Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURETI
2012
Cuprins:
5. Bibliografie
Tabelul de mai jos prezint informaii comparative cu privire la stadiul de dezvoltare asistemelor
contabile n unele ri din Europa Central i de Est
POLONIA
CEHIA
Legea contabilitatii
nr.563/1991 cu modificarile
ulterioare (ultima modificare
majora in2001);
-Decretele 500-506/2002
carerealizeaza conformitatea
cu Directivele a IV-a si a VII-a
ale Comunitatilor Economice
Europene
Reglementarea
contabilitii
rile
UNGARIA
analizate
este
general
de
competena
Ministerelor Finanelor, existnd un proces mai mult sau mai puin avansat de consultare public,
aa cum se observ din tabelul urmtor.
POLONIA
CEHIA
UNGARIA
Ministerul Finantelor,cu
participarea activa a Camerei
Auditorilor, Uniunii
Contabililor si a Consiliului
National al Contabilitatii.
Acest ultim organism a fost
creat in 1999 pentru a
comenta proiectele de
reglementari, pentru a
interpreta reglementarile si a
face lobby pe langa Guvern".
POLONIA
CEHIA
UNGARIA
Utilizatorii
4
Planul de conturi
Criteriul care a stat la baza structurarii planului de conturi a fost principiul circuitului
Situatiile financiare
Statutul contabililor
Reglementarea centralizata a contabilitatii cerea abilitati profesionale care puteau fi
dobandite prin studii liceale.1
Numarul de contabili necesari in economie era planificat la nivel national.
Contabilul-sef era perceput mai degraba ca un instrument de control, decat ca un membru
al echipei manageriale, deoarece trebuia sa raporteze, pe de o parte, fata de directorul
intreprinderii si pe de alta parte, fata de contabilul-sef al unitatii ierarhic superioare.
POLONIA
1.1 Schimbarile din sistemul contabil in perioada secolului al XX-lea
Istoria reglementailor in contabilitatea Poloniei a fost influentata de istoria sa politica din
secolul al XX-lea. De-a lungul acestei perioade pana in ziua de azi, Polonia a adoptat
reglementarile contabile conform traditiei Europei Continentale. A fost obligata sa aplice
contabilitatea de tip comunist dupa care a migrat catre regulile contabile ale Uniunii Europene la
inceputul anilor 1990, pregatindu-se alaturarii Uniunii Europene. Polonia reprezinta cea mai mare
economie de tranzitie ce a devenit membru al Uniunii Europene, si este dupa parerea Organizatiei
pentru Cooperare si Dezvltare Economica (OECD) un exemplu al unui proces de tranzitie de
succes. Din cauza istoriei politice zbuciumate, Polonia nu a avut nici o sansa sa-si dezvolte o
istorie contabila proprie si nici profesia de audit nu a putut sa-si construiasca o educatie contabila
de nivel universitar.
In Polonia nu a existat inainte de 1930 un plan de conturi national, desi o Asociatie a
Contabililor fusese fondata in anul 1907. Pana in perioada Celui de-al Doilea Razboi Mondial,
sistemul contabil din Polonia a fost influentat puternic de catre cel al Germaniei din perioada
respectiva. Acest sistem a fost totusi schimbat odata cu ocupatia Rusiei, si astfel a fost introdusa
1
in Polonia economia planificata. Incepand cu anul 1989 cand Polonia a iesit de sub dominatia rusa,
sistemul contabil s-a schimbat din nou. Schimbarea a fost graduala, deoarece era recunoscut faptul
ca la acest nivel legislatia avea nevoie de timp pentru a fi schimbata, fiind necesare multe corectii
si adaptari.
Noul sistem era mai mult bazat pe economia de piata si era mult mai apropiat de cel practicat
in Europa Occidentala. Alaturandu-se Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in
1996 si Uniunii Europene in 2004, sistemul trebuia sa fie schimbat in unul care sa fie in
conformitate cu cel din Uniunea Europeana. Polonia s-a angajat sa ceara firmelor sa se supuna
Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) intr-un mod consecvent.
De la inceputul secolului al XX-lea sistemele si standardele contabile ale Poloniei au fost
schimbate complet in cotextul unor schimbari politice dramatice. Exemplul polonez este unul
graitor al felului in care sistemul contabil este determinat de schimbarile in structurile socioeconomice si politice ale tarii.
armonizeze legile la principiile contabile printr-un set de directive si ordonante. Directivele arrebui
adaptate de catre tarile membre la legislatia nationala. Ordonantele sunt valide in mod automat
pretutindeni in Uniunea Europeana si nu este nevoie sa fie adaptate la legislatia nationala.
Deja in 1991 Legea Contabilitatii a introdus schimbari care incercau sa fie in concordanta cu
Directiva a patra ( reguli si formatul contabilitatii), ceea ce a adus sistemul contabil polonez mai
aproape de Uniunea Europeana. Legea care a fost rectificata in 2000 a mers in aceeasi directie.
Aceasta lege acopera noi categorii ( ex: active imobilizate) , noi tranzactii ( ex: afaceri de
acoperire), si complexitatile economiei de piata ( cost real vs metoda costului istoric)
Cea de-a 7 a Directiva ( Contabilitatea consolidata), care este considerata a fi mai dificila, nu
a fost adaptata in 1991, dar a devenit parte a legislatiei adoptate in 2000.
Directiva a 8-a ( Calificare si Audit) a fost adoptata in legi in Octombrie 1991 si Octombrie
1994 si in amendamentul din anul 200. Actul din 1991, spre deosebire de directiva, permitea doar
7
persoanelor cu inalte studii sa efectueze auditul. Actul din 1994 cere ca auditorii sa fie in intregime
prefesionisti.
Polonia a oferit prin aceasta noua legislatie o baza buna pentru a deveni membru al Uniunii
Europene, ceea ce s-a si intamplat in 2004.
1.4 Concluzii
Pe durata acestor ani de tranzitie, economia poloneza s-a schimbat considerabil. Desi Polonia
inca are o rata de somaj mare, PIB-ul are o rata de crestere considerabil mai mare decat rata
medie a celor 15 tari mai vechi din Uniunea Europeana.
Polonia si-a schimbat situatia politica, socioeconomica si culturala intr-un interval de timp
foarte scurt. Aceste schimbari s-au reflectat in sistemul contabil si in legile si ordonantele ce au
oferit cadrul pentru noul sistem. De asemenea, standardul profesional al contabililor si auditorilor
s-a adaptat repede schimbarilor.
Cu ajutorul vitezei si profesionalismului al principalelor forte ce stau in spatele dezvoltarii unui
sistem uniform , nu exista indoiala ca Polonia va dezvolta cu succes propriul sistem contabil
national.
CEHIA
Dupa anul 1990, Cehia a recurs la revolutia contabila, inlocuind sistemul contabil monist
existent cu unul dualist, puternic influentat de cel francez. Aceasta tara revenea la dualismul
8
anterior reformei din 1977, reforma care aliniase contabilitatea ceha cu aceea a restului tarilor
socialiste.
Reglementarile contabile din Cehia au fost urmatoarele;
din aceasta tara au fost puternic influentate de codurile comerciale austriace. Cel mai concludent
exemplu este prezenta Consiliului de Administratie, dar subordonat adunarii generale. Consiliul de
Supraveghere are sarcina de a monitoriza intreaga activitate a unei societati comerciale, inclusive
modul de intocmire a situatiilor finaciare. In Cehia o treime din membrii Consiliului de
Supraveghere este desemnata de slariati.
Planul contabil ceh a mers pe modelul planului contabil general francez. Prezentarea
cheltuielilor dupa natural lor, precum si clasificarea zecimala a planurilor de conturi aminteste de
planul contabil general francez. O caracteristica a planul contabil ceh a fost pastrarea
provizioanelor reglementate.
Planul contabil ceh era obligatoriu pentru societatile comerciale.
Referitor la situatiile financiare, acestea trebuiau sa fie intocmite cu fidelitate.
Reglementarea contabilitatii in Cehia era de competenta Ministerului Finantelor, cu
participarea active a Camerei Auditorilor Uniunii Contabililor si a Consiliului National al
Contabilitatii. Acest ultimo organism a fost creat in 1999 pentru a comenta proiectele de
reglementari, pentru a interpreta reglementarile si a face lobby pe langa guvern.
Anterior datei de 1 ianuarie 2005, data intrarii in vigoare a Reglementarii IAS
1.606/2002, intreprinderile erau obligate sa foloseasca urmatoarele reglementari pentru elaborarea
situatiilor financiare:
Societatile comerciale cotate: conform reglementarilor cehe, dar Bursa de Valori impune si
situatiile financiare conform IFRS;
Evaluarea clientilor
-Se recomanda constituirea de reduceri de valoare pentru creantele neincasabile. Atunci
cand debitorii sunt declarati falimentari, poate fi constituit un provision reglementat deductibil in
proportie de pana la 100%.
Costurile de cercetare-dezvoltare.
-Costurile de dezvoltare associate proiectelor fiabile pot fi capitalizate la valoarea minima
dintre cost si valoarea beneficiilor eceonomice viitoare, daca acestea pot fi estimate in mod
rezonabil.
-Amortizarea costurilor de dezvoltare trebuie facuta pe o perioada mai mica de 5 ani.
Contractele de leasing
10
13
contabilitate veniturilor, inclusiv din contracte pe termen lung (deoarece nu este permis s
Combinri de intreprinderi,
Leasingul financiar,
Deprecirea imobilizrilor.
Reglementrile naionale de asemenea, solicit ca informaiile n situaiile financiare s fie
Rapoartele trebuie s conin bilanul i contul de profit i pierderi i alte informaii financiare.
Aceste rapoarte nu trebuie s fie auditate cu toate acestea.
2.6 Particulariti contabile
a
) Perioada de contabilitate
gam larg de rate fixe sau variabile (adaptat pentru a ratelor de pe pieele financiare) ;
UNGARIA
3.1 Introducere
In ultimii 20 de ani contabilitatea din Ungaria a fost supusa unor reforme semnificative. La
1 ianuarie 2001 intra in vigoare Legea C, emisa de Ministerul Finantelor in anul 2000, pentru a
reglementa cerintele de contabilitate si audit. Legea C stabileste obligatii de raportare si de
evidenta contabila si enunta principiile care trebuie respectate la intocmirea rapoartelor i
inregistrrilor contabile, reglementrile aferente, cerintele legate de publicare, rapoartele de audit,
etc. companiile care se ocupa de contabilitate, taxe si sarcini de raportare prevazute de lege
incheie cu clientii contracte de prestari de servicii.
La baza planului de conturi maghiar sta planul de conturi german Schmalenbach, oferind
doar o structura minima a conturilor. Normele de drept in vigoare reflecta in Decretul
Guvernamental privind standardele de contabilitate maghiare, Directivele a IV-a, a VII-a si a VIIIa ale UE si, de asemenea, in mare masura, ia in considerare continutul standardelor internationale
de contabilitate IAS/IFRS, practicile contabile maghiare aliniindu-se astfel la standardele vest
europene.
n conformitate cu Decretul Guvernamental 93/2002 de Contabilitate, serviciile de
contabilitate pot fi prestate de catre un contabil calificat, care este mentionat in registrul tinut de
Ministerul de Finante. In conformitate cu articolul 154 din Legea contabilitatii, toate companiile
intocmesc registrele in partida dubla si trebuie sa-si publice rapoartele anuale, in acelasi timp cu
depunerea acestora la Curtea de Inregistrare.
16
propriu. Situatia fluxurilor de numerar si situatia modificarii capitalului propriu nu sunt obligatorii.
Bilantul se prezinta in forma lista, iar contul de profit si pierdere poate fi intocmit dupa natura, fie
dupa destinatie.
Legaturile stranse, in Ungaria, intre contabilitate si fiscalitate se bazeaza pe utilizarea
metodele de amortizare degresiva si accelerata, precum si a duratelor utile permise de legea
fiscala.
3.2 Aspecte privind practicile contabile
1. In ceea ce priveste metodele de evaluare a stocurilor, in Ungaria, se utilizeaza
metoda FIFO, metoda costului mediu ponderat, metoda Lifo fiind interzisa.
2. Referitor la evaluarea clientilor reducerile de valoare pentru clienti trebuie
constituite la sfarsitul fiecarui an. Creantele fata de clienti sunt detaliate in functie
de durata de rotatie.
3. Costurile de cercetare-dezvoltare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere.
Costurile aferente activitatii de dezvoltare pot fi activate si amortizate pe o
perioada de maxim 5 ani.
4. Contractele de leasing - intre contractele de leasing de exploatare (operational) si
cele de leasing financiar nu se face nicio distinctie clara in ceea ce priveste
contabilizarea in legea din anul 1991. In legislatia bancara aceasta distinctie este
facuta.
5. Fondul comercial- este recunoscut doar cel rezultat ca urmare a achizitiei de la o
terta parte si apoi este eliminat pe parcursul unei perioade cuprinsa intre 5 si 15
ani. Goodwill-ul consolidat este eliminat intr-un an sau pe o perioada de 5 ani.
6. Conceptul de grup aici sunt prezentate criteriile legate pentru a defini o filiala
(mai mult de 50% din drepturile de vot), asociatii sunt considerati parte a grupului,
daca detin mai mult de 25% din drepturile de vot si interesele minoritare sunt
incluse ca un post distinct in capitalurile proprii.
7. Diferente fata de IFRS:
a
BULGARIA
19
20
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Bulgaria a rmas sub dependena politica complet a
URSS. Noua politica contabila adoptata va schimba radical contabilitatea europeana existenta,
motivandu-se ca baza metodologica a acesteia este incorecta.
Economia clasica, cea existenta pana la crearea economiei politice marxiste a fost proclamata
depasita. Scoala neoclasica a fost caracterizata ca fiind vulgara. Adevarata stiinta contabila a fost
declarata cea socialista.In realitate acest tip de contabilitate era lipsit de modele si de cercetari si
se rezuma la calculul costurilor descriptive. Pana in anii 1970 cartile de contabilitate prezentau
ideea utopica a contabilitatii ca o necesitate numai in socialism. In comunism sustineau ca va
disparea pentru ca banii ca dispozitiv de masurare a valorii vor deveni inutili.
In1970 s-a demarat o dezvoltare neoficial a sistemului de contabilitate bulgar pentru
ntreprinderile de fabricaie (producie), asemntoare cu Comptabilite analytique, dar bazat pe
conceptele de economie matematic rus dezvoltate de L. Kanthorovitch, laureat al Premiului
Nobel n 1975.
Ideea ca economiile de piata si economiile de comanda difera in principal prin mecanismul
de stabilire a preturilor nu a ajutat la dezvoltarea contabilitatii. In primul caz preturile sunt stabilite
pe orizontala, prin interactiunile unitatilor de afaceri, pe cand in al doilea caz sunt stabilite pe
verticala de Comitetul de stat de stabilire a preturilor. In aceasta situatie, sa pledezi pentru o
schimbare pozitiva in contabilitate in sistemul economiei de comanda este foarte dificil pentru ca
mecanismul de stabilire a preturilor este specific economiei de piata. Toate acestea au facut analiza
contabilitatii pe produse, departamente si piete sa aiba o minima importanta. Poate fi generalizat
ca pentru o jumtate de secol s-a tras cortina de fier in fata noilor concepte si metode contabile.
Dezvoltarea unui sistem de contabilitate european, in cadrul planificarii centralizate a fost exclusiv
obiectul unui mic grup de cercetatori-idealisti.
4.3 Contabilitate de modelare n economia de tranziie
Anii 1990 au adus democraia n Bulgaria, dar nsoit de o profund criz economic.
ntreprinderile de stat sunt n mod constant n caz de faliment, omajul crete,
inflaia devalorizeaz moneda naional.Contabilii abandoneaz ideea de
optimizare a profitului si susin sloganul pentru stabilizarea financiara. Momentul pozitiv al
atingerii democraiei este marcat de eliminarea constrngerilor ideologice din lumea cunotinelor
i experienelor contabile. Impactul sistemului democratic asupra teoriei i practicii contabile este
21
22
Acest sistem a fost mai degrab orientat spre protecia proprietii, ndeplinirea sarcinilor
planificate i controlul costului de producie dect fa de furnizarea de informaii necesare pentru
luarea deciziilor (cele mai multe dintre decizii sunt de investiii) de ctre consumatorii externi.
Contabilitatea era limitat la nregistrarea faptelor economice, evenimentelor i proceselor;
contabilii companiilor erau lipsii de posibilitatea de a fi creativi n procesul de interpretare a
tranzaciilor comerciale i nu exista nici un loc pentru politica de contabilitate independenta.
Consumatorul de baza al rapoartelor de informare financiar era statul, care necesita un numr
mare de referine statistice, planuri, etc, pe lng rapoartele financiare.
Noua lege a contabilitatii, adoptat la nceputul anului 1991, a fost expresia motivaiei
naturale de a urma cursul de armonizare a contabilitii europene.
De la nceputul reformei contabile legile bulgreti au fost mai aproape de directivele
europene n ceea ce privete problemele de contabilitate dect de Standardele Internaionale de
Contabilitate (IAC). Din acest motiv, principiile contabile din Legea Contabilitii au fost definite
n acelai fel cum au fost n Directiva a IV-a a Uniunii Europene, lund n considerare, experiena
bulgar i tradiiile n organizarea contabilitii. n temeiul articolului 5 din Lege au fost specificate
urmtoarele principii contabile: documentaia operaiunilor economice, pruden, independena
perioadele contabile separate, relaia dintre valorile iniiale i finale ale bilantului, continuarea
activitii i pstrarea metodelor de evaluare i amortizare aplicate perioadei contabile anterioare.
In 1997 Bulgaria a ales drumul armonizrii legislaiei naionale cu practica internaional i
au existat ncercri de a adapta principiile internaionale la condiiile proprii. Au fost momente n
care cerinele de adaptare contraziceau
investitorii strini deoarece considerau c este dificil s interpreteze informaiile din rapoartele
contabile bulgare. De exemplu, unul dintre principiile din Legea contabilitii care a fost stabilit n
toate amendamentele sale, pn la sfritul anului 2001, a fost documentaia de tranzacii
economice. Mai mult dect att, a existat o seciune distinct n planul contabil naional adoptat ce
detalia semnificaia acestui principiu. Documentaia nu a fost niciodat considerat ca fiind un
principiu de contabilitate n teoria contabilitii. Este o condiie prealabil important pentru
contabilitate. Prin urmare, este fundamentul documentaiei contabile ulterioare i nu are caracter
de principiu contabil comun deci nu trebuie s fie considerat un principiu de contabilitate. De fapt,
documentaia a czut de pe lista principiilor contabile la ultima revizuire a Legii contabilitii.
Alte cteva principii au fost prezentate ca i amendamente n baza normativ a
contabilitii n 1996 i scopul a fost de a aduce mai aproape de legile naionale de contabilitate
23
Fr ndoial, cel mai important dintre toate este principiul de reprezentare corect i
echitabil (imaginii fidele). Acest principiu este considerat a fi produsul sistemul contabil angloamerican i presupune o reprezentare corect i obiectiv a informaiilor n rapoartele financiare.
Adoptarea sa este o consecin a ideii c totul ar trebui s fie luat n considerare (inclusiv unele
postulate juridice), pentru o imagine corect i echitabil. Coninutul este legat de nivelul de
utilitatea a informaiilor contabile. O ntreprindere activ este o ntreprindere care nu prevede sau
nu trebuie s fie lichidat sau s-i limiteze n mod semnificativ activitatea n termen de un an de la
data ntocmirii raportului su financiar. n ciuda a toate acestea principiile contabile au avut un
caracter mai mult declarativ i natura lor, nu a fost bine cunoscut de contabilii practicieni. Pe
lng aceasta, nu a existat nici o diferen ntre principiile utilizate n cursul contabilitii curente,
i cele utilizate n pregtirea rapoartelor financiare anuale.
Cu schimbrile legale de la nceputul anului 2002 a fost fcut pasul decisiv spre adoptarea
IAS pentru aplicare direct n aceast ar. S-a ajuns la concluzia c Bulgaria nu are o economie
de specialitate, astfel nct s aplice standarde i principii de contabilitate proprii. rile europene
au acceptat, de asemenea, ideea c IAS-urile pot deveni o baz comun pentru elaborarea
rapoartelor financiare i au declarat c de la nceputul anului 2005, aceste standarde vor fi utilizate
pentru elaborarea rapoartelor financiare, de ctre toate societile europene ale cror valori
mobiliare (aciuni) sunt tranzacionate la bursele de valori. n acest sens legislaia contabil
bulgar a adoptat IAS-urile pentru aplicare direct n ar de la nceputul anului 2005.
Dup aderarea n 2007 a Republicii Bulgaria la Uniunea European n Bulgaria sunt valabile toate
Directivele i Regulamentele Uniunii Europene.
n concluzie, nc de la nceputul anilor 1990 legislaia contabil bulgar a parcurs un drum
lung i contradictoriu de dezvoltare. Principiile contabile au fost acceptate pas cu pas n funcie de
nevoile din practica economic. O tranziie treptat de la regulile contabilitii continentaleuropene la sistemul contabil anglo-american a fost efectuat pe baza IAS-urilor, care sunt n
proces de a deveni treptat teren comun de pregtire a rapoartelor financiare din ntreaga lume.
25
Bibliografie:
(1)
Bucuresti.
(2)
Feleaga, N., Sisteme contabile comparate, Editia II, Volumul I, Editura Economica,
1999, Bucuresti.
(3)
(5)
http://www.ceccar.ro/_b/ro/activitate
(6)
www.ccimm.ro
(7)
Delesalle, F., Delesalle, E., Contabilitatea si cele zece porunci, 2003, Editura Economica,
Bucuresti
(8)
Ristea, M., Olimid, L., Calu, D.A., Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR,
Bucuresti, 2006
26