Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
musculare izolate; este flasca, cu hipotonie sau atonie, cu atrofii musculare precoce, cu
abolirea reflexelor.
Sindromul extrapiramidal este ansamblul de
Simptome provocate de leziunile nucleilor cenusii centrali. Se disting doua
tipuri: hiperton-hipokinetic(sindromul parkinsonian) produs de leziunile palidum-ului in
locus niger si hipoton-hipeikinetic (sindrom coreic) produs de leziuni ale nucleului
caudat si putamen.
Etiologie: boala Parkinson, encefalita epidemica, intoxicatie cu CO, intoxicatii cu
neuroleptice.
Simptomatologie: a) in sindromul parkinsonian - hipertonia generalizata, permanenta,
cedeaza in roata dintata (sacadat), omogen repartizata; se insoteste de exagerarea
reflexelor de postura (membrele pastreaza pozitia imprimata mult mai mult timp decat la
individul normal): tremuratura ampla si regulata, predominand la membrele superioare,
exagerata de atentie si emotii, disparand la miscari si in repaus complet; akinezie: facies
imobil, vorbire sacadata, miscari lente si rare.
b) in sindromul coreic - miscari involuntare de tip coreic.
Sindromul meningian cuprinde ansamblul manifestarilor provocate de iritatia sau
inflamatia meningelor.
Etiologie: meningite, hemoragii meningiene, edem cerebro-meningian, unele tumori
intfacraniene, azotemie etc.
Simptomatolgie: a)
Simptome functionale - cefalee difuza, permanenta, exagerata de zgomot, lumina si
miscari; varsaturi; constipatie; bradicardie; b) semne fizice - caracterizate in principal
prin contracturi, uneori evidente si vizibile la primul examen; alteori discrete, reclamand
anumite manevre pentru a fi evidentiate. Un prim semn este redoarea cefei, care consta
intr-o rezistenta la incercarea de a flecta lent ceafa bolnavului. Foarte important este si
semnul Kernig: imposibilitatea de a ridica in unghi drept pe trunchi membrele inferioare
ale bolnavului, asezat in pozitie intinsa. Dintre semnele citate, cefaleea si contractura sunt
majore. Dar diagnosticul nu poate fi afirmat decat examinand lichidul cefalorahidian,
prelevat prin punctie lombara, care arata modificari de aspect, tensiune, citologie si
compozitie chimica.