Rezolvare varianta 24 Limba Romana

Subiectul I (40 de puncte)

(Tudor Arghezi, “Toamnă de suflet”)

1. Antonime: larg # strâmte; zilele # nopţii; ieri#azi; răsună # tăcute/mute

2. Cratima ajută la păstrarea măsurii şi a ritmului, legând două cuvinte şi formând
o singură silabă; totodată creează muzicalitate la nivelul versului.
Semnul exclamării evidenţiază dorinţa eului liric, aceea ca „măcar un glas de
goarnă” să răsune în lume.
3. Scopul: „ca să cânte”
4. Rolul stilistic al conjuncţiei „de” în cadrul celei de-a doua strofe este de a
evidenţia, a sublinia dorinţa eului liric pentru viaţa, pentru manifestarea acesteia ,
întrucât „de”, cu valoare de „dacă”, intră în construcţii verbale aflate la modul
condiţional optativ: „de-ar răsuna”, „de s-ar clăti”, verbe ce exprimă o dorinţa”.
5. Măsura versurilor este de 13-14 silabe, iar rima încrucişată.
6. Tema: condiţia de muritor omului în lume; Tema: Timpul efemer; Motivul nopţii,
al înserării
7. Metafora “cripta nopţii” ca şi comparaţia personificatoare “Zilele albe” […]/ Ca
nişte bărci tăcute” simbolizează condiţia de muritor a omului, faptul că timpul se
scurge ireversibil, sugerând iminenţa morţii.
8. Ultima strofă a poeziei debutează cu verbul la condiţional optativ precedat de
prepoziţie, „de-aş fi”, care exprimă dorinţa eului liric de a trăi în eternitate: „De-aş
fi un stei de peşteri, cioplit cu dalta-n lung”. Metafora, „cioplit cu dalta-n lung”,
semnifică totalitatea încercărilor la care a fost supus sinele poetic, situaţii ce i-au
modelat/ erodat întreaga fiinţă – trup şi suflet, poetul autoincluzându-se, astfel, în
lumea muritorilor. Metafora „stei de stâncă” poate sugera neclintirea şi tăria
artistului, dar şi forţa creaţiei sale, singura pe care a slujit-o cu credinţă şi care
poate fi o treaptă spre eternizare: “Cu templu în spinare, cărui slujesc de
treaptă”.
9. Titlul acestei poezii, „Toamnă de suflet” scrisă de Tudor Arghezi, este o
metaforă care simbolizează amărăciunea, mâhnirea ce pune stăpânire pe
sufletul eului liric, aflat în toamna existenţei. Tonul elegiac sugerează ideea
timpului ce se scurge ireversibil şi implacabil pentru om, pe măsură ce „zilele
albe […] au început să plece,/ Ca nişte bărci tăcute”. Seara şi întunericul cuprind
întreaga fire: „În şirul vieţii noastre întreg, se face seară”, imagine ce sugerează
apropierea morţii. Eul liric încearcă să se mai agaţe de ultima sa speranţă,
suportul religios, dar este dezolat când realizează că „straja de sus şi-a luat
răgaz”. Refugiul spiritual rămâne poezia, ca templu măreţ al propriei creaţii
artistice.
10. Lirismul subiectiv se realizează prin prezenţa mărcilor lexico-gramaticale ale
eului poetic: verbe la persoana I singular „aş fi”, „aş sta”, “s-aştept”, „să ajung”,
„slujesc”. Singurul pronume la persoana I este la numărul plural, “noastre”
sugerează faptul că eul liric se autoinclude în omenire, prin acelaşi destin de
muritor.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Cluj-Napoca
29.06.2007

Dragă Alexandru,

Iată că am ajuns la sfârşitul liceului, în perioada examenelor. N-aş fi crezut că

timpul trece atât de repede… Dar încerc să nu mă stresez prea mult, ci să-mi
menţin echilibrul. Şi să vezi la ce am recurs ca să mă relaxez:
În perioada 20-25 iunie a.c., am fost în staţiunea Băişoara, la Serbările muntelui,
eveniment organizat anual în cinstea mediului alpin. Peisajul este de o
splendoare ce nu poate fi descrisă în cuvinte. Am plecat mai mulţi colegi din liceu
şi această deplasare la înălţimi de peste 2000 de metri ne-a purificat la minte şi
la trup. Dacă ai şti câtă exuberanţă ne inoculează muntele, câtă energie
oxigenează creierul, ai veni şi tu aici în fiecare săptămână, mai ales că vieţuieşti
la Călăraşi, adică la câmpie. A avut dreptate cine a zis că tinereţea se găseşte la
munte – aer curat, verdeaţă, linişte…
Revenind la eveniment, cel mai mult mi-au plăcut concursurile, că s-au organizat
multe concursuri, incendiare aş putea spune, pentru noi, tinerii, şi s-au acordat o
mulţime de premii. Din păcate, nu am reuşit să câştig nimic, dar am făcut
cunoştinţă cu băieţi şi fete de vârsta noastră, care învaţă în Băişoara, dar, din
păcate, şi ei sunt prinşi cu pregătirea pentru bacalaureat şi admiterea la
facultate.
Oricum, o astfel de activitate te scoate din monotonie şi pe mine m-a făcut să uit
pentru o zi g rija examenelor. Ştiu că nu ai fi avut posibilitatea să vii, dar sper că
anul viitor să mă vizitezi şi să mergem împreună la Serbările muntelui.
Până atunci, revin cu picioarele pe pământ şi îţi urez succes la examene!

Cu drag,
Andrei/Andreea
(Textul cerinţei conţine o cacofonie stridentă: “timpul acestor manifestări”)

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problematica iubirii, ilustrată într-un roman obiectiv studiat:

* “Enigma Otiliei” de George Călinescu

* “Ion” de Liviu Rebreanu

(Sabina Rădulescu)