nu au mai existat accidente mai bine de 3 luni.
Contract Comportamental
Phillip
1. Sunt de acord cu urmatoarele conditii pe o
perioada de la 4 saptamani la 3 luni
2. O sa ma intorc acasa de la scoala in fiecare
zi la 4.15 p.m.
Recompense
Pentru fiecare zi in care Phillip respecta termenii contractului,el va primi 1$ recompense pentru un nou
skateboard.
Consecinte
DRAFT
Pentru fiecare data cand Phillip incalca regulile 1 sau 2 , va pierde 50 de centi. Daca incalca regula numarul 3 , va
pierde intreaga suma economisita pana atunci si va fi sanctionat pentru o perioada de 4 zile.
Semnaturi
Numele copilului Phillip Hanson
Numele parintilor Jayne Hanson (Mama)
Mark Hanson (Tata)
Contractul incepe pe data de
11/10
Data 10 octombrie
Data 10 octombrie
DRAFT
DISCIPLINAREA ADOLESCENTULUI (12-18 ani)
PARTEA I
Capitolul 1
Despre (pre)adolesceni i (pre)adolescen
Despre provocarea biologic
Despre provocarea psihologic
Ce pot face prinii
Capitolul 2
Despre limite i consecine
Cum stabilim limitele
Cum utilizm consecinele
Capitolul 3
Pe scurt despre micile provocri n relaia adolescent printe.
Cum s le faci fa?
PARTEA II
Program de dezvoltare a abilitilor parentale de disciplinare pozitiv
edina 1 Introducere
edina 2 Cum sprijinim dezvoltarea copilului?
edina 3 Ce sunt comportamentele problematice
Sedinta 4 Monitorizarea comportamentelor problematice
edina 5 Cum identificm cauzele comportamentelor problematice
edina 6 Managementul comportamentelor problematice
edina 7 Dezvoltare de abiliti rezolvarea de probleme
edina 8 Planificarea pentru situatii cu grad ridicat de risc
edina 9 Evaluarea progresului i meninerea schimbrilor I
edina 10 Evaluarea progresului i meninerea schimbrilor II. ncheierea programului
144
DRAFT
PARTEA I
Capitolul 1
Despre (pre)adolesceni i (pre)adolescen
n acest capitol:
Adolescena este vrsta schimbrilor rapide i dramatice. Aceste schimbri se vd n felul n care
adolescenii se comport, i exprim sentimentele i emoiile sau interacioneaz cu membrii familiei.
Este important ca prinii s i adapteze modalitatea n care se relaioneaz cu copilul la nevoile n
schimbare ale acestuia. n msura n care vor ti mai multe despre schimbrile prin care trec
adolescenii, vor putea s-i neleag i s le fac fa mai bine.
La intrarea n adolescen, orice copil se confrunt cu dou mari provocri:
Biologic (este vorba despre schimbrile fizice);
Psiho-social (se schimb felul n care gndete, simte, interacioneaz cu ceilali);
145
DRAFT
Ritmul inegal de cretere nu afecteaz doar aspectul fizic al adolescentului ci i capacitatea sa de efort
fizic.
Inima i plmnii adolescentului i mresc dimensiunile i capacitatea odat cu trunchiul iar acesta
rmne n urma membrelor. Astfel, n timp ce membrele lungi i dau adolescentului un aspect atletic i l
fac s par capabil de efort fizic susinut, n realitate ei nu au energie pe msura aspectului fizic. Ei nu
sunt lenei, ci doar au o mai mare nevoie de odihn dect adulii.
Transformarea fizic nu se refer doar la aspectele vizibile. De pild, crete producia de hormoni
asociat dezvoltrii sexuale. Nivelul de testosteron din organismul puberilor va fi de 15 ori mai mare
dect nainte n timp ce estrogenul din organismul fetelor va atinge un nivel de 8 ori mai mare.
Aceste schimbri hormonale afecteaz diferit dezvoltarea adolescenilor. Glandele de la nivelul
epidermei devin active iar consecinele sunt: piele cu aspect gras, transpiraie abundent, acnee, un
miros specific al corpului.
Schimbrile hormonale asociate dezvoltrii sexuale genereaz modificri la nivelul formei corpului,
dezvoltarea complet a organelor sexuale, apariia prului pubian precum i schimbarea tonului vocii,
n cazul bieilor. Fetele au prima menstr iar bieii experimenteaz prima ejaculare.
Se afirm adeseori ca hormonii sunt de vin pentru schimbrile din comportamentul adolescenilor.
Este adevarat c schimbrile hormonale se resimt la nivelul emoiilor care devin mai intense i
imprevizibile. n realitate ns, transformarea este mult mai complex, iar factorii care influeneaz
comportamentul adolescenilor sunt multiplii.
Caracteristica vrstei
ntre 13 - 18 ani,
adolescentul i
definitiveaz
cunotinele despre
sex, sexualitate,
educaie sexual,
contracepie, boli cu
transmitere sexual
Cteva recomandri
pentru prini:
Se menin comportamentele
de autoexplorare i
autostimulare;
Oferii informaii
despre contracepie i
BTS!
Discutai cu copilul
despre diferene dintre
fete i biei!
Se intensific preocuparea
pentru pstrarea intimitii;
Discutai despre
relaiile de cuplu i
relaiile interpersonale
n general!
sexuale;
Crete preocuparea pentru
aspectul fizic i sex-appeal;
Intervin visele i fanteziile
sexuale;
146
DRAFT
Orice printe ar putea s afirme c gndirea adolescentului su este sofisticat, complex. Gndirea
adolescentului este raionala, logic; sunt critici i pun la ndoial orice; ntrevd noi posibiliti n orice
situaie i nu sunt dispui s accepte lucrurile aa cum sunt sau doar pentru c un adult afirm c nu
pot fi schimbate. Sunt de asemnea interesai de aspectul moral al realitii, motiv pentru care de multe
ori i asum cauze politice i sociale.
Cu toate acestea, n ciuda dezvoltrii ample a structurilor gndirii, adolescenii sunt capabili de
presupuneri i supoziii incorecte.
De pild, adesea fac greeala de a supraestima influena pe care ar putea s o aib asupra mersului
firesc al lucrurilor din jurul lor. n consecin, tind s ia totul personal i s se nvinoveasc inutil atunci
cnd lucrurile nu merg conform planurilor lor.
De asemenea, adolescenii cad adesea n capcana citirii gndurilor. Gesturi i comportamente
inocente din partea celorlali pot fi interpretate ca i critic personal, dat fiind faptul c adolescenii trag
pripit concluzii cnd vine vorba de ceea ce gndesc i simt ceilali.
Mai multe despre felul n care funcioneaz mintea copilului la aceast vrst
Caracteristica
vrstei
ntre 12 18 ani
apare:
gndirea
abstract;
raionamentele
ipoteticodeductive;
testarea
ipotezelor;
multidimensional
itatea;
relativitatea;
Adolescentul
abordeaz sarcinile
sistematic;
Adolescentul apeleaz
la abordri ipoteticodeductive (construiete
ipoteze, deduce mental
diferite rezultate,
gsete soluii variate);
Utilizeaz raionamente
deductive de tipul dacatunci;
ncep s utilizeze i s
gndeasc despre concepte ce
sunt greu de vzut- atins - simit
(credin, ncredere, spirit,
adevr).
Pe de alt parte, un adolescent accept niciodat cu dificultate c cineva din jur, mai ales un printe,
poate s neleag sentimentele noi i intense pe care le experimenteaz.
147
DRAFT
Unii adolescenii au convingerea c sunt invincibili i c nimic ru nu li se poate ntmpla. De aceea, ei
ii asum foarte des riscuri. Dei de cele mai multe ori cunosc consecinele comportamentelor de risc
pe care le fac, vor presupune c nimic ru nu li se poate ntmpla.
Adeseori iau decizii bune. Uneori i surprind prinii prin raionamente corecte i comportamente
mature. Focusul lor este ns mai degrab pe ceea ce se ntmpl imediat, n prezent, dect pe
consecinele pe termen lung ale unei aciuni.
S lum fumatul, de pild: un adolescent este mult mai impresionat de posibilitatea de a prea cool
acum n faa prietenilor, dect de aceea a mbolnvirii de cancer n 20 de ani. Comportamentul lor s-ar
schimba mai degrab sub impactul unor consecine negative imediate i semnifictive pentru ei,
precum nglbenirea dinilor, ten cu aspect obosit i mbtrnit (n cazul fetelor) sau bani insuficieni
pentru CD-ul sau tricoul favorit.
Adolescenii au nevoie de prinii lor pentru a nva corect ce nseamn independena, asumarea
responsabilitii i ncrederea. Chiar i discuiile n contradictoriu ntr-o situaie de familie i nva pe
tineri cum s se exprime, cum s se afirme ntr-un mediu sigur, nainte de a face aceleai lucruri n
prezena altora, n contexte sociale diverse, mai mult sau mai puin securizante.
n consecin, prinii se pot atepta la mai multe discuii n contradictoriu i situaii conflictuale odat ce
copilula pit pragul adolescenei. nvarea tehnicii de a oferi feedback negativ copilului n aceste
contexte ofer printelui un instrument util de gestionare a situaiilor cu potenial conflictual crescut.
Cum se ofer feedback negativ copilului
Pentru situaiile n care nu suntei de acord cu comportamentul copiilor, mesajele voastre ca prini
trebuie s se centreze exclusiv pe comportament i nu pe persoan. Orice etichetare (ex. eti surd? nu
auzi?) atac persoana copilului i l rnete.
Maniera n care adultul i exprim nemulumirea fa de copil va fi preluat de acesta prin imitaie i se
va manifesta n interactiunile cu ceilali copii.
Pentru a transmite un mesaj corect, respectai urmtorii pai:
148
DRAFT
Cu toate acestea, dac copilul ajuns la vrsta adolescenei, resimte puternic consecinele acestor
situaii (este trist sau furios n cea mai mare parte a timpului) sau dac prinii se confrunt cu probleme
grave precum depresie, consum de droguri, violena, chiul sau chiar abandon colar, comportamente
sexuale cu grad de risc/ neadecvate, se recomand ajutorul de specialitate.
Abilitile sociale sunt cele care permit copilului s se integreze n mediul n care triete - grupul de
la coal, grupul de prieteni, familie. A avea abiliti sociale nseamn a fi eficient n interaciunile cu
ceilali astfel nct s atingi scopul stabilit.
Studiile indic faptul c:
- Acei copii care au dezvoltate abilitile sociale se vor adapta mai bine la mediul colar i vor
avea rezultate mai bune.
- Copiii cu abiliti sociale slab dezvoltate (ex. copiii care se comport agresiv fizic sau verbal,
copiii care au dificulti n a se integra ntr-un grup de persoane noi) au o probabilitate mai mare
de a fi respini de ceilali i de a dezvolta probleme de comportament; astfel, copiii care sunt
izolai de grup au un risc crescut pentru abandon colar, delicven juvenil, probleme
emoionale - anxietate, depresie.
Prin urmare, a ti s-i faci prieteni i s interacionezi cu ei n mod adecvat influeneaz sntatea
emoional a persoanei. Lipsa abilitilor sociale i face pe unii copii s fie inta ironiilor din partea altor
colegi deoarece copii mai agresivi observ c acetia nu au modaliti de a se apra. Ei au mai multe
probleme de adaptare la coal i sunt predispui spre delicven juvenil i consum de substane.
n concluzie, dezvoltarea abilitilor sociale reduce factorii de risc asociai cu performanele colare
sczute, asumarea comportamentelor de risc i asigur sntatea emoional a persoanei.
Abilitile sociale de baz sunt:
- iniierea i meninerea unei relaii;
- integrarea ntr-un grup.
Exist cteva principii a cror respectare favorizeaz dezvoltarea abilitilor sociale ale copiilor pe
ntreg parcursul preadolescenei si adolescenei.
Iat-le pe cele mai importante dintre acestea:
149
DRAFT
Principii de dezvoltare a abilitilor sociale
Oferii copilului sprijinul necesar pentru nvarea abilitilor sociale.
Ghidai verbal comportamentul copilului, n anumite situaii sociale i oferii timp
copilului s exerseze pn la achiziionarea abilitii respective.
Copilul are nevoie de ghidarea adultului pentru a nva cum s iniieze o
conversaie, cum s formuleze o cerere, cum s respecte regulile de funcionare n
societate.
ntrii permanent i constant comprtamentele dezirabile ale copilului.
Oferii copilului un model de comportament pe care s-l poat observa i apoi imita.
Pstrai n permanen contact vizual cu copilul atunci cnd discutai cu el cerndu-i
i lui s fac acest lucru.
Ignorai comportamentele problematice ale copiilor care au funcia de a atrage
atenia; acordai atenie comportamentelor pozitive.
Dezvoltarea cognitiv i social a copilului este direct influenat de calitatea
timpului petrecut cu copilul. Oferii-i copilului dvs. zilnic momente n care s se
simt iubit i apreciat.
Abiliti sociale
specifice vrstei
12 - 18/19 ani
Iniiaz i menine
o conversaie;
150
DRAFT
de iniiere i meninere a
unei relaii se confrunta cu
sentimente de singuratate
i izolare;
Adolescentul se compar
mereu cu ceilali i evit s
par diferit de cei din grupul
su de prieteni, pentru a nu fi
considerat ciudat sau
nepopular de ctre prietenii
si;
Ascult activ;
mparte obiecte
i mprtete
experiene cu
prietenii;
Rezolv
conflicte n mod
eficient;
151
DRAFT
Dac a avut un conflict ntre adolescent i o
alt persoan, ncearc sa nelegi modul n
care s-a simit, a gndit, s-a comportat copilul
n acea situaie. n acest sens se recomand
s foloseti ntrebri deschise care faciliteaz
comunicarea.
Ex. Ai putea s-mi spui mai multe despre asta?
Respect
regulile aferente
unei situaii;
Are un comportament
adecvat n absena adultului;
Emoia este o trire a unei persoane fa de un eveniment important pentru aceasta i apare ca urmare
a modului n care este interpretat acel eveniment.
Abilitile emoionale nseamn a nelege, a exprima i a regla emoiile.
Dezvoltarea abilitilor emoionale ale copiilor este important din urmtoarele motive:
- ajut la formarea i meninerea relaiilor cu ceilali.
- ajut copiii s se adapteze la coal.
- previne apariia problemelor emoionale i de comportament.
Exist cteva principii a cror respectare favorizeaz dezvoltarea abilitilor emotionale ale copiilor pe
ntreg parcursul preadolescenei i adolescenei.
Iat-le pe cele mai importante dintre acestea:
152
DRAFT
Principii de dezvoltare a abilitilor emoionale
Utilizai mesajele formulate la persoana I, pentru exprimarea propriilor preri,
emoii, dorine (ex.:n loc de m-ai suprat putei spune m supra faptul c nu
mi rspunzi atunci cnd te strig).
Oferii copilului posibilitatea de a alege ntre dou sau mai multe alternative;
aceasta este o foarte bun metod de a-l nva pe copil s ia singur decizii.
Oferii copiilor contexte n care s ia singuri decizii.
Rezolvai probleme mpreun cu copilul, fii atent la ceea ce simte i gandete
copilul, la reaciile dvs. emoionale; notai mpreun cu copilul alternative de
soluionare.
Aplicai cu consecven regulile i consecinele unui comportament.
ncurajai copilul s analizeze critic o situaie i s anticipeze consecinele propriilor
sale comportamente.
Ignorai aspectele minore pentru nlturarea conflictelor.
Informai-v i amintii-v de propria adolescen.
Vorbii deschis cu adolescentul i evitai sfaturile, cicleala, critica i morala.
ntrii permanent comportamentele dezirabile ale adolescentului; el are nevoie si dezvolte ncrederea n sine i n propriile competene i abiliti.
Oscileaza ntre
diferite stri
emoionale
Descrie comportamentele
asociate unei emoii (ce fac
sau ce transformri au loc
n corpul lor atunci cnd
triesc o anumit emoie);
Trece cu uurin de la
bucurie la tristee i invers;
Sunt n cutarea
unei identiti
153
DRAFT
personale
perioade de confuzie;
Cred c au
sentimente unice,
speciale, ce nu
pot fi nelese de
niciun adult
nelege emoiile
unei alte
persoane
Are capacitatea de a se
pune n locul altora
(manifest empatie);
Au capacitatea
de analizare a
propriului
comportament
Au capacitatea
de analizare a
modului n care
gndesc
Folosete diverse
strategii de
reglare
emoional
Poate s priveasca o
situaie suprtoare dintrun alt punct de vedere;
Se gndete la lucrurile
care trebuiesc fcute pentru
a rezolva problema;
- Rezolvarea de
probleme sau luarea
deciziilor;
- Explorarea
alternativelor;
- Strategii emotionale
de evitare;
- Solicitarea ajutorului
focalizat pe emotii
sau pe rezolvarea de
probleme;
-Distantarea de sursa
se stres (strategie
mentala prin care
copilul identifica
argumentele
rationale care il vor
Evita de se gndeasc la
situaie, o ignore;
ncearca sa rezolve
problema vorbnd cu altii;
Reformuleaza situaia
suparatoare n termeni
favorabili (ex. vulpea i
strugurii);
Se angajeaza n activitati
dometice (curatenie,
aspirat), se implica n
activitati fizice (alergat,
plimbat cu bicicleta etc.)
sau care ii fac placere
Not:
154
DRAFT
face sa se distanteze
emotional de
situaie);
(asculta muzica, se
ntalneste cu prietenii etc.);
Foloseste
strategii cognitive
- Rationalizarea
Neutralizaza emotia
negativ prin evaluarea
cognitiva a situaiei dintr-o
alta perspectiva (aduce
argumente logice pentru
neutralizarea emotiei);
- Minimizarea
- Centrarea pe
consecinte
Poate sa anticipeze ce se
va ntampla dac va
reactiona/ se va comporta
ntr-un anume fel;
Not:
Se distanteaza de prini i
devine tot mai interesat de
grupul de prieteni;
Exprima
sentimente de
tristete legat de
pierderea
pihologica a
prinilor
Exprima
sentimente de
teama i atractie
fata de sexul opus
Ascunde adeseori
afectiunea fata de un alt
baiat/ fata;
155
DRAFT
Sentimentul de
singuratate poate
deveni frecvent i
acut
Nota:
faca sex;
discuta cu adolescenii despre dragoste,
prietenie, relatii;
explica-i care sunt consecinte nceperii
activitii sexuale de la vrste fragede;
ncurajeaza-l sa puna ntrebari;
De evitat:
- Critica : tu eti singurul vnovat, este
numai vna ta!
- Etichetarea: eti un nesimtit...;
- Oferirea de sfaturi: dac as fi n locul tau
as face asta..., cred ca ar trebui sa
faci....;
- A da ordine: fa-ti temele imediat!,
apuca-te de curatenie!;
- Amenntarile: dac nu faci cum spun eu,
atunci ...;
- Moralizarea: ar trebui sa... trebuie sa iti
ceri scuze; cum ai putut sa faci un
asemenea lucru!;
- Sarcasmul, ridiculizarea i preiunile,
pentru ca sunt o forma de nerespectare a
drepturilor personale;
- Mesajele responsabilitii comunicte pe
un ton nervos pentru ca devin mesaje
negative;
156
DRAFT
copilul;
Ex.: n loc de uite ce am patit din cauza ta,
folosim: m-a deranjat foarte tare ca ;
Ctre fnalul
perioadei de vrsta,
manifesta o mai
mare stabilitate
emotionala i
conturarea unei
identitati
Cu prima ocazie cnd eti n conflict cu copilul tau, ntreaba-te: De fapt, despre ce
este vorba acum? Cearta asta chiar are legatura cu tema de casa sau cu nevoia de
ndependenta a adolescentului i cu dorinta lui de a a vea mai mult control asupra
programului sau? ncearca sa te pui putin n situaia lui/ei i vei constata ca nu te vei mai
imti contestat/ atact ca printe i vei putea sa reactionezi adecvat i sa gaseti solutii
pentru situaii care apar nevitabil.
Dac ceea ce faci acum nu functioneaza, gaseste alte modalitati de a face fata
problemelor i conflictelor. Informatiile pe care le vei gasi n acest manual ar putea sa iti
foloseasca i sa iti ofere noi alternative de abordare a relatiei cu adolescentul/a tau/ta.
157
DRAFT
Capitolul 2
Despre limite i consecine
n acest capitol:
Stabilirea limitelor i utilizarea consecintelor sunt doua strategii pe care prini le pot folosi pentru a
influenta comportamentul copiilor. Adolescenii caroara prinii le-au fixat limite de comportament i sau confruntat cu consecinte ce au decurs din asumarea anumitor comportamente, i dezvolta abiliti
de autocontrol i au raionamente solide.
158
DRAFT
Ar fi util sa scrieti regulile i sa le afisati ntr-un loc accesibil fiecarui membru al familei (de ex. usa
frigiderului).
Regulile casei sunt utile din doua puncte de vedere.
n primul rand, ele exprima asteptarile pe care le ai n ceea ce priveste anumite comportamente
specifice ale copilului tau.
De pilda, dac fiica ta adolescenta obisnuieste sa ntarzie mult dupa programul de scoala poti
sa emiti o regula conform careia Fiecare dintre copii va veni zilnic direct acasa dupa orele de
scoala!.
Regulile casei sunt utile de asemenea pentru ca il nvata pe copil comportamente adecvate.
De pilda, dac vrei sa-ti nveti copilul sa fie respectuos n relatie cu ceilali, regulile pot preciza
comportamente de felul: Batem la usa nainte de a intra n camera; Cerem permiunea
nainte de a ne ridica de la masa; vorbim politicos atunci cnd ne adresam celorlalti;
Veti gasi mai jos cteva recomandri astfel nct regula sa fie eficienta.
Stabiliti un numar limitat de reguli (5-7 reguli)
Prea multe reguli nseamna control sporit asupra vietii copilului tau adolescent. Regulile eficiente
reglementeaza doar acele situaii cu grad de risc pentru sanatatea i siguranta copilului i familiei tale
sau acelea n care sentimentele i drepturile altor persoane ar putea fi grav afectate.
Pentru restul situaiilor, deciziile pot fi luate de adolescenti. Este important ca adolescentului sa i se
ofere oportunitatea de a reui n abordarea diverselor provocari cu care se confrunta. Sprijniti-i atunci
cnd ncearca sa aiba un comportament responsabil, matur i ndependent.
Implicati copilul!
Toti copiii se bazeaza pe prinii lor pentru stabilirea limitelor i a regulilor, nsa adolescenii cu
precadere vor dori sa aiba un cuvant de spus n formularea lor. Este important sa ascultati i punctul de
vedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar i la stabilirea consecintelor ce decurg din
nerespectarea unei reguli.
E posibil ca uneori sa nu resuiti sa ajungeti la un acord total asupra regulilor, ceea ce nu nseamna ca
acestea nu vor fi stabilite.
Ca printe, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela comportamentul copilului tau. Atunci cnd
nu ajungeti la un acord, ii poti spune copilului, ca dei nu este cea mai corecta sau mai buna dintre
reguli, este singura la care te poti gandi n momentul acela.
Stabiliti reguli corecte i clare
O regula este corecta cnd reglementeaza n egala masura comportamentul fiecarui membru al
familiei.
De pilda, regula ntotdeauna bati la usa nante de a intra n camera prinilor este nedreapta
deoarece se aplica doar copiilor. Regula corecta ar fi formulata astfel: Ciocanim la usa nante
de a intra n camera oricaruia dintre membrii familiei noastre.
n acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul tau adolescent, ci sunt regulile casei. Comportamentul
tau ca printe va fi corect atunci cnd chiar tu vei fi primul care respecta regula.
Atunci cnd regulile sunt specifice i usor de nteles, cresc i sansele de a fi respectate.
Regula Andrei nu va veni acasa tarziu nu ajuta prea mult deoarece nu precizeaza cnd
anume ar trebui sa vne Andrei acasa; ba mai mult, tarziu poate sa nsemne multe lucruri.
Pe de alta parte, regula Andrei trebuie sa fie acasa nante de miezul noptii n zilele de vneri i
sambata este clara, nu genereaza confuzie i nu lasa loc de discutii.
Regula de mai sus este clara pentru ca ii spune copilul ce sa faca, nu ce sa nu faca. Ori de cte ori
formulati o regula noua, ntrebati-va: Ce vreu sa se schimbe n comportamentul copilului meu? Ce ar
trebui sa faca altfel/ mai bine?. Este bine ca regula sa fie scurta, formulta n cuvinte imple, pentru a fi
usor de retnut.
Despre modificarea regulilor
159
DRAFT
Regulile casei se schimba de-a lungul timpului, pe masura ce copiii cresc i devin mai responsabili.
Atunci cnd o regula este automat respectata de toti membrii familiei, ea trebuie elimnata de pe lista cu
reguli scrise n afisate n casa. Aceasta nu nseamna ca nu mai este valabila, ci doar ca nu mai este
necesara afisarea ei.
Regulile se schimba de asemenea n functie de situaiile noi care apar.
De pilda, vei stabili reguli noi atunci cnd fiica ta va ncepe sa aiba ntalniri cu prieteni de-ai ei
n timpul liber.
Dei regulile se schimba, nevoia de a avea reguli ramane aceeai. Chiar i cnd copiii din familie au
devenit tineri aduli, regulile sunt utile pentru ca astfel ne asiguram ca fiecare membru al familiei
ntelege ca are responsabiliti n casa.
160
DRAFT
copil. Se recomanda consecinte care acopera cteva ore maxim o zi, in functie de comportamentul
problematic.
Consecventa!
Consecventa este foarte importanta. Adultul trebuie sa foloseasca cu consecvanta consecintele pentru
ori de cte ori apare un comportament neadecvat.
Controlul prinilor
Orice consecinta trebui sa fie in controlul parintilor. Este ineficient sa retragi banii de buzunar unui
adolecent care lucreaza si i procura bani din alte surse.
Imediat este mai eficient dect n viitor
Consecinta va fi utilizata imediat dupa aparitia comportamentului problematic. Cu trecerea timpului,
parintii uita sa o foloseasca sau uita motivul pentru care ar trebui sa o foloseasca. De asemenea,
adolescentul nu face legatura intre comportamentul problematic si consecinta si pierde din vedere
motivul pentru care acel comportament ar trebui schimbat.
Jutificati folosirea consecintei!
Ori de cte ori se foloseste consecinta, se ofera si o explictie scurta. De asemenea, dac folosirea
consecintei decurge din incalcarea unei regului, acea regula va fi verbalizata explicit.
Exemplu: Andreea regula spune ca ne adresam unul altuia pe un ton politicos. Pentru ca ai ridict
tonul in discutia noastra, nu le vei suna diseara pe prietenele tale.
Odata stabilita, consecinta nu se negociaza!
Se recomanda ignorarea tuturor incercarilor adolescentului de a-i face pe parinti sa se razgndeasc
cu privire la utilizarea consecintei. Nu discutati corectitudinea consecintei; odata ce ati decis utilizarea
ei, nu se mai negociaza altceva.
161
DRAFT
Capitolul 3
Pe scurt, despre micile provocri n relaia adolescent printe
Cum s le faci fa!
Provocarea
1
Petrecerile
2
Haine, frizuri,
stil vestimentar
162
DRAFT
va fi similar!
Surprindeti fiica i fa-i o programare la stilist!
3
Banii de
buzunar
4
Prietenii
5
Treburile
gospodareti
163
DRAFT
el/ ea!
6
Camera mea
saptamanala
ntr-o
7
ntalnirile
romantice
8
Scoala
Informeaza-ti
fiica
despre
riscurile
ntalnirilor cu baieti mai mari i
necunoscuti (riscul violului)!
Discutati deschis despre sex, sexul n
adolescenta, sexul neprotejat. Asculta cu
atentie ceea ce are de spus copilul tau!
Dac copilul se imte pregatit pentru
ntalniri romantice, lasa-l dar fii atent i
decshis la orice discutie!
nvita-l pe partenerul/a fiicei/ fiului tau
acasa la voi i nclude-l n activitatile de
familie!
Asigura-te ca fiica/ fiul tau se imt iubiti i
valorizati n familie. Asfel scade riscul de
a cauta iubire i acceptare n contexte
nepotrivite.
Scoala nu este pentru toata lumea; unii
adolescenti se gndesc mai degraba la o
meserie, care le-ar oferi ndependenta,
dect la contnuarea studiilor. Fii pregatit
sa accepti aceasta alternativa!
Ofera-ti sprijinul pentru teme din cnd n
cnd. Nu nterveni ntre copil i profesorii
sai dect atunci cnd apar probleme.
Nu reactiona exagerat la prima nota
proasta! Asteapta sa vezi ce face copilul
pentru a-i imbunatati situaia. Fii
disponibil i suportiv, fara a prelua
controlul!
164
DRAFT
exemplu, aerobic pentru mama fiica, tenis de
camp pentru tata-fiu/ fiica).
9
Telefonul mobil,
computerul,
I pod-ul, MP3
player-ul ...
toate de ultima
generatie
Nu uita!
Mall-urile i concertele sunt la fel de
importante pentru socializarea copilului
tau, precum erau ceaiurile dansante
pentru tine.
Profit de acest context i roaga-l pe copil
s i explice de ce generaia lui este
interesat de aceste forme de distracie
165
DRAFT
interzis va fi cu att mai atractic pentru copil.
166
DRAFT
PARTEA II
PROGRAM DE DEZVOLTARE A
ABILITILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIV
edina 1
INTRODUCERE
edina 2
CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
edina 3
CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
Sedinta 4
MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
edina 5
CUM IDENTIFICM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
edina 6
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
edina 7
DEZVOLTARE DE ABILITI REZOLVAREA DE PROBLEME
edina 8
PLANIFICAREA PENTRU SITUATII CU GRAD RIDICAT DE RISC
edina 9
EVALUAREA PROGRESULUI SI MENTINEREA SCHIMBARILOR I
edina 10
EVALUAREA PROGRESULUI SI MENTINEREA SCHIMBARILOR II. INCHEIEREA
PROGRAMULUI
167
DRAFT
EDINA 1
INTRODUCERE
Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:
ce nseamn s fii un printe responsabil i competent;
ce obiective pentru schimbare ar putea s i asume;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti ce nseamn i ce implic disciplinarea pozitiv;
- vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor i al copilului deopotriv;
Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe aduli n asumarea rolului de printe. Este nevoie de
angajamentul, cooperarea, timpul, participarea i implicarea prinilor pentru ca obiectivele pe care i le
vor stabili chiar n aceast prim sesiune s poat fi atinse. Vor nva abiliti noi, i vor dezvolta
competenele, i vor modifica comportamentele i convingerile.
Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare printe l face cu sine, n vederea motivrii pentru
implicarea i parcurgerea pn la final a programului.
Angajament
Semntura : ..
Data : .
Martor : ..
Exerciiu:
Ce i doreti s obii ca urmare a implicrii n acest program?
168
DRAFT
Gndete-te la motivele pentru care participi la acest program i la ateptrile
tale legate de ceea ce vei obine din aceast experien. Noteaz cteva din
gndurile pe care le ai acum:
IV.
169
DRAFT
Ateptri realiste ale prinilor legat de evoluia copilului;
Ateptrile prinilor n ceea ce i privete pe copii depind de convingerile prinilor despre ce
este normal n aceast etap de vrst. Evoluia fiecrui copil este ns unic i se realizeaz
n ritmuri diferite. Ei trebuie s fie pregtii ca nivel de dezvoltare, nainte de a putea nva
abiliti noi.
Problemele apar atunci cnd prinii ateapt prea mult, prea repede; sau se ateapt s aib
un copil perfect.
Portretul adolescentului ideal
Este responsabil/;
Dispus tot timpul s dea o mn de
ajutor;
i place s stea de vorb cu prinii
si i este foarte dornic s le
mprteasc tot ce i se ntampl;
Se hrnete sntos;
Nu se uit la televizor;
Face sport;
Are burs pentru performana colar;
Muncete n fiecare vacan de var;
i ctig singur/a banii de buzunar,
din care face i economii pentru
studiile universitare sau pentru prima
main;
i respect prinii, fraii, profesorii i
vecinii;
Dezordonat;
Egoist/;
Ascult muzica prea tare;
Sfideaz autoritatea;
Prefer grupul de prieteni n locul
familiei;
Are pereii acoperii de postere;
Puine lucruri sunt mai importante
pentru ei/ ele dect o main de
ultim generaie sau o pereche de
jeans de firm;
Vrea un stil de via independent
Se mbrac la fel ca cei din generaia
lui;
Fumeaz i consum alcool;
170
DRAFT
Care dintre aspectele de mai sus i se par uor de realizat? De ce?
.
.
.
..
Care i se par dificile? De ce?
.
.
.
.
Ce alte lucruri i se par importante pentru a-i ajuta copilul s creasc sntos ?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
V.
Fiecare printe decide care sunt acele abiliti i comportamente pe care ar dori s le vad la copilul
su. Atunci cnd ne propunem s l nvm pe copil o abilitate nou, este necesar s inem cont de
faptul c copilul trebuie s fie pregtit ca etap de dezvoltare, s i nsueasc noul comportament.
Exerciiu
Ce abiliti vreau s dezvolt la copilul meu?
Gsii mai jos o list cu abilitile a cror dezvoltare putei s o sprijinii.
171
DRAFT
Cum s comunice i s se neleag cu cei din jur
S-i exprime opiniile i nevoile adecvat;
S cear ajutor atunci cnd are nevoie;
S fie compliant cu regulile adulilor;
S se neleag bine cu copiii de vrsta lui;
S fie contient de emoiile celor din jur;
S fie contient de felul n care aciunile lui i afecteaz pe ceilali;
S-i gestioneze emoiile
S-i exprime emoiile ntr-o manier care s nu-i rneasc pe cei din jur;
S-i gestioneze impulsurile i emoiile negative;
S gndeasc pozitiv despre sine i ceilali;
S accepte regulile i limitele;
Cum s fie independent
S fac lucruri pe cont propriu;
S fie responsabil pentru propriile aciuni;
S finalizeze activitile chiar i cnd nu este un adult prezent;
Cum s rezolve probleme
S arate interes i curiozitate pentru activitile zilnice;
S pun ntrebri i s exprime puncte de vedere;
S se gndeasc la soluii alternative;
S negocieze;
S ia decizii i s rezolve probleme pe cont propriu;
Exerciiu
Cum stabilesc obiective pentru schimbri n comportament
Sugestii/ recomandri pentru trainer:
Rugai-i pe prini:
- s aib n vedere comportamentele prezente ale copilului;
- s aleag comportamente crora ar vrea s le creasc frecvena;
- s aleag comportamente crora ar vrea s le scad frecvena;
- s se gndeasc la schimbri necesare n propriul comportament;
- ce i-ar dori s fac mai des (ex. s-i pstreze calmul, s formuleze reguli clare, afirmative
etc.);
- ce i-ar dori s faca mai rar (ex. s foloseasca ameninrile, s ridice tonul etc.);
172
DRAFT
173
DRAFT
EDINA 2
CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:
Cum se dezvolt o relaie pozitiv cu copilul;
Cum se ncurajeaz comportamentele dezirabile;
Cum pot facilitata nvarea de noi comportamente i abiliti;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor folosi strategii de dezvoltare a unei relaii pozitive cu copilul (ex. timp de calitate petrecut
mpreun, comunicarea, exprimarea afeciunii);
- vor folosi strategii de ncurajare a comportamentelor dezirabile (ex. recompensele);
- vor ti cum s i nvee pe copii noi abiliti i comportamente (ex. modelarea);
- vor alege o strategie pentru a o exersa i monitoriza timp de 7 zile;
- vor elabora un tabel al comportamentelor, cu recompensele adecvate pentru copil;
nainte de a nva cum s abordm comportamentele problematice ale copilului, este important sa
nvm ca prini sa sprijinim i s facilitm dezvoltarea copilului i s stimulm achiziia
comportamentelor dezirabile. Multe dintre problemele comportamentale frecvente se rezolv atunci
cnd copiii sunt ajutai s nvee alte strategii de a face fa situaiilor dificile cu care se confrunt.
Sugestii pentru trainer:
- roag-i pe prini s se gndeasc la metodele pe care le folosesc n prezent n relaia cu copiii lor;
- amintete-le c orice metod are limite, c nicio metod nu va oferi soluii pentru orice situaie
problematic i nu va funciona izolat sau aplicata inconsecvent;
- informeaz-i c metodele i strategiile sunt concepute pentru a fi utilizate mai degrab atunci cnd
copilul are comportamente dezirabile, dect n situaii n care nu coopereaz i are un
comportament problematic;
I.
Fiecare printe i dorete o relaie bun cu copilul lui. Copiii nva cel mai bine abiliti i
comportamente noi ntr-un mediu familial cald, predictibil i securizant.
Mai jos sunt prezentate cteva recomandri care i vor ajuta pe prini s dezvolte o relaie pozitiv cu
copilul.
Petrecei timp mpreuna!
A petrece frecvent mici perioade de timp cu copilul este mult mai benefic dect a petrece mai rar, o
perioad mai ndelungat. Uneori i cteva minute petrecute mpreun schimb calitativ relaia printe
copil, cu condiia ca aceasta s se ntmple de mai multe ori de-a lungul zilei. Atunci cnd copilul te
abordeaz, i pune o ntrebare sau ncearc s te implice n activitatea pe care o desfoar, fii
disponibil! Acel timp este foarte special pentru copil. Este de dorit s ntrerupi activitatea n care erai
implicat i s acorzi toat atenia copilului. Dac eti foarte ocupat sau ceea ce fceai este extrem de
important, planific timp pentru copil, ct mai curnd posibil.
Exerciiu:
Sugestii pentru timp special petrecut mpreun.
174
DRAFT
Timp special poate s nsemne altceva pentru fiecare familie n parte. Notai
cteva idei despre cum ai putea petrece timp special mpreun cu copiii.
Amintii-v c timp special poate fi petrecut zilnic (ex. vedem un film
mpreun, mergem la cumprturi) i nu presupune neaparat excursii n afara
oraului.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Vorbete cu copilul!
Atunci cnd vorbim cu copiii, le dezvoltm abiliti de comunicare, sociale i ii ajutm s aib o imagine
de sine pozitiv datorit faptului c le acordm atenie.
Este important s vorbim cu copilul despre lucrurile care prezint interes pentru el, s le mprtim
ideile care vizeaz ntreaga familie n cadrul edintelor de familie, s i ascultm cu atenie atunci cnd
i exprim opiniile.
Exerciiu:
Subiecte de conversaie.
........................................
..........................................
........................................
..........................................
........................................
...........................................
.........................................
Exprim-i afeciunea!
O alt modalitate prin care le putem arta copiilor c ne pas i c suntem interesai de tot ceea ce i
implic, este s le artm afeciunea prin gesturi fizice (ex. mngieri, mbriri, srutri, atingeri,
gdilat, masaj). Aceste gesturi l fac pe copil s se simt dorit, iubit i ii dezvolt abilitatea de a primi i
drui afeciune.
Exerciiu:
Modaliti de exprimare a afeciunii.
175
DRAFT
Care sunt gesturile fizice de afeciune preferate de tine i copilul tu?
II.
Copiii coopereaza foarte bine atunci cnd sunt ncurajati i primesc atenie pozitiv i cnd sunt
implicai n activiti pe care le consider interesante.
Mai jos sunt prezentate cteva recomandri legate de felul n care ludam i oferim atenie.
Sugestii pentru trainer:
- amintete-le prinilor c ncurajarea comportamentului dezirabil imediat dup manifestare, crete
ansa reapariiei acestuia;
- roag-i s se gndeasc, pe msur ce rezolv exerciiile, la schimbrile pe care considera c ar
putea s le fac, pentru a ncuraja comportamentul dezirabil al copilului.
Cum ludm copilul
Att copiilor ct i adulilor le place s fie ludai. Atunci cnd copilul are un comportament care v
place, ludai-l; uneori e suficient s artai c suntei de acord cu ceea ce face:
Exemplu:
Mi-a plcut cum l-ai ajutat pe fratele tu mai mic mai devreme. Bravo!
Ai ajuns acas la ora pe care o agreasem. Mulumesc!
M bucur ca i-ai ordonat camera, aa cum te rugasem! i mulumesc!
Evitai comentariile care fac trimitere la un comportament problematic, de felul: i mulumesc c nu mai ntrerupt nainte de a termina ce aveam de spus, aa cum faci de obicei.
Se recomand ca lauda sa fie descriptiv i s fac trimitere direct la comportamentul a crui frecven
dorim s o cretem. Autenticitatea i entuziasmul n exprimarea verbal sunt foarte importante.
Exerciiu:
S nvm s ne laudm copiii!
176
DRAFT
Citete lista cu comportamente pe care i-ai dori s le fac copilul mai
frecvent. Noteaz mai jos aceste comportamente iar n dreptul fiecruia scrie o
afirmaie care s exprime o laud pentru a ncuraja repetarea acelui
comportament. Fii ct mai specific i mai descriptiv cu putin!
Comportament
Lauda
..............................
..................................................
..............................
..................................................
..............................
..................................................
..............................
..................................................
F o list cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arta copilului c i
acorzi atenie:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
177
DRAFT
Exerciiu:
Sugestii pentru activiti cu copii.
III.
Vom vorbi un pic despre rolul printelui ca profesor - sau despre modelarea comportamentului copilului
prin exemplul personal pe care printele l poate oferi. Creterea presupune nvarea a numeroase
abiliti complexe (de la splatul pe dini n primii ani de via, la strategii de rezolvare a problemelor, n
adolescen). Fiecare printe trebuie s tie cum s i sprijine copilul n fiecare dintre aceste situaii.
Sugestii pentru trainer:
- amintete-le prinilor ca ncurajarea comportamentului dezirabil imediat dup manifestare, crete
ansa reapariiei acestuia;
- roag-i s se gndeasc, pe msur ce rezolv exerciiile, la schimbrile pe care consider c ar
putea s le fac, pentru a-i ajuta pe copii s nvee noi abiliti i comportamente.
Modelarea comportamentului
Copiii nva imitndu-i pe cei din jur. Pentru a ncuraja nvarea de noi comportamente, ofer-le
copiilor modele. Ofer ajutor atunci cnd este cazul i ncurajeaz-i pe copii s repete singuri
comportamentul nou. Laud-i ori de cte ori reuesc.
178
DRAFT
Nu te atepta ca adolescentul tu s respecte regulile casei atunci cnd nici un alt membru al familiei
nu o face. De exemplu, nu te poi atepta s i fac ordine n camer, atunci cnd camera prinilor
este dezordonat.
Ofer exemplul personal pentru a-i nva copilul cum s se comporte.
Exerciiu
Cum s fiu un exemplu pentru copilul meu.
Din lista cu comportamente pe care i-ai dori s le fac copilul mai frecvent (vezi
edinta 1), alege acele comportamente pe care ai putea s le modelezi oferind
exemplul personal.
Noteaz-le mai jos!
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
179
DRAFT
Fia de monitorizare
Obiectivul specific 1:
......................................................................................................................
......................................................................................................................
Obiectivul specific 2:
......................................................................................................................
......................................................................................................................
Ziua
Obiectivul
specific 1
DA / NU
Obiectivul
specific 2
DA / NU
Comentarii
Luni
Mari
Miercuri
Joi
Vineri
Smbt
Duminic
180
DRAFT
EDINA 3
CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:
Ce este un comportament problematic i cum poate fi corect definit;
Cum influeneaz propriile gnduri i credine felul n care reacionm la comportamentul copilului;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti ce sunt comportamentele problematice;
- vor putea s operaionalizeze o problem de disciplin;
- vor face distincia ntre comportamentul copilului i propriile interpretri legate de situaia
respectiv;
I.
Comportamentele problematice:
- pun copilul n pericol;
- sunt necompliante fa de ateptrile i cerinele rezonabile ale printelui;
- interfereaz cu meninerea relaiilor sociale pozitive.
Fiecare printe poate sa identifice cu uurina probleme de disciplin, precum agresivitate, refuz,
sfidare, ignorare etc. Aceste probleme mpiedic desfurarea optim a activitatilor i relatiilor n cadrul
familiei.
De multe ori, soluionarea acestor probleme este dificil deoarece sub denumirea acestor probleme se
ascund mai multe aspecte care trebuie gestionate.
Prima etap n rezolvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specific, adic
identificarea comportamentelor problem, care se doresc a fi remise sau eliminate.
Acest etap se numete operaionalizarea problemei i presupune identificarea comportamentelor
pe care un copil le face i care sunt inta modificrii. Instrumentele de management comportamental ne
ofer metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne ofer metode de ameliorare a
unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplin, neatenie.
Ca urmare, pentru fiecare situaie problematic trebuie identificate comportamentele care apar i care
ne fac s punem diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci cnd le observm.
181
DRAFT
Exerciiu
Cum operaionalizm problemele de disciplin cu care ne ntlnim.
Situaia problem
Operaionalizarea problemei
Ionu m sfideaz.
....................................................
.......................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
....................................................
II.
De multe ori, gestionm situaiile problematice n functie de reacia noastr la comportamentul copilului.
Aceast reacie nu ia n considerare modul n care va fi afectat comportamentul copilului.
O situaie de disciplinare presupune 2 variabile: printele i copilul.
Singura variabil pe care printele o poate utiliza/controla este propriul su comportament.
Comportamentul printelui decide dac situaia este sau nu controlat. De aceea este important ca
printele s tie ce comportament s aleag ca rspuns la o situaie problematic, astfel nct copilul
s fie influenat n mod pozitiv, eficient.
Cnd apare un comportament problematic, printele rspunde n funcie de modul n care interpreteaz
acel comportament. Ceea ce gndim despre comportamentul problematic influeneaz ceea ce facem
n consecin.
De exemplu, dac consider c adolescentul meu rspunde nentrebat pentru c nu m respect, voi
reaciona altfel dect dac m gndesc c vorbete nentrebat pentru c este nerbdtor s i exprime
opinia n legtur cu subiectul pe care l discutm. Cu alte cuvinte, la acelai comportament problematic
al unui copil pot reaciona diferit n funcie de explicaia pe care o atribui acelui comportament.
Exerciiu
Ce gndim de obicei i cum reacionm la comportamentele problematice ale copiilor.
182
DRAFT
Copilul meu este ru
Cnd gndete astfel, printele:
eticheteaz copilul;
pune pe seama lui orice situaie negativ care
ar putea aprea n familie, la coal, n grupul
de prieteni;
este tentat s foloseasc metode autoritare
de disciplinare;
evit s ncerce noi metode de disciplinare;
nu apreciaz progresele mici ale copilului,
ignor comportamentele adecvate ale
acestuia;
generalizeaza aceast etichet la toate
comportamentele copilului (nimic din ce face
copilul nu este bun).
....................................
....................................
....................................
....................................
.....................................
chiulete;
se nchide n camera lui/ei i nu mai iese de acolo;
refuz s mearg n vacan cu familia;
are toane;
nu ajut la treburile casnice;
nu vrea s petreac timp n familie (de pild s vedei un film mpreun);
nu vrea s-i continue studiile;
183
DRAFT
Mai jos sunt descrise dou atitudini diferite:
Interpretez totul personal deci cred c toate comportamentele copilului meu au
legatur cu eecurile sau succesele mele.
De exemplu: Sunt un printe oribil, Sunt un printe bun, Ce vor crede
ceilali?, Cum a putut s fac aa ceva dup tot ce am fcut pentru el/ea?, cu
siguranta m urte, altfel nu s-ar comporta aa.
Cred c, comportamentele copilului meu au mai degrab legtur cu el nsui/ ea
nsi, dect cu mine.
De exemplu: Acest lucru este important pentru el/ ea, Trebuie s afle singur/
ce nseamn asta, Exploreaz pentru a alege n cunotin de cauz, Am
ncredere c va nva ceea ce trebuie din aceast greeala/ provocare, M
ntreb ce semnificaie are acest lucru pentru el/ ea.
Gndii-v din nou la comportamentul problematic ales anterior. Descriei
comportamentul pe care l-ai adopta dac ai avea prima atitudine; apoi
comportamentul care ar decurge din a doua atitudine.
Comportamentul A
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
Comportamentul B
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
Spune-i copilului tu ce ai nvat n urma acestei aplicaii:
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
184
DRAFT
Exerciiu
Cum putem verifica dac modul cum rspundem la comportamentul problematic al elevului este o
metod de disciplinare eficient sau nu?
Luai un exemplu concret de situaie problematic i notai care a fost rspunsul dvs.
Situaie problematic:
.....................................................................................................................................................................
.......................................................................
Rspuns la situaia problematic:
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
........................
2. Apoi analizai acest rspuns folosind urmtoarele ntrebri:
Cum s-a comportat copilul dup momentul n care am aplicat respectiva metod de
disciplinare?
o mai repet comportamentul problematic?
o se izoleaz, se retrage?
o face alte comportamente problematice?
o m sfideaz?
o face ceea ce i-am cerut?
Cum pot caracteriza relaia pe care o am cu copilul dup momentul n care am aplicat
respectiva metod de disciplinare?
...................................
.............................................................................................................................
185
DRAFT
EDINA 4
MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:
Ce nseamn monitorizarea comportamentului copilului;
Care sunt instrumentele utile pentru monitorizarea comportamentelor;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti cum s in un jurnal comportamental;
- vor ti s fac o fi de frecven a comportamentului;
- vor ti s elaboreze un grafic comportamental;
- vor ncepe s monitorizeze unul sau doua dintre comportamentele copilului;
Monitorizarea comportamentelor, att ale copiilor ct i ale prinilor, este important pentru a putea
evalua progresul ctre obiectivele propuse n etapa anterioar.
Procesul de monitorizare este util pentru c:
- l ajut pe printe s i dea seama n ce msur credinele sale legate de comportamentul copilului
sunt adevrate;
- l ajut pe printe s i monitorizeze propriile reacii la comportamentul copilului;
- ofer informaii privind momentul i motivul apariiei comportamentului;
- permite evaluarea schimbrii comportamentului (se mbuntete, se nrutete, rmne
constant);
- indic atingerea obiectivului;
Vom descrie n continuare cteva instrumente de monitorizare
I.
Jurnalul comportamental
Printele noteaz:
- cnd apare comportamentul problematic;
- unde apare comportamentul problematic;
- ce s-a ntmplat nainte de apariia comportamentului (cauza potenial);
- ce s-a ntmplat dup apariia comportamentului (reacia printelui);
Astfel, vor fi identificate:
- tiparul comportamental;
- frecvena comportamentului;
- contexte cu grad ridicat de risc pentru declanarea comportamentului;
- posibile cauze;
- posibile ntriri (acordate involuntar);
- consecvena n reacia printelui;
Se recomand a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de mai puin de 5 ori pe zi.
186
DRAFT
Jurnalul comportamental
Comportament problematic: .
Ziua: .
Comportamentul problematic
Cnd i unde apare?
Ce s-a ntmplat nainte s apar?
Ce s-a ntmplat dup ?
Comentarii
187
DRAFT
II.
Fia de frecven
Comportamentul copilului este monitorizat prin bifarea fiecei aparitii n decursul aceleiai zile.
Se recomand a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de pn la 15 ori pe zi.
Fia de frecven
Comportamentul problematic: njur
Ziua
10
11
12
13
14
15
Total
J
V
S
D
188
DRAFT
III.
Graficul comportamental
Toate informaiile colectate cu ajutorul instrumentelor anterioare pot fi nregistrate ntr-un grafic pentru a
facilita monitorizarea comportamentului. Se recomand monitorizarea timp de 1-2 sptmni a
comportamentului problematic nainte de a aplica o nou strategie de parenting. Comportamentul va fi
monitorizat i dup aplicarea metodelor noi pentru a evalua progresul copilului. nregistrarea
schimbrilor favorabile n comportament motiveaz prinii pentru utilizarea tehnicilor de disciplinare
pozitiv.
Luna: ........................
Evaluare iniial
Intervenie
12
1
1
1
0
9
x
x
x
7
6
5
x
4
x
3
x
x
1
0
x
1
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
x
1
5
1
6
x
1
7
x
1
8
x
1
9
x
2
0
x
2
1
2
2
x
2
3
x
2
4
x
2
5
x
2
6
x
2
7
ZIUA
0 12 reprezint numrul de apariii ale acomportamentului problematic;
189
x
2
8
x
2
9
x
30
DRAFT
EDINA 5
CUM IDENTIFICM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Parcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla:
Ce funcii ndeplinesc comportamentele pe care le facem zi de zi;
Cum poate fi identificat funcia unui comportament pe care dorim s l schimbm;
Care sunt metodele prin care pot fi identificate cauzele unui comportament;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s identifice funcia comportamentului pe care doresc s l schimbe;
- vor ti cum s analizeze contextele care declaneaz comportamentele problematice ale copilului;
- vor ti s utilizeze instrumente specifice pentru a identifica funcia unui comportament;
I.
190
DRAFT
Funcii ale comportamentelor
Funcii ale comportamentelor
Exemple
Aceste funcii reprezint nevoi pe care toi oamenii le au, precum nevoia de apreciere, de stim i statut, de
valorizare, nevoia de control, de aprobare, de comunicare i alte nevoi emoionale i sociale.
Satisfacerea acestor nevoi asigur funcionarea optim a fiecruia dintre noi. De aceea, funciile pe care
comportamenetele le au nu pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. n schimb, comportamentele care
rspund acestor funcii pot fi evaluate i considerate adecvate/ acceptabile sau neadecvate/ neacceptabile.
Exemplu:
Munca voluntar n comunitate sau vorbitul nentrebat n timpul orei pot servi aceleiai funcii: obinerea ateniei
din partea printelui. Diferena dintre aceste dou comportamente este c primul este un comportament evaluat
ca adecvat/ acceptabil, n timp ce al doilea este considerat ca fiind neadecvat i se dorete modificarea lui.
Ca urmare, identificarea funciei comportamentului care se dorete a fi schimbat (realizarea analizei funcionale)
permite construirea unei strategii de intervenie prin care elevii s nvee s fac comportamente adecvate pentru
a satisface nevoia lor de atenie din partea adulilor i care s nlocuiasc comportamentele neadecvate.
191
DRAFT
II. Cum putem identifica care este funcia comportamentului
pe care dorim s l schimbm?
Analiza funcional a comportamentului este iimilar unui proces de rezolvare de probleme. Aceasta cuprinde mai
multe metode care au ca scop rspunsul la ntrebarea: de ce apare comportamentul problematic, care este
funcia lui. Pe baza rspunsului la aceast ntrebare putem apoi construi strategia de ntervenie pentru
modificarea comportamentului problematic i prevenirea reapariiei lui.
Analiza funcional a comportamentului presupune 2 pai.
Pasul 1: definirea concret a comportamentului int, astfel nct mai muli observatori s poat nregistra acelai
lucru.
Pasul 2: colectarea de date despre comportament, despre factorii care influeneaz apariia lui, funciile sale
posibile.
Aceste date pot fi obinute din observarea direct a comportamentului ntr-unul sau mai multe contexte. Dei
observaia direct poate oferi nformaii foarte valoroase, pot fi omise multe alte nformaii care ofer explicaii
suplimentare asupra funciei comportamentului int. Pentru eficiena analizei funcionale vom prezena n
continuare metodele directe i metodele indirecte recomandate n analiza comportamentului.
IV.
Identificarea consecinelor ne ofer informaii utile pentru a putea descrie funcia comportamentului. Alturi de
acestea, descrierea situaiei sau a contextului n care comportamentul apare ne permite nelegerea corect a
funciei comportamentului i ne ofer sugestii de prevenie i intervenie.
Acelai comportament poate avea funcii diferite n funcie de contextul n care apare sau de aspectele care l
preced (antecedente).
Antecedentele se refer la situaiile, evenimentele, circumstanele n care apare comportamentul.
Antecedentele unui comportament ofer nformaii despre circumstanele n care comportamentul int a fost
ntrit i circumstanele n care respectivul comportament nu a fost ntrit. Aceast nformaie este util n
construirea strategiei de modificare a comportamentului, deoarece antecedentele influeneaz apariia unui
comportament.
192
DRAFT
Asocierea antecedentelor cu anumite consecine (pozitive sau negative) crete sau scade probabilitatea apariiei
unor comportamente.
Antecedente
Comportament
Consecin
Antecedente
Comportament
Consecin
Concluzie:
Antecedentele reprezint stimuli, evenimente, circumstane care preced comportamentul imediat nainte
de apariia lui. Antecedentele indic circumstanele n care apariia comportamentului a fost ntrit, adic
urmat de consecine imediate pozitive. De accea, prezena antecedentelor crete probabilitatea reapariiei
comportamentului, pentru c sunt anticipate consecinele pozitive. n aceste situaii spunem c, comportamentul
este sub controlul stimulilor, adic este mai probabil s apar n anumite circumstane i mai puin probabil s
apar n alte circumstane.
193
DRAFT
Ca urmare, o metod de reducere sau eliminare a unui comportament, precum i de prevenire a apariiei lui este
modificarea antecedentelor. Aceast metod de management comportamental se numete metoda de control a
stimulilor.
Interviul cu copilul este util pentru a identifica cum percepe el situaia i ce anume l-a fcut s reacioneze n
modul n care a fcut-o.
Ce s-a ntmplat (interaciuni sau activiti) chiar nainte s apar comportamentul int?
La ce anume te gndeai chiar nainte s faci comportamentul int?
Cum te simi n timp ce faci comportamentul int?
Cum te simi imediat dup ce faci comportamentul int?
Ce observi c se ntmpl imediat dup ce faci comportamentul int?
n ce fel te ajut s faci acest comportament ?
194
DRAFT
Se recomand ca procesul de colectare a datelor pentru analiza funcional s se realizeze n mai multe contexte
pentru o mai mare validitate a datelor.
Exemplu:
Comportamentul int s fie analizat n diferite contexte: n clas, acas, n curtea colii, pe coridoare etc.;
Comportamentul int s fie analizat n timpul unor activiti diferite: individuale, de grup;
Prinii i ali aduli implicai n creterea i educarea copilului s fie intervievai n legtur cu
comportamentul in.
Copilul: .................................................
Printele: ..............................................
Comportament problematic: ..............................................
Antecedente
Comportament
Data: .............
Ora: ...............
Consecina
195
DRAFT
Vrsta ..
Sex: F/M
Comportamentul elevului:
V rugm descriei pe scurt comportamentul problematic:
.....................................................................................................................................................................................
.......................................................
Indicaii:
Avnd n minte un episod tipic al comportamentului problematic, alegei frecvena pentru care fiecare dintre
afirmaiile de mai jos este adevarat. Analiza situaiilor celor mai frecvente este o informaie util pentru a putea
identifica funcia comportamentului problematic.
2
3
.
4
.
5
.
6
.
7
.
90%
75%
50%
25%
2
ntotdeauna
ITEMI
10%
Niciodata
Nr. Crt.
PROCENT
196
DRAFT
problematic, i acordai atenie personal?
Copilul nceteaz s manifeste comportamentul
problematic dac nu i se mai solicit nimic sau
dac i se permite s
renune la activitatea de nvare?
1 Este probabil ca un comportament problematic s
0 apar dup activiti neplanificate la clas sau
.
devieri de la
rutina casei?
3. Fi de interviu pentru analiza funcional a comportamentului i stabilirea prioritilor interveniei
comportamentale
9
.
197
DRAFT
13. Ce alte informaii ar putea s contribuie la construirea unui plan de intervenie eficient? (de exemplu,
n ce contexte nu apare comportamentul)?
.........................................................................................................................................................................
...............................................
14. Cine ar trebui s fie implict n construirea i implementarea unui plan de intervenie?
.........................................................................................................................................................................
...............................................
198
DRAFT
EDINA 6
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Parcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla:
Cum s fac managementul comportamentelor problematice;
Cum s dezvolte o rutin a disciplinrii;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor cunoate reguli pentru managementul comportamentelor problematice;
- vor ti s formuleze prescripii comportamentale clare i precise;
Toti copiii trebuie s nvee s accepte limitele i s i controleze dezamagirea atunci cnd lucrurile nu ies aa
cum i-ar fi dorit. Managementul acestor situaii poate constitui o provocarea real pentru prini, exist ns
numeroase modaliti de disciplinare a copilului i de a-l nva autocontrolul. Astfel de modaliti sunt de pild
utilizarea consecinelor comportamentului problematic imediat i consecvent sau a ntririi.
Unele dintre comportamentele problematice solicit o intervenie imediat deoarece sunt asociate cu riscuri
majore pentru copil. Altele pot fi abordate consecvent, pe termen lung. Sunt comportamente problematice nsoite
de stri emoionale intense la nivelul copilului sau printelui; se recomand gestionarea lor dupa o pauz pentru
reglare emoional.
I.
Vor fi prezentate n aceast edin mai multe strategii de a face management comportamental; e posibil ca pe
unele dintre ele parinii s le fi folosit intuitiv.
Sugestii pentru trainer:
- roag-i pe prini s se gndeasc dac au o strategie de disciplinare bine definit;
- ntreab-i dac cunosc i metode alternative, pentru cazul n care cea pe care o folosesc de obicei nu
funcioneaz;
- roag-i pe prini s se gndeasc la eficiena metodelor de disciplinare utilizate;
- recomand-le s ia n considerare ce anume l nva pe copil metoda folosit (l nva comportamentul
dezirabil, ateptat?);
Orice metod de management comportamental i are propriile limite; nicio metod de disciplinare nu
funcioneaza in orice situaie. Uneori este necesar utilizarea combinat a mai multor metode.
Stabilirea de reguli clare
Copiii au nevoie de reguli pentru a nva ce se ateapt de la ei i cum ar trebui s se comporte. 4-5 reguli de
baz sunt foarte eficiente dac precizeaza ceea ce ar trebui s fac copilul, nu ceea ce nu ar trebui s faca. De
asemenea, este foarte important implicarea copilului n elaborarea i stabilirea acestor reguli.
n cadrul unei edine de familie se decid regulile casei:
- n numr mic (aproximativ 5);
- clare;
- afirmative;
- uor de ntrit;
- corecte (aceleai pentru toi membrii familiei);
Exerciiu
Cum stabilim regulile de baz
199
DRAFT
n spaiul de mai jos, listai aproximativ cinci reguli pe care ai dori s le
implementai n familia dvs.:
1. .........................................................................................................
2. .........................................................................................................
3. .........................................................................................................
4. .........................................................................................................
5. .........................................................................................................
Este important discuia cu copilul ori de cte ori este nclcat o regul de baz. Aceasta implic:
- captarea ateniei copilului;
- verbalizarea situaiei problematice;
- explicarea situaiei de ctre printe, astfel inct copilul s neleag care este comportamentul greit;
- descrierea comportamentului dezirabil sau chiar ncurajarea copilului s se gndeasc la comportamentul
pozitiv n situaia respectiv;
- practicarea comportamentului dezirabil;
Exerciiu
200
DRAFT
Gndii-v la o regul care este nclcat n mod obinuit n cas sau
imaginai-v c copilul a nclcat una din regulile nou-stabilite. Noteaz ce i
vei spune copilului n fiecare etap a discuiei pe care o vei avea, n vederea
nvrii comportamentului corect.
Situaia:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Captarea ateniei copilului:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Verbalizarea situaiei problematice, pe scurt, clar, calm:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Explic-i de ce acea situaie este una problematic:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Roag-l pe copil s sugereze chiar el/ea comportamentul dezirabil:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Laud copilul dup ce a practicat comportamentul dezirabil:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Atunci cnd strategiile anterioare nu funcioneaz, se recomand utilizarea consecinelor logice, ce au ca efect
prevenirea reapariiei comportamentului problematic.
Consecinele logice, spre deosebire de pedepse, nu sunt folosite pentru a amenina sau pentru a intimida copilul.
Ele sunt prezentate copilului ca o alegere, ca o alternativ pentru care ei pot opta dac doresc.
Consecinele logice nu apar n mod natural ca urmare a comportamentului. Ele sunt n mod deliberat alese de
ctre aduli i sunt similare cu ce i s-ar ntmpla unui adult ntr-o situaie similar.
Pentru a nva pe copii responsabilitatea aciunilor lor i importana realizrii comportamentelor i n absena
adultului este necesar ca consecinele s fie logice, adic s respecte regula celor 3R.
- relaionate cu comportamentul nedorit i cu cel dorit ;
- respectuoase ;
- rezonabile.
201
DRAFT
Care este diferena ntre consecinele logice i folosirea tradiional a pedepselor ?
Diferena principal ntre consecinele logice i pedepse este dat de regula celor 3R: relaionate, respectuoase i
rezonabile. Pot exista situaii n care consecinele logice i pedepsele sunt aceleai, dar modul n care printele le
prezint copilului face ca ele s devin pedepse i nu consecine logice (glas ridicat, nsoite de jigniri sau alte
ameninarea cu consecine mai mari n viitor).
Consecine logice
Sunt relaionate cu comportamentul.
Sunt respectoase.
Sunt rezonabile.
Sunt prezentate copilului ca alegere.
Ofer alegeri ntre nite limite.
Sunt prezentate copilului nainte de noul
moment n care se ateapt apariia
comportamentului nedezirabil i se dorete alt
comportament.
Ofer copilului un sentiment de control.
Inva copilul responsabilitatea faptelor sale.
Sunt similare cu ce anume s-ar ntmpla unui
adult ntr-o situaie similar.
Exerciiu
Alegerea consecinelor logice.
202
DRAFT
Gndete-te la o serie de consecine logice pentru fiecare dintre situaiile
urmtoare i noteaz exact ceea ce i vei spune copilului:
Fiica ta de 15 ani vine n mod repetat acas cu cel puin o or mai trziu dect
ora stabilit de comun acord.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Fiul tu de 13 ani i las hainele murdare mprtiate prin camer.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
II.
Tabelul de mai jos include etapele pentru construirea unei rutini a disciplinrii.
Cteva recomandri:
- enunai instruciunile clar, afirmativ (copilului i se spune ce s faca) i direct;
- lsai copilului timp pentru a nelege instruciunea i a face comportamentul ateptat;
- atunci cnd apare comportamentul desirabil, ludai copilul, spunndu-i specific c ceea ce a fcut v
mulumete.
- dac e cazul s repetai instruciunea, rmnei calm, folosii aceleai cuvinte i nu ridicai tonul vocii;
- folosii rutina disciplinrii pn cnd copilul nva i face comportamentul dezirabil;
203
DRAFT
Rutina disciplinrii - etape
Enunarea instruciunii
Exerciiu
Cum folosim rutina de corectare a comportamentelor
204
DRAFT
Alegei un comportament problematic al copilului i scriei n spaiile de mai
jos ce ai spune/ face n fiecare dintre etapele rutinei de disciplinare.
Comportamentul problematic:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
1. Capteaz atenia copilului. Spune-i care este comportamentul pe care te
atepti s l fac.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
2. Laud copilul dac face comportamentul dorit.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
3. Dac nu face ceea ce i s-a cerut, repet instruciunea i d-i timp s
realizeze ceea ce se ateapt de la el.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
4. n cazul n care comportamentul dezirabil nu apare, enun-i consecina ce
decurge logic din nerespectarea solicitrii tale i aplic-o, ignornd orice protest
sau plngere din partea copilului.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
5. Odat consecina aplicat, laud copilul pentru realizarea comportamentului
ateptat.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
205
DRAFT
EDINA 7
DEZVOLTARE DE ABILITI REZOLVAREA DE PROBLEME
Parcurgnd aceasta sesiune, prinii vor afla:
Ce este rezolvarea de probleme;
Cum se folosete aceast strategie;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s defineasc clar i specific problemele care apar n relaia cu copii lor;
- vor ti s elaboreze un plan de implementare de soluii pentru rezolvarea unei probleme;
- vor ti cum s reduc conflictele ce pot s apar ntre ei i copiii lor adolesceni;
I.
Conflcitul poate s devin o prezen fireasc n casa n care copilul trece pragul adolescenei. Adoelscenii vor
s aib un cuvnt de spus legat de orice se discut n familie, ceea ce crete ansele apariiei dezacordului i
tensiunilor.
Managementul conflictului n fiecare familie este foarte important. Forarea adolescentului s accepte soluia
oferit de printe l face pe copil s se simt nefericit, neimportant, agresat i s aib un comportament
necooperant fa de printe. Pe de alt parte, renunarea i acceptarea unei soluii fa de care printele are
rezerve nu este de asemenea benefic.
O alt abordare ineficient vizeaz ignorarea problemei. A nu face nimic amn gsirea soluiei i menine
tensiunea n familie.
Ce este rezolvarea de probleme?
Este procesul prin care se caut o soluie constructiv pentru o situaie dificil.
Aceasta strategie poate fi folosit pentru a rezolva o situaie individual (ex. cum s mi fac prieteni la coal) sau
pentru a rezolva o situaie dificil ntre dou persoane. Utilizarea acestei strategii crete ansele obinerii unui
rezultat acceptabil i creaz contextul n care adolescentul nva abiliti de via importante precum negocierea
i luarea deciziilor responsabile.
II.
Exist mai multe etape n parcurgerea acestui proces; nainte de orice ns, adulii vor decide dac situaia cu
care se confrunt este ntr-adevr o problem. Conflictul este indicatorul cert al existenei problemei, dar nu toate
problemele sunt semnalizate de indicatori externi evideni precum certurile. Uneori oamenii nu exprim ceea ce i
deranjeaz dar sunt n permanen iritai, enervai, triesc cu un sentiment de disconfort care tradeaz existena
unei probleme nerezolvate.
Este de asemenea important alegerea unui moment adecvat de timp pentru utilizarea acestei strategii. Unele
probleme pot fi rezolvate de ndat ce apar, n timp ce pentru abordarea altora este necesar detaarea n
vederea calmrii spiritelor. Rezolvarea problemei presupune ca fiecare persoan implicat s fie calm i
relaxat, s aib suficient timp i s i doreasc rezolvarea problemei.
Se recomand minimalizarea ntreruperilor i discuii de maxim o or. Dac situaia scap de sub control, se face
o pauz i se rencep negocierile cnd toi sunt calmi.
Au fost identificai 6 pai n rezolvarea de probleme:
1. Care este problema definirea problemei, ct mai clar i specific; descrierea problemei n termeni vagi
face dificil abordarea ei.
De exemplu: o problem formulat astfel: Va fi un comar s dm o petrecere la noi acas este mai
greu de abordat dect dac ar fi formulata: Sunt ngrijorat pentru c mi va fi greu s mpiedic aducerea
de sticle cu butur n cas de ctre copiii invitai la petrecere.
O definiie bun descrie problema n termeni de:
206
DRAFT
- ce se ntmpl;
- ct de des;
- cine este implicat;
Se recomand centrarea pe problem, nu pe persoan.
Exemplu:
Ghiozdanul i hainele lui Mihai stau pe podea
n fiecare zi dup ntoarcerea de la coal.
-
2. Care sunt interesele? este important s se clarifice ce este important pentru fiecare dintre persoanele
implicate n situaie; mai jos sunt enumerate ntrebri care ajut la clarificarea poziiei fiecruia:
-
De ce ai nevoie de asta?
De ce nu vrei s ...?
Rspunsurile vor fi ascultate, nu dezbtute. Obiectivul este ca fiecare s aib o ntelegere clar asupra ceea
ce i dorete cellalt din situaia respectiv.
Exemplu: Situaia petrecere de o noapte la prieteni;
Interesul adolescentului: Prietenul meu conteaz pe mine c voi fi acolo; se va supra dac nu
voi merge; n plus, voi fi printre prietenii mei i m voi distra;
Interesul printelui: Vreau s m asigur ca eti n siguran;
3. Gsirea soluiilor
O metod eficient de gsire a soluiilor este brainstorming-ul: se noteaz toate soluiile posibile la care
se gndesc toi cei implicai n procesul de rezolvare a problemei. n aceast etap, fiecare idee este
acceptat, fr a fi supus judecii critice i fr a fi respins. Se recomand strngerea a ct mai multe
idei, care nu vor fi discutate i analizate pe loc; n acest fel, nimeni nu va fi rnit pentru c ideea lui/ ei a
fost respins.
Obiectivul acestei etape este cantitatea mai degrab dect calitatea: cu ct mai multe idei, cu att mai
bine (8-10 alternative ar fi ideal).
4. Evaluarea soluiilor
Este evaluat fiecare dintre soluiile identificate n etapa anterioar. Se citete lista cu voce tare i se
elimin din start toate ideile asupra crora toi cad de acord c nu sunt viabile.
Pentru fiecare dintre soluiile rmase, se listeaz avantaje i dezavantaje. Se elimin soluiile n cazul
crora dezavantajele sunt evidente i mai numeroase dect avantajele.
5. Alegerea soluiei i implementarea ei
Din lista scurt de soluii, va fi aleas cea mai bun opiune sau combinaie de opiuni. Fiecare soluie va
primi un punctaj, de la 1 (cea mai slab) la 10 (cea mai bun) (vezi tabelul de mai jos) pentru v ajuta s
identificai acordul/ dezacordul/ potenialele combinaii.
207
DRAFT
Alegerea celei mai bune soluii implic adeseori compromis din partea tuturor membrilor familiei. Soluia
trebuie s fie practic i s rezolve problema.
n cazul n care nu se identific o soluie n aceast etap, se recomand ntoarcerea la etapa anterioar
sau apelul la ajutor exterior.
Lista scurt cu poteniale soluii
Punctaj/
Alternative
Opiunea 1
10
Opiunea 3
Opiunea 5
Opiunea 2
Opiunea 4
208
DRAFT
Contract comportamental
Data: .
Subsemnatul/a (fiul/ fiica) m angajez s fac
urmtoarele: ..........................................................................................
.............................................................................................................
...................
Subsemnatul/a (mama/ tata) m angajez s fac
urmtoarele: ..........................................................................................
.............................................................................................................
...................
n schimbul respectrii angajamentului, ....................... (mama) va
face ............................................
pentru ...................... (fiul/ fiica),
iar .............................. (fiul/ fiica) va face ..................................... pentru
........................................ (mama/ tata).
n cazul n care ............................................. (fiul/ fiica) nu respect
angajamentul, consecinele
sunt: .....................................................................................................
.............................................................................................................
........
n cazul n care ............................................. (mama/ tata) nu respect
angajamentul, consecinele
sunt: .....................................................................................................
.............................................................................................................
........
Contractul este valabil timp de zile/ sptmni, ncepnd cu data
de azi. Acesta va fi rediscutat dup aceast perioad n cadrul unei edine de
familie.
......................... (mama/ tata)
(Semntura)
Ce nu a funcionat?
209
DRAFT
-
Uneori este necesar reluarea procesului de rezolvare a problemei n vederea identificrii unei noi soluii.
De asemenea, prinii trebuie s fie pregtii s se confrunte cu reacii din partea adolescenilor.
Recomandri pentru combaterea comportamentului de necooperare:
- Nu ai nimic de pierdut; dac vrei sa ai un cuvant de spus n aceast situaie, rezolvarea de probleme
este strategia care i permite s i exprimi punctul de vedere;
- dac se menine comportamentul necooperant: Voi lua o decizie n legtura cu ceea ce este de
fcut, pe care m atept s o respeci. Situaia se va schimba dendat ce vei fi dispus s stm de
vorb i s gsim mpreun o soluie pentru problema care ne privete pe amndoi.
Ori de cte ori va fi folosit aceast strategie, se recomand completarea check-list-ului de mai jos pentru a
verifica dac toti paii pe care i presupune procesul de rezolvare a problemei au fost corect parcuri.
210
DRAFT
CHECK-LIST
I
ITEMI
DA
NU
C
COMENTARII
Am ales problema corrct?
A
Am ales un moment potrivit pentru a discuta despre asta?
A
Am definit problema clar i specific?
A
Am identificat interesele fiecruia?
A
Ne-am gndit la suficiente alternative (brainstorming)?
N
A fost fiecare alternativ corect evaluat?
Am ales cea mai bun soluie?
A
Am elaborat un plan de implementare i un contract bun?
A
Am revizuit contractul la data stabilit?
A
Obiectivul meu este:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
211
DRAFT
Exerciii
Gandii-v la ct mai multe soluii pentru situaiile urmtoare. Odat identificate, alegei mpreun cu membrii
familiei pe cea care adun cel mai mare numr de puncte i elaborai un plan de implementare.
Fiica ta de 12 ani, Maria, este agresat la coala. Doi dintre colegi i pun
porecle i o exclud din jocurile de grup. n fiecare zi, Maria vine de la coal
plngnd, iar dimineaa, nainte de plecarea la coal, se plnge de dureri de
stomac. A nceput ea insi s vorbeasc urt despre sine i s afirme ca nu
este bun de nimic.
.
.
.
.
.
Eti foarte ngrijorat deoarece fiul tu, Andrei, 14 ani, vrea s plece n excursie
cu colegii n afara oraului.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
212
DRAFT
Fiica ta, Ioana, 15 ani, a nceput prima ei relaie de cuplu; prietenul ei este un
coleg de liceu, 17 ani. Ioana vrea s ias n fiecare zi cu prietenul ei i ajunge
acas zilnic dup ora 22,00.
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
213
DRAFT
EDINA 8
PLANIFICAREA PENTRU SITUAII CU RISC RIDICAT
Parcurgnd aceast sesiune, prinii vor afla:
Care sunt situaiile de risc care pot afecta dinamica familial;
Care sunt recomandrile de baz pentru a depi situaiile de risc;
Despre rutina planificrii activitilor;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s identifice situaiile cu risc n viaa de familie i n comunitate, n care comportamentul copilului este
dificil de abordat;
- vor ti s dezvolte i implementeze propria rutin a activitilor planificate pentru cel puin 2 situaii de risc;
Dincolo de provocrile inerente acestei etape de vrst, exist perioade n evoluia fiecrei familii, n care riscul
de a ne confrunta cu situaii problematice este mult mai ridicat. In astfel de situaii, comportamentele copiilor devin
mult mai dificil de manageriat.
Aceste situaii sunt foarte variate, generate fie de ntreruperea rutinei familiale (ex. schimbarea/ renovarea
locuinei, schimbarea colii, plecarea n concediu/ tabra, plecarea unuia dintre prini n alt ar/ localitate n
interes de serviciu etc.), de un eveniment negativ care afecteaz dinamica familiei (ex. divorul prinilor,
mbolnvirea unui membru al familiei etc.), sau asociate cu specificul (pre)adolescenei (primele relaii de
cuplu, debutul vieii sexuale, petreceri de o noapte n afara casei, chiul, fumat, consum de alool/ droguri etc.).
I.
O situaie de risc este aceea n care comportamentul problematic al copilului se menine i nu rspunde la
strategii uzuale de management.
Exerciiu
Identificarea situaiilor cu grad ridicat de risc pentru prini.
Gndii-v la situaii pe care le considerai riscante din punctul dvs. de vedere. Alegei pentru fiecare situatie in
parte un scor (de la 1 la 10) care sa reprezinta gradul de ncredere pe care l avei in propria abilitate de a rezolva
respectiva situaie, astfel:
1 nu am deloc ncredere c pot rezolva aceast situaie;
10 sunt convins c pot s rezolv aceast situaie.
214
DRAFT
Scor
Situaii n cas:
Biatul meu de 11 ani are n camer calculator cu
acces nelimitat la internet;
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
....................................................................
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
Situaii n comunitate:
Fiica mea de 13 ani are un grup de prieteni pe care
nu i cunosc;
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
II.
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
.......
n capitolele acestui manual sunt prezentate numeroase informaii privind diverse tehnici de management al
comportamentului copilului; un printe va fi cu att mai eficient n disciplinarea copilului i n sesizarea nevoilor
acestuia, dac este atent i la propriile nevoi.
Iata cteva recomandri n acest sens:
Lucrai n echip!
Este important implicarea ambilor prini mama i tata n creterea i educarea copilului. Fiecare printe se
sprijin pe cellalt i agreeaz n prealabil fiecare nou tehnic de disciplinare.
Evitai discuiile contradictorii n faa copilului!
215
DRAFT
Copiii, chiar i cei ajuni la vrsta adolescenei, sunt foarte sensibili la conflictele dintre prini; certurile dese i
nerezolvate ntre prini reprezint o surs de stres pentru copil. Se recomand ca orice dezacord s fie rezolvat
fr ca copilul s fie prezent.
Cerei sprijin!
Orice printe are nevoie de sprijin pentru creterea i educarea unui copil. Rudele (bunicii mai ales), vecinii,
prietenii reprezint o resurs de sprijin pentru prini. mprtii-le ideile pe care le avei i nvai din experiena
celorlali.
Luai o pauz!
Fiecare printe are nevoie s petreac timp separat de copil; este o decizie sntoas care le permite prinilor
s fie ateni la propriile nevoi i s i echilibreze diferitele aspecte ale vieii personale (cele profesionale, cele de
cuplu, cele parentale, sociale etc.). Atta vreme ct copilul este bine ngrijit i petreceti timp special n familie,
pauzele nu afecteaz dezvoltarea copilului.
Exerciiu
Cum s ai grij de tine
III.
Planificarea activitilor pentru situaiile cu grad ridicat de risc ne ajut s evitm numeroase probleme. Aceast
strategie implic rezolvarea de probleme (vezi edina anterioar) pentru prevenirea apariiei comportamentelor
problematice. Este foarte important planificarea de activiti interesante pentru copil.
Recomandri:
- stabilii reguli: pregtii copilul, descriindu-i ce urmeaz s se ntmple; decidei regulile pentru
comportamentele adecvate situaiei respective;
- alegei activiti interesante: implicai copilul n alegerea activitilor;
- recompensai comportamentele dezirabile: alegei recompense potrivite pentru respectarea fiecrei reguli;
aplicai recompensa dup apariia comportamentului dorit;
- utilizai consecinele logice pentru situaiile de nclcare a regulilor: facei o list cu consecinele pe care
copilul le va suporta n eventualitatea nclcrii regulilor;
216
DRAFT
Exerciiu
Rutina planificrii
Identifia o situaie de risc pentru familia ta:
...................................................
...................................................
..................................................
..................................................
..................................................
...............................................
...............................................
...............................................
217
DRAFT
CHECKLIST palnificarea activitilor
Situaia:
Instruciuni: notai DA/ NU pentru fiecare dintre paii identificai ca fiind necesari
pentru depirea situaiei enunate, n funcie de realizarea/ nerealizarea acestora:
Pai de urmat
..............
..............
..............
..............
..............
..............
ZIUA
LuniMariMiercuriJoi VineriPai realizai
218
DRAFT
EDINA 9 i EDINA 10
EVALUAREA PROGRESULUI I MENINEREA SCHIMBRILOR.
NCHEIEREA PROGRAMULUI
Parcurgnd aceste sesiune, prinii vor afla:
Ce progrese au fcut o dat cu parcurgerea edintelor programului;
Cum s monitorizeze i s menin schimbrile produse n propiul comportament precum i n
comportamentul copilului;
Obiective
La sfritul acestei sesiuni prinii:
- vor ti s construiasc i s foloseasc o rutin a planificrii activitilor pentru situaii de risc;
- vor ti s identifice schimbrile din propriul comportament dar i din comportamentul copilului aprute dup
nceperea acestui program;;
- vor ti cum s stabileasc obiective viznd schimbri viitoare n comportamentul propriu i al copilului, i cum
s le ating;
I.
Evaluarea progresului
La nceputul programului, fiecare printe a identificat ca obiective anumite schimbri n comportamentul copilului,
precum i n comportamentul propriu.
Se recomand evaluarea lunar a schimbrilor comportamentale generate de participarea la acest program.
Exerciiu
Identificarea schimbrilor produse
219
DRAFT
Completai tabelul de mai jos cu schimbrile comportamentale ale copilului dvs. Dar
i ale dvs. de la data intrrii n acest program. Pentru a v fi mai uor, recitii
obiectivele de schimbare pe care vi le-ai propus n prima edin a programului.
COMPORTAMENTUL MEU
C
SCHIMBRI N
COMPORTAMENTUL COPILULUI
SCHIMBRI N
II.
Meninerea schimbrilor
Exist cteva obstacole care fac dificil meninerea schimbrilor comportamentale dar care, odat contientizate,
pot fi depite. Acestea vizeaz:
- perioadele de tranziie n familie (ex. trecerea de la o etap de vrst la alta, apariia unui nou copil, mutarea
unui printe n alt localitate/ ar n interes de serviciu etc.);
- etapele de devoltare ale copilului (modalitatea de relaionare a prinilor cu un colar mic difer mult de cea n
care se relaioneaz cu un adolescent);
- situaiile de risc (schimbri n bugetul familiei, bola unuia dintre prini, conflict familial, schimbarea locuinei
sau a colii, moartea unui membru al familiei, divor etc.);
Exerciiu
Revizuirea rutinei de planificare
220
DRAFT
Gndete-te la situaia/ situaiile de risc identificate n edina anterioar i la
activitile planificate pentru depirea ei/ lor; descrie-le pe scurt:
....................................................................................................................
.
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
Ce a funcionat? Fii specific i menioneaz cel puin dou aspecte pozitive.
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
Crezi c acum ai proceda diferit dac ar trebui s planifici activiti pentru aceeai
situaie de risc? Dac da, cum?
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
Exerciiu
Fila de jurnal
Acest exerciiu v va ajuta s contientizai mai bine i/ sau s nvai mai uor un nou comportament. Ai
descoperit pn acum c aveai deja foarte multe cunotine care doar trebuiau ghidate n direcia bun. Vei
nva din propriile greeli, v vei schimba/ lrgi perspectiva.
Veti nva c afirmaiile i comportamentele adolescenilor au legtur cu ei ni, nu cu dvs. Astfel, nu v vei
mai nvinovi pentru aceste comportamente i nici nu vei mai fi ofensai. Copiii dvs. sunt personaliti distincte
care nva din propriile greeli, eecuri sau succese.
221
DRAFT
Planul meu pentru aceast sptmn
Sptmna aceasta m voi concentra pe
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Voi ncerca s mi schimb atitudinea, gndindu-m c
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
mi voi schimba comportamentul fcnd
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
III.
Obiective de viitor
Exerciiu
Identificarea obiectivelor pentru viitor
222
DRAFT
Ce ai dori s mbuntii n comportamentul copilului dvs. n viitor? (formulai
obiectivele ct mai specific)
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
Ce ai putea s facei pentru a atinge aceste noi obiective? Gndii-v la metodele
utilizate pentru atingerea obiectivelor anterioare.
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
223
DRAFT
Bibliografie selectiv
Berger, K. S., Thompson, R. A., The Developing Person: Through Childhood and Adolescent, New York, Worth
Publishers, 1995;
Feek, W., On-line: The Drugs Learning Package, Londra, 1990;
Fuller, A., Raising Real People: A Guide for Parents of Teenagers, Melbourne, Australia, The Australian Council
for Eductional Research, 2000;
Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 1: The Basics, Eugene Castalia, 1987;
Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 2: The Basics, Eugene Castalia, 1989;
Abcd parenting young adolescents, Parenting Research Center, Victorian Government Department of Human
Services;
Webster-Straton, C., Herbert, M., Troubled Families. Problem children: Working with Parents - A Collaborative
Process, Chichester John Wiley & Sons, 1994;
Jane Nelsen, Lynn Lott, Positive Discipline for Teenagers. Empowering your Teen and Yourself through kind and
Firm Parenting, Three Rivers Press, New York, 2000;
Carol Markie Dadds, Matthew R. Sanders, Karen M. T. Turner, Every Parents Self-Help Workbook, Families
International Publishing Pty Ltd, 2001;
Barkly, R. A., Edwards, G. H., robin, A., Defiant Teens: A Clinicians Manual for Assessment and Family
Intervention. New York, The Guilford Press, 1999;
Pearson, K. L., Love, A. W., Adolescents value systems, preffered resolution strategies and conflict with parents.
Australian Journal of Psychology, 51(2), pag. 63-70, 1999;
Robin, A. L., Foster, S. L., Negotiating parent adolescent conflict: A behavioral - family systems aproach. New
York, The Guilford Press, 1989;
Sanders, M. R., Markie-Dadds, C., Turner, K. M. T., Practitioners Manual for Enhanced Triple P. Brisbane,
Australia: Families International Publishing, 1998;
Weinhaus, E., Friedman, K., Stagoll, B., Stop struggling with your teenager. Melbourne, Australia: McPhee
Gribble, 1991;
Wertheim, E., Love, A., Littlefield, L., Peck, C., I win, You win. Australia: Penguin, 1992;
Aucoin, J., Katherine, Frick, J. Paul, Doug Bodin, S., (2006) Corporal Punishment and Child Adjustment, Journal
of Applied Development Psychology, 27, p.527-541
Banez, G. A., & Compas, B., E., (1990), Childrens and parents daily stressful events and psychological
symptoms, Journal of Abnormal Child Psychology, 18, 591-605
Barron, A. P., & Earls, F.,(1984), The relation of temperament and social factors to behavior problems in threeyear-old children, Journal of child psychology, 25, 23-33
Belsky, J., Crnic,K.,& Gable,S., (1995)The determinants of coparenting in families with toddler boys: Spousal
differences and daily hassles, Child Development, 66, 629-642.
Cynthia S. Kamila B. Mistry, MPH; Minkovitz,(2007) Childrens Television Exposure and Behavioral and Social
Outcomes at 5.5 years: Does Timing of Exposure Matter? Johns Hopkins Bloomberg School of
Public Health, Issue of Pediatrics.
Creasey, G., Mitts, N., & Catanzaro, S.,(1995)Association among daily hassles, coping, and behavior problems in
nonreferred kindergartners, Journal of Clinical Child Psychology, 24, 311-319.
Coplan, J., Robert, Bowker, Anne, Cooper, M., Suzanne,(2003), Parenting Daily hassles, child temperament, and
social adjustment in preschool, Early Childhood Research Quarterly 18, 376-395.
224
DRAFT
Critchley, R. Christine, Sanson, V. Ann, (2006), Is parent disciplinary behavior enduring or situational? A multilevel
modeling investigation of individual and contextual influences on power assertive and inductive
reasoning behaviors, Journal of Applied Development Psychology,27, 370-388
Dadds, M. R., Mullins, M. J., McAllister, R. A., Atkinson, E. R. (2002). Attributions, affect, and behavior in abuserisk mothers: A laboratory study, Child Abuse & Neglect, Nr. 27, pag. 2145
Dietz, T.L., 2000, Disciplining Children: Characteristics Associated with the use of corporal punishment, Child
Abuse and Neglect, Vol. 24, Nr. 12, pag. 1529-1542
Fox, N.A., Henderson, H.A. i colab., 2001, Continuity and Discontinuity of Behavioral Inhibition and Exuberance:
Psychophysiological and Behavioral Influences across the First Four Years of Life, Child
Development, Vol. 72, Nr. 1, pag. 1-21
Fox, N.A., Henderson, H.A, 1999, Does Infancy matter? Predicting Social behavior From Infant Temperament,
Infant Behavior and Development, Vol. 22, Nr. 4, pag. 445-455
Goldsmith,H.H., et al, (1987) What isi temperament? Four approaches, Child Development, 58, 505-529
Jenkin, J., M., & Smith, M.A., (1991). Marital disharmony and childrens behavior problems: Aspects of poor
marriage that affect children adversely. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 32, 793-810
Lorber, M.F., O Leary, S.G., 2005, Mediated Path to Overreactive Discipline: Mothers Experienced Emotions,
Appraisals, and Physiological Responses, Journal of Consulting and Clinical Psychology, Vol. 73, Nr.
5, pag. 972-981
Loeber, R., Lahey,B.B., & Thomas, C.(1991) Diagnostic conundrum of oppositional defiant disorder and conduct
disorder. Journal of Abnormal Psychology, 100, 379-390
Maccoby, E.E., 2000, Parenting and its effect on children: on reading and misreading behavior, Annual Review of
Psychology, pag. XIV
Milner, J.S., 2003, Social information processing in high-risk and physically abusive parents, Child Abuse &
Neglect, Nr. 27, pag. 720
Rodriguez, C.M., Richardson , M.J., 2007, Stress and Anger as Contextual Factors and Preexisting Cognitive
Schemas: Predicting Parental Child Maltreatment Risk, Child Maltreatment, Vol. 12, No. 4, 325-337
Strauss,C., C., Forehand, R., Smith, K.,& Framme, C.,L.,(1986), The association between social withdrawal and
internalizing problems with children, Journal of Abnormal Child Psychology,14, 252-535.
Schwartz, C E. i colab., 2003, Inhibited and Uninhibited Infants Grown Up: Adult Amygalar Response to
Novelty, Science, Vol. 300, pag. 1952-1953
225