Rolul publicitatii in societate

Publicitatea este un cmp complex al practicii sociale. Aici isi dau intalnire
fenomene i procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline tiinifice
inrudite: sociologia, psihologia, mitologia sau estetica. Fiind destul de complexa, si
cuprinzand o gama intreaga de insudiri este destul de greu sa avem o definitie a
publicitatii exacta. Nicio definiie nu poate cuprinde multitudinea de caracteristici
publicitatii. De regula, publicitatea reprezint un complex de activiti de promovare
pe pia a unei idei, a unui produs sau a unui serviciu. De aici apare si rolul
publicitatii intr-o societate. Beneficiul publicitatii apare in ambele sensuri: si publicultinta are nevoie de publicitare, dar si marile companii au nevoie ca produsele lor sa fie
cunoscute de publicul larg.
Cu ajutorul publicitatii compania sau produsul poate sa fie cunoscut de
publicul larg, acum depinde doar de agentiile de publicitate sa faca in asa fel incat o
reclama sa fie buna sau sa existe si un esec. Un clipul publicitar care a avut succes, in
opinia mea, ar fi cel de la prezervativele Zazoo de acum cativa ani. Mesajul era unul
puternic: "Iata consecintele ne-utilizarii prezervativelor" Este scurt si la obiect. A atras
atentia fiind un clip publicitar neobijnuit cu intriga deosebita si un deznodamant cu
totul neasteptat. Suspansul creat pana la sfarsit, atunci cand se dezvaluie la ce este
reclama, a captivat privitorul. Cel mai neinspirat clip publicitar din punctul meu de
vedere, este cel de la Transilvania cu puiul aruncat de copil in aer Zboara puiule,
zboara!! .In opinia mea este un mod neinspirat de a arata prospetimea produsului.
Insa cu toate acestea lumea isi aduce aminte de reclama, deci intr-un fel sau altul
reclama si-a atins partial scopul.
Publicitatea cuprinde o gama larga de activitati dar si pasi ce trebuie urmati
pentru a putea avea un rol in societate.
O prim sarcin a publicitatii este aceea de a defini, n cadrul unei piee,
publicul-int al produsului. Termenul pia are dou accepiuni; in prima piaa este
grupul de indivizi interesai de o anumit categorie de produse: precum detergeni,

buturi rcoritoare, telefonie mobil, servicii bancare, turistice, automobile.; conform

celei de-a doua, geografic, piaa este spaiul relativ autonom i coerent n care se
desfoar activiti economice: piaa romneasc, greceasc, mexican. Cel mai
adesea, cele dou accepiuni se intersecteaz: vorbim de piaa romneasc a berii, de
preul petrolului pe piaa mondial etc.
n publicitate se consider o greeal monumentala ncercarea de a vinde un produs
dintr-o categorie tuturor cumprtorilor / consumatorilor care formeaz piaa acelei
categorii. Aceast greeal poart numele de eroarea majoritii. E greu de crezut c
femeile din Romnia care ctig 300-400 de dolari pe lun vor cumpra produse
cosmetice Gerocosen, destinate unui public feminin ale crui venituri se nvrt n jurul
a 100 de dolari pe lun. Diferena nu se explic numai economic (preul diferit al
produselor), ci i psihic i social (dorina de a-i construi o imagine rafinat,
sofisticat, de a ocupa un statut ct mai nalt n societate, dorina de a te integra ntrun grup de prieteni, de a fi fireasc, direct, camarad etc.). Si Doncafe si-a separat
publicul-tinta. Cafeaua se adreseaza persoanelor din mediul urban, cu vrst ntre 3145 ani, majoritar femei, cu venituri medii spre mari - dei mesajul transmis nu este
exclusiv adresat acestei categorii.
In ceea ce priveste consumatorii de sub 30 de ani, Doncafe si-a creat o
alta linie de produse special pentru acestia: Doncafe Mixes. Strategia acestora a fost
de a capta cati mai multi consumatori pe diferite categorii de public-tinta.
Astfel, de-a lungul anilor cercetatorii au resuit sa creeze o diferentiere intre
categoriile de public. Asa apare segmentarea pietei o clasificarea a cumprtorilor sau
consumatorilor n segmente specifice reprezentative din punct de vedere comercial.
Cercetrile de segmentare a pieei folosesc patru criterii: demografic, geografic,
comportamental i psihografic.
Criteriul demografic cuprinde date referitoare la vrst, sex, educaie, ras, religie,
venituri De exemplu, firma de igarete Virginia Slims i-a dirijat mesajele publicitare
spre femei dornice s se elibereze de prejudecile sexuale i preocupate s-i
construiasc o solid carier profesional, iar igaretele Rebel a ncercat s ctige
adolesceni contestatari, cu educaie modest i venituri sczute.De altfel, aceste
tigarete, inainte sa dispara de pe piata erau unele dintre cele mai ieftine. Pe msur ce
cadrele existenei sociale devin din ce n ce mai largi i pe msur ce stilurile de via
se diversific, factorul demografic i pierde din importan, mai ales n favoarea celui
psihografic.

Criteriul psihografic ncearc s identifice caracteristicile psihice ale categoriilor de

public. Criteriul a stat la baza elaborrii unor modele ale publicului-int,cel mai
cunoscut fiind Values and Life-Styles (VALS), valori i stiluri de via. Acesta a avut
doua varinate una realizata in anul 1978 de Stanford Research Institute (SRI),
cuprinde nou tipuri: belongers, indivizi de vrsta a treia, tradiionaliti,
convenionali, sentimentali, foarte patrioi, statornici;

survivors, erau btrni, foarte sraci, temtori, deprimai, foarte departe de

curentele culturale dominante, incapabili s-i afle locul n societate;

sustainers,

aflai

pragul

srciei,

obinuii

ai

strzilor,

furioi,

resentimentari, angajai n economia subteran;

emulators, tineri, ambiioi, practicani ai stilului macho, ostentativi, dornici s

se integreze n sistem;

I-me-mine, foarte tineri, exhibiioniti, narcisiti, impulsivi, inventivi, dornici

de experiene;

experiential, tineri, n cutare de experiene directe, artiti, centrai asupra

propriei persoane, puternic orientai spre dezvoltare interioar;

societally conscious, maturi, plini de succes, gata s-i asume misiuni,

conductori de grupuri centrate pe o problematic unic, practicnd adesea o

simplitate voit;

integrated, maturi psihologic, cu viziune larg despre lucruri, tolerani, cu sim

al adaptrii;

achievers, de vrst mijlocie, prosperi, capabili, siguri de ei nii, materialiti,

avnd caliti de conductori, constructori ai visului american .

n anul 1989, SRI International a lansat a doua clasificare a publicului-tinta.
Aici, s-a redus numrul tipurilor la opt, grupate n trei serii: principle-oriented
(indivizi care se ghideaz dup principii), status-oriented (indivizi urmrind un statut
social) i action-oriented (indivizi orientai spre aciune). Dup autorii variantei n
cauz, corelarea tipurilor ei cu date privind educaia, venitul, ncrederea n sine,
obinuinele de consum ale indivizilor subsumabili tipurilor respective poate oferi un
spor de acuratee n nelegerea comportamentului consumatorilor :fulfilleds, cu
activitate moderat n viaa comunitii i n politic, orientndu-i timpul liber spre
cas, preocupai de sntate, tolerani i moderai din punct de vedere politic, preuind
educaia i cltoriile;

believers, dovedind respect pentru norme i ncredere n autoritate, atrai de o

existen aezat, confortabil, previzibil, conservatori din punct de vedere politic,

relativ bine informai, ncntai s duc o via de familie i s fac parte din grupuri
stabile;

actualizers, orientai spre dezvoltare interioar, cu ample interese intelectuale,

bine informai, preocupai de chestiuni sociale, foarte sociabili, activi politic,

desfurnd o mare diversitate de activiti n timpul liber;

achievers, centrai asupra carierei i familiei, gata s valorizeze munca n

dauna relaxrii, avnd relaii sociale formale, preocupai s evite schimbrile i

stimulii excesivi, conservatori din punct de vedere politic;

strivers, avnd interese nguste, uor de plictisit, ducnd o via oarecum

izolat, ateptnd aprobarea grupului pentru propriile motivaii, indifereni la

probleme de sntate i nutriie, apatici din punct de vedere politic;

strugglers, preocupai n primul rnd de securitate i siguran, avnd activiti

i interese de mic amploare, conservatori i tradiionaliti, frmntai de chestiuni de

sntate, cutnd sprijin n formele instituionalizate ale religiei;

experiencers, atrai de lucrurile noi, neobinuite i riscante, preuind exerciiile

fizice, sportul, activitile n aer liber, relaiile sociale, preocupai de imagine,

neconformiti dar apreciind bogia, puterea i faima, apatici politic;

makers, atrai de activitile n aer liber, de activitile manuale, dornici s

petreac timpul liber cu familia i prietenii apropiai, evitnd organizaiile (cu

excepia sindicatelor), nencreztori n politicieni, n strini, n marile afaceri
Criteriul geografic distinge diferite categorii de public-int n funcie mediul
n care triesc (urban sau rural), de diferenele de mrime ntre aglomeraiile urbane,
de poziia geografic a localitilor sau de climat. Reclamele trebuie sa se integreze in
zona in care este lansata. De exemplu, reclamele catre locuitorii unui ora de la
munte, Sinaia, ce vor s-i cumpere o pereche de schiuri vor fi diferite de reclamele
care invit locuitorii unui ora precum Constana s-i cumpere o pereche de schiuri.
Abordarile sunt diferite in functie de prioritatile existente. Cei din Sinaia acorda o
atentie sporita unei astfel de reclme, pe cand in Constanta ar merge, mai de graba, o
campanie agresiva, publicul de aici fiind inactiv, avandalte prioritati.
Criteriul comportamental se refer la comportamentul indivizilor n raport cu
produsul. Exist heavy users (indivizi care consum un anumit produs n cantiti
mari), light users (indivizi care consum un anumit produs n cantiti mici), medium

users (indivizi care consum un anumit produs n cantiti medii), nonusers (indivizi
care nu consum un anumit produs), exusers (indivizi care nu mai consum un anumit
produs), potential users (indivizi care ar putea consuma un anumit produs).
MacDonalds a difuzat reclame ale cror personaje principale erau negri; era o
modalitate de a atrage n restaurantele firmei membrii unui grup socio-etnic care erau
nonusers sau potential users.
In proiectarea continutului, in alegerea formelor si mijloacelor utilizate in
realizarea publicitatii, orice companie trebuie sa tina cont de anumite caracteristici ale
publicului-tinta, in calitate lui de receptor. Dorinta publicului de a fi tratat ca un
partener activ si exigent in dialogul cu agentii pietei este una din caracteristici. Aici ii
putem include pe receptori activi si care prezinta un interes ridicat in zona de
marketing.
Manifestarea unor reactii diferenite fata de fenomenul publicitar sau chiar fata de
produs. Depinde cum a fost abordata campania, din ce punct de vedere si ce se vrea de
la campanie. Insa mai exista si reclame ce ataca alte brand-uri, iar unul din acele
marci pot sa fie unele preferate de consumator si pur si simplu acesta va ignora
mesajul transmis devenind un consumator inactiv, pierzandu-l din start. De aceea
trebuie sa se aleaga cu mare grija strategia si modul de abordare al campaniei.
O campanie bine pusa la punct este cea de la Milka din ani trecuti, o campanie
lansata pe timp de iarna.
Principala forma de promovare a unui produs este reclama. Prin reclam, firma se
promoveaz, iar esena promovrii este: combinarea i coordonarea eforturilor
permanente pentru a influena opinia clienilor. Promovarea este aadar transmiterea
permanent, pe diverse ci, a unor mesaje destinate informrii clienilor poteniali
asupra produselor i aciunii de sprijinire i de influenare a procesului de vnzare, cu
intenia de a dezvolta o atitudine pozitiv fa de produs i firm, respectiv, de a
provoca modificri favorabile n mentalitatea i obiceiurile de cumprare i consum
ale acestora.Putem spune c reclama este comunicarea platita si impersonala cu piaa.
In opinia mea, una dintre cele mai reusite campanii de publicitate este
campania ciocolatei Milka .Povestea mrcii Milka reprezint o incursiune n istoria
familiei i companiei Suchard. Marca Milka inca de la aparitie ,are ambalajul
tabletei mov, pe aceasta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a Muntilor
Alpi.

Milka se adreseaza tuturor consumatorilor care se simt tineri la orice varsta.

Impactul produs de mesaj depinde nu doar de ce se spune , ci si cum se spune.
Executia mesajului este o operatiune dificila datorita atentiei scazute pe care
consumatorii o acorda de obicei reclamelor, aglomeratiei mijloacelor publicitare si
saturatia cu mesaje concurente. Specialistul in publicitate trebuie sa prezinte mesajul
intr-un mod care sa atraga atentia si interesul publicului vizat, adica sa creeze un
mesaj care sa "capteze".Mesajul reclamei de obicei se concentreaza pe pozitionarea
marcii, iar, Milka a fost asociata cu Alpii, creandu-se astfel o latura importanta a
identitatii marcii, aceasta jucand un rol important in lumea mov a publicitatii Milka.
Succesul imaginii Milka se datoreaza integrarii reusite a trei elemente importante:
culoarea mov, mediul alpin si o combinatie inteligenta intre traditional si
modern.Imaginea traditionala a Alpilor reprezinta idealuri de baza: pe de-o parte
relaxare si evadarea din agitatia de zi cu zi si pe de alta parte, un mediu prielnic
distractiei si sportului. Spotul are in centru indragita echipa din Alpi: vacuta,
marmotele si ursii. Echipa, dedicata sa faca cea mai fina ciocolata, afla ca exista
oameni care nu au incercat inca Milka. Pentru a le da un motiv in plus sa incerce cea
mai fina ciocolata vin cu ideea de a-i invita pe oameni la ei, in Alpi si de a le oferi
lectii de schi, schiuri adevarate, schiuri de ciocolata si alte premii. Titularul acestei
reclame a dorit sa faca cunoscut faptul ca ciocolata Milka este facuta din ingrediente
naturale si proaspete,sugerand acest lucru prin prezenta vacutelor chiar langa fabrica
fantastica de ciocolata.
Reclama sugereaza ca o ciocolata fina asa cum este Milka se savureaza
perfect pe o partie de schi.Cel mai bun loc pentru plasarea reclamei la ciocolata Milka
este in apropierea supermaketurilor, acolo unde are loc vanzarea in numar cel mai
mare a ciocolatei Milka.Reclama influenteaza decizia consumatorul in mod principal
atunci cand acesta se afla in fata raftului din supermarket, iar printre numeroasele
marci de ciocolata vede ciocolata Milka in ambalajul de culoare mov si isi aduce
aminte cu placere de reclama.Daca nu este un consumator fidel al acestei marci de
ciocolata macar fiind impresionat de reclama va cumpara cel putin un produs din
aceasta marca de ciocolata din curiozitate sau pentru a se convinge de veridicitatea
reclamei-daca ciocolata Milka este cea mai fina ciocolata facute din ingrediente
naturale si proaspete.
Dupa vizionarea acestei reclame te simti mai binedispus datorita prezentei
simpaticelor animalute - vcue, marmote, crtie, uri care se se strduiesc s ofere

lumii cea mai fin ciocolat. Consider ca este o publicitate sugestiva, deoarece aceasta
reclama atinge cel mai profund strat al psihicului uman, cel al inconstientului. Dupa
cum sugereaza si titlul, Cu fiecare bucatica de Milka te simti ca in Alpi, gustand din
ciocolata vei trece pe taramul viselor, imaginandu-ti unde se fabrica aceasta fina
ciocolata. In aceasta ipostaza, consider ca titlul este unul direct. Textelor publicitare li
se mai cere s aib o sintax simpl, s exploateze dinamismul diatezei active, s
implice destinatarul prin utilizarea pronumelui personal de persoana a II-a te la
cuvinte strine sau la termeni din limbaje de specialitate pentru a evidenia importana
produsului i recunoaterea de care el se bucur.Textul este unul descriptiv, acest tip
apare mai mult in reclamele de televiziune, decat in cele de presa scrisa. In presa,
creatorul reclamei lasa cititorul sa-si imagineze singur calatoria perfecta in Muntii
Alpi asa cum il indeamna titlul.
Organizarea campului vizual este destul de simplu gandit: in dreapta sus este
plasat titlul,relativ in mijlocul imaginii este plasata fabrica de ciocolata,avand in
spatele acesteia un superb peisaj cu Muntii Alpi, in partea din stanga jos gasim
produsul caruia i se face reclama iar in partea centrala de jos gasim sloganul
campaniei publicitare Milka.Cea mai fina placere si imediat dupa acesta apare si
logotipul vacuta mov cu peisajul alpin.
Cromatica publicitara este deosebit de importanta pentru orice reclama. Tonurile
secundare de mov si verde fluidizeaza compozitiile, iar interactiunea dintre aceste
amestecuri confera dinamism.
Publicitatea serveste companiei atat ca instrument strategic, cat si ca mijloc tactic.
Actiunile de publicitate sunt antrenate in scopuri diferite, se adreseaza marelui public
sau unor segmente determinate ale pietei.
Publicitatea poate contribui efectiv la stimularea cererii de consum. Practica
demonstreaza ca, de regula, comunicarea publicitara constituie unul din mijloacele de
transformare, pe termen lung, a cererii de consum in comportament de cumparare
efectiv. Ea trebuie insa conjugata cu actiunea altor mijloace de comercializare si
promotionale, intrucat singura, desi necesara si chiar indispensabila, actiunea sa nu
poate fi niciodata suficienta pentru promovarea intereselor comerciale ale firmei, in
scopul sporirii eficientei activitatii sale. Cu cat reclama sau campania este mai
ingenioasa cu atat mai mult va avea succes. O campanie complexa a celor de la Diesel
Be Stupid din 2010 a starnit interesul tinerilor. A inceput printr-un Spot video

Difuzat in principal pe internet ce are rolul de a expune filozofia brandului.A avut

parte si de publicitate stradala, dar a fost intens promovat pe bloguri si in reviste. Iata
totusi o campanie care nu s-a bazat pe mass-media in general, ci s-a preferat new
media, zona in care tineri isi petrec cel mai mult timp, dar si revistele ce sunt rasfoite
si bineinteles pe strada unde poate toata lumea sa le vada, dar si in magazinele lor
proprii. Be stupid fiind mai de graba o campanie ATL decat BTL, bazand-use pe
zona intens tranzitata de tineri.
Advertiserii trebuiau s aduc reclamei plusul oferit de dinamismul micrii,
de suplimentarea i sincronizarea tipurilor de comunicare: verbal, vizual i auditiv.
O reclam este structurat n spaiu: are titlu, imagini, poveste, toate aranjate n aa fel
nct s conduc cititorul prin fiecare element, dar impresia general s fie create
instantaneu.
Un grup de comunicare astazi trebuie sa poata oferi clientlor sai servicii
integrate de comunicare. Asta inseamna ca trebuie sa aiba departamente sau subagenti specializate pe ATL, BTL, PR, online, Media. Iar acestea sa lucreze impreuna.
Un brand. O idee. Mai multe canale de comunicare.
Exista multe tipuri de a realiza o reclama, trecuie doar ca angentul de
publictate sa-l aleaga pe cel potrivit pentru a ajunge la receptor.
Publicitatea se poate realiza foarte bine si prin metodele clasice: cele ale
reclamelor tv, a spoturilor la radio sau ale print-urilor din ziare si reviste.
Printul vizeaza, de regul, produsul i depinde foarte mult de formatul
jurnalistic, stilul fiind asemntor. Datele depind si de spaiul tipografic unde este
distribuit mesajul. Culoarea, elemente de copy i layout, elemente verbale atrag
atenia. Exista imagine vizuala, ce nu poate fi atinsa, simtita, astfel incat cromatica
printului trebuie sa atraga, la fel ca si mesajul transmis. Aici ne bazam pe intuiia
calitailor produsului.

Publicul obinuit recepteaz mesajul foarte simplu. Un

dezavantaj al acestui tip de publicitate poate fi spaiul redus expus n faa

consumatorului, ce ingradeste detalierea mesajului ce trebuie sa ajunga la receptor. La
acest tip de publictate instrumente vizuale sunt statice, bazat pe ideea de perspectiv
i de compozitie. Obiectivele din spatele fiecarei reclame din print sunt cu siguranta
diferite. Unele reclame sunt realizate pentru a construi o imagine, unele sunt scrise
pentru a directiona cititorii catre un anumit site, in timp ce alte anunta promotii. Insa,
majoritatea marketerilor spera ca timpul, creativitatea si banii investiti in realizarea
campaniilor publicitare sa stimuleze vanzarile.

Spotul audio contine o informaie stufoas despre produs, dublat de caracterul

subiectiv pe care vocea actorilor o sugereaz. Apare ideea de slice of life dar la
nivel auditiv, tradus prin date, context i impresie despre produs. Valoarea de
testimonial conferit cuvntului, regia de sunet, elemente de comunicare paraverbala:
tonul, intensitatea acestuia capteaza atenia progresiv i poate fi controlat. La nivel
auditiv spotul trebuie sa fie dinamic pentru anumite produse (maini,aparate),
auditivul poate sugera un benificiu. n rest, senzorialul poate punctat prin elementele
para-verbale. Totul se bazeaz pe sugestie n cadre, prin intervenia unor personaje.
Apare o derulare a faptelor, insa totul se intampla la nivel auditiv. Spaiul de
transmitere al mesajului variaza, fiind msurat n secunde, cu posibilitatea unei
frecvene mai mari.
Reclama tv este cea mai complexa dintre toate si cuprinde o varietate intreaga
de simboluri, sunete, imagini, texte etc. Produsul este plasat intr-un context i intra n
relaie cu consumatorul. Vizualul focalizeaz detalii i imbunttete imaginea
produsului, iar auditivul va construi aici atmosfera consumului. Elementele dinamice,
valoarea demonstrativ a produsului, vizualizarea lui atrag atenia ce este canalizat
pe secvene, cadre, mijloace de retenie cromatic. Ea poate fi captat n orice
moment, n funcie de strategia creativ i de producia propriu-zis.
O reclama care se incadreaza in tipul story line este potrivita aici drept
exemplu, aceasta capteaza prin dinamicitatea povesti. Toyota RAV4- A car to make
your own unde 2 tineri casatoriti isi pun capcane unul altuia pentru a putea conduce el
primul masina. Sunt multe momente de tensiune: cand sotul ii lasa uscatorul de par in
cada sotiei si aceasta se curenteaza, ea la randul sau ii da foc la par si ii intinde o
sfoara pentru a se impiedica pe scari. Iar cand ies in acelasi timp din casa sotul o
pacaleste pe sotia sa sa intre in casa crezand ca a uitat cheile si pleaca cu masina
fericit ca el a avut norocul de a o conduce nepasandu-i ca arunca si casa in aer pentru
masina aceasta. Ultima secventa narativa este de neimaginat: ajunge sa isi distruga
casa doar pentru a pleca la serviciu cu masina, insa din explozia casei sale sotia
aterizeaza pe capota masinii.
O alta reclama apartinand formatului Tv este suspense, unde reclama incepe
fara sa pregateasca privtiorul si fara sa stie despre ce e vorba. Consumatorul
descopera pe parcurs, pas cu pas despre ce produs e vorba. Este vorba de or reclama a
telefonului mobil LG Dare de acum cativa ani. Actiunea se desfasoara intr-un cimitir
de masini. Un tanar sare gardul si se furiseaza ca cei doi caini sa nu il observe,dar

acesta face galagie si cainii se trezesc si incep sa alerge spre tanar Baiatul incepe sa
alerge spre locul unde se afla telefonul LG pe care cainii il pazeau. Animalele s-au
repezit spre el dar au fost oprite de lant, iar tanarul a putut atinge telefonul. Suspansul
ramane pana la sfarsit pentru ca nu stim ce se va intampla in continuare ,daca tanarul
va scapa de caini sau care ii va fi soarta
Publicitatea l determin pe individ s cread c tot ce ine de viaa sa sociocultural poate fi satisfcut prin consum. Aspiraiile individului sunt astfel reduse la
lucruri i nchise n ele. Trim ntr-o societate de consum, unde omul este frustrat
continuu pentru ca dorina de a cumpra s fie relansat. Acest fapt se realizeaz prin
publicitate i ceea ce considerm c este o valorizare a produselor nu este dect o
devalorizare a valorilor, asta spunea Franois Brune.
Tot Brune prezint etapele acestei standardizri prin publicitate, pe care o
numete normalizare, punndu-i ntrebarea dac a murit cumva sistemul de aprare a
omului mpotriva fenomenului de uniformizare, al aplatizrii, prin ptrunderea n
viaa

public

contiina

indivizilor

ideologiei

publicitare.

Sloganurile dobndesc unui reflex socio-natural de cumprare a produsului fr ca

individul s se mai gndeasc la ce face de fapt. Receptorul devine confuz i nu mai
face diferena ntre ordinea fireasc a lucrurilor i spectacolul oferit de publicitate.
Introdus n ordinea consumului, se extinde i ctre alte domenii: de la politic, viaa
intelectual.Publicitatea nu informeaz despre produs, ci l laud. Publicitatea nu este
un spectacol gratuit; i cost scump pe consumatori. E adevrat c publicitatea ii face
pe oameni s viseze, dar sunt de dorit astfel de vise? E mai bine s ii faci pe copii s
viseze la jucrii pe care prinii nu li le pot cumpra? Pe aduli s viseze la un lux pe
care nu i-l pot oferi? (...) Publicitatea este o exigen fundamental a tipului de
economie n care trim; a critica nseamn a duce o lupt de ariergard care nu
prezint nici un interes afirma Franois Brune.
Este o informatie cum nu se poate mai adevarata despre publicitate, atunci
cand ii simti gustul nu te mai poti opri. Publicitatea are rolul de a informa, dar si de a
persuada. Ajuta atat receptorul in acceptarea mesajului sau respingerea lui, cat si
emitatorul prin efectele pe care le are publicitatea, pe care le poate studia si corecta
ulterior.