1.

Oferta i producia turistic

delimitri conceptuale;
factori de influen

Oferta turistic, categorie corelativ a pieei turistice, constituie, n multe

situaii, mobilul determinant al efecturii actului turistic.
Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistic se mparte n primar, care
cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale i secundar, incluznd ansamblul
resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.).
Ansamblul ofertei primare i secundare constituie oferta turistic potenial a unui teritoriu,
care va deveni ofert real (efectiv) numai n msura n care va ntruni o serie de
caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor dezvolta
condiiile necesare de primirea turitilor i de petrecere a sejurului lor n ambiana
caracteristic a resurselor primare i secundare, ca rezultat al dezvoltrii bazei materiale a
turismului i a infrastructurii sale tehnice.
Oferta primar nu are valoare intrinsec: ea se distinge de oferta turistic secundar (produs
de mna omului) prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create
de natur, att n spaiu, ct i n timp.
Oferta turistic primar i secundar constituie deci "materia prim" pentru industria
turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de
munc vie, nglobat n prestaiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic.
n literatura de specialitate se regsesc i sub numele de resurse turistice antropice.
Aceast "materie prim", dei abundent n aparen, devine din ce n ce mai limitat, ceea ce
ngusteaz "spaiul turistic" i deci posibilitatea folosirii unui teritoriu n scopuri
preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare realist a
resurselor turistice corespunznd motivaiilor efective, ca i evaluarea corect a posibilitilor
de a transforma resursele poteniale i resursele utilizabile n scopuri turistice.
Distincia care trebuie evideniat ntre oferta i producia turistic pornete de la
definirea celor doi termeni. Astfel
- oferta turistic este reprezentat de cadrul i potenialul natural i antropic,
echipamentul de producie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale i
serviciilor destinate consumului turistic, fora de munc specializat n activitile
specifice, infrastructura turistic i condiiile de comercializare (pre faciliti).
-producia turistic este dat de ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc,
echipamentul turistic i bunurile materiale i care se materializeaz ntr-un consum
efectiv.
Deci oferta presupune nu numai producia turistic, ci i existena factorilor naturali.
Relaia ofert turistic producie turistic este marcat de o serie de particulariti,
care o difereniaz de aceeai relaie existent pe piaa bunurilor materiale:
- producia turistic poate fi cel mult egal cu oferta, n timp ce pe piaa bunurilor
materiale, oferta este cel mult egal cu producia;
- oferta turistic exist i independent de producie, pe cnd producia turistic nu se
poate realiza n afara ofertei; n schimb, oferta bunurilor materiale nu se poate detaa de
existena unei producii;
- structura ofertei turistice nu coincide ntodeauna cu structura produciei turistice,
n timp ce structura ofertei de bunuri reflect structura produciei respective;

- oferta turistic e ferm exist att timp ct exist i elementele care o compun,
pe cnd, producia turistic e efemer, ea exist att timp ct se manifest consumul i
nceteaz o dat cu ncheierea acestuia.
Relaia dintre cele dou elemente este foarte complex, de intercondiionare reciproc,
oferta fiind surs a produciei turistice iar producia fiind cea care d via, mobilizeaz
oferta.
Caracteristicile ofertei
Aa cum rezult i din definiiile prezentate, oferta turistic are:
un caracter complex i eterogen, fiind alctuit din mai multe componente, care se
pot structura astfel:
- potenialul turistic, ca element de atracie a cererii turistice format din totalitatea
resurselor naturale i antropice ale unei zone;
- echipamentul turistic, alctuit din ansamblul activelor fixe i circulante care
concur la satisfacerea nevoilor turitilor;
- serviciilor prestate turitilor i bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu
destinaie turistic exclusiv;
- fora de munc, cea care transform din poteniale n efective celelalte elemente
sus-menionate.
Complexitatea ofertei turistice (i a produciei, n egal msur), este dat i de
numrul mare de prestatori sau fabricani ai produselor turistice. Faptul c produsul turistic
este format dintr-un ansamblu de servicii, fiecare cu specificul su, face aproape imposibil
furnizarea de ctre un singur productor a tuturor prestaiilor generate de consumul turistic.
De aceea, prestatorii sunt puternic specializai, au profile diferite, uneori chiar interese
diferite i cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului
turistic particip societi comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa,
transportul, agrementul, fabricarea cltoriilor turistice (tour-operatorii), de asemenea pot
participa organisme i asociaii cu vocaie social, organisme locale i teritoriale etc.
Pe lng aceast specializare puternic a prestaiilor de servicii turistice, trebuie s
menionm i faptul c ntre acetia predomin ntreprinderile mici i mijlocii, fapt care a i
dus la o frmiare excesiv a ofertanilor de servicii turistice. Aa cum se poate constata,
ns acesta nu exclude posibilitatea regruprii lor n organisme puternice, bine
individualizate, care pot domina piaa turistic, la un moment dat.
O alt caracteristic a ofertei turistice, cu multiple implicaii n realizarea actului
turistic, o reprezint
rigiditatea.Aceast particularitate este datorat, n primul rnd, inadaptabilitii
(adaptabilitii reduse) la variaiile att cantitative ct i calitative ale cererii turistice.
Imposibilitatea deplasrii ofertei, care presupune mobilitatea consumatorului i nu a
produsului turistic, constituie o alt particularitate a ofertei turistice. De asemenea, oferta
turistic nu poate fi stocat odat neconsumat, ea se pierde-, aspect care presupune
cheltuieli suplimentare pentru agenii economici ofertani n sensul promovrii produselor
turistice i adaptrii acestora la mutaiile intervenite n structura cererii.
Oferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i
structura forei de munc. Investiiile, att materiale, ct i umane, n industria turistic,
sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite nlocuirea rapid a acestora pentru a se adapta la
mobilitatea cererii turistice.
Dup cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei i produciei turistice,
neconcordana n timp i spaiu a cererii cu oferta turistic poate fi generatoarea unor efecte
economice i sociale de mare amploare, ce se concretizeaz n: satisfacerea
necorespunztoare a turitilor, neutilizarea echipamentelor turistice i ca atare, prelungirea

duratei de amortizare a acestora i ncetinirea ritmului de nlocuirea a capacitilor uzate fizic

sau moral etc.
Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor i prestatorilor de servicii turistice,
printr-o bun cunoatere a tendinelor n evoluia cererii turistice, se poate profita, n anumite
limite, de o alt caracteristic
posibilitatea substituirii unui tip de ofert cu altul. Acestea presupune ns ca i
motivaiile turistice s se poat substitui la un moment dat, dar mai ales ca elementele
componente ale ofertei s aib un caracter polifuncional, s satisfac alternative de
consum diverse.
Oferta turistic
Oferta turistic grupeaz ansamblul elementelor care concur la obinerea produsului
turistic, respectiv: potenialul natural i antropic, echipamentul de producie a serviciilor
turistice, diversitatea bunurilor materiale(industriale, alimentare), infrastructura turistic i
condiiile de comercializare(pre, nlesniri etc.)1. n aceast accepie, se poate spune c oferta
integreaz ansamblul resurselor economice mobilizate n calitate de factori ai produciei
turistice.
Oferta turistic este considerat a fi : ansamblul atraciilor care pot motiva
vizitarea, sau, mai complex privit: elementele de atracie care motiveaz cltoria i
cele destinate s asigure valorificarea primelor
O definiie mai cuprinztoare a ofertei turistice este urmtoarea: ,, totalitatea
resurselor naturale i antropice, mpreun cu echipamentele de producere i
comercializare a produselor turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic,
condiiile de comercializare a acestora, infrastructura turistic i fora de munc necesar
activitii turistice.
Practic, oferta turistic a unei ri, zone sau staiuni turistice cuprinde totalitatea
elementelor turistice care pot fi puse n valoare la un moment dat prin stimularea cererii
turistice, dar i infrastructura tehnico-material care permite valorificarea resurselor
turistice.
Elementele structurale ale ofertei pot fi grupate n dou categorii:
Elemente de atracivitate, existente la un moment dat numai potential (resurse naturale,
socio-culturale, umane, tehnologice). Ele nu au aceiasi valoare turistica in tot timpul anului,
ci au variabilitate in timp, determinand sezonalitatea ofertei
Elementele funcionale, alctuite din echipamentul i serviciile care fac posibil
desfurarea produciei turistice.

Particularitile ofertei turistice

Complexitatea- se refer la structur, elementele componente referindu-se la atracia
turistic i elementele funcionale;
Rigiditatea- se refer la imposibilitatea stocrii, lipsa de adaptabilitate, la variaiile
sezoniere;
Substituirea- se refer la utilizarea ofertei n alte scopuri dect cel sezonier.

Oferta turistic se mparte n dou categorii:

Oferta turistic primar- este reprezentat de totalul resurselor naturale de interes turistic
i se deosebete prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial;

Oferta turistic secundar- este reprezentat de totalitatea resurselor turistice create

de om (antropice).
n funcie de resursele naturale oferta are anumite limite de odin temporal, putnd
avea caracter permanent sau sezonier.
Diversificarea produselor turistice clasice a cunoscut n perioada 1995-1998 o
amploare datorit creia acelai produs turistic poate fi gsit azi ntr-o multitudine de
variante, combinate cu oferta de produse turistice noi.
Produsele turistice pot fi grupate n forme de voiaj determinate de scopul principal al
cltoriei, n funcie de care pot fi identificate mai multe tipuri de turism:
Turism cultural- este efectuat cu scopul lrgirii cunotiinelor despre istorie, art,
monumente
religioase, vestigii i apropierea de diferite culturi i oameni. Ali turiti sunt interesai de cele
mai moderne construcii, invenii de utiltim or, etc.
Turism de afaceri- este o form de turism care include cltorii n interes oficial, vizitele
angajailor sau ale altor persoane n interes comercial sau de alt natur, participarea la
trguri i expoziii, conferine, convenii i cltorii stimulatoare
Turism sportiv- este o form a turismului de agrement, motivat de dorina de a nva i de
a practica diferite activiti sportive
Turismul de odihn- are un caracter mai puin dinamic dect celelalte forme de turism, cu
un sejur mai lung, petrecut la o destinaie determinat, care ofer condiii naturale adecvate;
Turismul de tratament- este o form specific a turismului de odihn, legat mai mult de
anumite staiuni cunoscute pentru proprietile lor terapeutice sau infrastructurii de ngrijire
a sntii;
Turism rural- activitatea turistic desfurat i condus de populaia local i bazat pe
potenialul natural i antropic local;
Producia turistic reprezint ,,ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de
munc, echipamentul de producie i bunurile materiale, i care, n cadrul unei ambiane
specifice se materializeaz ntr-un consum efectiv.
Oferta turistic exist i independent de producia turistic, n timp ce producia
turistic nu se poate realiza n afara ofertei. Oferta turistic este ferm, exist atta timp ct
sunt prezente elementele ce intr n structura ei, pe cnd producia turistic este efemer
,exist ct timp se manifest consumul i se ntrerupe odat cu ntreruperea consumului.
Aceast relaie special dintre oferta turistic i producia turistic reliefeaz rolul principal al
ofertei ca surs a produciei turistice, dar i rolul produciei n mobilizarea ofertei date.
Determinani ai ofertei turistice:
Teritoriul- reprezinta elementul indispensabil al ofertei, intrucat spatiul se constituie in suport
al acesteia. In turism, teritoriul este definit atat sub aspect cantitativ prin capacitatea de
primire a teritoriului dar si sub aspect calitativ prin atractivitatea sau valoarea turistica a
acestuia, care poate fi naturala sau creata.
Capacitatea optima de primire exprima numarul maxim de turisti ce pot fi primiti de un
teritoriu fara a prejudicia mediul geografic si social. Atractivitatea teritoriului creste o data cu
distanta, insa apare un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a costului ridicat al
transportului si oboselii determinate de parcurgerea distantei.
Atractivitatea teritoriului turistic poate fi evaluata luand in cosiderare urmatoarele elemente:
-Accesibilitatea: asezare geografica, cai de acces, mijloace de transport

-Conditii de relief: trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si
parcuri -Conditii meteorologice: climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi, puritatea aerului,
frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada.
-Frumusetea peisajului natural.
-Valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale izvoare de ape minerale si
termale, namoluri terapeutice, microclimat si topoclimat.
-Patrimoniul cultural-istoric: vestigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta,
etnografie si folclor, traditii si obiceiuri.
-Conditii demografice: numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca, migratia.
Sectorul teriar- se constituie in elementul determinant al ofertei turistice intrucat
grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premize si factori pentru
dezvoltarea ofertei turistice. Diversitatea ofertei turistice este data de proportia in care se
combina cele cinci categorii de servicii cuprinse in prestatia turistica:
activitatea de organizare si comercializare a ofertei turistice
activitatea de transport
activitatea de cazare si restaurare
activitati producatoare si distribuitoare de bunuri de consum turistic
activitatea de agrement, tratament.
Baza tehnico-material- cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a
ofertei turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premizele necesare desfasurarii
activitatii turistice. Baza tehnico-materiala a cazarii este importanta pentru ca nu este de
conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale
capacitatii de cazare. De dimensiunea si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depind
si celelalte elemente functionale ale ofertei turistice.
Dimensiunile bazei tehnico-materiale a cazarii se apreciaza in numar de locuri, paturi sau
camere folosite pentru "innoptare".Structurile de cazare turistica cuprind structuri hoteliere,
extrahoteliere si nepermanente. Cazarea extrahoteliera include resedintele secundare,
apartamentele mobilate, unitati sociale de cazare. Structurile de cazare nepermanente includ
campingul. vasele de agrement.
Oferta turistica este formata dintr-un grup de elemente existente la un moment dat numai
potential (oferta potentiala), si dintr-un grup de elemte prin intermediul carora aceasta este
pusa in valoarea (oferta reala).
Unele elemente sunt create de activitatea umana, altele sunt naturale. Unele isi sporesc
valoarea in timp (in special cele istorice), devenind tot mai atractive, interventia omului fiind
de conservare si ameliorare a valorii lor, altele se uzeaza fizic si moral, trebuind sa fie
produse si reproduse in permanenta.
Modul acesta propriu de existenta al ofertei ii conferta o serie de trasaturi care
particularizeaza insasi produsul turistic si determina in mare masura modul concret in care se
realizeaza concordanta cu cererea de servicii turistice. Elementele constitutive ale ofertei
turistice satisfac un mare numar de nevoi, fiind foarte diferite ca mod de prezentare, fiecare
element constituidu-se de fapt intr-o oferta separata. Aceasta imprima ofertei un caracter
eterogen si complex.
Oferta turistica este rigida intrucat pentru a putea fi consumata este necesara deplasarea
consumatorului si nu a produsului, ia nu se poate stoca, iar oferta potentiala de servicii
nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei
tehnico materiale.
Rigiditatea ofertei decurge si din imposibilitatea adaptarii sale permanente la variatiile
cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii determinate

de diversificarea motivatiilor. Acest lucru are consecinte importante asupra eficientei si

riscurilor investitiilor in oferta turistica.
Principalii factori care determina nivelul si structura ofertei turistice sunt:
1. Factori naturali si antropici (factori naturali de clima, resurse naturale si antropice,
fauna si flora etc.).
Cu anumite exceptii, pentru ca un anumit spatiu sa fie atractiv si sa aiba valoare
turistica, el trebuie sa ofere anumite conditii, fie naturale, cum ar fi: peisaje naturale
frumoase si nepoluate, configuratie geografica echilibrata, conditii meteorologice
prielnice, fauna rara etc., fie antropice, respectiv resurse de patrimoniu cultural, religios,
arhitectural etc., de natura muzeelor, cladirilor istorice, manastirilor etc..
Exista insa pericolul ca anumite zone turistice sa se supraaglomereze, iar prin
valorificarea excesiva a unor resurse turistice sa se degradeze patrimoniul -natural, in
special- si sa se diminueze interesul anumitor categorii de turisti, cum ar fi iubitorii de
arta sau cei care practica turismul ecologic.
2. Factori economici si tehnici (nivelul de dezvoltare a sectorului tertiar, baza tehnicomateriala turistica).
Nivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor in general si al turismului, in special,
se afla in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica de ansamblu. Dimensiunea
sectorului tertiar si aportul acestuia la
crearea produsului intern brut, ponderea populatiei ocupate in acest sector, nivelul
resurselor materiale si financiare alocate, indica, fara dubii, gradul de dezvoltare a unei
societati.
Cresterea volumului de activitate in sectorul tertiar constituie, in mod paradoxal,
nu numai premizele, ci si factorii dezvoltarii ofertei de servicii turistice; anumite servicii,
desi destinate satisfacerii nevoilor individuale ale membrilor societatii, contribuie la
formarea ofertei turistice (servicii de transport si telecomunicatii, servicii medicale etc.).
Pe de alta aparte, oferta turistica depinde de marimea, structura si calitatea bazei
tehnico-materiale (in care sunt incluse structurile de cazare, alimentatie publica, tratament
si agrement) , ale carei dimensiuni depind de resursele materiale si financiare investite,
precum si de tehnologia prin care este generata. In general, prin intermediul unor
echipamente bine dezvoltate, care incorporeaza tehnologii de ultima ora, se poate suplini
cu succes lipsa resurselor naturale (un parc de distractii bine echipat poate atrage turistii
la fel de bine ca si resursele naturale originale; un exemplu in acest sens poate fi
Apraterul in Austria).
3. Factori umani.
Calitatea resurselor umane care activeaza in turism poate influenta in mod
considerabil oferta turistica. Ponderea importanta detinuta de forta de munca in turism
particularizeaza aceasta activitate si influenteaza chiar atractivitatea turistica. Personalul
bine pregatit din punct de vedere profesional, cu o inalta constiinta morala, constient de
raspunderea care ii revine in actul prestatiei, contribuie in mod direct la realizarea unei
calatorii turistice reusite si la cresterea prestigiului prestatorilor de servicii turistice.
Determinantii ofertei turistice(factorii care influeneaz oferta turistic)
1)Preul ofertei turistice-direct proporional cu oferta(vnztorii cresc oferta dac sunt
stimulai de un pre ridicat)
2)Costul consumului de produse turistice-invers proporional cu oferta (vnztorii doresc
cheltuieli ct mai sczute pentru a-i putea maximiza profitul)
3)Cererea de consum turistic-direct proporional cu oferta turistic(vnztorii sunt stimulai
n momentul n care exist muli cumprtori)

4)Numrul i dimensiunile ofertei turistice(concurena)-invers proporional(un ofertant are

anse mult mai mici de supravieuire pe o pia cu concuren puternic)
Punctele forte ale turismului romanesc
1)Romnia este o destinaie pentru toate vrstele i toate anotimpurile
2)Formele de turism practicate n Romnia sunt multiple:turism montan,balnear, de
litoral,cultural,tiinific , pentru afaceri, de weekend etc.
3)Potenialul turistic ajut la echilibrarea balanei de pli externe
4)Exportator indirect de mrfuri
5)Generator de resurse financiare pentru stat prin sistemul de taxe i impozite
6)Factor important n formarea i meninerea imaginii Romniei n lume
7)Factor de influen i uneori determinant n protejarea i conservarea mediului nconjurtor
Resursele turistice - naturale i antropice - ale Romniei
A. Cadrul natural
Cadrul natural este bogat, variat i complex, cu o structur peisagistic deosebit de
armonioas. Complexitatea potenialului turistic, ca i gradul su de atractivitate, n general,
sunt n strns corelaie cu treapta de relief i cresc progresiv, de la cmpie ctre muni excepie fcnd Delta Dunrii i Litoralul Mrii Negre.
B. Potenialul turistic antropic.
De-a lungul existenei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un extrem
de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. Romnia
dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (i sunt) considerate unicate mondiale.
De exemplu: cetile dacice din Munii Ortiei care au rezistat muli ani atacurilor
strlucitelor legiuni romane, cetile rneti i bisericile "fortificate" din Transilvania,
bisericile de lemn din Maramure, mnstirile din Bucovina, Moldova i nordul Olteniei,
monumentele stilului brncovenesc din Muntenia i Oltenia etc., ca i creaiile lui Eminescu,
Brncui, Enescu sau ale lui Grigorescu .a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistic
deosebit. Vestigiile antichitii sunt numeroase i de mare valoare pentru istoria culturii i
civilizaiei poporului nostru.

2.Destinatii turistice
Prin destinaie turistic se poate nelege o ar, o regiune din cadrul unei ri, un ora, un
sat sau o staiune. Indiferent de tipul destinaiei, sarcinile marketingului sunt aceleai: crearea
unei imagini favorabile a destinaiei la nivelul segmentelor int de vizitatori, conceperea
unor instrumente de susinere i difuzare a imaginii i, nu n ultimul rnd, promovarea
imaginii destinaiei n zonele de origine. Aceste subiecte vor fi tratate n a doua parte a
acestui capitol.
S prezentm mai nti cteva din tipurile principale de destinaii turistice:
- destinaii clasice. Acestea sunt n general orae care dispun de un bogat
patrimoniu arhitectural, cultural i istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei
vacane sau pentru o vizit de durat mai lung (exemple: Paris, Atena, Roma
etc.). Tot aici pot fi incluse i multe din staiunile montane sau de litoral (cum ar fi
Saint Tropez, Kitzbhel, Aspen i multe altele);
- destinaii naturale cum ar fi Delta Dunrii, rezervaia Serengeti din Tanzania sau
Cascada Niagara din Statele Unite. Aici turitii vin pentru a admira peisajele sau
pentru a lua contact cu bogiile naturale ale regiunii (flor, faun);
- destinaii pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale i
comerciale, unde exist faciliti turistice de nalt nivel i posibiliti de agrement
variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri. Exemple: New York,
Manchester, Lille etc.
- destinaii pentru o noapte. Este vorba n special de localitile aflate ntre
marile destinaii de vacan i zonele de origine ale turitilor;
- destinaii pentru ederi scurte. Aceste sunt n general orae mai mici n care
exist obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atrgtoare. Dou
exemple bune din aceast categorie sunt oraele Pisa din Italia i Bruges din
Belgia.
n ceea ce privete principalele elemente componente ale destinaiei turistice, ele pot
fi grupate n mai multe moduri. Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei
destinaii:
- elementele constitutive de baz, numite i inima sau miezul destinaiei:
localizarea geografic, climatul, condiiile naturale de la faa locului, siturile
istorice i arhitectonice;
- elementele periferice naturale (mprejurimile destinaiei, populaia local,
ambiana general de la destinaie);
- elementele periferice create (facilitile de divertisment, facilitile de cazare i
alimentaie, serviciile comerciale, infrastructura de transport).
Ali autori grupeaz aceleai elemente tot n trei categorii, dar ntr-o manier puin
diferit:
- natura, care reprezint de multe ori principalul element care stimuleaz interesul
vizitatorilor;
- climatul. Foarte multe persoane cltoresc cu scopul principal de a gsi un climat
diferit de cel al regiunii n care locuiesc;
- cultura. Este vorba aici att de elementele de patrimoniu istoric i cultural care
vorbesc despre trecutul destinaiei, ct i de elementele care definesc cultura ei din
prezent (oameni, stiluri de via, obiceiuri ale locului etc.).

O alt clasificare este cea care mparte componentele unei destinaii n patru
categorii, i anume: punctele de atracie de la destinaie, facilitile i serviciile de la
destinaie, cile de acces ctre destinaie i imaginea destinaiei. Fiecare dintre aceste
categorii cuprinde la rndul su mai multe subcategorii.
Punctele de atracie de la destinaie
Acestea sunt cele care determin n mod decisiv alegerea respectivei destinaii de
ctre turiti i influeneaz comportamentul turitilor la destinaie. Putem include aici:
- patrimoniul natural: peisaje naturale, ruri, lacuri, mare, plaj, parcuri i
rezervaii naturale, climatul, n general toate caracteristicile fizico-geografice ale
destinaiei i resursele sale naturale;
- patrimoniul arhitectonic, att cel istoric ct i cel modern;
- patrimoniul cultural: teatru, muzic, folclor, muzee etc.
- patrimoniul industrial: fabrici i elemente de arhitectur industrial interesante
pentru vizitatori;
- atraciile sociale: felul de via al populaiei locale, limb, cultur, oportuniti de
contacte sociale etc.;
- atracii sportive: stadioane, patinoare, prtii de schi etc.
Aceste elemente constituie de fapt "fora motrice" a oricrei activiti turistice. luate
mpreun, ele alctuiesc ceea ce se numete mediul destinaiei respective: natural, economic,
cultural, social. Numrul de vizitatori pe care destinaia l poate primi ntr-o perioad de timp
(o zi, o lun, un an), fr riscul deteriorrii mediului i fr diminuarea atractivitii sale,
reprezint capacitatea destinaiei.
Facilitile i serviciile de la destinaie
n raport cu elementele de patrimoniu, aceste faciliti sunt doar componente accesorii
ale produsului turistic. Aceasta nu nseamn ns c nu sunt necesare; multe din ele sunt chiar
indispensabile. Aici avem n vedere n special urmtoarele elemente:
- spaiile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de
vacan, ferme etc.;
- servicii de alimentaie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetrii etc.;
- transportul la destinaie: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, rent a car,
biciclete, teleferic, telescaun etc.;
- centre comerciale i agenii de turism;
- alte servicii: frizerie/coafur, informaii, poliie, pompieri etc.
Cile de acces
Elementele enumerate mai jos afecteaz durata, costul i comoditatea cu care turistul
ajunge la destinaie:
- infrastructura: osele, ci ferate, poduri, aeroporturi, porturi etc.;
- echipamentele de transport: capacitatea i viteza de deplasare a vehicolelor de
transport;
- reglementrile guvernamentale n domeniul transporturilor.
Imaginea destinaiei
Imaginea unei destinaii nu are neaprat la baz o experien anterioar, adic o vizit
la destinaia respectiv. De exemplu, chiar i o persoan care n-a fost niciodat la Las Vegas

poate avea o imagine mental a staiunii (din cri, din mass-media, de la prietenii care au fost
acolo) i probabil c a decis deja, pe baza acestei imagini, dac se simte atras de Las Vegas
sau dimpotriv. Toate destinaiile turistice au o imagine proprie, iar interesul marketerului
este de a dezvolta, susine sau modifica anumite elemente de imagine n scopul influenrii
comportamentului potenialilor vizitatori. Acest lucru este foarte important i pentru
prestatarii individuali de la respectiva destinaie: imaginea lor tinde a fi apropiat de imaginea
global a destinaiei.
Avnd n vedere importana deosebit a promovrii imaginii destinaiei, urmtorul
subcapitol va fi consacrat un mod special acestui subiect.
Promovarea imaginii destinaiei
Primul pas care trebuie fcut nainte de lansarea unei campanii de promovare a
imaginii unei destinaii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. n acest scop, trebuie
determinat mai nti segmentul de public pentru care ne intereseaz s evalum imaginea. n
cazul nostru, acest segment este format din vizitatorii actuali i poteniali ai destinaiei.
Cercettorul va identifica, n general cu ajutorul unor edine de focus grup, care sunt
principalele variabile care definesc imaginea unui loc, iar apoi va evalua fiecare dimensiune
pentru destinaia studiat, cel mai adesea printr-o cercetare pe eantion. Evaluarea se poate
realiza cu ajutorul unei scale cu diferenial semantic, de felul urmtor:
1
Urt
Periculos
Murdar
Plicticos
Vechi
Rece

5
Frumos
Fr pericole
Curat
Interesant
Nou
Ospitalier

Pe baza notelor date de respondeni, cercettorul va construi un profil al destinaiei

respective, cu ajutorul cruia pot fi uor descoperite punctele tari i punctele slabe ale
acesteia.
Dup evaluarea imaginii actuale a destinaiei, urmeaz etapa de construire a unei
imagini adecvate pentru destinaia respectiv, care s exploateze punctele tari i s atenueze,
pe ct posibil, aspectele negative. Pentru a fi eficient (adic pentru a prinde la public) o
imagine ar trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie real. De exemplu, staiunea Duru nu prea ar avea anse s conving
publicul c ofer aceleai condiii pentru schi ca Predealul sau Sinaia;
- s fie credibil. Nu este obligatoriu ca o imagine real s fie i credibil. De
exemplu, chiar dac am admite c sunt mai interesante canalele Amsterdamului
dect cele ale Veneiei, pentru muli dintre turiti ar fi greu s cread acest lucru;
- s fie simpl. O imagine care conine prea multe elemente poate duce la confuzii;
- s fie atrgtoare, s sugereze potenialilor turiti ca merit pe deplin s vin s
viziteze destinaia;
- s fie distinctiv, s aib capacitatea de a deosebi destinaia respectiv de altele
asemntoare.
Urmtorul pas este crearea identificarea sau crearea unor instrumente sau vehicole
de difuzare a imaginii. Exist trei instrumente principale care ne pot ajuta aici:
-sloganurile. Acestea pot sintetiza, ntr-o singur fraz, viziunea asupra destinaiei.
Iat cteva exemple de slogane reuite, care au fost folosite cu succes n promovarea unor
destinaii.

Chamrousse (Frana)

La station ltat pur (Staiunea n stare pur.)

Romnia

Come as a tourist, leave as a friend (Vii ca turist, pleci ca prieten)

Carolina de Nord
(S.U.A.)

Smiling faces, beautiful places (Fee zmbitoare, locuri frumoase)

Ungaria

Open doors, open hearts, open minds (Ui deschise, inimi deschise,
mini deschise)

Austria

Austria. Sounds great! (Austria. Sun grozav!)

New York (S.U.A.)

I love New York (Iubesc New York-ul)

simbolurile vizuale. Acestea sunt cel mai adesea folosite n promovarea imaginii
oraelor. De exemplu: Turnul Eiffel pentru Paris, Big Ben pentru Londra,
Collosseum-ul pentru Roma, Ateneul Romn pentru Bucureti, Parlamentul pentru
Budapesta, turnul nclinat pentru Pisa etc.;
- evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bun modalitate de a transmite
informaii cu privire la un loc i de a influena opinia public. De exemplu:
Festivalul de muzic medieval de la Sighioara, Concertul de Anul Nou al
Filarmonicii din Viena, Festivalul George Enescu de la Bucureti i altele.
Pentru promovarea imaginii unei destinaii se utilizeaz tehnicile promoionale care
vor fi prezentate n capitolele urmtoare: publicitatea n mass-media, publicitatea exterioar
(panouri i afie), marketingul direct, relaiile publice i vnzarea personal. Fiecare dintre
acestea are costurile, avantajele si dezavantajele sale. Alegerea mixului promoional depinde
de rezultatele ce se doresc a fi obinute i de bugetul de care dispun responsabilii cu
promovarea destinaiei.

ROMNIA-destinatii turistice
1. Turism litoral
Litoralul romnesc ofer condiii naturale dintre cele mai favorabile pentru aezarea i
dezvoltarea staiunilor (inclusiv balneare), prin prezena unor plaje ntinse, a unor condiii
climatice cu umiditate redus i prin existena unor nmoluri terapeutice 2. Plajele cu nisip fin
sunt orientate spre est, avnd insolaia diurn de peste 11 ore (luminozitatea este accentuat
ca i pe coastele mediteraneene). Ele sunt de dou tipuri: deschise (n golfurile mici unde
curenii litorali au depus cantiti de nisip Mamaia) sau nchise (ncadrate de promontorii i
faleze). Alturi de oraele istorice Tomis (Constana) i Callatis (Mangalia) au fost construite
n principal dup 1955 o serie de staiuni: Nvodari (n special pentru tabere de copii),
Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol (pentru cura balnear), Eforie Sud, Costineti (pentru
tineret), Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn.

Pe plan internaional, cea mai cunoscut staiune este Mamaia, Perla Mrii Negre, una
dintre cele mai frumoase din Europa. Schimbrile care au avut loc aici n ultimii ani (inclusiv
renovarea hotelurilor, decorarea aleilor, creterea calitii serviciilor, un mai bun raport
calitate-pre) s-au concretizat ntr-o sporire a numrului de turiti romni dar i strini.
Capacitatea hotelier de cazare n Mamaia nseamn: 3 hoteluri de cinci stele, 4 hoteluri de
patru stele, 12 de trei stele, 37 de dou stele i 5 de o stea la care se adaug popasurile
turistice cu csue, bungalouri i locuri de campare. Pe lng numeroasele restaurante (unele
cu specific) i posibiliti de agrement, din anul 2003 funcioneaz i parcul de distracii
Aqua Magic. El poate primi zilnic 2500 de vizitatori i este dotat tobogane, piscine, bazine,
fast-fooduri, baruri, magazine de suveniruri ce ocup 27000 La sud de Mangalia se afl
localitile turistice 2 Mai i Vama Veche, agreate de turitii care vor s-i petreac vacana
ntr-un mediu natural, rustic. Ele sunt confruntate n prezent cu problema ridicrii de
numeroase amplasamente ce risc s tirbeasc din intimitatea zonei.
2. Turism montan
Munii Carpai, care se ntind pe o suprafa de circa 200.000km 2, strbtnd 6 ri din
centrul i estul Europei, ating nlimea maxim n vrful Gerlachovka (2663 m, n masivul
Tatra Mare, pe teritoriul Slovaciei), iar pe teritoriul Romniei, n vrful Moldoveanu (2544
m). Sunt strbtui de numeroase pasuri i trectori, care permit o bun circulaie turistic:
Urdele (2145 m altitudine), Prislop (1416 m), Giuvala (1240 m), Tihua (1200 m), Predeal
(1033m). Peisajul carstic se impune printr-o serie de defileuri (Dunrii, Mureului, Oltului,
Jiului, Criului Repede), chei (Bicazului, Nerei, Turzii, Urilor, Ttrului, Znoagei etc.), sau
peteri (Urilor, Scrioara, Vntului, Topolnia, Polovragi, Muierilor, Ialomiei, Izvorul
Tuoarelor). Nu lipsesc nici peisajele glaciare (Alpii Transilvaniei - Carpaii Meridionali din
Romnia), cu formele specifice: piscuri semee, vi abrupte, circuri, cascade, lacuri.
Hidrografia este bogat, reprezentat de numeroase ruri (90% din apele care scald
Carpaii ajung n Marea Neagr), circa 450 de lacuri naturale (glaciare, tectonice cum este
Lacul Rou, Harghita - sau vulcanice lacul Sfnta Ana, Harghita) i alte 50 lacuri de
acumulare (cum sunt cele de pe rurile San din Polonia, Orava din Slovacia, Bistria, Rul
Mare, Arge, Cerna i altele din Romnia, cel mai mare fiind Porile de Fier, pe Dunre).
Valoarea turistic i tiinific a Carpailor este ntregit de prezena unei faune bogate
i deosebite, cu specii unice n Europa. Astfel, Carpaii adpostesc circa 8000 de exemplare
de urs brun (cele mai multe fiind pe teritoriul Romniei), 4000 exemplare de lupi (aproape
toat populaia de lupi a Europei), 3000 exemplare de lynci, la care se adaug marmote (mai
ales n Tatra), capre negre, bizoni, vulpi, vulturi i multe alte specii. Se apreciaz c n Munii
Carpai, numrul carnivorelor mari (uri, bivoli, bizoni etc.) este de 10-20 de ori mai mare
dect n Alpi. Flora este i ea de mare importan tiinific, iar pdurile acoper circa din
suprafaa Carpailor. ntinsele puni i activitile pastorale, pstrate din vechime,
completeaz acest peisaj minunat.
Munii Carpai adpostesc i unele din cele mai frumoase parcuri naionale din Europa
(Pietrosu Rodnei, Retezat, Domogled, Piatra Craiului), un important fond piscicol, precum i
o extraordinar bogie cultural-istoric (castele medievale, ceti, palate, mnstiri) i
folcloric. Casele de lemn din Maramure i Bucovina sunt o atracie deosebit, iar tradiiile
populare din ntregul arc carpatic sunt apreciate de turiti din lumea ntreag. Din aceste
motive, satele turistice din Munii Carpai au devenit n ultimii ani destinaii turistice majore.
Chiar dac nu au oferte turistice la nivelul staiunilor din Alpi (cu unele excepii),
staiunile din Munii Carpai atrag numeroi turiti, din arii limitrofe sau mai ndeprtate
lanului carpatic. n turismul internaional sunt recunoscute staiunile montane Sinaia,
Predeal i Poiana Braov. Acestora li se adaug alte staiuni cu perspective de a intra n

circuitul internaional, cum sunt Bora, Azuga, Buteni, Duru, Semenic, Straja, Pltini,
Blea, Stna de Vale.
3.Turism balnear
Romnia dispune de un potenial al apelor minerale i termominerale imens, fiind
inventariate peste 3000 de izvoare, din toate tipurile cunoscute pn n prezent pe Glob. Din
acest punct de vedere, ara noastr se situeaz pe locul nti n Europa, deinnd o treime din
resursele de ape minerale ale continentului. Alte ri europene cu resurse de ape minerale sunt
Frana (1200 izvoare), Ungaria (447), Italia (264), Elveia (250), Germania (165), Spania
(128), Cehia, Slovacia, Suedia
Apele oligominerale conin sub 1g/l mineralizare total i sub 1g/l bioxid de carbon; pot fi
termale (Bile Felix, Bile 1Mai, Geoagiu-Bi, Vaa de Jos, Clan, Moneasa), folosite n cura
extern sau reci (Climneti, Slnic Moldova, Bile Olneti), folosite n cura intern.
Apele minerale carbogazoase conin peste 1g/l bioxid de carbon i pot avea mineralizaii
diferite (clorurate, sodice, sulfatate, feruginoase etc.). Se folosesc ca ap de mas sau n cura
intern la Buzia, Lipova, Biboreni, Bora, Zizin, Borsec, Sngeorz-Bi, Vatra Dornei,
Tunad, Sncrieni, Balvanyos, Malna
Apele minerale alcaline au o concentraie de peste 1g/l bicarbonat de sodiu i se folosesc n
cura intern; se gsesc asemenea ape cu caracter mixt-carbogazos (calcice, magnezice,
feruginoase) la Bodoc, Poiana Negri, Borsec, Zizin etc., sau n combinaie cu clorura de sodiu,
la Slnic Moldova, Covasna, Sngeorz-Bi.
Apele minerale alcalino-feroase, cu peste 1g/l substane dizolvate, n care predomin
monoxidul de carbon alturi de calciu i magneziu, se folosesc n cura intern la Covasna,
Sngeorz-Bi, Vlcele, Borsec, Lipova, Biboreni, Zizin, Valea Vinului, Bodoc etc.
Apele minerale feruginoase conin peste 10g/l fier, folosindu-se n cura intern, la Tunad,
Vatra Dornei, Buzia, Lipova, Vlcele, Biboreni, Bilbor, Vrghi.
Apele minerale arsenicale sunt cele care conin cel puin 0,7mg ion arsen/litru i, de obicei, i
fier. Se folosesc numai n cura intern la Covasna i aru Dornei.
Apele minerale clorurate-sodice cu peste 1g/l clorur de sodiu se folosesc, de asemenea, n
cura intern, la Bile Herculane, Ocna Sibiului, Someeni, dar i n cura extern, la
Techirghiol, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Govora, Scele, Slnic Prahova, Srata Monteoru,
Ocna Mure, Telega etc.
Apele minerale iodurate conin peste 1g/l iod i se ntlnesc la Olneti, Climneti, Cozia,
folosite att n cura intern ct i n cea extern, dar i la Bazna, Govora, Srata Monteoru,
Blteti, folosite numai n cura extern datorit marii concentraii de sare i iod.
Apele minerale sulfuroase au o concentraie de sulf de peste 1g/l i se folosesc n cura extern
la Bile Herculane, Climneti, Olneti, Scelu, Pucioasa, Mangalia, Govora.
Apele minerale sulfatate conin sulf n forma sa oxidat, alturi de sodium, calciu sau
magneziu, fiind indicate n curele interne. Se ntlnesc la Climneti, Govora, Amara, Vaa
de Jos, Ocna ugatag, Slnic Moldova, Srata Monteoru
Apele minerale radioactive prezint o concentraie de minimum 10-7mg/l sare de uraniu; n
ara noastr, aceste ape au o concentraie sub normele internaionale, dar se presupune c
acioneaz asupra organismului i prin componenta lor radioactiv. Ele se gsesc la Bile
Herculane (izvoarele Hercules, Hygeea, Cele 7 izvoare calde), Sngeorz-Bi i Borsec (izvorul
P. Curie)

Lacurile terapeutice sunt importante surse naturale n cura balnear; prin calitatea apelor pe
care le conin, dar i prin topoclimatele caracteristice i peisaj atrag numeroi turiti, avnd ca
motivaie odihna sau tratamentul balnear.
Apele lacurilor terapeutice sunt n general clorurate-sodice, dar pot fi iodurate sau sulfatate,
cu o mineralizare medie de 30-50 g/ln ara noastr, cele mai folosite lacuri in turismul
balnear sunt cele de pe litoral (Techirghiol, cu ap srat i Mangalia, cu ap sulfuroas) sau
Cmpia Romn (Balta Alb, Lacu Srat, Lacul Amara), precum i lacurile din masivele de
sare din zonele de deal i podi (lacurile de la Sovata, Slnic Prahova, Ocna Mure,
Someeni, Cojocna, Ocnele Mari, Telega, Ocna ugatag etc.). Toate aceste lacuri conin
nmoluri sapropelice, de mare importan n cura balnear
Nmolurile terapeutice sunt utilizate n cura balnear aproape n toat lumea, provenind fie
din apa lacurilor sau mrilor, fie din alte surse; exist astfel nmoluri sapropelice, negre,
sulfuroase, specifice lacurilor terapeutice (Balaton, Techirghiol, Amara, Ocna Sibiului, Ocnele
Mari etc.) sau mrilor (Mrii Negre, spre exemplu), nmoluri minerale de izvor (cum sunt la
Sngeorz-Bi, Bile Felix, dar i Aix-les-Bains, Luchon, Brambach, Marianske Lasne, Abano
Termae) sau turbe descompuse chimic (la Poiana Stampei lng Vatra Dornei, Borsec, Tunad,
Geoagiu-Bi etc.).
Gazele terapeutice includ emanaiile de dioxid de carbon, utilizate sub forma mofetelor
naturale (prin captarea sau extragerea gazului din apa mineral i folosit terapeutic) sau
artificiale (cu gaz mbuteliat), precum i solfatarele sau emanaiile de hidrogen sulfurat, a
cror aciune terapeutic a fost mai puin studiat pn n prezent.
n ara noastr, mofetele se folosesc n tratamentul balnear n staiunile Bile Tunad,
Borsec, Balvanyos, Buzia, Covasna (cu cele mai concentrate mofete din Europa, 97-98%
CO2), Vatra Dornei, Sngeorz-Bi, Harghita-Bi i altele, iar solfatarele la Turia, Suga-Bi i
Sntimbru-Bi, fiind unice n Europa.
Salinele, prin cantitatea mare de aerosoli pe care o conin, prin temperatura i umiditatea
constante, sunt foarte benefice tratamentului unor afeciuni respiratorii. In Romnia, au fost
construite sanatorii fie n apropierea unor saline (Slnic Moldova, lng salina de la Trgu
Ocna), fie n interiorul lor (la Praid, Slnic Prahova).
Factorii climatici de cur sunt utilizai n tratamentul balnear prin climatoterapie.
Temperatura aerului, radiaia solar, umiditatea, volumul de aerosoli salini (n zonele
litoralelor marine), altitudinea, curenii de aer pot constitui factori de cur, mai ales n asociere
cu celelalte categorii. Tratamentele balneare sunt mult mai eficiente dac utilizarea apelor
minerale, a nmolurilor i a altor resurse este asociat unor bioclimate cu caliti terapeutice;
astfel, se vorbete despre un bioclimat excitant de cmpie i de litoral (asociat cu apele
minerale i nmolurile sapropelice), un bioclimat sedativ-indiferent specific zonelor de deal i
podi (asociat cu aceleai tipuri de resurse, completnd efectul terapeutic) i un climat tonicostimulent, specific altitudinilor de 800 2000 m (cu recomandri n tratarea anemiilor, a unor
afeciuni respiratorii sau neurovegetative).
Aeroionizarea natural bogat, predominant negativ, poate avea efecte benefice n
tratamentul unor afeciuni diverse, sporind valoarea balneomedical a unei staiuni. De regul,
aeroionizarea sporete odat cu altitudinea, dar, n anumite condiii geologice, ea poate avea
valori negative i la altitudini mici (cum este cazul staiunii Bile Herculane, care, la
altitudinea de 160 m, deine 1750-1925 ioni/cm 3 , concentraie specific unei altitudini de
peste 1500 m)
Turismul balnear are tradiie n Romnia, primele staiuni balneare Bile Herculane,
Geoagiu-Bi, Bile Clan, Ocna Sibiului, Climneti-Cciulata fiind cunoscute de pe
vremea romanilor. Mai trziu, ncepnd ce secolul al XVIII-lea, exploatarea factorilor naturali
de cur a cptat dimensiuni tot mai mari, iar n secolul al XX-lea au fost dezvoltate i

promovate pe plan internaional staiuni balneare precum Bile Herculane, Bile Govora,
Sovata, Vatra Dornei, Bile Tunad, Covasna, Bile Olneti, Climneti-Cciulata, Bile
Felix, Eforie Nord, Neptun, Slnic Moldova i altele. n prezent, n ara noastr exist circa
160 de staiuni i localiti balneare, de importan local, naional i internaional, care
nsumeaz circa 16-17% din totalul capacitii de cazare a Romniei. Multe dintre staiunile
balneare trec astzi printr-un proces de reconstruire, modernizare, de adaptare a ofertei de
produse i servicii la tendinele pieei turistice.
Componentele ofertei turistice mai pot fi clasificate si in:
Clasice: vacane pe litoral, munte etc.
Specifice: destinate anumitor segmente de pia vacane de tratament ,vacane la
schi
Speciale: programe tematice de vntoare i pescuit, evenimente
n funcie de destinaie: pachete turistice pentru litoral, munte, delt etc.
n funcie de clientel: pachete turistice pentru tineri, pensionari, oameni de afaceri
n funcie de preponderena n oferta tour operatorului: pachete turistice de
sezon (sea, sand sun), pachete de iarn, staiuni montane; circuite; croaziere
n funcie de numrul de zile: short pachage (2 5 zile); medium (7 14 zile) ;
long (14 21 zile); extra long
In functie de motivatia dominanta a consumatorului
Oferta turismului de vacanta: turism balnear, sportiv, recreativ,
familial.
Oferta turismului cultural: turism de studii, stagii de initiere tehnica,
artistica, festivaluri, turism religios
Oferta turismului de afaceri: turism itinerant, de congrese, cu titlu
stimulator.
Oferta turismului pentru ingrijirea sanatatii: turism de tratament,
profilactic, etc.
Industria turistica este cea care foloseste componentele ofertei turistice la care se adauga forta
de munca pentru a obtine o productie formata dintr-o multitudine de produse finale.

1. vulcanii propriu zisi: conuri mai mici de 3 m inaltime, avand in varf un crater.
2. fierbatoarele cu noroi: excavatii cu dimensiuni variabile (4-6 m diametru) care
degaja noroi sau apa noroiasa.
Cand presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata, vulcanul se
stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor subaeriene. Ajunse la
baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi ogranisme torentiale. Astfel, arealul
vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de geomorfologie.
Vulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita prezentei
sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca, pelinul s.a.

Delta Dunarii
Delta Dunarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a format
intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a
vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si
canale legate intre ele sau de fluviu.
Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie
naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase
specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. De
asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu
numeroase unicate nationale, europene si mondiale.
Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea peisajelor
sale, ea constituie o importanta zona turistica.

Chei si defilee in Romania

Cheii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt locurile
unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea acestora se face
cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. In alte situatii,
interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand
frumusetea cheilor.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care
a dus la scaderea mare a valorii initiale.

Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar

acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime
multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante
permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai de
comunicatie si au multe amenajari turistice.
Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si
faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.

Valea Prahovei

Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata
perioada anului, nu doar sezonier.
Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi si
Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la aproximativ
100 km de Bucuresti.
Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De a lungul
istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul
DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt construite
de-a lungul Vaii Prahovei.
Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna.
Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si Breaza.
Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.
Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din Carpatii
Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica
Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori metamorfici
externi vantul, ploaia au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi
Sphinx-ul si Babele.
Masivul Bucegi este grupat in trei parti:
- Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)
- Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)
- Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)
Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe timpuri
fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.

Manastirea Putna

Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una dintre cele mai
importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei medievale. Alaturi de multe
altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost intemeiata pe malul raului Putna,
care izvoraste din muntii Obcina Mare din Bucovina.
Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia, din dorinta
de a I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput constructia
manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost construita
manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr o cronica contemporana se
mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan Babici, Iachim Babici si
Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat manastirii.
La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important
centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se crede ca
manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o eroare de
interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect ramanand
necunoscut.

Baile Herculane

Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului Cerna,
intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m.
Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri
arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase
nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.
Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni.
In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot
imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale
lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in
1874, reprezinta un monument in centrul orasului.
In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale
continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat.

Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre
europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost
construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte
apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru
imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte
frumos.

Bucuresti

Bucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al Romaniei. Este localizat

in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului Dambovita.
Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala Romaniei in
1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si
scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric,
comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. In perioada interbelica,
arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de Micul Paris. Cu toate ca o mare parte
din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui
Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune
economica si culturala.

Forme de turism
Prin patrimoniul natural si cel etno-cultural pe care il detine, acest spatiu ofera posibilitatea
dezvoltarii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute in revista in cele ce
urmeaza:
Turismul stiintific a aparut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localiti din
regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunarii a numeroase situri cu structuri geologice
sau cu fauna fosila care au trezit interesul geologilor si paleontologilor,elemente vii de flora si
fauna endemica sau rara care au intrat in sfera de atentie a botanistilor, en tomologilor,
zoologilor, urme de locuire preistoric, antic sau feudal ceea ce a atras in zona istorici si
arheologi

Turismul cultural este o forma asemanatoare de turism dar care se adreseaza unei sfere mult
mai largi de turisti si se realizeaza prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii
arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice si de obiective de tehnica
populara), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice, de
muzica, dans, sarbatori traditionale, expozitii). Si aceasta forma de turism se adreseaza unui
public avizat si reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta.Aceasta forma de turism
poate fi practicata in de-a lungul malului Dunarii. Astfel, pot fi vizitate obiective
arheologice din perioada antica (cetatile dacice de la Divici si Stenca Liubcova, Castrul
roman si piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetatilor Sf. Ladislau, Drencova,
Tricule), si istoria moderna (Pestera Veterani, Complexul Hidroenergetic si de Navigatie
Portile de Fier I) Teritoriul la care facem referire detine si monumente importante pentru
identitatea nationala a romanilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal)

Foarte importante pentru turismul cultural sunt edificiile religioase cum ar fi: manastirea
Sirinia, Mraconia, Sf. Ana, Vodita, obiective care pastreaza vie principala religie
a populatiei de pe cele doua maluri ale Dunarii, dar nu pot fi negijate nici bisericile catolice
din Berzasca, Eibenthal, Orsova.

O forma particulara, derivata din turismul cultural, o reprezinta turismul industrial si/sau
tehnic adica vizitarea de obiective economice industriale, ansambluri
arhitectonice, elemente sau edificii de tehnica moderna sau traditionala (Complexul
Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, morile de apa, instalatii traditionale de
pescuit)

Turismul ecumenic sau monastic a aparut inca din evul mediu si s-a dezvoltat foarte puternic in
special in timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de
drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si industriile, a popularizat aspectele culturale
ale acestora (arhitectura, pictura, muzica). Dupa 1989, odata cu
redobandirea libertatii de credinta, si in zona noastra s-a manifestat o crestere a interesului pentru
spiritualitatea religioasa materializata prin vizitarea unor asezaminte ca
Manastirea Sf.Ana, Manastirea Vodita, Catedrala Catolica din Orsova, etc.

Turismul de odihn si recreere Cadrul natural

al zonei ofer condiii propice pentru
dezvoltarea acestei forme de turism, cu atat mai
mult cu cat aceasta forma de turism este si cea
mai putin costisitoare, adresandu-se, practic
tuturor categoriilor de turisti,indiferent de
preocupari, pregatire, varsta, religie sau marime

a portofelului. In functie de modalitatea de practicare, caracteristice acestei forme de turism,

sunt drumetia si turismul balnear.
Drumetia este o forma de turism pentru odihna si recreere, cu traditii in teritoriului la care se face
referire. Nevoia de repaus si recreere devine din ce in mai importanta in conditiile ritmului de
viata stresant contemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei categorii largi de populatie
care dispune de diferite niveluri ale venitului si care apartine aproape tuturor grupelor de varsta.
Orice forma de relief permite practicarea drumetiei, la noi in tara cel mai popular tip de drumetie
este cel practicat in perimetrul montan darpoate fi intalnit oriunde turistii cauta locuri fara
aglomeratie, peisaje incantatoare si preturi mai mici.Avand in vedere ca Parcul Natural Portile de
Fier este un parc al carui principal obiectiv este conservarea peisajului, drumetia este o forma de
turism care poate fi practicata in intreg spatiul parcului valorificandu-se astfel integral intregul
potential turistic, intregul patrimoniu natural, etnocultural si peisagistic. Cel mai spectaculos
peisaj de pe intreg cursul Dunarii este acela al Cazanelor Mari si Cazanelor Mici. Se spune ca
aceste locuri se numesc asa pentru ca Iovan Iorgovan, echivalentul lui Heracles din mitologia
greaca si a lui Hercules din cea romana, isi facuse salas in varful Ciucarului Mare unde astepta
corabiile cu marfuri pentru a le cere plata ca sa le treaca in siguranta prin stramtoare. Cand i se
facea foame cobora in pesterile despre care se zice ca s-ar gasi pe sub cursul Dunarii unde facea
focul pentru a incalzi apa si a fierbe pestele cu care se hranea. Pestele pe care nu-l putea manca
plutea odata cu apa calda pana in cazanele mici unde era pescuit de localnicii pe care ii ajuta
astfel sa traiasca. De la apa care parea ca fierbe se trage denumirea de Cazane.

Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de turism este
motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea
in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica ) sau intr-o pensiune. Turistul poate fi
implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii.
Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor, pescuit, etc. Pentru a fi favorabile
agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu fara factori poluanti,
detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a
altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacand

motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case
memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura,
pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor administrative economice si culturale proprii,
asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate.In ideea unei dezvoltari turistice a
comunitatilor rurale, satul turistic este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru
natural nepoluat, pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de
primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de duratanederminata. In functie de
caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se grupeaza in: etnofolclorice, de creatie
artistica si artizanala, peisagistice si climatice, viti-pomicole, pescaresti si de interes vanatoresc,
pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna.

Ecoturismul reprezinta vizitarea unei zone relativ neafectate de activitatile umane, cu un

impact redus asupra mediului, care are o importanta componenta educationala si care
ofera un beneficiu economic direct economiei si populatiei locale.
Inrudit oarecum datorita componentei educative cu turismul cultural, ecoturismul se
adreseaza, totusi, persoanelor interesate de natura si de interactiunea acesteia cu
activitatile umane traditionale care nu au alterat caracterul natural al habitatelor ci doar le-au
transformat in interesul comunitatilor inlocuind diversitatea biologica naturala cu
om diversitate biologica dirijata dar in care legitatile naturale sunt totusi prezente.

Birdwatching-ul este o forma de turism care se adreseaza celor pasionati de fotografierea si

urmarirea comportamentului hranirii, cuibaririi si zborului speciilor de pasari. Birdwatching-ul
poate fi practicat fie din amenajari speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de pasari, fie
direct, in habitatele caracteristice, fara amenajari speciale. Aceasta forma de turism poate fi
practicata in zonele umede din parcurile de pe cele doua maluri ale Defileului Dunarii, unde exista
si doua observatoare de pasari amenajate in acest sens

Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumusetea peisajelor padurilor, cu
binecunoscuta varietate a structurilor, formelor si coloritului.
Silvoturismul este practicat avand ca baza cabanele si contoanele silvice special amenajate in
acest sens si se poate desfasura in siguranta sub indrumarea personalului de teren al ocoalelor
silvice sau a agentilor de teren (rangeri) de la parcurile naturale sinationale coordonate de
Regia Nationala a Padurilor Romsilva. Silvoturismul are ca forme inrudite turismul
cinegetic si pescuitul sportiv.

Pescuitul sportiv este o forma de turism care se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si
care poate fi practicata pe toata lungimea Dunarii si a afluentilor sai de pe ambele maluri.
Persoanele care nu agreaza in mod deosebit miscarea, dar care sunt inarmate cu multa rabdare
isi pot petrece in mod foarte placut timpul liber, chiar daca marimea capturilor nu este
intotdeauna pe masura timpului in care s-au aflat pe malul apei.

Speoturismul este una

poate valorifica potentialul
speopeisagistic al acestei

dintre formele de turism care

geologic,
speofaunistic
si
zone. Cele mai cunoscute si

vizitate pesteri sunt: Ponicova, Gaura cu Musca, Pestera cu Apa din Valea Polevii, Zamonita,
Veterani, fiecare dintre acestea avand propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau
batalii intre cei care au stapanit de-a lungul timpului aceste meleaguri. Iata una referitoare la o
pestera aflata in abruptul Ciucarului Mare.
Pestera Veterani se gseste pe malul stng, n masivul Ciucarul Mare. Este o pester
care actualmente se afla la circa cinci metri de la suprafaa apei, nu este prea adnc si in
dreapta intrarii are deasupra o fereastra naturala pe unde ptrunde lumina nuntru. Sub
pesterse afla vechiul drum pe marginea Dunrii. n timpul rzboiului dintre turci si
austrieci, generalul Veterani a primit ordin s blocheze complet aceast osea precum si
traficul pe Dunare. Pentru aceasta a fcut un zid de la peter pn la marginea apei, zid
pzit de ostssi. La un moment dat dup ce a fcut zidul si au nceput luptele, austriecii au
fost nconjurai de turci, fiind constrni sa se ascunda n pester. Cu toat bombardarea
dup rmul apus, cu toate siretlicurile ntrebuinate de turci si cu toat lipsa cea mare de
ap, aceast brav garnizoan a rezistat pn la epuizarea munitiei, dupa care s-a predat.
Se spune ca generalul Veterani ar fi comandat persoanal garnizoana de 400 de ostasi si c
lupta inuse 35 zile. In prezent exista o serie de facilitati tehnice care permit punerea in
valoare a formatiunilor geologice din pesteri, accesibilizarea prin constructia de pasarele si
iluminarea acestora urmand a crea conditii pentru vizitarea pesterilor de catre turisti din toate
categoriile de varsta.

Cicloturismul este o forma tot mai raspindita de turism activ si care poate aduce mari
beneficii cu minime eforturi de investitii, organizare si promovare, fiind totodata o activitate
cu impact redus asupra mediului inconjurator. Oportunitatea de a evita sedentarismul face ca
cicloturismul sa fie o forma de turism spotiv in plina expansiune, agreat si datorita
posibilitatilor de deplasare relativ rapida intre obiective turistice diferite realizata cu costuri
extrem de reduse, accesibile practic oricui.

In cele doua parcuri cicloturismul este, de asemenea in plina dezvoltare, tot mai multe
agentii de turism dorind extinderea acestuia si in aceasta zona a Defileului Dunarii.

Mountaine-bike este o forma de turism sportiv inrudita cu cicloturismul dar care este
aplicata pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzator. Aceasta forma de
turism are un mai pronuntat caracter de aventura datorita riscurilor pe care amatorii si le
asuma si este mai prohibitiv datorita costurilor destul de ridicate ale echipamentelor.
In parcurile de pe malurile Dunarii aceasta forma de turism sportiv poate fi practicata
deja pe mai multe trasee. Se are in vedere dezvoltarea retelei traseelor de mountain-bike ca
alternativa a sporturilor cu masini si motociclete tot-teren.

Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorita existentei
lacului de acumulare Portile de Fier I, lac care permite desfasurarea tuturor formelor de
turism sportive sau de agreement.
Sporturile cu vasle (kaiac, canoe, canotaj) au deja o traditie prin infiintarea Bazei Nautice de
la Orsova, in ultimii ani existand si perspectiva dezvoltarii sporturilor cu motor, mai putin
recomandate, si a windsurfing-ului.
Navigatia de agrement este intr-o evidenta expansiune, de la navigatia cu barci pana la cea
cu marile nave de pasageri care leaga Germania si Austria de Delta Dunarii.
Si inotul poate fi practicat in aceasta zona atat in apele Dunarii cat si in cele ale afluentilor
sai. Nu este, totusi, recomandat inotul in Dunare sau in alte zone care nu sunt dotate cu servicii
de salvare, ci numai in bazine special amenajate.

Toate cele prezentate mai sus se constituie intr-o

invitatie de practicare a acelei forme de turism care
se
potriveste cel mai mult personalitatii fiecaruia, turismul reprezentand cea mai eficienta metoda de
mentinere a unui tonus fizic si mental capabil sa asigure derularea in bune conditii a activitatilor
omului.
Turism
Considerat a fi un fenomen social si economic specific civilizatiei moderne,
turismul este puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia
ei. Formata din sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu),
Regiunea Centru se caracterizizeaza printr-un bogat potential turisitc natural si
antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA:
peisagistica, etnica, culturala si religioasa. Prin trasaturile fizico-geografice si
patrimoniul cultural se poate exprima rolul si importanta sociala a turismului in
Regiunea Centru.Diversitatea modalitatilor dedicate timpului liber are la baza
potentialul turistic natural si antropic ridicat din Regiunea Centru.
Turismul ecumenic

Numarul mare de lacase de cult din Regiunea Centru, in special manastiri si schituri
ortodoxe, biserici fortificate, catedrale, vin in sprijinul celor ce sunt in cautarea unui crampei
de credinta, istorie si cultura. Practicarea turismului ecumenic este sustinut de o structura
confesionala foarte diverse: 63.6% ortodocsi, 15.2% romano-catolici, 2.2% unitarieni si 1.7%
greco-catolici.
Turismul cultural

Transilvania este o regiune cosmopolita unde diversitatea etnica a determinat o diversitate

culturala cu ridicat potential de atractie turistica. In fiecare judet din Regiune exista
importante atractii culturale, printre care amintim: castele, conace, palate, muzee etnografice,
muzee de istorie, arheologie, de arta, case memoriale. Localitatile urbane din Regiunea
Centru pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic.
Turismul Balnear

Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov
si Alba. Exista 4 statiuni de interes national si 11 statiuni de interes local cu importante baze
de tratament. Factorii de cura sunt foarte diversi.
Potential turistic natural

Varietatea peisagistica, a formelor si tipurilor de relief , importanta stiintifica a

unor elemente rare da flora, fauna, relief, geologie au dus la incadrarea acestora
in patrimoniul natural al Regiunii. Exista un numar impresionat de rezervatii si
monumente ale naturii, dar si cateva parcuri naturale declarate rezervatii ale
Biosferei.
Turismul feorviar

Trenurile se constituie intr-o atractie turistica importanta mai ales pentru turistii straini. Exista
in Regiunea Centru cateva trasee de cale ferata destinate turismului feroviar, acestea
practicandu-se pe distante reduse intr-un cadru natural pitoresc.
Turismul urban

Orasele Regiunii pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic, amintim
in acest sens resedintele de judet, Alba Iulia cu Cetatea bastionara (1715-1738) de tip
"Vauban" si Catedrala romano-catolica de sec. XIII , Brasov cu Cetatea Brasovului (1395),
Biserica Neagra, Piata Sfatului, Cartierul Schei , Sfantu Gheorghe cu Biserica reformata
fortificata , Miercurea Ciuc cu Cetatea feudala Mik, Targu Mures cu cetatea medievala cu
sapte bastioane (1602-1652), biserica reformata, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolica ,
Sibiul, declarat oras cultural european in 2007 cu Catedrala Evanghelica.
Turismul de afaceri

Exista in Regiunea Centru hoteluri si vile ce ofera servicii specifice turismului de afaceri.
Acestea permit desfasurarea intalnirilor de afaceri, avand in dotarea sa o sala de conferinte.
Turismul de tineret

In Regiunea Centru sunt organizate tabere pentru elevi, tabere pentru studenti, pentru copii cu
situatii sociale dificile. Aceste activitati didactice ce se desfasoara in Regiune au menirea de a
contribui la o dezvoltare armonioasa a tinerilor si ofera posibilitatea integrarii sociale a
tinerilor cu nevoi speciale.
Turismul de evenimente
Exista in Regiunea Centru o varietate de evenimente culturale, festivaluri, tabere de creatie,
sarbatori populare. Festivalurile de importanta nationala sunt concentrate in marile orase in
fiecare din judetele Regiunii Centru.
Turismul rural si agroturismul

Turismul rural si agroturismul este sustinut de cea mai vasta retea de pensiuni agroturistice
din tara se afla in Regiunea Centru, unde se gasesc aproximativ 50% din pensiunile cu acest
specific din tara. Aflat in plina dezvolatre, turismul rural este sustinut de importante zone
etnografice.
Turismul montan

Frumusetea si inaltimea reliefului montan favorizeaza dezvoltarea unui turism

bisezonal. Speoturismul practicat intr-o impresionanta si diversificata arie carstica,
bine reprezentata de pesteri, chei, avene, izbucuri, speleoteme, alpinismul si
escalada pe crestele cele mai interesante ale muntilor Fagaras, Piatra Craiului,
Trascaului, Cheile Varghisului cicloturismul, vanatoarea si pescuitul practicat pe
tot arealul montan si submontan al Regiunii, zborul cu parapanta , rafting-ul si
canioning-ul, turismul de iarna, reprezinta o parte din paleta activitatilor
desfasurate
in
practicarea
turismului
sportiv
in
Regiunea
Centru.

3.Serviciile turistice

Serviciile turistice se prezint ca un ansamblu de activiti ce au ca obiect satisfacerea

tuturor nevoilor turistului n perioada n care se deplaseaz i n legtura cu aceasta. O parte a
activitilor ce dau coninut prestaiei turistice vizeaz deci acoperirea unor necesiti
obinuite, cotidiene, (odihn, hran), altele prezint caracteristici specifice turismului i
respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.
Prin natura lui, serviciul turistic trebuie s asigure condiii pentru refacerea capacitii
de munc, simultan cu petrecerea plcut i instructiv a timpului liber; de asemenea, el
trebuie astfel conceput, nct, n urma efecturii consumului turistic, individul s dobndeasc
un plus de informaii, cunotine, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un
coninut al prestaiei turistice n concordan cu cerinele epocii moderne, cu exigenele
turismului contemporan. Iar n condiiile actuale ale rii noastre, angajat pe coordonatele
unei noi dezvoltri, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprim turismului
caracterul unui important instrument n realizarea unei caliti a veii.
O alt cerin a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin coninutul su, este
chemat s contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca
rezultat al creterii productivitii muncii i progresului tiinific i tehnic, se reduce
sptmna de lucru, se mresc dimensiunile timpului liber, zilnic i sptmnal. Acesta are
drept consecin transformarea ntr-o constant a timpului de odihn pasiv i implicit
sporirea solicitrilor fa de formele odihnei active, stimulate i de efectele negative ale
concentrrii urbane, ntre care poluarea, stresul etc. Odihna activ tinde, astfel, s devin o
component tot mai important a serviciului turistic, ea reprezint totodat, un procedeu
modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecinelor nefavorabile ale
suprasolicitrii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine
sarcina conceperii unor vacane, respectiv aranjamente turistice, cu posibiliti multiple de
desfurarea a unor activiti recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea i
practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (hobby) etc., menite s
diversifice agrementul tradiional i s sporeasc atractivitatea manifestrilor turistice, s
rspund criteriilor odihnei active. Aceste preocupri sporesc n intensitate odat cu
transformarea turismului n fenomen de mas, cu creterea frecvenei de petrecere a timpului
liber n afara reedinei permanente.
n perioada contemporan, se manifest un proces continuu de mbogire a
coninutului prestaiei turistice cu noi tipuri de activiti procese specifice i turismului
romnesc ca expresie a receptivitii i adaptabilitii turismului la schimbrile intervenute
n structura nevoilor de consum, a creterii rolului n formarea i educarea oamenilor. Ele se
pot clasifica n grupe relativ omogene, opernd cu mai multe criterii.
Astfel, activitile nglobate n coninutul prestaiei turistice se pot structura n:
servicii legate de organizarea voiajului i servicii determinate de sejur. Serviciile care
asigur voiajul sunt constituite n cea mai mare parte din prestaiile oferite de companiile de
transport: ele privesc facilitile i comoditile de organizare a cltoriei, calitatea lor
determinnd opiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament.
Tot n aceast categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistic precum i alte servicii
prestate de ageniile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaz satisfacerea
necesitilor cotidiene ale turistului i asigurarea condiiilor de agrement. Dar li se mai pot
aduga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism
(tratament n cazul turismului balneomedical traduceri n cazul turismului de congrese
etc).
n raport cu importana fa de mobilul cltoriei i motivaia cererii, serviciile
turistice pot fi: de baz (transport, cazare, alimentaie, tratament sau orice alt activitate ce
prezint motivaia de baz a cltoriei ca: vntoarea, hipism, schi, yachting etc., i

complementare ori suplimentare (informaii, activiti culturale sportive, nchirieri de

obiecte s.a). n general, ponderea cea mai mare o dein serviciile de alimentaie i cazare,
urmate de cele de transport i de agrement. Raportul dintre serviciile de baz i celelalte
servicii, ca i n interiorul subgrupelor ntre diferite prestaii, este diferit n funcie de
coninutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turitii automobiliti serviciul de
transport nu este inclus n prestaie, acetia deplasndu-se cu mijloace proprii; n cazul
turitilor care se deplaseaz cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de
importan etc.
O alt posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu natura i forma de
manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se ntlnesc servicii ferme (transport, cazare,
programe cultural artistice etc.), angajate anterior desfurrii consumului turistic prin
intermediul ageniilor de specialitate i servicii spontane, solicitae n momentul n care
turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestaiilor suplimentare dar se
poate ntlni i pentru prestaiile de baz n situaia turistului pe cont propriu. Cunoaterea
coninutului acestor categorii de servicii furnizeaz informaii privind distribuirea cererii i
preferinelor turitilor, favoriznd organizarea i planificarea unor aciuni, orienteaz
dezvoltarea serviciilor n vederea stimulrii cererii.
n funcie de modalitile de plat sau de relaiile financiare angajate ntre prestatori i
beneficiari, serviciile pot fi cu plat (majoritatea serviciilor), aceasta realizndu-se anterior
prestaiei, simultan sau posterior acesteia i gratuite sau sub forma unor faciliti, costul lor
fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de
intermediere, comision) i avnd drept scop stimularea circulaiei turistice, asigurarea
accesului larg la turism a unor categorii de solicitani.
Dup natura lor, se poate face o delimitare ntre serviciile specifice, generate de
desfurarea propriu-zis a activitii turistice i servicii nespecifice, rezultat al existenei
unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaz n egal msur turitilor i
rezidenilor (transport n comun, telecomunicaii, reparaii - ntreinere, cultural-artistice etc.)
Serviciile turistice se mai pot structura dup aria de localizare a prestrii lor, dup
forma de prezentare (global sau n activiti independente), dup caracterul lor, dup formele
de turism i modalitile angajrii prestaiei, n raport cu natura prestatorilor etc. Toate acestea
completeaz imaginea bogiei i varietii structurale a prestaiei turistice (vezi figura de
mai jos) i sugereaz totodat i direcii i posibiliti de dezvoltare.
In categoria serviciilor de baza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta
(transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna,
hrana). Deasemenea ele detin o pondere importatnta in structura consumurilor turistice; toate
celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si vizeaza fie mai buna adaptare a prestatiilor
de baza la nevoile turistilor, fie ocuparea placuta a timpului liber al vacantei.
In ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor.
Acestea cuprind serviciul de transport propriu zis, oferit in timpul calatoriei, iar in cazul
deplasarii cu mijloace proprii servicii de intretinere si repararea acestora.
Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru odihna turistilor. Ele
presupun existenta unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si
dotarile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activitatile determinate de
intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare.
Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de
baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de
recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de
acestea.In realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecarui
moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de
turisti.

Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a specialistilor

sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Ele sunt
alcatuite dintr-o paleta larga de activitati avand caracter distractiv-recreati, in concordanta cu
specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur. Serviciile de agrement reprezinta
elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a
motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice.
Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor turistice revine
serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze
odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o
pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile
suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor.
Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt:
de informare a clientelei turistice, de intermediere (inchirieri, rezervari), cu caracter special
(congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea), cultural artistice, sportive, financiare,
diverse.
Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice
avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se manifesta si
pe parcursul desfasurarii voiajului. Prin continutul lor trebui sa permita cunoasterea rapida,
complexa si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si sejur (derularea
programului pe zile, orariile mijloacelor de transport, facilitati de pret, conditii obligatorii de
calatorie, oferta de prestatii suplimentare).
Serviciile de informare intra in atributiile tuturor organizatorilor de turism, cu precadere in
cele ale agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Ele se realizeaza prin mijloacele clasice ale
publicitatii scrise (a fise plianta, brosuri, cataloage) sau orale (anunturi consilierea turistilor).
Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere,
mijloace de transport, la diverse manifestri cultural-artistice, sportive) si cele de inchiriere a
unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie
aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri, etc.); tot in aceasta grupa unii
autori include si reparatiile, serviciile de comision si altele.
Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme cel de
rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare
computerizata.( CRS Computer Rezervation Sistems) si mai recent a GDS Global
Distribution Sistems) care permit informarea, rezervare si achizitionarea rapida a locului. De
mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in
conditiile dezvoltarii unor retele internationale de centre de inchiriere si conectarii la CRS.
Servicii cultural-artistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si educativ
al turismului. Ele au menirea de asigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta.
Dintre acesteaa pot fi evidentiate ca fiind mai importante:
Participarea la diferite spectacole sau evenimente
Vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii
Vizitarea unor obiective istorice cuklturale stiintifice,etc.
O mentiune distincta se imppune in legatura cu organizarea programelor (excursiilor)
tematice, care au capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate.
Acestea au unrol formativ-educativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si
studentilor, completand in mod fericit cunostintele teoretice. Organizarea acestora trebuie
facuta cu grija astfel incat, sa nu fie afectata motivataia principala a vacaantei (tratament
balnear, cura helio-marina, schi)
Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se subsumeaza
eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei odihne active.
Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor

si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau de initiere (pentru
incepatori).
Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura particulara a
turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele
se prezinta intr-o structura diversa, printre cele mai importante numarandu-se:
Servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator)
Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, de
festivaluri, targurisi expozitii);
Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea
turistilor;
Servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol.
Servicii suplimentare
-Servicii de cura si tratament balneo-medical sunt prestatii suplimentare
in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune (motivat de odihna, cura
helio-marina, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstica, kinetoterapie, aerosoli,
cure de ape minerale), avand caracter preventiv.
-Serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din aceasta categorie.
-Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de
situatii, da la starea de sanatate la pierderea banilors sau bagajelor, precum si la diverse
tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife,
servicii pe baza de abonament, credite, etc.).
-In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum:
comercializarea produselor in sistem duty free, pastrarea obiectelor de valoare, efectuarea
diverselor comisioane.
Largirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oferite turistilor si cresterea calitatii lor se
reflecta pozitiv asupra activitatii turistice, conducand la mai buna folosire a bazei materiale si
fortei de munca, la sporirea eficientei intregii activitati. Totodata, se impune sublinierea ca
serviciile suplimentare au o contributie suplimentara in a cest sens prin prelungirea sejurului
si a sezonului turistic, prin cresterea incasarilor medii pe zi-turist.
SERVICIUL DE TRANSPORT
1.Transporturile turistice rutiere
2.Transporturile turistice feroviare
3.Transporturile aeriene
4.Transporturile turistice maritime si navale
1.Transporturile turistice rutiere
Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al
sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i
persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) i a mijloacelor
tractate (remorci, trailere).
O serie de factori influeneaz dezvoltarea turismului automobilistic:

producia industriei de automobile;

evoluia preului energiei;

dezvoltarea ntreprinderilor care nchiriaz automobile si tarifele practicate;

reeaua rutier i de autostrazi;

faciliti vamale i de frontier.

Avantajele transportului rutier sunt:


autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau spre
destinaiile de vacan pentru care au optat;

o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n cadrul

unei anumite destinaii turistice;

o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea
i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs;

uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr constrngeri

de vreun fel;

facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinaii; dorina turistului de a

cunoate ct mai multe ntr-un interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei,
uneori, chiar i fa de distan, fcnd ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigur,
s fie preferat altor mijloace de transport;

diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai
automobil.
Transporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mijloace:

autocare si microbuze pt transporturile de grup;

autoturisme proprietate personala pt transporturile individuale si familiale;

autoturisme inchiriate in sistem rent-a-car, cu sau fara sofer, pt transport individual

autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de taximetrie

transport in comun.
Transportul cu autocarul sau microbuzul:

poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de

grup

pret rezonabil, accesibil

o contributie importanta la dezvoltarea turismului

ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare, radio,

TV, bar, ghizi, asistenti), securitatii; adaptare la necesitatile turismului

coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior celor

din transportul feroviar i aerian

clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membrii
unor asociaii, ntreprinderi.

tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului, distana

efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, ntreinerea
autovehiculului.
Serviciile oferite de transportatori specialiti n domeniu se divizeaz n:

Rute expres interne i internaionale.

nchirierea de autocare sau rute la cerere (charter).

Organizarea de circuite sau excursii.

Operaiuni de transfer.
Organizatorii de voiaje n autocar pot fi de trei tipuri:

Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii

regulate, servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori),
completate cu excursii i activiti turistice sezoniere (prin curse speciale).

Cei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispoziia unui tour-operator sau a unei
agenii receptive (ori care i organizeaz propriile producii de voiaje).

Cei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializate n organizarea de

voiaje de autocar (apelnd la mijloacele de transport ale altora).
Inchirierea automobilelor:

nchirierile de maini, cu sau fr ofer, reprezint astzi un sector important al

turismului auto.
Dezvoltarea nchirierilor de maini fr ofer este n mare parte legat de progresele
realizate n domeniul transportului aerian, peste 2/3 din ageniile de nchiriere de maini fiind
situate pe aeroporturi.
Mai multe formule permit combinarea nchirierii de autoturisme cu alte modaliti de
transport, de exemplu, combinaia Fly and drive , Rail-route (avion + main i tren +
main) sau Package-tour (aranjamet semiorganizat de trasport rutier si croaziera
maritima).
Infrastructura tehnica a transporturilor turistice rutiere

Dotari si servicii necesare: statii de benzina, service auto, servicii mobile de asistenta
rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine specifice pt turisti
automobilisti, puncte de schimb valutar, servicii sanitare, locuri de parcare etc. toate
concentrate in complexe comerciale si de servicii.

Investitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte mari; in

plus, si alti factori pot frana derularea traficul rutier: caracterul pronuntat sezonier al
traficului, blocaje, dependenta de conditiile meteo, restrictii de viteza, etc.
. Tendinte in dezvoltarea turismului automobilistic

Dezvoltarea continua, pe traseele turistice rutiere, a retelei de unitati de cazare dotate

la nivelul actual al cerintelor turistilor

Dezvoltarea retelei de terenuri de campare

Completarea echiparii soselelor cu statii de benzina, unitati de intretinere, comerciale

si de alimentatie

Diversificarea itinerariilor si a produselor Package-tour, cu noi destinatii

Rezervarea prealabila si a unor servicii complementare, specifice turismului

automobilistic

Dezvoltarea formulelor combinate: transport rutier cu transportul aerian, cu cel

feroviar (vagoane-platforma pt autoturisme) sau cel maritim (similar, autoturismul se
transporta separat, pe autocamioane-platforma)
Agentiile ofera 3 tipuri de servicii de inchiriere de autoturisme:

inchirieri de masini fara sofer

inchirieri de masini cu sofer

inchirieri pe termen lung, sub forma unui contract de leasing.

Tarifele practicate sunt de 2 tipuri:

standard (se aplica pt un interval de timp si un nr. limitat de km)

cu nr. nelimitat de km.

Unele agenii de transport deruleaz activiti de rent a car, n baza unor contracte de
franciz (licen) cu firme de prestigiu internaional (Hertz, considerat cel mai mare prestator
n domeniu, Avis, Budget, National, Dollar i Eurodollar, Eurocar etc.), cu acoperire foarte
larg, conectate la sisteme de rezervare computerizate, colabornd cu diverse formule cu
companiile aeriene sau feroviare.
nchirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiti,
oferindu-se pachete speciale programe combinate. Spre exemplu, firma Hertz ofer tarife
speciale pentru vizitarea complexului de agrement Disneyland-Paris, pentru programe cu
tarife la zi, tarife per numr de persoane, pachetele includ: transport, asigurare de accidente,
asigurare personal, acces nelimitat la mijloacele de agrement. Pentru asemenea programe
turistice, turistul contacteaz oficiul Hertz i alege produsul care l intereseaz.

2.Transporturile turistice feroviare

Transportul feroviar asigur deplasarea n spaiu i timp a bunurilor i persoanelor cu
ajutorul locomotivelor i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate
(cile ferate).
Caracteristici:

Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute dect cele practicate n
transportul auto i aerian, ndeosebi pe distane medii i lungi.

Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul

sptmnii, n condiii de regularitate i potrivit unor grafice prestabilite.

Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor de

siguran a circulaiei pe cile ferate.

Dpdv turistic, transportul feroviar este aproape exclusiv european.

Avantaje:

regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a

mijloacelor feroviare fa de starea vremii;

costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare
de deplasare. Pot fi menionate n acest sens trenurile de mare vitez de tipul ICE (Intercity
Express) n Germania, TGV (Train a Grand Vitesse) n Frana, TAV (Treno Alla Velocita) n
Italia asigur, pe lng deplasarea foarte rapid, legturi multiple (sub denumirea Eurostar
circul, prin tunelul de sub Canalul Mnecii, 60 de trenuri de mare vitez care leag Londra
cu Paris i Bruxelles);

comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul-restaurant;

posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului:

faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localitilor,

pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul.
n ceea ce privete oferta de programe, ntruct s-a constatat un declin al rutelor
standard, s-au creat trenuri recreative (n Italia, China, Spania, Elveia), au fost revitalizate
sau create rute care mbin deplasarea cu agrementul (Trans-Siberian Express, OrientExpress, Veneia Simplon Orient-Expres, American Orient-Expres).
n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc att cursele
regulate, ct i cele speciale (charter). n cazul curselor de linie, ageniile de turism
nchiriaz o parte a capacitii garniturilor; n situaia traseelor mai aglomerate se realizeaz
suplimentarea capacitii trenurilor obinuite. Cursele speciale (charter) sunt organizate n
perioadele de sezon i la sfritul sptmnii. Ele pot fi exploatate, integral sau parial, de
organizatorii de turism.
n concordan cu evoluiile n domeniul rezervrilor s-a iniiat i pe calea ferat un
astfel de sistem (SOCRATE Systeme Offrant a la Cliente la Reservation DAffaires et de
Tourisme en Europe) n conexiune cu Sabre, care asigur serviciile de cltorie i cazare, s-au
introdus tichete automate (ATB Automated Ticket and Boarding Pass) n vederea
standardizrii operaiunilor, se promoveaz cooperarea ntre transportatori diferii (feroviari,
aerieni, rutieri), ntre acetia i ageniile de voiaj etc.
Tarifele internaionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor naionale.
Fiecare ar i fixeaz propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri,
tarife de grup).
Ageniile de turism obin prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate, de la reelele
rilor membre, un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice
feroviare.

Aranjamente pe calea ferata:

Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de ctre agenii de voiaj a unui
pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mijloc de
transport trenul.

n aranjament RIT clasa I sau a II-a, se pot realiza urmtoarele variante de cltorii:
dus-ntors pe un anumit traseu, circuite speciale ntr-o singur direcie, curse combinate cu
folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restriciile, legate de acest aranjament turistic,
prevd un numr minim de nnoptri hoteliere care variaz de la un aranjament la altul.

Tariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voiaj i calea ferat i poate
fi aplicat n mai multe variante tarifare, n funcie de tipul de aranjamente RIT.
Variante ale RIT:

RIT-I este folosit de turiti individuali i presupune o reducere a tarifului feroviar cu

circa 20%, fr a fi limitat volumul minim al traficului n acest aranjament.

RIT-IG este utilizat tot de ctre cltori individuali sau de grupuri mici i presupune
reduceri tarifare de pn la 40%. n contractul ncheiat ntre parteneri se prevede un volum
minim de trafic, aliniat celui din anul precedent.

RIT-GP este folosit de grupuri de turiti care sunt programai pe subperioade de timp,
prevzndu-se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea de tarif este de pn la
45%, genernd pentru ageniile de voiaj importante beneficii suplimentare.

RIT-Y i RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani, fr programare

sau cu programarea transportului i presupunnd reduceri tarifare pn la 50%.

RIT-G reprezint o variant de RIT practicat la cele mai sczute tarife, avnd scop
promoional i utilizare conjunctural.
Indiferent de tipul de aranjament RIT, condiiile de vnzare sunt:

vnzarea RIT se face numai prin ageniile de voiaj care capt acest drept de
comercializare n urma ncheierii unui acord-contract cu administraia cilor ferate din ara de
reedin;

agenia de voiaj trebuie s lanseze i s fac publicitate pentru un aranjament RIT ce

nu poate depi 12 luni i pentru care precizeaz tipurile de prestaii turistice i datele
programate;

preul minim de vnzare al aranjamentului turistic trebuie s depeasc cu minimum

10% preul transportului pe ruta respectiv, pentru cltorii izolai;

tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus n preul IT al

aranjamentului;

publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de voiaj
trebuie s ndeplineasc anumite condiii privind coninutul. Ea trebuie s cuprind: durata
cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de prestaii, preul de vnzare.
Agentiile de voiaj pot oferi legitimatii de calatorie in trafic international, cu tarife
reduse, astfel:

INTER-RAIL - un aranjament de transport feroviar ce se organizeaz pentru posesorii

de legitimaii cu acelai nume i implic acordarea unor reduceri tarifare de 50% la vagoane
de clasa a II-a pe tot parcursul feroviar al rilor ce au aderat la acest sistem. Sistemul se
adreseaz tinerilor sub 21 de ani i este girat de cile ferate franceze.

EURAIL (-Tariff...-Group...-Pass) - adresat turitilor din rile extraeuropene care pot

achiziiona biletele cu acelai nume de la reprezentanii unor administraii ale cilor ferate
europene sau agenii de voiaj acreditate n America de Nord i Sud, Africa, Japonia, Australia,
pentru destinaii europene.

B.I.J. tinerilor sub 26 de ani, cu reduceri intre 20 si 50%, in functie de destinatie

(tara europeana)


BALKAN FLEXIPAS nr. nelimitat de calatorii in tarile balcanice, intr-o luna; tinerii
sub 20 de ani au reduceri de 45% din tariful integral

EURO MINI GRUP pt calatorii in Europa, pt grupuri de minimum 2 persoane, din

care un tanar sub 16 ani.
3Transporturile turistice aeriene
Este utilizat in principal pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.
Dintre avantajele transportul aerian:
-durata scazuta a calatoriei;
-un grad de confort ridicat;
-o perioada scurta de timp intre momentul achizitionarii aranjamentului turistic.
Dezavantaje:
-dependenta de conditiile atmosferice;
-costul ridicat al calatoriei;
-imbarcarea si debarcarea se realizeaza in afara marilor orase ceea ce reclama si utilizarea
transportului la sol.
Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere
(Charter). Cursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de
turistii potentiali. De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe cont propriu,
care achita costul integral.
In cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere, rutele se stabilesc in functie de
cerintele turistice, iar tarifele sunt mai reduse.
In transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele tipuri de aranjamente turistice.
Este vorba de inclusiv tour(I.T.) si Part Charter.
Aranjamentul I.T. reprezinta o calatorie turistica organizata de o agentie de
voiaj impreuna cu o companie de transport aeriana.
Agentia organizatoare trebuie sa fie agreata de I.A.T.A. si ea este aceea care inchiriaza o parte
a capacitatii de transport pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spatiilor. Pretul unui
asemenea aranjament include costul de transport, cazare, masa si divertisment.
Aranjamentele I.T. se comercializeaza sub 2 forme:
-aranjamente de grup;
-aranjament individual.
Biletele pentru o asemenea calatorie trebuie procurate dintr-o agentie de turism, pretul se
achita integral inainte de inceperea calatoriei si sunt de regula cu 50% mai mici decat tarifele
neturistice. Aceste tarife sunt publicate si se calculeaza cu ajutorul cartilor de calcul in functie
de distanta si in functie de zona I.A.T.A. respectiva.
Part-Charter presupune folosirea din spatiul aeronavei si vanzarea acestuia in
sistem charter.
Aranjamente turistice pe curse charter:
-chartere de grup cu sau fara afinitate:
-chartere I.T.;
-chartere pentru uzul propriu;
-chartere speciale.
Cursele charter de grup presupun inchirierea de catre organizatorul de voiaj a unui numar
minim de locuri, locuri ce trebuie cumparate cu cel putin 60 de zile inaintea calatoriei.
Fiecare pasager plateste o parte egala din costul transportului si exista obligativitatea achitarii
a minimum 25% din tarif inainte de calatorie.
Cursele charter I.T.C.(total inchis) presupun un aranjament organizat de un bun operator care
consta intr-o calatorie dus-intors sau in circuit efectuata total sau partial pe calea aerului
contra unui tarif corespunzator achitat integral inainte de calatorie. Sejurul are o durata de

minim 4 zile.
Tariful de inchiriere in cazul curselor charter poate imbraca una din urmatoarele forme:
-tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotatii avion, caz in care transportatorul primeste o
suma constanta pentru fiecare cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de
transport revine firmei de turism.
Tariful se calculeaza ca produs intre tarif / ora de zbor si numarul mediu de ore necesar
efectuarii cursei in ambele sensuri;
-tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica in cazul lanturilor charter (o succesiune
de curse efectuate intr-o perioada de timp egala, de regula 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind
destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si-au achizitionat prestatiile prin
intermediul unei agentii;
-sistemul rotatii-pasager conform careia firma organizatoare de turism plateste un tarif
stabilit pe pasager neasumandu-si nici un risc legat de utilizarea intregii capacitati a
avionului;
-sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia in calcul tariful pe ora de zbor, facturandu-se numai
timpul efectiv realizat.
4.Transporturile turistice maritime si navale
Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit
condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile
continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 2-3% din traficul turistic
internaional i 1-2% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ
constant.
Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor,
transformndu-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement.
Produse turistice oferite de companiile maritime:

Traversari maritime cu preturi preferentiale;

Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare, masa)
in fiecare escala;

Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul navelor;

Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu

plecare si sosire in acelasi port (circuit)
Croazierele
Croaziera reprezint, de fapt, un produs turistic (pachet de vacan) constnd n
petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se cltorilor nu numai
un voiaj maritim obinuit, ci i unele tratamente i condiii de agrement deosebite, precum i
vizitarea unor porturi i localiti n afara granielor rii, n conformitate cu itinerarul stabilit
n prealabil.
Croaziera se poate constitui att ntr-un produs turistic distinct, ct i ntr-un element
component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs iniial.
n combinaie cu transportul turistic aerian, rezult un aranjament turistic denumit flycruise ce permite pasagerilor s ating puncte de mbarcare n vase rapide i s revin, la
domiciliu, tot rapid la sfritul croazierei, prin continuarea drumului pe calea aerului.
Piaa turismului de croazier i-a modificat imaginea n ultimii ani, de la o pia de
lux la o pia i o ofert de mas, destinat unui public mai larg i mai tnr.

Tendinele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a

aranjamentelor aer mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a
activitilor ce se desfoar la bordul navelor.
Preurile actuale pentru croaziere oscileaz n jurul unei medii de circa 200$/pers./zi,
interpretat ca fiind un pre relativ sczut, n comparaie cu costul serviciilor turistice ce ar
trebui achitate zilnic de un client, ntr-un alt mod de organizare a deplasrii, pentru transport,
rezervri la hotel, servirea meselor i agrement.
Navlul este tariful convenit n contractul de transport, ncheiat de armator cu
operatorul de turism pe o perioad determinat. Acesta este stabilit pe zi i este determinat de
totalitatea cheltuielilor de exploatare anual a navei.
Cu ct aceast perioad este mai mare, cu att navlul este mai mic, putndu-se deci
stabili tarife de vnzare pe sezoane i extrasezoane turistice.
Contractele de nchiriere pot fi de mai multe tipuri:
Trip cltoria se efectueaz spre un anumit port de destinaie i retur;
Round Trip Charter cltoria se efectuaz n mai multe porturi, nava revenind n
portul iniial de plecare;
Time Charter nava este pus la dispoziia celui care o nchiriaz o perioad de timp
determinat.
Serviciile oferite clientelei n domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate n:
curse de linie; linii de croazier; deplasri scurte sau minicroaziere; cltorii n interior pe
ruri, lacuri, canale; cltorii individuale cu vase de agrement, proprietate privat sau
nchiriate.
n funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor,
durata cltoriei, tipologia agrementului, se disting:
Croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de pasageri, itinerarii
medii de circa apte zile, clientel divers, destinaii obinuite);
Croaziere de lux (nave de capacitate mai mic, 150-900 de pasageri, confort superior,
personal de nalt calificare, itinerarii de 14-30 zile);
Croaziere exotice sau de aventur (nave de capacitate mic, destinaii originale,
turiti amatori de explorri, servicii specifice, personal cu instruire special etc.).
Ca principale destinaii sau orientri majore ale liniilor de croazier se evideniaz:

Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas i coastele de est ale Americii

Centrale i de Sud; este apreciat drept cea mai important destinaie, concentrnd jumtate
din numrul cltoriilor;

Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lng Mexic, SUA, Canada, destinaia
situat pe locul doi n topul preferinelor turitilor;

Marea Mediteran, cu trasee ce leag rile din vestul i estul bazinului;

Orientul ndeprtat linii ntre insulele din zonele Pacificului;

Marea Baltic i legturile ntre capitalele rilor nordice;

Africa de vest cu insulele Canare i Madeira;

Circuite n jurul lumii.

De asemenea, un loc distinct n structura croazierelor l ocup cltoriile pe rurile
interioare, ntre cele mai cunoscute i frecvente trasee numrndu-se cele pe Nil, Dunre,
Rin, Mississippi, Yangzi, Li, Amazon. n Romnia, croaziere pe distane scurte deruleaz
firmele turistice Prestige pe sectorul romnesc al Dunrii i Atbad n Delta Dunrii.
Comercializarea produselor turistice maritime
Piata croazierelor este dominata de SUA circa 1200 distribuitori; Miami este
capitala mondiala a croazierelor.

In Europa, cele mai mari agentii sunt: Paquet si Club Mediterranee (Franta), Chandria
si Epiroteki (Grecia), Costa (Italia), Kloster (Norvegia), The Sovereign the Sea (Suedia),
Chousta Roustavelli (Rusia), P&O, Wihite Star Line (Marea Britanie)
Cele mai multe companii au agentii distribuitoare care centralizeaza rezervarile, iar acestea
sunt incredintate unei agentii generale (General Sales Agent) care elibereaza titlurile de
transport, contra unui comision.
SERVICIUL DE CAZARE
Cazarea reprezinta etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei
componente de sine statatoare. Prin continutul sau, cazarea vizeazacrearea conditiilor si
confortului pentru odihna calatorului, ea poate fi denumuta rezultatul industriei hiteliere.
Cazarea se prezinta ca o prestatie complexa ce decurge din exploatarea echipamentelor de
primire si gazduire si este alcatuita dintr-un grupaj de servicii oferite calatorului pe timpull si
in legatura cu ramanerea sa in unitatile hoteliere.
Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand, de
xistenta unei baze amteriale adecvate din punct de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor, etc.
Care sa asigure turistilor conditii optime de inoptare si sa indeplineasca, dupa caz, si alte
functii. In al doile rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a
mijloaclor de gazduire, de nivelul de calificare a lucratorilor, de modul de organizare a
muncii. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, inzestrarea lor necorespunzatoare,
neconcordanta intrenivelil confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al
lucratorilor sau slaba pregatire ainfluenteaza negativ calitatea serviciului de cazaresi, prin
intermediul acesteia, dimensiunule circulatiei turistice si gradul de valorificare a
patrimoniului.
Structura serviciului de cazare
Destinat satisfacerii nevoilor generate de sederea in afara resedintei permanente,
serviciul de cazare hoteliera are un continut complex, rezultat al multitudinii si diversitatii
nevoilor pe care turistii le manifesta cu aceasta ocazie, dar si varietatii formelor de turism
carira trebuie sa se adapteze.
Avand in vedere varietatea necesitatilor turistilor si pornind de la premisa ca
principalele momente asociate prezentei acestora in unitatile hotelieresunt primirea, ssederea
si plecarea, serviciul de cazare este constituit dintr-o suma de prestatii independente:
Cazarea propiu-zisa si serviciile complementare acesteia;
Alimentatia si serviciile specifice asociate ei;
Activitatile cultural-artistice si de agrement;
Serviciile de informare si intermediere;
Activitatile comerciale;
Servicii cu caracter special;
Intre aceste servicii sau functii exista relatii de interdependenta, circuitele lor
tehnologice se interfereaza. In raport cu specificul fiecarei unitati de cazare, unele din
activitatile mentionate pot fi mai dezvoltate, altele mai putin; unele pot sa lipseasca, dupa
cum pot aparea altele suplimentare. In totalitatea lor, aceste prestatii concura la satisfacerea
nevoilor clientilor, caracterizand sub aspect cantitativ si clitativ activitatea desfasurata in
sectorul hotelier.

Servicii legate de
Primirea si plecarea
Turistilor

Alte sevicii

alimentatiei Sevicii complementare

Alimentatia

Servicii complementare cazarii

Cazarea propiu-zisa

UNITATEA DE CAZARE

Fig.1. Interferenta serviciilor la nivelul unei unitati de cazare

GAZDUIREA (CAZAREA PROPIU-ZISA) este functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent

de marimea, tipul, categoria de confort, inzestrarea acestora; ea presupune existenta unor

spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului. Pe langa
caracteristicile fizice ale unitatilor si asezarea lor in spatiu, calitatea serviciului de cazare este
influentata de atmosfera din unitate, atentia personalului, viteza de reactie si eficienta
acestuia, imaginea si renumele de care se bucura unitatea respectiva.
SEVICIUL DE ALIMENTATIE presupune existenta tuturor acelor compartimente si tipuri de

prestati menite sa satisfaca, pentru toti turisti si in orice moment, nevoia de hrana.
ACTIVITATILE CULTURAL-ARTISTICE SI DE AGREMENT presupune existenta unor dotari

adecvate petrecerii timpului liber si divertismentului: terenuri de sport, piscine, saune, sali de
gimnastica, etc.
SERVICIILE DE INFORMARE faciliteaza turistului cunoasterea si accsul la oferta specifica.

Aceste servicii sunt realizate de compartimentul front-office si pot fi oferite verbal sau prin
intermediul mijloacelor scrise.

SERVICII DE INTERMEDIERE unitatile de cazare, in limitele acestei atributii, mijlocesc intre

turistii proprii si prestatorii de servicii specializate realizarea anumtor lucrari, reparatii sau
intretineri.
SERVICII COMERCIALE vanzarea unor produse necesare turistului pe durata sejurului:

ilustrate si efecte postale, ziare, reviste, carti, bauturi, etc.

Oferta unitatilor de cazare
a) Hotelul este, fr ndoial, cea mai reprezentativ structur de cazare turistic (ntr-o
accepiune mai veche asociem, hotelul cu deplasarea i sejurul turistic, statut care ns cel
puin n ultima perioad, a cunoscut transformri nsemnate).ntr-o definiie succint, hotelul
este o unitate care ofer servicii de cazare i mas oricrei persoane care accept s plteasc
tariful pentru serviciile oferite, fr a fi necesar existena pralabil a unui contract . n ara
noastr, conform legislaiei n vigoare, hotelul este considerat o structur de primire
amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere
i apartamente dotate corespunztor, care asigur prestri de servcii specifice, dispune de
recepie i spaii de alimentaie n incint
Spaiile de cazare turistic
n ara noastr, structura spaiilor de cazare este statuat de Ord. MT 61/1999 i
include:
- camer cu pat individual, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre o persoan.
Limea paturilor individuale este de minimum 90 cm.
- camer cu pat matrimonial, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau
dou persoane. Limea patului matrimonial este de minimum 140 cm.
- camer cu pat dublu, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre dou persoane.
Limea patului dublu este de minimum 160 cm.
- camer cu dou paturi individuale, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre dou
persoane.
- camer cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentnd spaiul destinat folosirii
de ctre un numr de persoane egal cu numrul paturilor. Camerele cu peste patru paturi
individuale sunt considerate camere comune.
- camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane.
Priciul reprezint o platform din lemn sau din alte materiale, pe care se asigur un spaiu de
100 cm. lime pentru fiecare turist.
- garsoniera, reprezentnd spaiul compus din dormitor pentre dou persoane, salon,
vestibul i grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desprit de salon printr-un glasvand sau
alte soluii de delimitare estetic.
- apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maxim
cinci), sufragerie, vestibul, echipare sanitar proprie. La categoria cinci stele va exista un
grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria patru stele, precum i la restul
categoriilor, minimum un grup sanitar la patru locuri.
b) Reedinele secundare (condominium) reprezint din punct de vedere legal, reedine
aflate n proprietate individual care fac parte dintr-un proiect care include mai multe
asemenea proprieti, folosind n comun diverse spaii i faciliti. Proprietarii acestora
beneficiaz de servicii prestate de o societate de gestiune care includ curenia, servicii de
spltorie, ntreinerea spaiilor comune (piscin, terenuri de tenis etc.) iar uneori i animaia
n perioadele de nefolosire proprietarii pot nchiria aceste reedine prin intermediul unei
agenii de turism, a unui agent imobiliar, a societii de gestiune sau chiar n mod direct de
ctre proprietar.

c) Reedinele de tip time-sharing cunoscute i sub denumirea de reedine secundare n

multiproprietate, reprezint achiziionarea unei locuine de vacan care este utilizat n
anumite intervale de timp (o sptmn sau 15 zile), fiecare perioad fiind vndut separat
d)Pensiunile sunt, n general, case de dimensiuni mari, transformate n case de oaspei, care
ofer servcii de cazare i mas. Masa este servit n stil familial la ore stabilite i cu meniu
fix. . n Romnia, n funcie de amplasare facem distincie ntre pensiuni turistice urbane i
pensiuni turistice rurale. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd o
capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 locuri n mediul rural i
pn la 20 de camere n mediul urban funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri
independente care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de
pregtire i servire a mesei. Diferena major ntre aceste 2 tipuri de pensiuni const n
modalitatea de exprimare a categoriei de confort, pensiunile urbane fiind clasificate pe stele
iar cele rurale pe margarete.
e) Unitile de cazare amenajate n cldiri istorice Cldirile istorice precum palate, castele,
fortree sau alte cldiri similare sunt transformate n hoteluri, fiind, n general, uniti de
cazare de categorie superioar, sunt modernizate n interior dar vechile faade sunt meninute.
Ofer pensiune complet i exercit o atracie sporit pentru cei care doresc o ambian
romantic, specific epocilor anterioare.
g) Uniti de cazare pentru tineri Turistul folosete propriul sac de dormit i are la dispoziie
dotri specifice pentru prepararea hranei (buctrii), spaii pentru servirea mesei i uneori
faciliti de recreere. Pe plan mondial aceste uniti funcioneaz sub girul Federaiei
Internaionale A Hotelurilor Pentru Tineret, cu sediul la Washington DC.
Tipurile de uniti de cazare care funcioneaz pe teritoriul Romniei, denumite
structuri de primire turistice cu funciuni de cazare, se difereniaz dup:
-amplasament;
-felul amenajrii i organizarea interioar;
-serviciile oferite.
Pornind de la aceste trei criterii de baz, n Romnia pot funciona urmtoarele tipuri
de structuri de primire turistic cu funciuni de cazare, identificndu-se totodat i tipurile de
produse de cazare turistic:

hoteluri;
hoteluri-apartament;
moteluri;
hoteluri pentru tineret;
hosteluri;
vile;
bungalouri;
cabane turistice, cabane de vntoare, cabane de pescuit;
sate de vacan;
campinguri;
spaii de campare organizate n gospodriile populaiei;
popasuri turistice;
pensiuni turistice urbane
pensiuni turistice rurale;
apartamente sau camere de nchiriat n locuine familiale ori n cldiri cu alt
destinaie.

structuri de primire cu funciuni de cazare pe nave fluviale i maritime.

SERVICIUL DE ALIMENTATIE

O parte nsemnat a plcerilor unei cltorii constau n a servi masa ntr-un restaurant
sau alt tip de unitate de alimentaie. n plus, cltorii consider acest lucru nu doar o plcere,
ci i o necesitate.
Sectorul alimentaiei poate fi divizat n principal n mai multe segmente: uniti
comerciale de alimentaie (restaurante, fast-food, snack-baruri, etc.) uniti instituionale
(coli, spitale, magazine, etc.), serviciile de alimentaie din unitile militare i cluburile
private .Cu excepia unitilor comerciale, celelalte segmente au o importan direct sczut
n industria turismului, dei un cltor (turist) pe durata shopping-ului, poate s-i procure
hrane de la magazin. De importan primar pentru turism este alimentaia comercial care
include unitile de alimentaie rapid (restaurante cu autoservire i de tip fast-food, coffeeshop-uri, snack-baruri, uniti specializate n livrarea la domiciliu) i uniti ale alimentaiei
tradiionale (restaurante cu specific i restaurante clasice)
n ceea ce privete coninutul activitii, alimentaia se caracterizeaz prin
complexitate, reunind ntr-un tot unitar activiti (procese) independente, identice sau
comparabile cu cele din alte ramuri ale economiei, respectiv un proces de producie, unul de
comercializare i unul de servire.
Activitatea de producie, sensibil asemntoare celei desfurate n industria
alimentar, asigur realizarea preparatelor culinare i de cofetrii, prin transformarea
materiilor prime al cror consum , cel mai adesea, nu este posibil fr o prelucrare
prealabil de tip industrial sau casnic.
Procesele de producie care includ fierberea , coacerea, prjirea, uscarea, etc., se
desfoar, n cadrul activitilor de alimentaie n analiz, fie la nivelul spaiilor de producie
(buctriilor) din componena restaurantelor de diferite profiluri, fie la nivel industrial, caz n
care vorbim de fabricile de mncare, care evideniaz coninutul activitilor de catering
industria serviciilor de alimentaie ). Funcionarea acestor fabrici de mncare se bazeaz pe
principiul separrii n spaiu i timp a produciei de servire, iar organizarea de acest tip este
mai rspndit n cadrul alimentaiei pentru colectiviti i al serviciilor de alimentaie la
bordul aeronavelor (catering aerian), fr a fi exclus aplicarea nici n cadrul alimentaiei
comerciale, cel puin sub forma semipreparatelor i materiilor prime prelucrate primar
(ex:cartofi prjii, etc.).. Cea mai mare organizaie care se bazeaz pe acest principiu este
McDonalds, n care spaiile de producie la nivelul fiecrui restaurant au caracterul unor
buctrii de asamblare. n activitatea acestui lan de restaurante, de notorietate pe plan
internaional, materiile prime i componentele diferitelor meniuri sunt achiziionate de la
furnizori autorizai McDonalds (ex fabrica de hamburgeri). De asemenea, cateringul este
prezent n organizarea unor evenimente care reunesc un numr mare de participani, de tipul
banchete, recepii, nuni
Pe plan internaional, activitatea de alimentaie se bucur de un statut privilegiat,
influenat fiind n mare msur de nivelul de dezvoltare economico-social, de tradiiile
existente dar i de experiena acumulat n organizarea acestei activiti. n Frana, de
exemplu, circa din populaie servete masa de prnz n afara cminului i per ansamblu,
mai mult de 30% din bugetul alocat satisfacerii nevoilor de hran se cheltuiete n sectorul
alimentaiei publice. n Marea Britanie, ara european cu cel mai bine pus la punct sistem de
alimentaie rapid, proporia se ridic la 50%; n ri ca Germania, Cehia, Ungaria, Polonia,
20-30% din populaie servete cel puin o mas pe zi n sectorul alimentaiei

n SUA, ara cu cel mai dezvoltat sector de alimentaie, partea din bugetul alimentar
destinat consumurilor n afara domiciliului este de 90%, iar pe total, mesele luate n ora
reprezint aproximativ 75% din totalul vnzrilor din aceast ar.
Situaia din ara noastr este din acest punct de vedere, mult mai modest, populaia alocnd
aproximativ 20% din bugetul alimentar i mai puin de 10% din totalul cheltuielilor de bunuri
i servicii pentru consumurile efectuate n unitile de alimentaie public..
Activitatea din cadrul acestui departament se desfasoara la nivelul spatiilor de
productie (in primul rand bucatarie) si a spatiilor de servire (saloane de servire, baruri).
In principiu, un restaurant cupride o bucatarie si unul sau mai multe saloane. In hotel,
o bucatarie poate sa deserveasca mai multe unitati de alimentatie publica.
Ex: la Hotelul Sofitel Bucuresti, bucatarie unica deserveste ambele restaurante :
Darcle restaurant clasic cu specialitati frantuzesti si romanesti
Volubilis cu serviciu rapid, la masa si bufet
In alte cazuri, se face distinctie intre bucatarie centrala, bucatarii satelit, etc.
Bucataria centrala fabrica de mancare presupune o separare a productiei de
servire in spatiu si timp. Organizarea de acest tip este mai raspandita in alimentatia colectiva
si cateringul aerian, dar nu este exclusa in alimentatia comerciala, in special sub forma
semipreparatelor si a materiilor prime prelucrate primar . De exemplu, 97% din restauratorii
SUA utilizeaza produse congelate (cartofi prajiti) care simplifica activitatea propriei
bucatarii.
In cazul cand productia si consumul au loc in acceasi zi, cu separarea in spatiu, se
creaza un lant de distibutie cald. Preparatele calde sunt introduse in recipiente la o
temperatura cat mai mare posibila (+80C), sunt transportate in conditii izoterme si mentinute
la bucataria-terminus la temperaturi de minim 65C.
In cazul cand productia si consumul sunt separate si in timp, (cateva zile-1an) vorbim
de un lant de distributie rece. Daca perioada de pastrare este de pana la 6zile, lantul de
distributie are la baza refrigerarea preparatelor. Acestea sunt racite rapid, stocate si
transportata la 0C-3C. La bucataria-terminus, inaintea consumului, preparatele sunt aduse
la o temperatura de minim 65C. Daca perioada de pastrare este de pana la 9-12luni, lantul de
distributie se bazeaza pe congelarea preparatelor la temperatura de -18 C. Temperatura este
mentinuta pe intreaga durata a stocarii si transportata. la bucataria-terminus unde sunt aduse
la o temperatura de minimum 65C.
Marile hoteluri (de lant), in cadrul carora functioneaza o varietate de unitati de
alimentatie, au o bucatarie principala, unde se obtin preparate si semipreparate care vor fi
finisate in bucatariile-satelit aferente celorlalte unitati (la fel carmangeria, laborator de
cofetarie-patiserie)
Activitatea acestor bucatarii-satelit consta in pregatirea preparatelor care le
particularizeaza oferta si finisarea preparatelor livrate de bucataria-principala.
Astfel de bucatarii satelit se amenajaza la nivelul unitatilor de tip snack-bar, caffeshop, room-service, etc.
Sectorul de productie in sistemul clasic al unui restaurant cuprinde mai multe zone de
lucru:
- prelucrarea primara
- laborator de cofetarie-patiserie
- bufet de serviciu (bucatarie rece) - produse de mic dejun, deserturi, bauturi
nealcoolice calde livrate chelnerilor
- cofetarie
- prelucrare termica (bucatarie calda)
- spalator

oficiul restaurantului.

Regula fundamentala de igiena exclude orice incrucisare a:

- circuitul materiilor prime care necesita operatiuni de curatire, cu circuitul
materiilor prime curate
- circuitul deseurilor si resturilor cu circuitul materiilor prime si preparatelor
- a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clientilor
Succesiunea fazelor prin care trec materiile prime pana la stadiul de preparat in
farfuria clientului:
- depozitarea in spatiile frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesita
pastrarea in conditii de temperatura scazuta
- productia in zone distincte de prelucrarea primara pentru: carne, peste,
legume, oua, etc
- distributia la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luarii de contact a
preparatelor care-si urmeaza drumul spre client, cu resturile inscrise deja intrun circuit aparte
- servirea si consumul preparatelor in salonul de servire
Bucatariile marilor restaurante sunt organizate pe partizi:
- sosuri functia de sosier
- preparate lichide functia de ciorbar
- peste functia de poissonnier
- gratar (grataragiu)
- legume (legumier)
- gustari (bufetieri), etc
Servirea consumatorilor
1. Salonul de servire
2. Baruri
3. Particularitatile alimentatiei rapide
1.Salonul de servire
Cu variatii de la un tip de unitate la altul, in medie, salonul de servire reprezinta 50% din
suprafata totala a restaurantului, cate 25% sunt atirbuite suprafetelor de depozitare si
bucatariei.
Suplimentare salii de servire, tot spatii destinate clientelei sunt: holul de intrare,
garderoba, grupurile sanitare.
Room-service-ul se asigura fie numai pentru micul-dejun, fie permanent. In
restaurant pentru hotel de 3-5stele room-service-ul este un criteriu obligatoriu de
clasificare. Servirea micului dejun ( inclus sau nu in tariful de cazare ) se face in baza fiselor
de comanda atarnate de clienti de clanta usii la exterior (Sofitel Bucuresti inainte de ora 3
dimineata)
In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lasata telefonic orice comanda de
preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. Exista chelneri de etaj, acestora li
se adauga dispeceri pentru servirea in camere care receptioneaza si transmit comenzile
telefonice ale clientilor.
In restaurant exista mai multe sisteme de efectuare a serviciului:
a) serviciul direct (englez) chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla
preparatul comandat. In cazul unui meniu la carte, mise-en-place-ul de asteptare a fost
completat dinainte in functie de comanda clientului. Prin stanga clientului, folosind tacamul

de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul
efectueaza serviciul propriu-zis, asezand preparatul in farfurie.
Temperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatelor servite. Daca este
vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator. Similar,servirea
preparatelor lichide se face la supiera. Este apreciat ca un serviciu de clasa.
b) serviciul indirect (francez) dupa prezentarea platoului, prin stanga oricarui client,
chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria.Clientul se servete singur, cu ajutorul
tacamului de seviciu. O varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este
asezarea platoului sau supierei la mijlocul mesei, de unde clientii se servesc singuri.
c) serviciul la farfurie(american) gata servit pe farfurie, preparatul este adus in
salon pe mana, tava sau carucior. Chelnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin dreapta
acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de friptura in partea
opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera. Cele mai multe
operatii (inmanarea listei-meniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie, debarasarea farfuriei,
prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a clientului.
d) serviciul la gheridon (a la russe) se efectueaza operatii de transare, flambare,
filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg, ndeprtnduse aripioarele, pielea i ira spinrii), pregtire, porionare. Dupa transare, etc. preparatul este
servit la masa potrivit sistemului la farfurie sau direct. Flambarea presupune, ntr-o prim
etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i tragerea/naparea cltitelor, etc),
urmat de turnarea unei buturi fine. nclinnd tigaia, alcoolul se prelinge pe pereii acesteia,
la exterior i ia foc. Se flambeaz deserturi, fructe, crnuri, dar i vinarsul (coniacul) nsui.
Este un serviciu de inalta clasa.
e) autoservirea tip bufet (bufet suedez) utilizeaza inventarul de servire la
dispozitiile, clientii isi aseaza singuri preparatele de pe masa bufet in farfurie. Sistemul nu
exclude prezenta chelnerilor. Debarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. In tara noastra
n hotelurile de 3-5 stele este sistem obligatoriu de servire a micului dejun.
Ordinea de servire a preparatelor intr-un meniu complet:
- gustari calde si reci
- preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri, consomm-uri)
- preparate din peste
- antreuri calde si reci (preparate din oua, paste fainoase, organe la gratar, etc.)
- preparate de baza insotite de legume si salate
- branzeturi (la romani la gustare, francezii dupa preparatele de baza, la englezi
si americani la sfarsit impreuna cu fructele)
- dulciuri de bucatarie, cofetarie-patiserie, inghetata
Micul dejun:
- continental
bauturi calde nealcoolice (ceai, cafea, ciocolata cu lapte, lapte cald sau rece)
unt, gem (dulceata sau miere)
produse de panificatie
uneori suc de fructe
- american: este mult mai consistent se adauga preparate de bucatarie,
cofetarie-patiserie, sucuri.
Meniul desemneaza totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie, patiserie si alte
marfuri alimentare, care se ofera la o singura masa
Meniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea
preparatelor.
a) meniu la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintr-o lista-meniu. O listameniu completa cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gama (fel) in parte.

b) meniuri cu pret fix care simplifica alegerea si asigura clientul de suma care trebuie
platita. Sunt nelipsite in restaurantele mici si in special la pranz. Preturile sunt atragatoare,
dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Un restaurant
poate oferii concomitent mai multe variante de asemenea meniuri, la preturi diferite. Un loc
aparte detine specialitatea zilei (plat de jour), al carui pret are, de aemenea, caracter fix.
In general, meniul cu pret fix este propus in paralel ca meniu la carte.
c) meniuri cu specific, pentru copii, pentru diabetici, etc.
ex: Happy Meal la McDonalds
d) meniu impus caracteristic sejuririlor, cu achitarea anticipata a serviciilor de masa
si asigurarea acestora in sistem circiut inchis, cu incadrarea in barem (alocatie)
- turistilor li se ofera posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatelel catorva
variante de meniuri proprii si alimentatiei colective.
e) meniul comandat cand preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie
(banchete, receptii, etc.)
2.Baruri
In principal orice preparat al meniului trebuie insotit de o bautura alcoolica in special vin.
Daca vinurile albe se servesc racite, vinurile rosii se servesc la temperatura mesei.
Vinul spumant, ca si vinurile dulci se servesc la o temperatura de 2 C. Activitatea de
ridicare a temperaturii vinurilor rosii, prin aducerea sticlei, cu cateva ore inainte de servire, in
barul de serviciu se numeste ambrare.
La masa, primul serviciu inainte chiar de completarea mise-en-place-ului i
aducerea pinii l constituie turnarea apei in pahare. Imediat dupa paine se serveste
aperitivul (tuica, vodca, whisky, gin, bitter, vermut, cocteiluri). Vinul spumant se bea la
desert.Serviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior,
dar nu numai).
Aproape toate bauturile comercializate sunt obinute prin combinarea mai multor
bauturi cocteiluri realizate de barman, cu cateva reguli de combinare
O importanta particularitate prezinta asocierea vinurilor cu preparatele culinare
Preparate din peste , antreuri si preparate din carne de pasare se asociaza cu
vinurile albe, seci si demidulci
Preparatele de baza se asociaza cu vinurile rosii seci si deniseci
Desert vinuri dulci si spumante
Vinurile noi se servesc inaintea celor vechi
Vinurile usoare se servesc inaintea celor tari
Vinurile seci se servesc inaintea celor deniseci si dulci
Vinurile albe seci si deniseci inaintea celor rosii
Vinurile albe dulci dupa cele rosii
In afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, exista
numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de
bauturi alcoolice si nealcoolice.
3.Particularitatile alimentatiei rapide:
Dintre acestea: coffe-shop-urile, snack-barul si braseria sunt adesea amplasate in hoteluri.
Pentru restaurantele cu autoservire, elementul-cheie l reprezint sistemul de
distributie.
Fiecare sistem asigura o anumita fluenta a clientilor, si este factor in determinarea
suprafetei salii de consum.

Alti factori:
Numarul de clientise apreciaza ca un restaurant cu autoservire nu poate fi
rentabil pentru mai putin de 500 clienti/zi.
Timpul mediu in care un client isi alege preparatele si ia masa este de 30
minute.
Suprafata salii de consum aferenta unui loc la masa
Distingem 3 sisteme de distributie
Self-service liniar (clasic): clientul deplaseaza tava de-a lungul liniei de autoservire,
alege preparatele si le plateste la capatul liniei.
Formatia de servire este formata din lucratori pentru aprovizionarea liniei, casiere si
debarasatoare. Numarul mediu de clienti serviti intr-o ora pe lucrator este de 60, in
comparatie cu un restaurant de nivel mediu, cu servire la masa, unde un chelner bun poate
servi simultan la masa 20 clienti. Deci productivitatea difera-3 la 1 in favoarea self-service
liniar.
Principalul inconvenient il constituie blocarea firului de asteptare, in principal in faza
sectorului de preparate calde, datorita indeciziei clientilor si ruperilor de ritm in
aprovizionarea de la bucatarie. Pentru reducerea timpului de alegere, se recurge la limitarea
numarului de preparate.
Alte inconveniente:
- tentatia de a repeta alegerea persoanei din fata, clientul neavand timp suficient
pentru alegere
- trecerea clientilor de-a lungul intregii linii de autoservire, chiar daca cineva nu
doreste decat un preparat aflat la capatul liniei sau o bautura
Ordinea de prezentare:
- tavi, tacamuri, pahare
- gustari
- branza
- deserturi
- inghetata
- preparatul de baz
- paine
Avantaje: - productivitatea inalta a persoanei de servire
- posibilitatea observarii directe a reactiei clientului
- folosirea intensiva a suprafetei de distributie
Distributia free-flow: amenajarea se realizeaza sub forma de posturi de distributie
specializate (gustari, preparate cu garnitura, deserturi, bauturi, eventual amplasate
insular, separate prin zone de acces. Clientul trece cu tava prin fata acestora, liber,
degajat, alegand preparatele in ordine in care doreste. Posturile de distributie se pot
prezenta sub forma de standuri, fiecare, eventual, incluznd o casa pentru efectuarea
platii.
Inconveniente:
- productivitatea este mai mica decat la sistemul liniar, dar mai mare decat la
restaurantele cu servire la masa
- suprafata este mai mare, investitia este mai mare, numarul de personal este
mai mare
Avantaje:

inconvenientele sistemului liniar

relaiile clienti-personal se realizeaza prin intermediul lucratorilor care
aprovizioneaza posturile de distributie, precum si a responsabilului care poate
avea si rolul de a intampina si indruma clientii
Sistemul ORION: in cadrul oricarui stand, bucatarul pregateste preparatele comandate
sub ochii clientului, din materia prima expusa in fata sa; timpul mediu de ateptare este
de10minute
Avantaje: - prospetimea preparatelor
- adaptarea la gusturile clientilor
- raporturi nemijlocite client-bucatar
- scad cheltuielile de stocare
Sistemul carusel: se foloseste un sistem de autoservire = carusel, organizat pe 4
niveluri (etaje). Produsele sunt etalate pe carusel, care efectueaza o miscare de rotatie,
in plan orizontal. Accesul la preparate se efectueaza prin ghusee de distributie (in
general 6 la numar). Aprovizionarea caruselului se face neintrerupt, de la bucatarie.
Avantaje:
- reducerea suprafetei de distributie chiar si fata de sitemul liniar
- indecizia unui client duce la blocarea unui singur ghiseu din cele sase
Dezavantaje:
- vizualizarea cu o anumita dificultate a preparatelor din cauza rotatiei
- stabilirea greoaie a contactului client-personal.
SERVICIUL DE AGREMENT
Cresterea rolului turismului in realizarea unei noi calitati a vietii presupune, prioritar,
asigurarea unei odihne active a turistilor. In acest sens, amplificarea preocuparilor pentru
realizarea dezideratului de odihna activa-caracteristica fundamentala a vacantelor in epoca
contemporana-stimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor prestatii care sa contribuie la
satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, conturind cadrul necesar petrecerii placute
si instructive a timpului liber.
Activitatile avind acest obiectiv se prezinta intr-o mare diversitate tipologica, in
concordanta cu varietatea modalitatilor si locurilor de petrecere a vacantei. Ele sunt definite
cu termenul generic de agrement si se constituie intr-o componenta distincta si importanta a
produsului turistic.
Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimentelor i formelor oferite de unit, staiuni sau zone turistice, capabile s asigure
individului sau unei grupri sociale o stare de bun dispoziie, de plcere, s dea senzaia unei
satisfacii, unei mpliniri, sa lase o impresie i o amintire favorabile.
Aceasta definiie i respectiv accepiune a conceptului de agrement turistic
evideniaz pe de o parte, varietatea activitilor care intr n componena acesteia, iar pe de
alt parte faptul c reprezint o latur esenial a prestaiei turistice. Sectorul agrementului
turistic ofer distracie, modaliti de petrecere a timpului liber care ntrunesc deziderate
comune precum uurin, implicare i evadare din rutina zilnic.
n literatura de specialitate, acest sector al ospitalitii turistice cunoate diferite
abordri, att n ceea ce privete terminologia utilizat, ct mai ales referitor la tipologia
activitilor ce sunt incluse n componena agrementului turistic. Referitor la primul aspect,
cel terminologic, n literatura de profil din ara noastr, termenii consacrai sunt agrementul
turistic sau animaia

Continutul si functiile agrementului

Conceput in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de cazare,
alimentatie, agrementul raspunde unor nevoi si interese specifice turistilor si organizatorilor
din domeniu.
Realizarea scopului fundamental al vacantei odihna, recreere si distractie, evadarea
din cotidian-presupune, intre altele, crearea unui cadru, unei ambiante de deconectare.
Semnificind etimologic placere, distractie, agrementul turistic se poate defini prin ansamblul
mijloacelor, echipamentelor evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone
turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de
placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei intimplari, sa lase o impresie si o amintire
favorabile.
Privit in calitate de componenta de baza a produsului turistic, agrementul indeplineste si o
serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau al organizatorilor.
- agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica ale turistului, divertismentul
si dezvoltarea capacitatilor sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile
sportive, cele care pun in miscare organismul- de la simpla plimbare pina la
realizarea unor performante- detin un loc important. In ceea ce priveste latura
psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv-educative le revine un
rol hotaritor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament
si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.
- din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifesta, in primul rind
ca un factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor, de crestere a
atractivitatii acestora prin diferentierea ofertelor. Totodata, el se constituie ca un
mijloc de individualizare a produselor si de personalizare a destinatiilor, cu efecte
stimulative asupra circulatiei turistice. Prezenta agrementului si varietatea
formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele
mai multe ori, revenirea acestuia.
- agrementul reprezinta o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei
economice a activitatii. In general, in practica turistica, agrementul detine in
medie cca. 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanta, dar cu diferente
semnificative pe forme de turism; astfel schiul, vinatoarea, iahtingul, sporturile
extreme presupun alocarea pentru aceste activitati a unor sume peste nivelul
mediu. Ca urmare, dezvoltarea si diversificarea prestatiilor de agrement se
concretizeaza in sporirea volumului global al incasarilor si, corespunzator, in
modificarea locului acestor activitati in structura bugetului de vacanta.
Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea
zonelor turistice. In acest context, tot mai frecvent se vorbeste- in procesul de amenajaredespre o strategie a agrementului care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa
realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raporturilor om-natura, sa asigure o
dimensionare ponderat-rationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si
peisajelor.
Vorbind despre semnificatiile agrementului nu trebuie omis aportul acestuia la
prelungirea sezonului turistic si, respectiv, la atenuarea sezonalitatii activitatii. Existenta a
numeroase si variate posibilitati de petrecere a timpului, puse la dispozitie de mijloacele si
formele de agrement, reduce sensibil dependenta ofertei de cadrul natural, diminuind
influenta acestuia asupra cererii si permitind manifestarea interesului pentru anumite destintii
perioade mai indelungate.

In general, apreciaza specialistii, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aiba

in vedere, pe de o parte, motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de
profilul, structura si specificul statiunilor.
Concluzionind, putem afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza
direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati utile si eficiente
Tipologia serviciilor de agrement
Reprezentind o componenta de baza a serviciilor turistice, activitatile de agrement se
grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de
organizare (statiune, unitate de cazare si alimentatie publica, sau de catre terti pentru intreaga
activitate turistica), de forma de participare a turistilor etc.
Una din cele mai expresive si complete modalitati de clasificare a prestatiilor de
agrement are in vedere continutul acestora, respectiv:
- animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; sunt
cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de soare si mare, plimbariledrumetia, vizitarea diferitelor obiective, intilnirile cu rudele si prietenii etc.;
- animatia recreativa, constituita, in principal, din parcurile de loisir: generale (cu
instalatii de distractie si/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate),
tematice (nautice, planetariu, zoologice), rezervatii si cazinouri. Fiecare dintre
aceste componente se bucura de aprecierea unui numar mare de vizitatori,
reprezentind, nu de putine ori, motivatia principala a calatoriei.
animatia comerciala - generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi uzuale
sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) detine o pondere importanta
(cca.6%) in structura motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare
a timpului liber.
- animatia orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice se refera la
tipologia larga a curelor de la cea balneara, ca produs medical, la cele de slabire,
infrumusetare, fitness si practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de
intretinere a sanatatii.
Gama ofertelor avind caracter sportiv este foarte larga, cuprinzind diverse jocuri
(tenis, volei, golf), innot, schi dar si activitati care implica o pregatire speciala si o anumita
doza de risc (sarituri cu parasuta, deltaplanul, plonjari subacvatice etc.).
Animatia culturala avand ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului, cu
accente pe latura morala a personalitatii sale, se prezinta intr-o multitudine de fatete si se
realizeaza printr-o gama larga de activitati intre care: vizite la muzee si case memoriale,
participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata si opera uno personalitati
ale literaturii, muzicii, artei nationale si universale, burse de studii, sejururi de invatare a unor
limbi straine.
Intre formele ce mai intilnite si cunoscute amintim:
- cea religioasa privitoare la vizitarea unor edificii de factura religioasa si
efectuarea de pelerinaje.
- cea istorica referitoare la vizitarea unor obiective istorice si participarea la
comemorarea unor evenimente sau personalitati istorice.
- animatia spectacol cunoaste o varietate de forme de manifestare; intre subiectele
privite si admirate de turisit in calatoriile lor se numara natura, pentru diversitatea
peisagistica, bogatia florei si faunei, evenimentele teatrale, cinematografice,
muzicale, de arta, folclorice si competitiile sportive- campionate nationale sau
internationale, olimpiade, raliuri, concursuri etc.

animatia gastronomica, exprimata prin prezenta la expozitii sau concursuri de arta

culinara precum si circuite cu tematica specifica (cunoasterea bucatariei
traditionale a unor zone, degustari de vinuri).
- animatia profesionala, care se adreseaza, de regula, unui public specializat, avizat;
intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile si expozitiile, congresele,
circuite avind un continut industrial, agricol.
O alta modalita de structurare a serviciilor de agrement o reprezinta forma de turism
sau destinatia de vacanta. Astfel putem vorbi de agrement specific turismului de litoral,
montan, balnear, de week-end, rural etc. Pentru toate aceste destinatii pot fi identificate, in
primul rind, prestatii comune precum: practicarea diferitelor sporturi, vizitarea de muzee sau
de alte obiective naturale sau cultural-istorice, participarea la spectacole, parcuri de distractie,
cazinouri si apoi forme particulare. De exemplu, in cazul destinatiilor de litoral se remarca, in
calitate de forme specifice: talazoterapia, sporturile nautice, inot, schi, iahting, plonjari
subacvatice- si bineinteles amenajarea plajelor pentru o cura helio-marina activa, realizarea
de porturi de agrement si clubuir nautice, organizarea de regate.
In privinta destinatiilor de week-end, agrementul va fi caracterizat prin simplitatea si
diversitatea formelor, avindu-se in vedere durata redusa a deplasarilor, motivatia si tipologia
larga a clientelei.
Prestatiile de agrement se mai pot grupa si in functie de modalitatea de participare a
vizitatorilor in: active- caracterizate prin implicarea efectiva a turistului in desfasurarea
programelor recreativ-distractive- si pasive- in care turistul este simplu spectator: vizitarea
diverselor atractii, prezenta la evenimente culturale, sportive.
Cu deosebita valoare practica se prezinta clasificarea activitatilor de agrement in
functie de nivelul de organizare. Din acest punct de vedere se disting trei trepte:
- servicii organizate de catre unitatile de cazare si/sau alimentatie- este specifica
hotelurilor si restaurantelor de clasa superioara si includ: practicarea unor sporturi,
formatii muzicale si de dansuri, discoteca, bar de zi si/sau de noapte, gazduirea
unor evenimente- expozitii, festivaluri.
- Servicii organizate la nivelul statiunilor, realizate prin conlucrarea intre societatile
comerciale turistice si/sau intre acestea si administratiile locale; aceste prestatii
sunt mai diversificate avind un grad mai mare de complexitate.
- Servicii organizate de terti, de regula, forme de mare complexitate ce reclama
implicarea unor organisme specializate, altele decit cele turistice; de ex.: parcuri
de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, muzicale, mijloace de
transport de agrement (aviatie sportiva, ambarcatiuni, trenulete).
In general, buna organizare si desfasurare a agrementului, asociate continutului
atractiv al actiunilor, reprezinta un mijloc suplimentar de atragere a fluxurilor turistice, de
stimulare a calatoriilor.
Servicii de agrement
Serviciile de agrement reprezinta un factor motivational pentru sporirea atractivitatii
unei destinatii turistice. Ele pot fi servicii independente si servicii incluse intr-un program
turistic.
Carusele: Londra 135m / Viena 60m / Copenhaga 29.40m.
Timpul liber nu mai este considerat timpul rezidual al timpului de lucru. Daca este bine
folosit se transforma intr-o noua calitate a vietii:
- ocupat activitatii productive
- discretionat.
Sport avantaje:
plamanii ventileaza o cantitate mai mare de aer
inima pulseaza mai mult sange

creste rezistenta si forta musculaturii

ajuta la scaderea masei de grasime
creste capacitatea de a dilua concentratia de fructoza
creste capacitatea muschilor de a prelua grasimi din sange
creste imunitatea organismului
ajuta tranzitul intestinal prin prevenirea constipatiei
creste viteza de reactie.
Conceptul de animatie:
miscare
creativitate
cultura vizite, excursii
aventura dirijata nu depaseste o anumita limita a organismului
calm, destindere.
Nivele de atractivitate, de animatie:
Experienta de explorare: inferior plimbari in jurul hotelului / mediu / superior
experienta de explorare croaziere scurte
Experienta biotica experienta asociata cu diferite cure de tratament; urmareste ca
satisfactie descoperirea, redescoperirea propriului corp: inferior baile termale, bronzaj /
mediu degustarile organizate
Experienta sociala
Experienta optimizanta
Agrementul: concept i rolul su n realizarea unui sejur turistic agreabil
Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor materiale i al activitilor
umane capabile s asigure turistului individual sau a unui grup de turiti, o stare de bun
dispoziie, de plcere i care dau senzaia unei satisfacii, a unei mpliniri crend o impresie
i o amintire plcut. Aceast accepiune evideniaz, pe de o parte diversitatea activitilor
de agrement i multitudinea planurilor pe care ele se manifest iar pe de alt parte, faptul c
agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turitilor,
ceea ce i confer statutul de component de baz a prestaiei turistice.
n concordan cu cerinele turistului, agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea
lui fizic i psihic, dezvoltarea capacitilor sale. n cazul satisfacerii unor nevoilor fizice,
activitile sportive, cele care pun n micare organismul uman, de la simpla plimbare pn la
realizarea de performane, dein un loc important. n ceea ce privete latura psihic,
activitile culturale distractive i cele instructiv-educative au un rol hotrtor: ele au ca
obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, de amuzament i comunicare, contribuind la
mbogirea bagajului de cunotine al turistului. Totodat, agrementul reprezint pentru
firma de turism, un mijloc important de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a
produselor sale. De asemenea, agrementul stimuleaz circulaia turistic fiind o surs
important de ncasri, de cretere a rentabilitii economice.
Agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea fizic a turistului, divertismentul i
dezvoltarea capacitilor sale. n cazul acoperirii nevoilor fizice, activitile sportive, cele
care pun n micare organismul de la simpla plimbare pn la realizarea unor performante
dein un loc important. n ceea ce privete latura psihic, activitilor cultural-distractive i
celor instructiv-educative le revine un rol hotrtor deoarece ele au ca obiect crearea unei
atmosfere de destindere, amuzament i comunicare, contribuind la mbogirea bagajului de
cunotine ale turistului.
Agrementul reprezint un element important de care trebuie s se in seama n
amenajarea zonelor turistice. Activitile de agrement se pot structura n funcie de:

- locul unde ele se desfoar;

- nivelul de organizare (unitate de cazare, alimentaie public, staiune);
- forma de participare a turitilor.
Tipologia echipamentelor de agrement turistic
Echipamentele de agrement din staiunile turistice pot fi structurate n patru
categorii i anume:
a) legate de natur: terenuri de clrie, parcuri naturale, zoologice, muzee oceanografice;
b) cu caracter sportiv care, la rndul lor, pot fi pentru sporturi:
- nautice - ambarcaiuni, schi nautic, plonjri submarine;
- jocuri terestre - sli de gimnastic, terenuri pentru jocul copiilor, terenuri de tenis, volei,
minigolf, piscine, saune, stadioane de fotbal, elemente pentru sporturi de iarn, de munte:
diverse utilaje mecanice de remorcare, telecabine, piste de schi, sniu, bob, patinoare;
- aeriene;
c) cu caracter cultural: teatre, sli pentru spectacole, concerte, cinematografe, muzee,
biblioteci, galerii, ateliere de artizanat, pentru congrese sau reuniuni diverse. Pot fi adugate
la acestea, activitile de formare sportiv;
d) pentru divertisment: discoteci, cabarete, sli de bal, cluburi, baruri, jocuri mecanice,
bowling-uri.
Pot exista i alte genuri de echipamente n afar de cele prezentate mai sus, lista
acestora putnd fi completat.
Animatia
Animatia a aprut si s-a dezvoltat ca o component a agrementului, avnd ca scop
petrecerea n mod plcut si de cele mai multe ori si util a timpului liber, a turistilor, att pe
perioada cltoriei ct si n timpul sejurului.
Termenul de animatie provine din limba greac, de la verbul *anima* care se traduce
prin *a da viat* si este utilizat n mai multe domenii ca: cinematografie, marketing,
management si ncepnd cu anii *60 si n turism, perioada din care dateaz si primele
definitii date conceptului de animatie n turism.
Rolul animatiei n turism este de a da viat activittilor de agrement, a antrena mai
mult sau mai putin activ participantii la actiunile programului turistic.
Astfel, animatia n turism poate fi privit ca o tehnic de organizare a activittilor
menite s antreneze participarea turistilor n scopul de a petrece util si plcut timpul, de a se
distra, de a se relaxa activ, dnd posibilitatea tuturor de a-si exprima personalitatea si spiritul
creativ.
Conceptul de animatie n turism nu reprezint o simpl dezvoltare a activittii de
agrement, liberul acces al turistului la mecanismul formelor de agrement sau un simplu
exercitiu de creativitate, ci constituie un proces complex de dezvoltare a comunicrii umane
si a vietii sociale prin metode de integrare semidirective, un mod de dezvoltare a
personalittii umane sub aspect cultural, etic, moral si estetic.
Lund n considerare rolul si functiile atribuite timpului liber, se observ c acesta se
afl n strns legtur cu:
Odihna si recreerea, care permit recuperarea dup oboseala fizic, tensiunea nervoas
sau intelectual (stresul), provocate de diverse activitti;
Distractia si divertismentul care permit evadarea din cotidian si nlturarea rutinei;
Dezvoltarea personalittii conform aspiratiilor fiecruia, un aspect n care timpul liber
creeaz noi conditii favorabile pentru mbunttirea capacittilor fizice, mentale si
spirituale.
Animatia n hotel este considerat ca o metod de integrare si de participare, pornind
de la trei procese strns unite:

 Un proces de dezvluire prin crearea de conditii ca orice grup sau individ s se

descopere pe el nsusi;
Un proces de punere n legtur a grupurilor de oameni ntre ei, cu opere si
creatori sau cu centre superioare, fie prin acceptare ( acordul prtilor ), fie
printr-un conflict formalizat ( de exemplu joc de echip );
Un proces de creativitate, prin interactiunea indivizilor si grupurilor cu mediul
ambiant prin propria exprimare, propria initiativ si propria responsabilitate;
Crearea tuturor conditiilor pentru petrecerea ntr-un mod ct mai plcut si util
a sejurului;
Informarea clientilor si stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plat si
fr plat;
Antrenarea clientilor n diferite activitti recreative, cultural sportive, ca
participanti activi sau pasivi;
Antrenarea clientilor n activitti inedite, altele dect cele pe care le desfsoar
n mod obisnuit n timpul anului, rentoarcerea la copilrie si la esenta
lucrurilor;
Crearea unei atmosfere plcute pe tot parcursul sejurului.
Pentru unii, animatia are ca functie dezvoltarea comunicrii sociale,
stabilirea cldurii si intimittii n relatii. Pentru altii are ca functie, raportat la
traditia culturilor populare, de a pregti ucenicia si achizitionarea marilor
limbaje rationale ale fiintei umane, cu scopul unei eliberri totale, o metod de
organizare estetic, poetic si economic. ntr-o alt viziune, animatia nu se
ntrevede dect printr-o perspectiv de lrgire a constiintei, a petrecerii
timpului liber si de a face turism n genul tehnicilor de divertisment sau
relaxare nord-americane, ntr-o conceptie de a ocupa timpul liber al indivizilor
si o miscare social pe timpul cltoriilor sau al sejurului lor de vacant.
Organizarea activ de animatie turistic presupune analiza urmtoarelor
componente:
Animatorii, caracteristicile animatorilor, motivatiile, proiectele,
formatia acestora;
Publicul animatorilor;
Metodele propuse si tehnicile utilizate;
Echipamentul n care se desfsoar activittile;
Continutul activittii de animatie;
Nivelul cultural sau sportiv al activittilor;
Rezultatele obtinute;
Evaluarea animatiei;
Costul animatei.
Fr a neglija efectele economice ale animatei, un rol important revine aspectului social
reflectat prin:
O functie de adaptare si de integrare care urmreste s asigure socializarea indivizilor
si-i pregteste pentru schimbrile multiple legate de societate din punct de vedere
cultural, precum si social economic;
O functie de recreere / relaxare, legat de petrecerea timpului liber, societatea actual
avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea zilnic a
indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamentelor sociale si culturale adaptate si a
personalului specializat;

 O functie educativ, cum ar fi scoal n paralel, contra-scoal complementar,

animatia oferind uneori posibilitatea s se completeze formatia de baz si s se
aprofundeze anumite interese culturale;
O functie de corijare, n msura n care animatia permite acoperirea anumitor carente
educative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelor
posibile, limitarea devierii socio-culturale;
O functie critic, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea, s
permit exercitiul unui spirit critic si s fie locul cutrii de noi raporturi ntre indivizi
si grupuri, a cutrii unui nou mod de viat calitativ superior, mai putin obsedat de
productivism, de goana dup bani, confort, refuznd mpotmolirea material si
spiritual si pasivitatea.
Includerea programelor de animatie n pachetele de servicii turistice oferite de
touroperatori, poate determina cresterea gradului de atractivitate a ofertei si mrimea
duratei de sejur, att n cazul turistilor romni, ct mai ales a celor strini.
Pentru a se putea pune n aplicare un astfel de proiect, hotelierii, cu sprijinul
administratiilor locale si a guvernului trebuie s se preocupe pentru realizarea unor
investitii care s permit crearea bazei materiale ssi a premiselor de realizare a acestor
programe prin: construirea de piscine, protejarea si amenajarea plajelor, amenajarea
teraselor pentru a putea permite desfsurarea de activitti specifice pe tot parcursul zilei.
n cazul statiunilor balneare, aceste investitii sunt mult mai mici, ntruct fiecare hotel
care dispune de baz proprie de tratament, ndeplineste majoritatea criteriilor necesare
pentru organizarea de activitti de animatie.
Programele de animatie trebuie s satisfac toate categoriile de preferinte si s fie
accesibile tuturor categoriilor de clienti. Se pot organiza programe de animatie cultural,
de recreere, sportic, gastronomic, precum si programe specifice pentru clientii sositi la
tratament sau pentru programe de punere n form.
Studierea diferitelor elemente ale unei veritabile politici de animatie impune
necesitatea angajrii si formrii unui personal de specialitate. Chiar de la nceput, la nivel
de hotel este nevoie de o persoan calificat care s cunoasc motivatiile turistilor si s fie
n msur s:
Participe la planificarea si punerea n functiune a instalatiilor de animatie;
S organizeze si s coordoneze activittile si facilittile;
S elaboreze programe de animatie si s supravegheze realizarea lor;
S asigure informarea turistilor si publicitatea referitoare la posibilittile de
petrecere a timpului liber n hotel.
ntr-un hotel pot exista mai multi animatori, fiecare fiind specializat pe un anumit
segment de activitate, precum: animatie cultur, animatie sportiv si animatie pentru
copii.
Se prefer ns animatorii care pot desfsura toate tipurile de activitti pentru
adulti si animatorii specializati pentru copii.
n majoritatea hotelurilor se face o diferentiere a programelor pentru copii de cele
pentru adulti, desi n multe situatii, la programul de dimineat se lucreaz mixt, pentru
toti clientii hotelului, indiferent de vrst.
Animatorii specializazi pot avea una sau mai multe specializri de baz, principala
problem fiind sezonalitatea muncii lor.
Realizarea unei activitti de animatie poate fi ncredintat si ghizilor locali,
colaboratori sau chiar personalului care locuieste n statiuni si care se ocup cu alt
activitate n afara sezonului turistic.

Desi organizarea si punerea n aplicare a programelor de animatie este

costisitoare, n timp ea produce efecte economice majore prin cresterea gradului de
ocupare, cresterea sejurului mediu si implicit a ncasrilor medii pe turist.
n ceea ce privete cel de-al doilea aspect, cel referitor la coninutul agrementului
turistic, ne ntlnim, de asemenea, cu abordri diferite. Y. Tinard ofer una dintre cele mai
complete modaliti de clasificare a prestaiilor de agreement, respective ):
animaia de pur deconectare, de ruptur n raport cu activitile uzuale precum bai
de soare i mare, plimbri, drumeii, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu rude
i prieteni, etc;
animaia recreativ care cuprinde n special parcurile de loisir generale (cu
instalaii de distracie), tematice (nautice, zoologice, planetariu), rezervaii i
cazinouri;
animaia comercial, generat de faptul c efectuarea de cumprturi deine o
pondere important (aproximativ 6%) n structura motivelor cltoriei i reprezint
un mod agreabil de petrecere a timpului liber;
animaia orientat spre obinerea unei forme fizice depline cure balneare,
programe de slbire, nfrumuseare, fitness i practicarea diferitelor sporturi n
scopul ntreinerii sntii;
animaia cultural care urmrete cunoaterea, formarea i educarea turistului i
include o gam larg de activiti , ntre care vizite la muzee, edificii istorice i
culturale, participarea la diverse evenimente culturale, sejururi de nvare a unor
limbi strine, etc;
animaia spectacol care cunoate, la rndul su, forme dintre cele mai diverse de
manifestare: festivaluri teatrale, evenimente cinematografice, musicale, de art,
folclor, cunoaterea naturii, a florei, faunei, participarea la competiii sportive, etc;
animaia gastronomic care include prezena la expoziii sau concursuri de art
culinar, precum i circuite cu tematic specific (buctria tradiional a unei
zone, degustri de vinuri);
animaia profesional se adreseaz unui public specializat, avizat i se manifest
sub forma trgurilor i expoziiilor, congreselor, circuite cu tematic industrial,
agricol, etc.
J. Ch. Holloway consider c putem identifica cel puin trei categorii de atracii,
clasificare care ne ajut s examinm natura acestor prestaii (51):
atracii naturale i atracii antropice. n prima grup includem parcuri naionale,
cascade, lacuri sau alte fenomene geografice, iar n cea de-a doua grup ne referim
la cldiri de orice tip sau atracii precum Marele Zid Chinezesc. Atraciile naturale
pot fi subdivizate, la rndul lor, n funcie de condiiile climaterice i sezon;
atracii nodale sau lineare sub aspectul caracterului acestora. Astfel, staiunile
litorale sau oraele-capital invit turistul la o focalizare a vizitei ntreprinse n
limitele unei zone, arii bine delimitate, n timp ce atracia linear implic
deplasarea turistului dintr-un loc ntr-altul, cum ar fi, de exemplu, circuitul pe
teritoriul unei ri sau n scopul vizitrii unei coaste litorale, etc;
atracii care implic existena unui amplasament si cele care implic prezena unui
eveniment. O parte din evenimente sunt temporare, altele sunt de foarte scurt
durat; ambele pot fi naturale sau antropice; ceremonia de schimbare a grzilor la
Palatul Buckingham din Londra atrage cu certitudine numeroi turiti strini, n
timp ce migrarea anual a animalelor din Parcul Serengeti din Africa de Est sau
erupia geizerului Old Faithful din Parcul Naional Yellowstone(SUA), sunt
exemple de evenimente naturale care reprezint o atracie i corespunztor, o

motivaie a deplasrii turistice. Multe locuri, amplasamente, au devenit atracii

datorit unor evenimente produse n trecut: oraul Liverpool a devenit un loc de
pelerinaj n principal pentru c este oraul natal al grupului rock Beatles sau
Lourdes n Frana este un loc de pelerinaj religios a crui faim este legat, n
totalitate, de evenimentul care a avut loc n anul 1858, cnd o feti de 14 ani
Bernadette Soubirons se spune c a vzut-o pe Fecioara Maria.
n final, m voi referi la clasificarea activitilor de agreement n funcie de nivelul de
organizare, care are un caracter practic deosebit, realizat de R. Minciu n lucrarea
Economia Turismului. Din acest punct de vedere putem distinge trei trepte (52):
serviciile organizate de ctre unitile de cazare i/sau alimentaie; este o
modalitate specific hotelurilor i restaurantelor de clas superioar, iar activitile
sunt n general simple i nu presupun eforturi deosebite de personal sau
investiionale. n aceast categorie pot fi incluse: practicarea (nvarea) unor
sporturi ca not, schi, patinaj, golf, tennis, formaii musicale i de dansuri,
discotec, videotec, bar de zi, bar de noapte, gzduirea unor evenimente-expoziii,
festivaluri;
servicii organizate la nivelul staiunilor, realizate prin conlucrarea ntre societile
comerciale turistice (ntreprinderi hoteliere, touroperatori, ntreprinderi specializate
n agrement) i/sau ntre acestea i administraiile locale; aceste prestaii sunt mai
diversificate i au un grad mai mare de complexitate, ca de exemplu: centre de
echitaie, centre sportive multifuncionale, poligoane, cluburi de vacan, porturi de
agreement, etc;
servicii organizate de teri, de regul, forme de mare complexitate ce reclam
implicarea unor organisme specializate, altele dect cele turistice, de exemplu:
parcuri de distracii, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, musicale,
mijloace de transport de agreement (aviaia sportiv, ambarcaiuni, trenulee).
Pornind de la aceste abordri, voi ncerca s prezint, n mod succinct, cele mai
importante componente ale agrementului turistic (acest subiect avnd amploarea necesar
unei lucrri n sine) i s evideniez dimensiunea acestui sector turistic n ara noastr, n
msura informaiilor furnizate de organismele coordonatoare (care sunt, n unele situaii,
altele dect Autoritatea Naional a Turismului).
Arii protejate
Ariile protejate ocup n Romnia o suprafa de 1 254 600 ha, respective 5,26% din
teritoriul naional. Pe teritoriul Romniei sunt declarate 844 areale protejate, cu statut de:
parcuri naionale (11 la numr), reprezint 23,82% din totalul suprafeei
protejate. Toate aceste zone permit practicarea turismului active sub diferite forme:
ture obinuite pentru nceptori (Ceahlu, Mcin, Cozia); pn la trasee dificile
pentru avansai (Cheile Bicazului Hma, Piatra Craiului, Retezat); canioning;
rafting; alpinism; mountain Bike, speoturism. Acestea sunt: Munii Rodnei, Munii
Ceahlu, Cheile Bicazului Hna, Munii Mcinului, Munii Piatra Craiului,
Munii Cozia, Munii Retezat, Munii Domogled-Valea Cernei, Cheile NereiBeunia, Semenic-Cheile Caraului.
parcuri naturale ( 6 ) constiuie 30,25% din totalul suprafeei protejate: VntoriNeam, Balta Mic a Brilei, Munii Bucegi, Grditea Muncelului-Cioclovina n
Munii Sebeului, Porile de Fier, Munii Apuseni. Zona Grditea Muncelului este
renumit pentru cetile dacice construite n urm cu 2000 de ani i care sunt
incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Munii Apuseni i Bucegi
ofer toate condiiile practicrii turismului activ

 rezervaii ale biosferei ( 3 ) Delta Dunrii (cu o suprafa care reprezint 45,93%
din totalul suprafeei protejate), Munii Retezat, Munii Rodnei
rezervaii tiinifice ( 52 )
monumente ale naturii ( 228 )
rezervaii naturale ( 527 )
n curs de constituire sunt: 6 parcuri naturale (179 000 ha) i 42 rezervaii naturale
(53). n Anexa 2.1. sunt prezentate rezervaiile biosferei, parcurile naionale i parcurile
naturale de pe teritoriul Romniei.
Parcul Naional Retezat este membru PAN Parks, o fundaie european care i
propune s promoveze parcurile naionale din Europa ca destinaii eco-turistice deosebite la
nivel European. Parcul Retezat este a cincea arie protejat certificat PAN Parks, alturi de
parcuri naionale din Polonia, Bulgaria, Finlanda i Suedia.
Parcurile naionale s-au concretizat ntr-o idee ce a reuit s fac nconjurul
Pamntului. n anul 1872 a fost declarat n America primul parc naional din lume:
Yellowstone. De atunci, s-au mai nfiinat pe toate continentele peste 1600 parcuri naionale
pentru a menine i proteja medii de via deosebite sau specii i peisaje rare. Astzi, menirea
acestora const i n protejarea proceselor ecologice care au loc natura urmnd a fi
conservat ca atare, n ntregime.
n SUA, sub egida NATIONAL PARK, funcioneaz 388 parcuri naturale, multe
dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii, numrul anual al vizitatorilor acestora
ridicndu-se la 450 milioane persoane. Cel mai renumit este fr ndoial YELLOWSTONE,
nfiinat la data de 1 martie 1872, desemnat rezervaie internaional a biosferei n anul 1976
i monument al naturii n 1978. Se ntinde pe o suprafa total de 8992 km 2, pe teritoriul a
trei state (Wyoming 91%, Montana 7,6% i Idaho 1,4%). Lungimea parcului de la Nord-Sud
este de 101 km, iar de la Est la Vest de 87 km. Deine 10 000 izvoare termale, 250 geizere,
100 cascade (cea mai mare Grand Canyon of the Yellowstone are o nlime de 94 km),
precum i unul dintre cele mai largi cratere vulcanice (45 km x 75 km). n ceea ce privete
numrul vizitatorilor n 1872 (anul nfiinrii) acesta era de 300 persoane, n 1900 8929
persoane, n 1950 1 109 926 persoane, n anul 2003 3 019 384 persoane cu un total
cumulat din 1872 de 130 855 860 persoane (54).
Obiective geonaturale
Romnia este foarte bogat n fenomene geomorfologice care reprezint obiectul
interesului nu doar pentru specialitii din domeniu, ci i pentru o ptur mult mai larg de
public, n rndul crora ponderea cea mai mare o au turitii. Aceste obiective naturale se pot
grupa astfel:
- carsturi
38
- cascade
43
- chei
107
- circuri glaciare
44
- cratere vulcanice
10
- defilee
15
- izbucuri
22
- lacuri
160
- peteri
173
- rezervaii naturale
79
- stnci
187

Resursele naturale, termale i balneare

Romnia deine 1/3 din apele minerale ale Europei, unele fiind simple, altele fierbini,
altele radioactive. Prin Staiunea Bile Herculane s-au mplinit 1850 ani de la practicarea
turismului balnear n ara noastr, unde n prezent exist aproximativ 160 staiuni balneare,
unele de talie european, altele cu caracter local.
Organizaia Patronal a Turismului Balnear din Romnia (OPTBR), creat n anul
1993, numr n prezent 34 de membrii care i desfoar activitatea n domeniul turismului
de ntreinere i sntate. Staiunile balneo sunt clasificate dup tipurile de afeciuni care sunt
tratate. Acestea sunt prezentate n tabelul 2.18.
Tabelul 2.18. Lista staiunilor balneare care fac parte din OPTBR
Afeciuni tratate
Staiuni
Afeciuni cardiovasculare
Balvanyos, Tunad, Covasna, Buzia, Vatra Dornei
Afeciuni reumatismale
Ocna Sugatag, Felix, Moneasa, Herda, Bazna, Bile
Herculane, Eforie Nord, Saturn, Mangalia, Lacul Srat
Afeciuni respiratorii
Slnic Moldova, Sovora, Slnic Prahova
Afeciuni digestive i
Sngeorz Bi, Pucioasa, Climneti-Cciulata, Baile
boli interne
Olneti
Afeciuni ginecologice
Sovata
Afeciuni ale sistemului
Soveja, Sinaia, Voineasa, Geoagiu-Bi
nervos
Monumente istorice
Legea nr. 5/6 martie 2000 privind Aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului
naional, public n Anexa nr III, o list a valorilor de patrimoniu cultural de interes naional.
Acestea sunt inventariate n urmtoarele grupe:
1. Monumente i ansambluri de arhitectur
a) Cetai 35
b) Ansambluri curi domnesti ruinate 5
c) Biserici fortificate-ceti 22
d) Castele conace, palate 28
e) Cule 11
f) Cladiri civile urbane 70
g) Ansambluri urbane 20 (de exemplu Centrul istoric al Municipiului Bucureti)
h) Biserici din lemn 81
i) Muzee etnografice n aer liber 7
j) Biserici rupestre 6
k) Biserici i ansambluri mnstireti 197
l) Arhitectur industrial: amenajri ci de comunicaie 13
m) Monumente de arhitectur pupular (locuine steti) 15
n) Ansambluri tradiionale rurale 7
2.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Monumente i situri arheologice

Complexe paleolitice 6
Aezri neolitice i eneolitice 11
Aezri necropole din epoca bronzului 6
Fortificaii i aezri din prima epoc a fierului 9
Fortificaii dacice 35
Necropole i zone sacre epoca fierului 8
Castre i aezri civile aferente; fortificaii romano-bizantine 33

h)
i)
j)
k)

Orae antice 10
Edificii 6
Monumente medievale identificate pe baza cercetrilor arheologice 15
Rezervaii arheologice 6
Acestor monumente istorice li se adug cele 18 000 lcae de cult existente la sfritul
anului 2004 (Anexa 2.3.), cele 700 muzee care funcioneaz pe teritoriul rii noastre, o
colecie bogat de incunabula existente n Romnia i de asemenea acordarea statutului de
ora medieval urmtoarelor 16 orae: Alba-Iulia, Baia Mare, Bistria, Braov, Cluj-Napoca,
Fgra, Media, Miercurea-Ciuc, Oradea, Sebe, Sibiu, Sighioara, Suceava, Trgovite,
Trgu-Mure i Timioara.
Evenimente
Spre deosebire de atraciile prezentate anterior, care au drept caracteristic principal
localizarea, deci o latur material, evenimentele se identific cel mai bine prin natural or
temporal, respectiv organizarea acestora n anumite momente ale anului. Frecvena
producerii lor este extreme de variat zilnic, ca n cazul schimbrii Grzii la Palat, altele se
organizeaz anual (marea majoritate), unele se organizeaz periodic la 4 ani de exemplu
precum Jocurile Olimpice
ntre acestea festivalurile de art se bucura de o faim deosebit i participare
numeroas. n Europa funcioneaz o Federaie a Festivalurilor de Art (EFA) sub egida
creia se organizeaz anual 90 festivaluri de muzic de camer n 31 ri. Romnia face parte
din aceast organizaie prin Festivalul Internaional de Muzic George Enescu (membru din
anul 1997). ntre rile vecine Romniei, trebuie remarcat o participare mai numeroas.
Astfel:
- Bulgaria cu dou festivaluri - Sofia festival de cultur vocal, oper, balet
- Varna festival de muzic clasic pentru tineri
- Ungaria cu trei festivaluri - Budapesta
- Esterhazy festival Haydn
- Miskolc festival internaional de oper
- Cehia cu patru festivaluri
- Praga
- Ostrava
- Brno
- Concentus Moraviae
n Marea Britanie se organizeaz anual 357 festivaluri de art cu o durat cuprins
ntre dou zile i cteva sptmni, iar n marea lor majoritate sunt sprijinite financiar de
autoritile locale. n topul acestor evenimente, innd cont de vnzrile obinute, sunt
Festivalul Edinburg i Concertele de la Promenada BBC. Pentru multe din oraele Europei,
organizarea unui festival reprezint o cale de ieire din anonimat i includerea localitii
respective n circuitele turistice. n Norvegia, se organizeaz nu mai puin de 200 de
festivaluri, de toate tipurile i mrimile, de la festivaluri de camer, festivaluri naionale de
mari dimensiuni pn la festivaluri rock moderne. Anexa 2.4. cuprinde lista celor mai bune
festivaluri de art organizate n Europa In anul 2005 (57).
n acelai registru de manifestri se nscrie i desemnarea Oraului European al
Culturii, n fiecare an, ncepnd cu anul 1985 de ctre o comisie specializat a U.E. Lista
oraelor nominalizate este prezentat n tabelul 2.19.
Tabelul 2.19. Oraele Europene ale Culturii
An
Ora
1985
Atena
1986
Florena
1987
Amsterdam
1988
Berlin

1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
(milenium)
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

Paris (100 ani de la construcia Turnului Eiffel)

Glasgow
Dublin
Madrid
Antwerp
Lisabona
Luxembourg
Copenhaga
Salonic
Stockholm
Weinear
Avignon, Bergen, Bologna, Bruxelles, Cracovia, Helsinki, Praga, Reykjavik,
Santiago de Compostela
Porto, Rotterdam, Basle, Riga
Bruges (Belgia), Salamanca (Spania)
Graz (Austria)
Genova (Italia), Lille (Frana)
Cork (Irlanda)
Patras (Grecia)
Luxembourg, Sibiu (decizie luat de UE 27 mai 2004)
Liverpool, Stavanger (ambele din Marea Britanie)
Pstrarea tradiiilor este un lucru important pentru oricare naiune din lume.
Srbtorile religioase i cele de ntemeiere a statului sunt completate de o serie de evenimente
prin care romnii srbtoresc etape importante din viaa lor. Tabelul 2.20 prezint cele mai
importante evenimente culturale organizate anual n Romnia.
Tabelul 2.20. Evenimente i festivaluri organizate n Romnia
Denumire
Perioada
Festivalul de celebrare a primverii Hoteni Maramure
1 14 mai
Festivalul de film internaional Transilvania
23 31 mai
Trgul Meteugarilor
Iunie
n jur de 20 iulie
Trgul de Fete de la Muntele Gina
(smbta i duminica)
Festivalul medieval Sighioara
25 27 iulie
Hora de la Prislop festival de dans folcloric
Mijlocul lunii august
Smbra Oilor Bran, Sibiu i mprejurimi
Septembrie
Festivalul Vinului
Octombrie
Cerbul de Aur Braov
Pelerinaj la Miercurea-Ciuc (cea mai mare srbtoare religioas
i de folclor a secuimii)
Ziua Naional
Decembrie
Toate acestea sunt completate de o serie de srbtori i evenimente cu caracter
specific pentru fiecare parte a rii sau al oraelor.
Parcurile tematice i de distracie
Aceste parcuri se nscriu n grupa serviciilor de agrement recreative, care exercit o
atracie extraordinar asupra publicului cltor, fiind ele nsele adevrate destinaii turistice
(i deci motivaie principal a deplasrii).
La nivel mondial, n anul 2003, nivelul global de vizitare a parcurilor tematice a
sczut cu 1,5%, iar numrul total al vizitatorilor nregistrai de operatorii de parcuri tematice

a fost de aproape 247 milioane. Activitatea din Europa a fost marcat de un decline de opt
procente al nivelului de vizitare, n timp ce primele 50 de parcuri din America de Nord au
raportat o scdere de 1,5% (58). Succesul incontestabil n materie de construcie i operare a
acestui tip de animaie, aparine companiei Walt Aisnay, iar SUA reprezint cea mai
important gazd a parcurilor tematice i centrelor de agreement pentru familii din toat
lumea. Cele mai mari parcuri de acest tip fac parte din urmtoarele familii:
Dsney Parks
Six Flag Theme Parks care are 30 parcuri n SUA, unul n Canada (Montreal) i
unul n Mexico City. Deservete 34 dintre cele mai mari 50 zone metropolitane din
SUA
Universal Parks
Anheuser Busch Parks
Cedar Fair Parks
Paramount Parks
Kennywood Parks
Compania Walt Disney a fost fondat n anul 1923, iar n present este divizat n patru
mari segmente de afaceri:
1. Disney Studio Entertainment se ocup de activitatea mai multor studiouri
cinematografice (Walt Disney Pictures, Touchstone Pictures, Hollywood Pictures,
Miramax Films i Dimension Films) i de distribuia peliculelor realizate, n special
prin Buena Vista International
2. Disney Parks and Resorts recreaz, n lumea real, imaginea filmelor de desene
animate. n present, opereaz 10 parcuri tematice pe trei continente, iar al 11-lea
parc, cel din Hong Kong, este n construcie, iar mpreun cu acestea funcioneaz 35
hoteluri, 2 vase de croazier de lux i o gam extrem de variat de modaliti de
distracie. n anul 2003, 7 dintre parcurile tematice Disney s-au nscris n clasamentul
primelor 10 cele mai vizibile asemenea parcuri din lume, conform Amusement
Business Magazine. Primul parc Disney deschis a fost cel din California; cel care a
nregistrat numrul cel mai mare de vizitatori n 2003 este cel din Orlando, Florida
(statut deinut de civa ani buni); Disneyland Resort Paris este destinaia (parcul)
numarul 1 din Europa, iar Tokyo Disney Resort este destinaia turistic numrul 1 din
Asia (59). n plus, compania deine i un club de vacan Disney Vacation Club
3. Disney Consumer Products exploateaz marca Disney folosit pentru o gam foarte
variat de produse de la jucrii, decoraiuni interioare, cri, pn la aparate
electronice, jocuri electronice i chiar obiecte de art
4. Disney Media Network deine posturi de TV (ABC Television Network), posturi de
radio (deine n acest sens 72 staii radio naionale)
Parcurile Disney sunt parcuri tematice (Magic Kingdome, Epcot, Disney MGM
Studious, Disneys Animal Kingdome Park) i parcuri acvatice (Blizzard Beach, Typhoon
Lagoon). Hotelurile (structurile de cazare n general) sunt clasificate pe 5 categorii de confort
(deluxe, moderat, valoare, club, camping).
Numai n California, ncasrile din activitatea parcurilor i structurilor de cazare
(2004) au nregistrat valoarea de 3,6 miliarde $, iar numrul angajailor era de
65 700
persoane.
ncasrile numai din segmentul al doilea al companiei, respective Disney Parks and
Resorts n anul 2004, era de 7, 750 miliarde $.
n SUA sunt operate numeroase alte parcuri de distracii i petrecerea timpului liber,
care sunt organizate pe tematici precum software, comedii, muzic, golf, circuite, karting,
breakdance, etc.

n Europa, principalele parcuri de distracii sunt Disneyland Paris, Aqualand el

Arenal din Mallorca, parcul Tivoli din Copenhaga, Prater n Viena, Alton Towers n Anglia,
Europa Park n Germania, Gardaland n Italia, Six Flags n Olanda i Belgia, etc.
n Romnia oferta este foarte redus din acest punct de vedere. Proiectul Dracula
Park ar fi reprezentat construirea primului parc tematic din ara noastr, proiect ns, dup
cum tim, abandonat. Funcioneaz trei parcuri acvatice, respectiv: Aqua Magic n Mamaia
(inaugurat la 1 iulie 2003), Aqua Park Balada Saturn i Aqua Parc Bucureti.
Alte atracii
Dorina de a oferi atracii noi pentru a satisface preferinele tot mai sofisticate ale
turitilor este practice nelimitat. n multe cazuri, atraciile au character de unicat n limitele
unui anumit spaiu, dar au trsturi commune cu alte atracii, din alte zone sau ri. De
exemplu, multe orae pe glob sunt cunoscute i pentru cldirile lor nalte, turnurile lor o
atracie permanent pentru turism, mai ales dac sunt deschise vizitrii de ctre publicul larg
i dac ofer o imagine panoramic asupra oraului respectiv.
Federaia Mondial a celor mai nalte Turnuri (WFGT) reprezint o asociaie a celor
mai nalte turnuri i zgrie-nori din ntreaga lume. A fost creat din 1989, nu cuprinde
construciile cele mai nalte, ntruct criteriul de includere n clasamentul su impune
construciei respective s poat fi vizitat de public i s aib amenajat o punte de
observare. Tabelul 2.21 prezint cele mai nalte 22 turnuri i cldiri din lume din clasamentul
WFGT.
Tabelul 2.21. Cele mai nalte cldiri WFGT
Nr.
Anul
Denumire
Ora,ar
nlime
crt
inaugurarii
1
C. N. Tower
Toronto, Canada
1976
553,3 m
2
Turnul Ostankino
Moscova, Rusia
1967
540 m
3
Turnul Perlei Orientale
Shanghai, China
1994
468 m
4
John Hancock Center
Chicago, SUA
5
Empire State Building
New York, SUA
443 m
6
Menara Tower
Kuala Lumpur, Malaiezia
1995
421 m
7
Turnul Radio & TV
Tianjin, China
1991
415 m
8
Turnul Central de TV
Beijing, China
1992
405 m
9
Turnul Tashkent
Tashkent, Uzbekistan
1985
375 m
10 Turnul Fernsehturn
Berlin, Germania
1969
368 m
11 Turnul din Tokyo
Tokyo, Japonia
1958
333 m
12 Sky Tower
Anekland, Noua Zeeland
1997
328 m
13 Sydney Tower
Sydney, Australia
1981
309 m
14 Olimpia Tower
Mnchen
290 m
15 Collserola Tower
Barcelona, Spania
1992
288,4 m
16 Rialto Towers
Mellbourne, Australia
253 m
17 Donauturn
Viena, Austria
1964
252 m
18 Seoul Tower
Seul, Coreea de Sud
1975
240 m
19 Turnul de TV
Tallin, Estonia
20 The Euromast
Rotterdam, Olanda
185 m
21 Olympic Tower
Montreal, Canada
175 m
22 Blackpool Tower
Blackpool, Marea Britanie
158 m
Alte turnuri se bucur de un prestigiu internaional deosebit datorit interesului istoric pe
care-l suscit, n special cele care au devenit simboluri ale oraelor lor, precum:
Turnul Eiffel din Paris 381 m nlime; este cunoscut n ntrega lume ca simbol al
Franei; atrage anual vizitatori n numr aproximativ de 5,5 milioane. A fost

inaugurat n anul 1889 cu ocazia celebrrii a 100 de ani de la Revolutia francez.

Este construit din 18 038 piese de fier i cntrete 10 100 tone
Euromast din Rotterdam 185 m
Un alt turn celebru este Turnul nclinat din Pisa, cu o nlime de 55 m, o nclinaie
prezent de aproximativ 10% i o greutate estimat de 14 453 tone.