Asigurarea evidenei i micrii bolnavilor

Internarea, transferul, externarea

Spitalul
Este o instituie sanitar destinat ngrijirii bolnavilor i organizat pentru serviciu permanent.
Este un loc n care se interneaz oamenii bolnavi care necesit ngrijiri.
Este o instituie cu caracter curativ.
Ca sistem de constructie deosebim doua tipuri de spitale :
-

Spitale bloc
Spitale pavilioane

Spitalul cuprinde urmtoarele pri componente funcionale :

-

Serviciul de primire
Seciile de spital
Serviciile de diagnostic i tratament
Serviciile administrativ gospodreti

Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se hotrete asupra internrii
bolnavului. El trebuie s cuprind sala de ateptare, biroul de nregistrare a bolnavilor, cabinetul
de consultaii, camera de deparazitare i baia bolnavilor, camera de mbrcare, camera pentru
dezinfectarea i deparazitarea efectelor, magazia de efecte a bolnavilor i magazia de lenjerie
curat. (anexa I schema serviciului de primire)
Secia de spital este partea component nzestrat cu paturi care asigur asistena ntr-o
anumit specialitate a bolnavilor. Ea cuprinde n mod obinuit saloanele de bolnavi, camera
pentru asistente, camera pentru medici, oficiul, toaleta, baia, holul, slile de tratamente i alte
ncperi n funcie de specificul seciei (sli de operaie, de sterilizare, de reanimare, de gips, de
natere, rezerve etc).
Serviciile de diagnostic i tratament sunt pri componente fr paturi ale spiatalului care
deservesc toate seciile. n general funcioneaz urmtoarele servicii de diagnostic i tratament:
-

Serviciul de radiologie
Serviciul de ecografie
Laboratorul de analize medicale
Laboratorul de explorri funcionale
Punctul de transfuzie
Farmacia
Serviciul central de sterilizare
1

Fizioterapie

Serviciile administrativ gospodreti sunt menite s asigure baza material pentru

funcionarea spitalului, prin amenajarea, dotarea i ntreinerea cldirilor, seciilor i serviciilor i
prin asigurarea alimentaiei bolnavilor.
-

Intendena
Spltoria
Serviciul tehnic de ntreinere i reparaii
Blocul alimentar.
Internarea i primirea bolnavilor n spital.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este hotrtor

pentru ctigarea ncrederii lui, factor indispensabil pentru asiguirarea unei colaborri sincere
ntre bolnav i personalul de ngrijire, n vederea recatigrii sntii celui internat.
Internarea n spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinic, medicul de
familie sau cabinetele medicale particulare. Sputalul primete bolnavi i prin transfer de la
alte uniti spitaliceti, dac bolnavul aparine profilului su. Cazurile de urgen vor fi
primite i fr bilet de internare, chiar dac nu sunt momentan locuri libere n spital.
Bolnavii internai sunt nscrii n biroul serviciului de primire n registrul de internri. Tot
aici se completeaz i foaia de observaie clinic i datele de identitate.
Bolnavul adus la spital va fi dezbrcat i examinat n cabinetul de consultaie al
serviciului de primire. Bolnavul va fi examinat de ctre medicul de gard. n acest scop,
acesta va culege datele anamnezice de la bolnav sau de la nsoitor, date pe care le va trece
imedit n foaia de observaie a bolnavului. Asistenta va ajuta totdeauna bolnavul s se
dezbrace, indiferent de boala lui. Dezbrcarea bolnavilor cu extremiti dureroase (fracturi,
luxaii, plgi, etc) se va ncepe totdeauna cu partea sntoas i se va termina cu partea
bolnav, iar la mbrcare se va proceda n ordinea invers.
Hainele i efectele vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada ct bolnavul va
fi internat. La nevoie, hainele vor fi supuse deparazitrii i dezinfeciei nainte de
nmagazinare.
Dup stabilirea diagnosticului, nainte de a-l duce n secie, bolnavul va fi mbiat i
(dac e cazul) deparazitat. Apoi bolnavul va fi mbrcat cu pijama sau cu cmas de noapte,

ciorapi i papuci. Peste pijama primete un halat gros, pentru circulie pe coridoare i n
salon.
Bolnavul astfel pregtit va fi dirijat n secia indicat de serviciul de primire dup
carecterul bolii de care sufer, unde va primi patul lui.
Evidena i micarea bolnavilor
Bolnavii primii n secie sunt nregistrai n condica seciei. Aceasta cuprinde datele
personale ale bolnavului, numrul foii de observaie, timpul de spitalizare cu data internrii i
ieirii, diagnosticul, starea la ieire, precum i eventualele observaii.
Foile de observaie reprezint dosarul de spital al bolnavului. Ele sunt administrate de
ctre asistent. Foaia de observaie este un document practic, util, pe baza cruia se dirijeaz
tratamentul bolnavului, dar n acelai timp este i un document tiinific i medico-legal. Din
acest motiv pstrarea foilor de observaie n bune condiii este absolut necesar.
Foile de observaie ale aceluiai salon vor fi inute n aceeai map, ntr-un loc inacesibil
bolnavilor, cci unele date cuprinse n foi, ar putea fi interpretare greit de ei i i-ar
demoraliza. Coninutul foilor de observaie constituie obiectul secretului profesional, motiv
n plus deci pentru a fi pstrate n siguran. Asistenta va trece n foaia de observaie
rezultatul tuturor examinrilor de laborator, care s-au executat.
La plecarea bolnavului, medicul de salon ncheie evoluia bolii descriind epicriza,
definitiveaz diagnosticul, adnotnd indicaiile date i menioneaz starea n care bolnavul a
prsit spitalul.
Iesirea bolnavilor din spital
Momentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar ef de secie.
Asistenta va fixa mpreun cu bolnavul ora plecrii, pentru a-i putea asigura alimentaia pn
n ultimul moment. Va verifica mai departe dac hainele cu care a sosit bolnavul sunt
corespunztoare anotimpului.
Asistenta aprofundeaz cu bolnavul indicaiile primite de la medic i cuprinse n biletul
de ieire. Va lmuri n special prescripiile referitoare la regimul dietetic, insistnd asupra
variabilitii posibile de alimentaie n cadrul regimului, precum i modul de preparare a
alimentelor prescrise.
Transferul bolnavilor

n cursul tratamentului se ivete adesea necesitatea ca bolnavul s fie transferat de la o

secie la alta (interne chirurgie) sau de la un spital la altul (maternitate infectocontagioase). n ambele cazuri, transferarea se face n baza nelegerii ntre cele dou uniti.
n legtur cu tranferarea bolnavului, asistenta are urmtoarele sarcini:
-

Pregtirea documentaiei pentru medicul salonului, n vederea ncheierii evoluiei bolii,

formulrii epicrizei, ntocmirii biletului de transfer, copierea foii de observaie i
rezulattelor analizelor de laborator, pentru a fi trimise sper orientare mpreun cu

bolnavul.
ntiinarea familiei despre trecerea bolnavului n cealalt unitate
Pregtirea bolnavului pentru transport (igien, medicaie, tratament executat pe ziua

respectiv)
Scoaterea bolnavului din tabelul de regimuri i condica de medicamente
nsoirea bolnavului pn la secia sau spitalul unde acesta a fost transferat, acordndu-i

ngrijirile necesare pe drum, dac starea lui ar necesita acest lucru.

Asistenta va avea grij s ia imediat napoi inventarul rmas asupra bolnavului precum i
pturile i perna de pe targ.

fectlb
Im
jru
M
h
zin
D
a
p
d
E
o
sg
v
S
H
C
N
O
B
P
L
U
V
R
A
x
r

Asigurarea condiiilor de igien i confort

1. Patul i anexele sale
a) Calitatile patului
Sa fie comod
Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului,
cat si ale personalului de ingrijire:
-

lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm

sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie

usor de manipulat si de curatat

calitatile somierei (partea principala a patului)
-

sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica,

bine intinsa

b) Tipuri de paturi
pat simplu, cu somiera
pat cu somiera mobila
pat ortopedic are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati (3/4 bucati)
pat universal ptr tratament ortopedic cu somiera mobila
c) Accesoriile patului
salteaua confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete, material
plastic care se curtata si se dezinfecteaza mai usor
pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iarba de mare si una
din burete, material plastic sau puf ; dimensiuni: 55cm / 75 cm
patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor
lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi; lenjeria necesara doua cearsafuri,
doua fete de perna, o aleza, musama;

cearsaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimens mari sa poata fi

fixat sub saltea;

musamaua conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a

proteja salteaua de diferite dejectii; dimensiuni:150cm / 110cm

aleza acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu 15-20

cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect

fata de perna confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei; se va incheia cu

snur in partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa;
utilaj auxiliar sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir
sau sustinatorul de invelitoare;

2. Pregatirea si schimbarea patului

Pregatirea patului fara pacient
Materiale necesare
cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne;
Efectuarea
se indeparteaza noptiera de langa pat
se asaza un scaun cu spatar la capatul patului
pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii: lenjeria curata, pernele, patura, impaturite
corect
cearsaful se asaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capataiul patului, cealalta spre capatul opus;
se introduce cersaful adanc sub saltea la ambele capete
Se executa coltul
persoana asezata cu fata spre capatul patului;
cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu
lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea
7

 partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea

se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata
se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei
celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura
se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile
saltelei; se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute
Daca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza.
se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului
dinspre cap se rasfrange peste patura.
daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se
indoaie in lungime
se asaza pernele introduse in fetele de perna curate
Pregatirea patului cu pacientul in pat
Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului
nu permite ridicarea din pat.
Obiectivele pentru pacient si asistenta:
Pacientul sa prezinte: o stare de bine; confort fizic si psihic; stare de igiena permanenta;
Pentru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul; de a-i da posibilitatea
pacientului sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca; de a-l observa;
de a-l mobiliza, pentru a se preveni complicatiile; de a-i asigura conditii
corespunzatoare de igiena, de relaxare si odihna
Materialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan,
sac de rufe, eventual - lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul daca
s-a murdarit;
Mediul inconjurator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea masurilor
privind asepsia
Pacientul se informeaza asupra procedeului; se linisteste si se asigura ca manopera va fi
facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri; i se
solicita cooperarea
8

a) Procedura (executia)
Pacientul poate fi intors in decubit lateral. In acest caz, schimbarea lenjeriei se face in
lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente:
-

cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului;

pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura;

marginile cearsafului se desfac de sub saltea de jur imprejur

Asezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului;

-

asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila

dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui,
sprijinandu-i capul pe antebrat

apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului; pacientul
fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie;

se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga

sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza
usor gambele pe coapse

din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept,

sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor

pacientul se mentine acoperit;

asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si

aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla
in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate

pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si

aleza pregatite mai inainte

se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o

perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit
dorsal cu multa blandete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si sub
genunchi

Pentru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la
fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept
Schimbarea cearsafului de sub patura
9

 Pacientul poate fi asezat in pozitie sezand; procedura se efectueaza, de asemenea, de catre

doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si
deruleaza cearsaful curat.
b) Schimbarea alezei
Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau
folosind metoda urmatoare:
b) ridicarea pacientului cu ajutorul umarului
Este o metoda recomandata cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune
intraabdominala

nesemnificativa fata de oricare alta metoda.

Metoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:

- asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului
- asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute
- cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca baza de
sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii
- asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului
- asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel
incat bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele asistentelor;
- apoi asistentele incearca sa-si introduca antebratul cat mai mult sub coapsa pacientului.
- mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand un
suport in momentul ridicarii
- la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana vertebrala si
transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului
- in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genunchii ,coloana vertebrala
coboara si aseaza pacientul confortabil
b2) cand pacientul nu poate sa coopereze
- asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana
dreapta si cu baza de sustinere larga
- bratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai aproape
de linia bazinului
- braele dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc
10

- pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept

- la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana
vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica
ATENTIE
Protejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abdominale se realizeaza prin flectarea
genunchilor si coborarea coloanei , mentinand spatele drept.

Poziiile bolnavului n pat. Mobilizarea i transportul bolnavului.

Schimbarile de pozitie ale pacientului
-

active le executa pacientul singur

pasive sunt efectuate cu ajutorul asistentei

Indicatii

Schimbarile pasive se efectueaza la pacientii: adinamici, imobilizati, inconstienti,

paralizati, cu aparate gipsate etc.

Principii de respectat

Sunt necesare 1 sau 2 asistente

Prinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe

suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare;

Asezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o

baza de sustinere cat mai mare;

Genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata;

Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii
asupra discurilor intervertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand asistentei sa utilizeze
forta muschilor membrelor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare.
Miscari pasive mai frecvente:
1.

intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi;

2.

asezarea pacientilor in pozitie sezand

3.

readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna

11

a) Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral

asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul

indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza

membrul inferior din partea opusa peste celalalt;

asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre

capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii;

se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde

soldul pacientului

asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre

membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi
flecteaza bine genunchii.
b) Readucerea in decubit dorsal din decubit lateral

se face de catre doua asistente

ambele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului

asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila cea apropiata de

suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat

cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului

cu mainile ramase libere ele intorc pacientul

c) Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand

Vom exemplifica trei metode:
c1)

asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient

plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt

bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului

celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre

omoplatii acestuia

pentru a ridica pacientul, asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul

plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp

cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului

12

c2)

asistenta se asaza la marginea patului

cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului,

iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinandu-i capul pe antebrat.

c3) in cazul pacientilor aflati in stare grava- se realizeaza de catre doua asistente

asistentele se asaza de o parte si de alta a patului

ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe

omoplatii pacientului

cu cealalta mana prind pacientul sub axila

d) Ridicarea pe perna

se executa de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor

intoarsa spre capul patului

isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in

fata celuilalt

indoaie bratele pacientului peste abdomen

introduc mana dinspre capul patului sub omoplati pacientului cu palma in sus

cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua

persoane se unesc

isi flecteaza genunchii

la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor

inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul

tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura

asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele

sprijinite pe suprafata patului
Schimbarea din pozitia sezand, in decubit dorsal

se face mai usor schimbarea pacientului din pozitie sezand in decubit dorsal, folosind

forta membrelor inferioare

OBSERVATIE

13

pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea

corpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului

IMPORTANT DE RETINUT
-

explicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el

urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie

confortabila
Mobilizarea pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot
aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei.
Obiectivele urmarite

Normalizarea tonusului muscular

Mentinerea mobilitatii articulare

Asigurarea starii de bine si independenta pacientului

Stimularea metabolismului

Favorizarea eliminarii de urina si fecale

Stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor, pneumoniilor,

escarelor, contracturilor

Principii de respectat
Mobilizarea se face in functie de:

Natura bolii

Starea generala

Tipul de reactivitate a pacientului

Perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si

anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de
raspunsul fiziologic al pacientului

Exercitiile se fac inainte de mese

Pacientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de

respiratie
14

De asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare

Observatie momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum si ritmul
in care se efectueaza vor fi hotarate de medic
- executarea in bune conditii tine de competenta asistentei
Pregatiri

Pregatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus (halat,

papuci, fotoliu, carje)

Asistenta il formeaza: procedeu, scop

Ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresia fetei;

de asemenea se poate determina gradul de flexie a articulatiei cu goniometrul

Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare

Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea
pacientului; mobilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari; se incepe cu:

Miscarea capului miscari pasive si active

Miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, gleznei)

Miscarea si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari de

flexie si extensie, pacientul pastrand pozitia de decubit

Important: Miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie. De asemenea se poate asocia cu

efectuarea unor masaje
a) Asezarea in pozitie sezand, la marginea patului
a1). Modalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului

Asistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genunchii

flectati

Introduce o mana la spatele pacientului sub omoplat iar cealalta mana, sub
regiunea poplitee

Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbratisand

gatul asistentei sau al asistentului;

15

O data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea membrelor

inferioare intr-un unghi de 90grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei
acestuia

a2). Metoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu
mainile.

Pozitia asistentei este aceeasi, doar ca

Asaza bratele pacientului peste abdomen

Membrul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa

Apoi, asistenta aseaza o mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar
cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus;

Prima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai de

cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul;

In zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi

b) Asezarea in fotoliu
Asezarea pacientului in fotoliu:

Asistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului

Pune un pled pe fotoliu

Imbraca pacientul cu halat si ciorapi

Aduce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta

Asistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile sub axilele acestuia

Pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sau umerii asistentei

Asistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu-l cu spatele catre fotoliu, il

asaza incet in acesta

Il acopera cu pledul

Sub picioare, se poate aseza un scaunel

Cand sunt 2 asistente, acestea introduc mana de langa pacient sub axila acestuia
si-l ridica in picioare

Apoi, rotindu-l, il aseaza in fotoliu si-l acopera

16

c) Ridicarea in pozitie ortostatica

Dupa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa
pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de sub ambele axile si-l ridica.

Asistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea;

Fixeaza, cu genunchii ei, genunchii pacientului iar cu mainile il prinde de sub

axile;

Pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia

Prin impingere in genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboara,

crescand astfel forta de ridicare a pacientului
Prevenirea i ngrijirea escarelor de decubit

Semne
Subiective; Obiective
Prurit; eritem (Stadiul I)
Usturime; flictema (superficial); atingere de epiderma sau derma (profund) Stadiul II
Durere; plaga; ulceratie piele; ulceratie muschi; ulceratie pana la os Stadiul III
Mijloace De Prevenire
Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a asistentei
medicale. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila,
depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. Principiile
tratamentului preventiv:
a)

Schimbarea de pozitie

Evita imobilizarea

Se schimba pozitia la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des

Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza:

- orele de schimbare si pozitia: 14 DD; 16 DLS; 18 DD; 20 - DLD

Aspectul cutanat
17


b)

Zonele de masaj
Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect

Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp

Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind faptul ca pielea
unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata

c)

Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie

Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor

Saltele speciale

Perne de diverse dimensiuni si forme

Colaci de cauciuc

Pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2

Talc pe panza

d)

Alimentatie si hidratare echilibrata

Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de asemenea, in
vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. In ceea ce priveste hidratarea,
necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2l la 24 de ore.

e)

Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate

Prin masaj
Obiective
- Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
- Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee
- Rehidrateaza pielea
- Favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta sa-si regaseasca forta
si energia
Indicatii
- Pentru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc
- In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii
- Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce bolnavul a fost spalat si i s-a schimbat patul
18

- Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus, iar la
ceafa si umeri invers, de sus in jos, si circular spre exterior
- Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata
- Masajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila, iar durata sa de
aproximativ 15 minute
Contraindicatii
- Nu se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cu septicemie
Materiale necesare
- Unguent
Instalarea pacientului
- Se inchid ferestrele, se asaza bolnavul intr-o pozitie variabila, in functie de zona si, in acelasi
timp, confortabila pentru asistenta medicala
Prin utilizarea alternativa de cald si frig

- se face in loc de masaj

Obiective
- Favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o vasoconstructie
locala
Indicatii
- Escare stadiul II
Pozitia bolnavului
- Ca la masaj
Materiale necesare
- Cuburi de gheata si apa calda
Tehnica
- Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obtine o
vasoconstrictie
- Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o vasodilatatie
- Se face de 3-4 ori
Tratament
- Local, in functie de stadiu; pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de gentiana; pentru stadiul
II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor; pentru stadiul III, pansamente
19

- General; se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii generale

COMPLICATII
-

infectii locale ale plagii

septicemie
CAPTAREA DEJECTILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE
ELIMINAREA - este necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare rezultate din metabolism.
Eliminarea se realizeaza prin: urina, scaun, transpiratie, menstruatie, varsaturi, sputa
1. URINA - solutie apoasa prin care sunt eliminate substante toxice rezultate din
metabolism
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA(normale)
MICTIUNEA - actul fizilogic constient de eliminare a urinii.
DIUREZA - procesul de formare si eliminare a urinii timp de 24 ore
- frecventa - nou nascut-fecvent
- copil 4-5/zi
- adult-5-6/zi
- varstnic 6-8/zi
- ritmul - ziua mai recent, noaptea de 3 ori mai putin
- culoare - galben deschis - diluata
- galben inchis - concentrata
- miros aromatic - la consumul de fructe
- amoniacal
- fermentatie alcalina - diabet
- ph 4,5 usor acid
- cantitate - nou-nascut 300 ml/24 ore
- copii 500-1200/24 ore
- adult 1200-1800ml/24 ore
20

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ISCHIURIE - incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
POLIURIE - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml/24 ore ( apare in boli
infectioase, pneumonie, colici renale, in diabet zaharat
OLOGURIE - scaderea cantitatii sub 5oo ml/24 ore ( apare in deshidratari, transpiratii
abundente, diaree acentuata, hemoragii)
DISURIE - eliminarea urinii cu dificultate si durere ( hipertrofie de prostate, inflamatii
acute ale uretrei)
HEMATURIE - prezenta sangelui in urina
ANURIE - lipsa urinei in vezica urinara - din cause renale
POLAKIURIE - senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitate de urina emisa f.mica
( cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine)
NICTURIE - inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in
timpul zilei fata de cea de emisa in cursul noptii
ALBUMINURIE - prezenta proteinelor in urina
GLICOZURIA - prezenta glucozei in urina
ENUREZIS - eliminare involuntara de urina pe timpul noptii
HIPERSTENURIE - urina concentrata
HIPOSTENURIE - urina f. diluata
MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI
- colectarea urinii se face pe 24 ore de la 8 dimineata pina a doua zi la 8: prima urina se
arunca, se colecteaza toate urinile pina a doua zi la ora 8, adaugandu-se si urina acestei emisi
- bolnavul va fi educat sa urineze, numai in urinar si sa nu arunce urina
- se vor eticheta cu numele bolnavului si salonul
- se citeste gradatia care ne indica cantitatea de urina emisa in 24 ore
- se noteaza cifric , grafic pe foaia de observatie cu pix albastru sau galben, socotindu-se
pt fiecare linie orizontala a foii de temperatura 100 ml urina
- examenul sumar de urina:
- albumina = A negativ

++

- puroi = P

++

negativ

- urobilinogen = Ubg

absent +++
21

- pigmenti biliari = Pig.bil absent +++

- zahar = Z

negativ

pozitiv

- densitate = D

1015-10200

- acetone = AC

absent pozitiv

- sediment urinar = sed nimic patologic sau se descrie ceea ce se vede la microscop
2. SCAUNUL - resturi alimentare rezultate in urma procesului de digestie, eliminate din
organism prin defecatie.
DEFECATIE - eliminarea materilor fecale prin anus
- frecventa - nou-nascut1-2 ori/zi
- adult-1/zi
- varstnic 1-2/zi
- orarul - ritmic, la aceasi ora
- cantitate - 150-200 gr
- forma cilindrica
- consistent - pastoasa sau omogena
- miros fecaloid
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
DIAREEA - scaune frecvente de consistenta pastoasa, lichida sau semilichida
Cauze: tranzit intestinal accelerat, greseli in alimentatie, medicamente, stres
- frecventa - 3-6 ori/zi (enterocolite), 80-100/zi (holera)
- culoare - galben-aurie, verde, rosu, negru-lucios-moale (hemoragii digestive)
- consistent - scazuta cu frecventa mare, lichida-apoasa, moale
- apar semne de deshidratare: oboseala, slabiciune, greturi, varsaturi, tegumente si
mucoase uscate, colica ( durere) abdominala, durere la nivelul anusului
CONSTIPATIA - caracterizat prin scaune rare 1 la 2-4 zile sau mai mult
- cauze: afectiuni gastro-intestinale, tulburari endocrine, alimentatie saraca, emotii
puternice, lipsa exercitiului fizic
- cantitate redusa
- forma - bile dure, masa fecaloida abundenta
METEORISM - acumulare de gaze in intestin
FLATULENTA - eliminarea frecventa a gazelor din intestin
22

TENESME - senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale

FECALOM - acumulare de materii fecale in rect
ILEUSUL- suprimarea completa de materii fecale si gaze
RECOLTAREA SCAUNELOR
Scaunul se capteaza in bazinet si se recolteaza in coprocultoare
Notarea scaunelor:
- normal - I linie verticala
- moale - / linie oblica
- diareea, apos ,,-,, linie orizontala
- mucus - ,, X,,
- puroi - ,,P,,
- sanguinolent - ,,S,,
- melena - ,,M,,
- se noteaza nr.scaunelor, urmat de semnul conventional ( 12 scaune diareice)
3. SPUTA - totalitatea substantelor ce se elimina din caile respiratorii prin tuse
EXPECTORATIA - eliminarea sputei din caile respiratorii
- culoare - rosie sangvilolenta, aerata si spumoasa , in hemoptizie si cancer pulmonar
- alba perlata-in astm bronsic
- roz in edem pulmonar
- ruginie ca si sucul de prune in pneumonii
- rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar
- miros fetid( urat) in TBC pulmonar
- fetiditate penetranta in gangrena pulmonara
- miros de pai umed-in supuratii pulmonare
- consitenta - spumoasa, aerata, gelatinoasa viscoasa , lichida
HEMOPTIZIE sputa cu sange
CAPTAREA SPUTEI
- materiale necesare: scuipatoare, vas gradat, tavita renala, tampoane, foaie de
temperatura
23

- pregatirea psihica a bolnavului, va fi educat cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura

inchisa, sa colecteze sputa in scuipatoare , sa nu inghita sputa
- se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa
oboseasca, daca e nevoie asistenta va sprijini capul bolnavului
- captarea sputei in scuipatoare si se va arata medicului
- sputa se colecteaza pt a observa culoarea, mirosul,consistenta, aspectul
- la indicatia medicului se trimite la laborator
- se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, cantitatea de sputa colectata in vasul
gradat in 24 ore
4. MASURAREA SI NOTAREA VARSATURILOR
VOMA = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal
- frecventa ocazionala - in intoxicatii alimentare
- frecvente - in bolile de stomac
- incoercibile - in sarcina, la alcolici
- orarul matinale - sarcina, alcoolici
- postprandial - bolnavii psihici
- tardive-la 2-3 ore de la alimentatie-ulcer gastric
- continutul - alimentare
- mucoase apoase, la alcoolici
- biliare
- sangvinolente - hematemeza, zat de cafea in H.D.S
- culoare albicioasa ( hiper - aciditate gastrica)
- galben-verzuie in varsaturi biliare
- rosu cu singe nedigerat in ulcer gastro-duodenal
- simptome care insotesc varsatura: durere abdominala, deshidratare
MATERIALE NECESARE:
- 2 tavite renale
- 1 pahar cu apa
- musama ,aleza
- prosop
24

TEHNICA
- se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral
- se aseaza prosopul in jurul gatului si se protejeaza patul cu musama-aleza
- asistenta se spala pe maini , ofera tavita renala bolnavului si ii sustine fruntea in timpul
varsaturii
- la terminare se ofera bolnavului alta tavita si un pahar cu apa pt clatirea gurii
- varsaturile pot fi colectate intr-un vas acoperit pana la venirea medicului,iar la indicatia
acestuia vor fi duse la laborator insotite de datele bolnavului ( data, mune, varsta, salon)
- se face reorganizarea locului de munca si se va supraveghea bolnavul
- se noteaza in foaia de observatie, cand sunt mai multe se scrie data si nr.varsaturilor
- varsaturile: alimentare cu pix albastru
Bilioase cu pix vede
Cu continut sangvinolent cu pix rosu
5. TRANSPIRATIA - fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderile de
caldura prin glandele sudoripare
SUDOARE - solutie apoasa
DIAFOREZA - transpiratie abundenta determinata de temperatura mediului ambiant, efort
fizic si intelectual, starea fiziologica a organismului
- localizare - generalizata, in palme si plante ( picioare)
- miros puternic , variaza in functie de alimentatie, temperatura , igiena
6. MENSTRA = pierdere temporara sau periodica de sange prin organele genitale feminine,
apare la femeile sanatoase 28-30 zile
MENARHA - prima menstra, apare la 11-14 ani,
- evolutie fara dureri, doar o usoara jena
- durata-3-5 zile
- miros - dezagreabil
AMENOREE - absenta menstruatiei
25

DISMENOREE - menstruatii dureroase

METRORAGII - hemoragii neregulate intre 2 menstre succesive
MENORAGII - hemoragii prelungite
OLIGOMENOREE - intervale lungi intre menstre
HIPOMENOREE - cantitate redusa de menstra
HIPERMENOREE - cantitate crescuta de menstra
LEUCOREE FIZIOLOGICA - glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de
lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital faa de infecii
LEUCOREE PATOLOGICA - lichidul devine abundent si se exteriorizeaza sub forma
unei scurgeri iritante, culori si aspect diferit ( muco-purulenta in infectii, rosie apoasa in tumori)

TIPURI DE ALIMENTAIE
Asistenta medical are o mare responsabilitate n asigurarea hranei pacienilor.
Alimentaia poate fi: activ (atunci cnd pacientul se alimenteaz singur) sau pasiv
(atunci cnd pacientul nu se poate alimenta singur i are nevoie ca o alt persoan s-l
hrneasc). De obicei, cea care asigur alimentaia pasiv este asistenta medical.
Ca mod de asigurare a hranei, alimentaia se clasific n:
a. alimentaie natural, atunci cnd hrnirea se
face natural, respectnd toate segmentele tubului
digestiv;
b. alimentaie artificial, atunci cnd substanele
nutritive sunt introduse n organism prin dou
ci:
-

direct la nivelul unui segment inferior al

tubului digestiv, cu ajutorul sondelor;

parenteral (cu ajutorul perfuziilor).

26

ALIMENTAREA PASIVA
- se face cnd starea general a bolnavului nu i permite s se alimenteze singur.
- scop - hrnirea bolnavului imobilizat, paralizat, n stare grav .
PREGATIREA MATERIALELOR:
- tava , farfurii, pahar cu ap, sau can cu cioc, ervet de pnz, can cu sup, tacmuri.
- asistenta va purta un halat de protecie, prul aejat sub bonet, splarea minilor.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
Aezarea bolnavului n poziie seznd, cu ajutorul rezematoarelor de pat sau n decubit
dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia.
- protejarea lenjeriei cu un prosop n jurul gtului.
- adaptarea msuei la pat.
- aezarea alimentelor astfel nct bolnavul s vad ce i se introduce n gur.
SERVIREA MESEI:
- verificm temperatura alimentelor .
- asistenta se aseaz n dreapta pacientului i servete supa cu linguria sau cu cana cu
cioc, alimentele solide se taie buci mici i se vor administra pe rnd.
- dup alimentare, bolnavul se sterge la gur , se ndeparteaz resturile alimentare , se
schimb lenjeria dac s-a murdrit.
- pacientul se aeaz ntr-o poziie comod , se aeriseste salonul.
ALIMENTAREA ARTIFICIAL
- const n introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.
- scop: hrnirea pacientului incontient, cu tulburri de deglutiie, operai pe tubul
digestiv, cei cu negativism alimentar.
1. PRIN SONDA GASTRIC
Prin sond, alimentele se pot introduce ntr-o form prelucrat la nivelul stomacului (prin
sondaj gastric) sau la nivelul intestinului subire (prin sod intestinal).

27

Alimentaia prin sond cu alimente solide, semilichide sau lichide pe ruta enteral este
preferabil pentru c ofer varietate i selectivitate, ntreine funcionarea tubului digestiv i
reprezint o alternativ mai economic dect alimentaia parenteral.
MATERIALE NECESARE: material de protecie, alez, prosoape, sond EINHORN sau
FAUCHER, seringi de 5 sau 10 ml, tavi renal,pens chirurgical, lichid alimentar prescris de
medic, plnie.
- lichidul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la 500
ml.
- se introduce sonda ( cu mna dreapt se prinde extremitatea rotujit a sondei ca pe un
creion, se cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc se introduce captul sondei
pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s
inghit, sonda prin deglutiie ajunge n esofag i este mpins foarte atent spre stomac ( la
marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar), se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea
coninutului stomacal cu ajutorul seringii.
- la pacienii incontieni i cu tulburri de deglutiie sonda va fi introdus endonazal i se
menine 4-6 zile , raia zilnic se administreaz 4-6 doze foarte ncet.
2. PRIN GASTRO-STOM - deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele
printr-o sond n scopul alimentrii (in cazul n care calea esofagian este ntrerupt).
- se aplic n cazul arsurilor esofagiene, arsuri sau intoxicaii cu substane caustice.
- alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei plnii.
- cantitatea introdus odat nu va depasi 500 ml.
- tegumentele din jurul stomei se pot irita, de aceea regiunea trebuie pastrat uscat
.acoperit cu un unguent protector i antimicrobian i va fi pansat steril.
3. PRIN CLISM
- materiale necesare: irigator cu canul.
- alimentarea se face pictur cu pictur, se folosesc solutii Ringer sau glucoz 47%.
4. PE CALE PARENTERAL
Alimentaia parenteral este o alternativ pentru pacienii a cror stare nu permite
utilizarea cii digestive. n cazuri particulare, ea poate fi folosit i paralel cu alimentaia natural
pentru suplimentarea nutrienilor. Substanele folosite n alimentaia parenteral sunt variate i au

28

drept scop, pe de o parte asigurarea factorilor nutritivi necesari metabolismului celular, iar pe de
alt parte, meninerea echilibrului hidromineral i acido-bazic.
- const n introducerea pe cale intravenoas de soluii izotone sau hipertone (glucoz,
10-20-33-40%, fructoz 20%), soluie de dextran.
- planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii pe 24 ore i a raiei
de lichide.
ALIMENTATIA INADECVATA
SURPLUSUL n greutate are repercusiuni asupra funcionrii organelor i sistemului
organismului.
-

motivele pentru care individul inger mai multe alimente sunt: stresul, anxietatea,

tulburri psihice, dezechilibru endocrin.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
INDICELE PONDERAL greutatea corporal cu 15-20% mai mare dect greutatea ideal.
BULIMIE - senzaie de foame exagerat.
POLIFAGIE - nevoia exagerat de a mnca i absena sentimentului de saietate.
GREURI I VRSTURI.
RATIA ALIMENTARA
Oricrui organism i este necesar s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n
cantitate suficient pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i menine
energia indispensabil unei bune funcionri.
O alimentaie adecvat trebuie s conin toi factorii necesari meninerii vieii i
asigurrii tuturor funciilor organismului n condiii normale: glucide , lipide , proteine, vitamine,
ap, sruri minerale.
RAIA ALIMENTAR se msoar n calorii.
HIDRAII DE CARBON ( GLUCIDELE)

29

- reprezint sursa principal energetic a organismului (substana organic natural,

constituind zaharurile) care conine carbon hidrogen si oxigen.
- digerarea i asimilarea lor nu solicit organismul prea mult , de aceea este bine ca 50%
din necesitile calorice ale organismului s se asigure prin hidraii de carbon dac nu exist
contraindicaii n ceea ce privete aportul lor (diabet zaharat; obezitate).
- la copii aportul de glucide trebuie mrit n bolile febrile, afeciuni hepatice i renale.
- necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore.
PROTEINELE - reprezint materialele plastice ale organismului, ele nlocuind
substanele distruse prin uzur fiziologic sau patologic.
- reprezint n acelai timp o surs important de energie i constituie materia prim a
fermenilor i a hormonilor.
- aportul insuficient de lung durat al substanelor proteice determin scderea
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui organ, separate de
esutul vascular i conjunctiv) hepatic, apariia unei anemii, retenia apei n organism cu formare
de edeme .
- creterea cantitii de proteine este indicat n sarcin si alptare, arsuri, anemii,
postoperator.
- necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore.
- scderea cantitii este indicat n boli renale, afeciuni febrile.
LIPIDELE( grsimi) - au valoare caloric mare, alimentele pe acest baz au caliti
energetice mari ntr-un volum mic.
- pe lnga rolul lor energetic , sub form depozitar reprezint rezervele de energie ale
organismului i esutului de susinere pentru organele interne.
- raia de grsimi se va reduce n cazul tulburrilor n metabolismul lor, n insuficiena
glandelor care intervin n digestia i metabolizarea lor (insuficiena pancreatic, hepatic, diabet
zaharat, obezitate.
- raia de grsimi se mrete n stri de subnutriie , hipertioidism (datorit arderilor
exagerate).
- necesar 1-2 gr/kg corp/24 ore.

30

VITAMINE - sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului.

- nevoia de vitamine crete n

timpul activitii celulare exagerate (majoritatea

mbolnavirilor).
- necesitile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor, legumelor
salatelor i sucurilor de fructe.
- necesar - vitamina C 150mg
- vitamina B1 25 mg
- vitamina B6 6 mg
- vitamina K 20 mg
- vitamina PP 8 mg
APA I SRURILE MINERALE
- n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism.
- srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare.
- satisfacerea nevoilor de ap i sruri minerale trebuie s se fac n mod proporional,
altfel organismul rmne n deshidratare hidro-mineral.
- necesitile zilnice de ap din organism sunt acoperite prin lichide ingerate i arderea
hidrailor de carbon i a grsimilor.
- odat cu nevoile de ap se satisfac i nevoile de sruri minerale.
- necesar 2500-3000 ml ap 24 ore, 4 g Na 24 ore, 3-4 g K 24 ore, 2 g Ca 24 ore.,
0,15 g Mg 24 ore, 18 mg Fe 24 ore, 6 g Cl-24 ore.
FACTORI CARE INFLUIENTEAZA SATISFACEREA NEVOII
BIO:
- vrsta i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile n funcie de perioada de
cretere i dezvoltare, copil , adolescent, adult...
- activiti fizice i psihice - cu ct activitatea muscular este mai mare cu att crete
metabolismul i implicit aportul alimentar.
- orarul i repartizarea meselor.
- calitatea dentiiei i a mucoasei bucale.
PSIHO

31

- emoiile, grijile sau bucuriile influeneaz consumul de hran astfel c unii indivizi i
pierd apetitul, iar altii consum mai multe alimente.
- anxietate: harnirea este strns legat de satisfacerea unei nevoi de securitate (dragoste,
bunstare).
SOCIO:
- climatul iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive), iar vara
sunt preferate mesele uoare i o cantitate crescut de lichide.
- cultura-alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei culturi.
- srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii.
- religia: postul urmat de srbtori, interzicerea consumului de carne de porc, cafea
alcool, dar i servirea dup un anumit ritual.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ANOREXIE - lipsa poftei de mncare.
DISFAGIE - greutate n nghiire.
DEPRINDERI ALIMENTARE - greeli n

prepararea i alegerea alimentelor, orar

nesatisfcator al meselor (3 mese principale, 2 gustri, 8 ore repaus nocturn).

HIDRATARE consum de lichide n funcie de nevoi.
Regimuri alimentare
Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si cantitatea alimentelor
ce le compun. In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice cand scade
numrul de calorii din alimentatie (recomandate in obezitate) si hipercalorice cand este
necesara cresterea numrului de calorii in alimentatie (la subnutriti). Din punct de vedere
calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de imbolnavirii, fiind prescrise de medic.
Denumirea

Valoarea

regimului
1. Hidric

calorica
Hipocaloric

Ceaiuri neindulcite sau indulcite cu

-se aplica in

Hipoglucidic

zaharina, zeama de orez, supe limpezi

diaree acuta ,

Hipolipidic

de legume, supe diluate de carne,

gastrita, in

Alimente componente

32

Indicaii

Hipoprotidic

degresate, apa fiarta si racita.

primele zile dupa

operatii

2.

Hipocaloric

Ceaiuri indulcite, zeama de compot,

-se aplica in

Hidrozaharat

Hipoprotidic

sucuri de fructe indulcite, zeama de

hepatita acuta, in

Hipolipidic

orez cu zahar.

perioade febrile,

Normoglucidic

in infartul de
miocard,
colecistita
( inflamatia vezici
biliare),
insufiecienta
renala acuta

3. Semilichid

Hipocaloric

Supecreme de legume, supecreme

-se aplica in

Normoglucidic

de fainoase, terciuri si pireuri de

ciroza hepatica, in

Hipoprotidic

legume, fructe coapte, sufleuri de

perioada icterica a

Hiposodat

fainoase sau din branza de vaci.

hepatitei, varice
esofagiene

4. Lactat

Hipocaloric

10002000 ml lapte, eventual

-se aplica in

Hipoglucidic

imbogatit cu frisca sau smantana.

prima faza a

Normohipoprotidic

ulcerului gastro

Normohipolipidic

duodenal, in
primele zile dupa
hemoragia
digestiva

5. Lactofainos

Normohipercaloric

Lapte, branza de vaci, cas, oua moi,

vegetarian

Normoglucidic

sufleuri,pireuri de legume cu lapte si

unt, smantana, frisca, fainoase cu

6. Hepatic

Normohipocaloric

lapte.
Iaurt, branza de vaca, cas, urda, carne

indicat in bolile

Normoprotidic

slaba fiarta, albus in preparate, paine

hepato-biliare

33

Normoglucidic

alba prajita, fainoase, legume cu

Hipolipidic

celuloza fina, piureuri, sufleuri, fructe

coapte, gelatina, compot pasat, bezele,
biscuiti de albus, supecreme de
legume, supe de fainoase, unt 10 gzi,

7. Renal

Normohipercaloric

ulei 20gzi.
Branza de vaci, cas, urda, galbenus de

indicat in bolile

Hipoprotidic

ou, frisca,paine alba fara sare,fainoase

cardiovasculare si

Hiperglucidic

cu nuci si zahar, salata de cruditati cu

renale

Normohiperlipidic

ulei, piureuri, soteuri, mancaruri cu

Hiposodat

sos, budinci, fructe crude, coapte,

compot,prajituri cu mere, smantana,
supe de legume, supe de fainoase,

8. Cardiovascular

sosuri dietetice.
Iaurt, branza de vaci, branza nesarata,

indicat in bolile

Normoglucidic

supecrema de legume, terciuri de

cardiovasculare si

Hipoprotidic

fainoase cu lapte, piureuri de legume,

renale

Hiposodat

fainoase cu lapte, carne fiarta si tocata,

a)Normocaloric

aluat fiert, papanasi;

b)Normohipocaloric

Lapte in preparate, iaurt, branzeturi

Normoprotidic

nefermentate, carne slaba fiarta,

Normohipoglucidic

friptura la cuptor, paine alba fara sare,

Hipolipidic

legume, piureuri, sufleuri, fructe crude

Hiposodat

sau coapte, compot, aluat fiert, aluat

de tarta, biscuiti, dulceata, unt 10gzi,

9. Hipocaloric

10. Diabetic

a)zero calorii

ulei 30gzi.
1500 ml zi ceai neindulcit.

b)240 calorii

300 g branza de vaci.

c)400 calorii

Lapte, branza de vaci, carne alba,

d)600 calorii
Normoglucidic

legume, mere.
Lapte, paine, cartofi, peste, fainoase,

Normohiperproteic

legume (cantarite in raport cu toleranta zaharat

34

- indicat in diabet

Normolipidic

la glucide);180, 200, 250 g carne,

- alimentele

mezeluri, branzeturi, peste, oua, supe

permise vor fi

de carne, supe de legume, sosuri fara

cantarite in mod

faina, unt, frisca, ulei.

obligatoriu

Regimul este fcut pentru fiecare caz n parte, bazat pe datele fiziopatologice i
componentele individuale ale bolnavului.
Zilnic, asistenta verific dac meniul trimis la blocul alimentar corespunde cu regimul
prescris, asigurnd astfel fiecrui bolnav alimentaia corespunzatoare.
Pentru stabilirea unei alimentaii dietetice ct mai variate, trebuie cunoscute echivalentele
cantitative i calitative ale diferitelor principii alimentare. Pe acestea se bazeaz nlocuirea unora
cu altele n anumite situaii:
100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tiei, 450g fructe
uscate, 200g pine, 200g legume uscate, 500g cartofi, 650g fructe proaspete.
100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de viel sau pasre,
650g pete sau 400g brnz.
100g lipide se cuprind n aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untur de porc.

Foaie de alimentatie
pentru ziua
Tipul de regim

luna

anul

Felul regimului

Nr.

Observatii referitoare la hrana

portii
110
10

din ziua precedenta

Total
H

Hidric

HZ

Hidrozaharat

20

HZL

Hidrozaharat lactat

15

LF

Lactofainos

20

LFV

Lactofainos vegetarian

16

Cr.

Cruditati

Mixt

10

SA

Supraalimentatie

2
35

Sp

Special

Cm
MEDIC

Comun

4
10
Asistenta sefa

ntreinerea i pstrarea instrumentarului medical

Definiie : Totalitatea instrumentelor care se folosesc n scopul examinrii clinice i de
laborator
Scop : tratamentul i ngrijirea bolnavului
n practica medical exist un numr restrns de instrumente folosite n examinri i
tratamente curente. La acestea se adaug instrumentele specifice fiecrei secii.
Instrumentele medicale sunt confecionate din diferite metale, sticl, cauciuc sau
materiale plastice,
Asistentei medicale i revine sarcina de a ntreine n mod corespunztor aceste
instrumente. Pstrarea se face n dulapuri speciale, curate sau sterilizate ca s poat fi utilizate
imediat.
1. Instrumente i materiale pentru msurarea i notarea funcilor vitale i
vegetative
Termometrul

Tensiometru cu manometru

36

Stetoscopul biauricular
Se utilizeaz pentru ascultarea zgomotelor produse de trecerea aerului n cile pulmonare;
zgomotele produse de activitatea inimii i a arterelor mari.
-

Dup utilizare olivele se dezinfecteaz cu alcool

Este utilizat pentru msurarea tensiunii arteriale

Stetoscop monoauricular
- Utilizat la ascultarea btilor cordului fetal B.C.F. (intrauterin)
- Dup ntrebuinare se terge cu alcool sanitar

37

Taliometru

Pelvimetrul
- Pentru msurarea diametrului bazinului
- Se dezinfecteaz dup utilizare
- Se pstreaz n dulapul de instrumente

38

Tvia renal

2. Instrumente i materiale pentru efectuarea de splturi, sondaje i clisme

Sonda gastrica Faucher
- Se utilizeaz pentru evacuarea coninutului stomacului, pentru splturi gastrice; mai rar
n alimentaia artificial

Sonda duodenala Einhorn

- Pentru sondajul duodenal i pentru alimentaia artificial
- Capteaz bila din vezica biliar

39

Sonde uretrale
- Se prezint sub diferite mrimi
- Folosite pentru a fi introduse n caviti naturale ale organismului, pentru evacuarea unor
produse i pentru drenarea vezicii urinare
- Se folosesc sonde unifolosibile sau perfect sterilizate

40

Sonda vezicala Foley

- Pentru drenarea vezicii urinare

41

Sonda vezicala Nelaton

- Pentru sondaj vezical la femei i brbai

Sonda vezicala Pezzer

- Pentru sondaj a demeur (sond permanent)
42

Sonda vezicala Tiemann

- Pentru sondaj vezical la brbai
- Are vrful curbat

43

Sonda de intubatie

Flexula, branula, etc

Trusa de perfizie perfuzorul

44

Irigator i canul

Seringa Guyon

Urinar

45

Bazinet

3. Instrumente i materiale pentru igiena plgilor

Masuta de tratament

46

Casoleta si cutii

4. Instrumente i materiale pentru efectuarea punciei venoase i capilare

Garoul pentru staza venoas

47

Seringa unifolosibil
- 1ml, 2ml, 5 ml, 10 ml, 20ml
- Pentru administrarea insulinei, exista seringi de 1 ml, cu 40 gradatii (fiecare gradatie
corespunde la 1 u.i.) sau cu 20 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 2 u.i).

Ace

48

Vacutainere pentru recoltare

sunt din plastic, ceea ce asigura mentinerea sigura a vidului interior si recoltarea exacta a
cantitatii de sange necesar pentru determinare
dopurile sunt confectionate partial din cauciuc moale, ceea ce permite o buna penetrare a
acestora de catre dispozitivele de tip cap-piercer din dotarea aparatelor; in plus este
eliminat riscul ruperii acestor dispozitive
materialul din care sunt produse dopurile, elimina riscul producerii fenomenului de
"improscare" la deschiderea tubului (acest fenomen apare din cauza vidului remanent in
tub chiar si dupa ce s-a efectuat recoltarea)
pericolul de spargere este minim
se pot incinera

Cutia Petri
49

folosit la recoltarea sputei

5.
6. Alte materiale si instrumente folosite pe diferite secii
Ciocanul de reflexe
- Folosit la examimarea reflexelor osteotendinoase (n neurologie)

Spatula lingual
- Pentru examinarea i tratamentul cavitii bucale i a faringelui
- Dup folosire se cur cu ap i detergent
- Se sterilizeaz la autoclav sau la Poupinel
- Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

Oglinda frontala ORL

50

Se folosete n examinrile de otorinolaringologie, faringe, fose nazale, a conductului

auditiv extern

Specul nazal
- Se folosete n examinrile de otorinolaringologie
- Se utilizeaz sterilizat
- Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

Specul auricular Otoscopul

- Se folosete la examinarea conductului auditiv extern i a timpanului
- Se utilizeaz sterilizat
- Se pstreaz n cutia n acre a fost sterilizat

51

Departator de maxilare
- Se folosete la deprtarea maxilarelor pentru a menine cavitatea bucal deschis. n
vederea unor ngrijiri i intervenii n cavitatea bucal, faringe i laringe.
- Se utilizeaz sterilizat.
Valva vaginal speculul vaginal bivalv
- Folosite n explorri de obstetric i ginecologie - tratamente
- Se utilizeaz pereche i sterilizate (valva vaginal)
- Se pstreaz n cutia n care au fosr sterilizate

Masca de protectie unifolosibila

Mnui de cauciuc
- Unifolosibile, sterilizate cu raze gamma
- Folosite n special la recoltri de snge, produse biologice i patologice, n ngrijirea
plgilor i n dermatologie

52

Histerometrul
- Se utilizeaz n uter pentru a msura dimensiunile cavitii uterine

Pensa de prins limba

- n form de T sau n form de inim
- Folosite pentru a prinde limba n cazul unor tratamente, ngrijiri ale cavitii bucale i
uneori n timpul narcozei (anestezie general)
- Se utilizeaz sterilizat

Masca de oxigen

53

Pipa gudel
- Folosit la bolnavii incontieni n cavitatea bucal, pentru eliberarea cilor respiratorii
superioare i a mpiedica sufocarea bolnavului
- Folosit i la narcoz

Eprubeta cu tampon faringian sterin

- Pentru recoltarea secreiei faringiene (exudat faringian)

54

Recipient pentru recoltarea urinei

Coprorecoltor

Instrumente chirurgicale
Bisturiu cu lame diferite

55

Foarfeci chirurgicale

Sonda canelata

56

Pensa anatomica

Pensa chirurgicala

Pensa pean

Pensa kocher

57

Stilet butonat

Pensa de prins col uterin

Port ace

58

Ac reverdin

Ac deschamp

Ac de suturaatraumatic

Trocare

Departoare de tesuturi

Chiureta Volkmann

59

Canula de traheostomie

Glucometru

Cantar pediatrie

60

Defibrilator

Infuzomat

Injectomat

61

Aparat de monitorizare

Sterilizatoare
Poupinelul

Autoclavul

62

Materiale
Fese

Pansamente

63

Msurarea i notarea grafic a funciilor vitale, a nlimii i greutii corporale i

notarea lor n foaia de temperatur
Evaluarea funciilor vitale
Funciile vitale
Includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura
Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal
Cnd se msoar funciile vitale?
Cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane
Cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc
nainte i dup proceduri invazive de diagnostic
nainte i dup intervenii chirurgicale
nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator i
cardiovascular
nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire care pot influena funciile vitale
Rolul asistentei n msurarea funciilor vitale
S pregateasc material i instrumentar corespunzator i n stare de funcionare
S pregateasc pacientul din punct de vedere fizic
S pregateasc psihic pacientul
S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale
S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, in functie de sex i vrst
S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise
S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea pacientului
S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale
Foaia de temperatur
Foaia de temperatur caracteristici:
- este parte integrat a foii de observaie
- document medical
64

- document stiinific
- document medico-juridic
- este completat de ctre asistent i raspunde n faa superiorilor i a legii
- cuprinde datele personale ale bolnavului , se noteaz: nume, prenume, vrsta, data
internrii, diagnosticul de internare, numrul patului, numrul foii de observaie; la
externare data i diagnosticul de externare.
Msurarea temperaturii
Scop
evaluarea funciei de termoreglare i termogenez
Locuri de msurare
axil, plica inghinal, cavitatea bucal, rect, vagin
Materiale necesare
termometru maximal
casolet cu tampoane de vat i comprese sterile
recipient cu soluie dezinfectant
tav medical
lubrefiant
alcool medicinal
ceas
Interveniile asistentei
pregtirea materialelor lng pacient
pregtirea psihic a pacientului
splarea pe mini
se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se sterge cu o compres
steril, se scutur.
a. pentru msurarea n axil
se aseaz pacientul n decubit dorsal sau n poziie seznd
se ridic braul pacientului
65

 se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie braul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui
dac pacientul este slabit, agitat, precum i la copii, braul va fi mentinut n aceasta
poziie de ctre asistent
termometrul se menine timp de 10 minute
temperatura axilar reprezint temperatura extern a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de
grad mai joas decat cea central
b. pentru msurarea n cavitatea bucal
se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei
dentare
pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas
se menine termometrul timp de 5 minute
msurarea temperaturii n cavitatea bucal este contraindicat la: copii, pacieni agitai,
la cei cu afeciuni n cavitatea bucal;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde i nici nu va fuma cu cel putin 10 minute
nainte de determinarea temperaturii
c. pentru msurarea rectal
se lubrefiaz termometrul
se aeaz pacientul n decubit lateral, cu membrele inferioare n semiflexie, asigurndui intimitatea
se introduce bulbul termometrului n rect, prin micri de rotaie i inaintare
termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii
se menine termometrul 3 minute
copiii mici sunt aezai n decubit dorsal, cu picioarele ridicate, sau n decubit ventral
temperatura masurat rectal este mai mare dect cea msurat axilar cu 0,4-0,5 grade
msurarea temperaturii n rect este contraindicat la pacienii agitai i la cei cu
afeciuni rectale
d. pentru msurarea n vagin

66

 se urmrete aceleai etape ca la msurarea rectal introducndu-se termometrul n

vagin
este contraindicat n bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilar
dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate, se terge cu o
compres steril
se citete gradaia la care a ajuns mercurul termometrului
se spal termometrul, se scutur
se introduce n recipientul cu soluie dezinfectant
se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur:
notarea unui punct pe vertical, corespunzator datei i timpului zilei, socotind,

pentru fiecare linie orizontal a foii, 2 diviziuni de grad

se unete valoarea prezent cu cea anterioar pentru obinerea curbei termice

n alte documente medicale se noteaz cifric

interpretarea curbei termice

DE REINUT

n mod curent temperatura se masoar dimineata ntre orele 7-8 i dup-amiaz ntre orele
18-19
pentru msurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate i
termometre electronice
temperatura prezint oscilaii fiziologice:
n timpul zilei de 0,5 -1 grad C; temperatura scade dimineaa ntre orele 4-5 ; i crete
ntre orele 9-10 a.m. i seara 16-20
la tineri sear este mai ridicat
n sarcina, n prima jumatate a menstrei este crescut temperatura
n timpul desfurrii unor activiti; efort fizic, digestie etc
temperatura prezint oscilaii patologice: hipotermie , hipertermie

67

Msurarea pulsului
Scop
evaluarea funciei cardio-vasculare
Elemente de apreciat:
ritmicitatea
frecvena
celeritatea
amplitudinea
Locuri de msurare
oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos: artera
radial, femural, humeral, carotid, temporal, superficial, pedioas
Materiale necesare
ceas cu secundar
creion rosu sau pix cu min roie
Interveniile asistentei
pregtirea psihic a pacientului
asigurarea repausului fizic i psihic 10-15 minute
splarea pe mini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor
numrarea pulsaiilor timp de 1 minut
consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur innd cont ca
fiecare linie orizontal a foii reprezint patru pulsatii
unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei
consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor
pulsului
Ex.: 05.11.2010

PD =80/minut
PS = 90/minut
puls regulat
68

Msurarea tensiunii arteriale

Scop:
evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor)
Elemente de evaluat
tensiunea arteriala sistolic (maxim)
tensiunea arterial diastolic (minim)
Materiale necesare
aparat pentru msurarea tensiunii arteriale:
- cu mercur Riva-Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricuiar
- tampon de vat
- alcool
- creion rou sau pix cu min roie
Metode de determinare
palpatorie
auscultatorie
Interveniile asistentei
a. pentru metoda auscultatorie
pregtirea psihic a pacientului
asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute
splarea pe mini
se aplic maneta pneumatic pe bratul pacientului, sprijinit i n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a
manetei
se introduc olivele stetoscopuiui n urechi

69

 se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn la

dispariia zgomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din maneta prin deschiderea supapei, pn cnd se
percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii arteriale
maxime)
se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a fi
consemnat
se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului, n
momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial
minim
se noteaz pe foaia de temperatur valorile obtinute cu o linie orizontal de culoare
roie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
n alte documente medicale se nregistreaz cifric:
Ex.:

T.A. max.=150 mmHg

T.A. min.= 75 mmHg

se dezinfecteaz olivele stetoscopului cu alcool

b. pentru metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale
nu se folosete stetoscopul biauricular
etapele sunt identice metodei auscultatorii
are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect realitatea, palparea pulsului
periferic fiind posibila numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare
DE REINUT:
maneta pneumatic va fi bine fixat pe braul pacientului
manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
msurarea va fi precedat de linitirea pacientului
n caz de suspiciune, se repet msurarea fr a scoate maneta de pe bratul
pacientului
70

 la indicaia medicului, se pot face msuratori comparative la ambele brae

Observarea i msurarea respiraiei
Scop
Evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii, al apariiei
unor complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat
Tipul respiraiei
Amplitudinea micrilor respiratorii
Ritmul
Frecvena
Materiale necesare
ceas cu secundar
creion de culoare verde sau pix cu pasta verde
foaia de temperatur
Interveniile asistentei
aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat
se prefer perioada de somn a bolnavului
plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
numrarea inspiraiilor timp de un minut
consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur
unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
pentru fiecare linie orizontal a foii se socotesc 2 resp / min
n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile
respiraiei
aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a
micrilor respiratorii
Msurarea i notarea grafic a greutii corporale n foaia de temperatur
71

Scop: a) explorator - aprecierea strii de nutriie a bolnavului, stabilirea necesitilor calorice

ale organismului;
b) terapeutic stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei
bolilor;
Materiale necesare:
Cntar antropometric;
Foaie de temperatur;
Creion, pix sau stilou
1. Pregatirea materialelor necesare:
1.1

Se pregtete foaia de observaie, foaia de temperatur;

1.2

Se verific exactitatea balanei (cntar) i se pregtesc materialele necesare.

2. Pregtirea bolnavului
2.1. Cntrirea bolnavilor se face ntotdeauna dimineaa, pe nemncate, dup ce bolnavul
a avut scaun i a urinat, avnd aceeai hain de spital, i dac e posibil cu acelai
cntar.
3. Efectuarea tehnicii propriu-zise
Se verific exactitatea balanei cntarului, lsnd vrful indicator mobil s oscileze, pn ce se
oprete la vrful indicator fix al punctului zero ;
Dac este cazul se echilibreaz balana cu ajutorul sistemului de corecie;
Se imobilizeaz acul indicator nchiznd braul balantei;
Se aeaz greutile la greutatea aproximativ a bolnavului;
Se invit bolnavul s se aeze pe cntar;
Se deschide braul balanei i se echilibreaz greutile;
Se citesc pe scara cursorului valorile obinute ;
Dup cntrire se va scdea greutatea mbracmintei i a nclmintei;
Se noteaz in foaia de temperatur greutatea, n kilograme la aduli;
Se imobilizeaz din nou braul balanei cu acul indicator mobil.
Pentru cntarirea bolnavilor care nu pot fi ridicai din pat se folosesc cntare speciale,
care stabilesc greutatea bolnavului mpreun cu cea a patului, din care se scade:
taraua patului, a lenjeriei si a cazarmamentului, obinndu-se greutatea real a
bolnavului.
72

 Alte tipuri de cntare fac corp comun cu patul iar procesul de cntrire este facilitat
printr-un mecanism electric.
Aceste paturi cntare, se folosesc atunci cnd aportul i pierderile de lichide
constituie obiectul permanent i nentrerupt al observaiei bolnavului (hidratarea
bolnavului, dializa extrarenal).
Bolnavii aduli se cntresc la internare, apoi de dou ori pe sptmn, i n
ziua plecrii.
n afeciuni nsoite de edeme (insuficien cardiac, afeciuni renale edematoase, n
ciroza ascitogen sau alte afeciuni nsotite de hidropizie, bolnavul trebuie cntrit
zilnic, concomitent cu notarea lichidelor consumate i a diurezei pentru a ne orienta
asupra gradului de retenie lichidian.
Bolnavii supusi tratamentului cu ACTH sau cortizon vor fi cntrii zilnic.
Pierderile mari de lichide prin vrsturi i diaree determin o scdere a greutii
corporale indicnd gradul de deshidratare a bolnavului.
Cntrirea este obligatorie n timpul tratamentului cu medicamente diuretice i la
bolnavii diabetici.
n vederea determinrii metabolismului bazal, greutatea trebuie stabilit precis.
3.11 Pentru cntrirea sugarilor se utilizeaz cntare la care unul din talere este
nlocuit cu un coulet sau scaf n care se culc copilul;
3.12

Verificarea lor se face la fel ca i la cntarele antropometrice, gradul lor de

sensibilitate este pn la 10 grame;

3.13 Verificarea i corectarea balantei precede cntrirea propriu-zis;

3.14

Sugarul este cntrit fr haine;

3.15

Pe cantar se aeaz un scutec sau o flanel;

3.16

Se va echilibra cntarul cu flanela dup care se face cntrirea n mod obinuit;

3.17 Dac nu putem face echilibrarea cntarului cu scutecul pe el, greutatea acestuia se
va scdea obligatoriu, din greutatea masurat;
3.18 n timpul cntririi copilul trebuie sa stea linitit;
3.19 Dac msurarea greutii se face pentru stabilirea cantitilor de lapte supte, nu este
nevoie de scderea greutii lenjeriei (ne intereseaz greutatea copilului nainte i
dup supt).
73

3.20 Copiii mai mari, n stare grav, vor fi cntriti mpreuna cu asistenta, urmnd ca
imediat dup stabilirea greutii comune, asistenta s se cntreasca singur,
calculnd diferena de greutate.
3.21 Greutatea corporal trebuie notat pe foaia de temperatur:
-

la copilul mic: greutatea corporal este reprezentat grafic curba de dezvoltare

ponderala a copilului.

ngrijirea bolnavului dup tehnic

4.1 Bolnavul este condus pn la pat i instalat ntr-o poziie ct mai comod.
4.2 Se acoper bolnavul cu patura.

Reorganizarea locului de munca

5.1 Se aeaz cntarul la locul lui i se face ordine n salon.
5.2 Splarea pe mini.
5.3

Toate instrumentele se aeaz n cutiile n care se pstreaz dup dezinfecie i

sterilizare.
Msurarea i notarea grafic a inlimii n foaia de temperatur

Scop: pentru determinarea raportului cu greutatea corporal.

Raportul greutate/nlime = 4,2 la brbai i 3,9 la femei.
Materiale necesare:
Taliometru;
Foaie de temperatur;
Creion, stilou sau pix.
1. Pregtirea materialelor necesare
1.1

Se pregteste foaia de observaie, foaia de temperatur

1.2

Se pregtete taliometrul, banda metric, sau pediometrul.

2. Pregtirea bolnavului
2.1.

Se comunic bolnavului investigaia i simplitatea modului de execuie.

3. Efectuarea tehnicii propriu-zise

A. CU TALIOMETRUL
3.1.

Se invit bolnavul s se descale.

3.2.

Se aeaz bolnavul n picioare, ct mai drept sub cursorul taliometrului.

74

3.3.

Se coboar uor cursorul pn atinge capul bolnavului (vertex).

3.4.

Pe tija gradat se citete nlimea bolnavului.

3.5.

Se noteaz n foaia de temperatur i de observaie.

3.6.

Se invit bolnavul s coboare i este ajutat s se ncale.

3.7.

Bolnavul este condus pn la pat i este aezat n poziie comod i nvelit.

B. CU BANDA METRIC
3.1.

Bolnavul desclat este aezat n ortostatism cu spatele la perete.

3.2.

Se plaseaz un plan orizontal pe vertex, perpendicular pe perete i se

marcheaz locul de ntlnire.

3.3.

Se msoar cu banda metric, distana de la locul marcat pn la sol.

3.4.

Se noteaz in foaia de temperatur i de observaie.

C. PEDIOMETRE
3.1. Msurarea dezvoltrii staturale a copiilor mici se face n pediometre.
3.2. Acestea sunt jgheaburi gradate, prevazute cu cursoare, n care sunt culcai copiii,
mentinnd-u-i n poziie ntins, drept.
4. Reorganizarea locului de munc
4.1. Se aeaz taliometrul/ banda metric/pediometrul la locul lui i se face ordine n
salon.
4.2. Splarea pe mini cu apa i spun.
Masurarea si notarea grafica a scaunelor in foaia de temperatura
1. Frecventa : - 1-2 /zi = NORMAL
- 3-6/zi - diaree
-

20-30/zi sindrom dezinteric

Scaun la 2-4 zile constipatie

Ileus suprimarea competa a eliminarilor scaunelor si gazelor

2. Orarul: - NORMAL ritmic, la aceiasi ora a diminetii dupa sculare

3. Cantitatea : - NORMAL - 150-200 grame/zi
4. Consistenta NORMAL- pastoasa, omogena
5. Forma NORMAL cilindrica cu diametru de 3-5 cm ,lungime variabila
6. Culoarea: - NORMAL - bruna
7. Miros: - NORMAL fecaloid
75

8. Aspect NORMAL pastos-omogen

9. Notarea scaunelor in foaia de observatie:
-

NORMAL: |

MOALE: /

DIAREIC: -

MUCOS: X

CU PUROI: P

CU SANGE: S in creion rosu

GRUNJOS: Z

Daca nr este foarte mare, se noteaza nr urmat de semnul conventional. Ex: 22 scaune diareice
cu sange = 22-S
Masurarea si notarea grafica a varsaturilor in foaia de temperatura
Observarea calitatilor varsaturilor
1. Frecventa : - ocazionale
- frecvente
- incoergibile
2. Orarul: - matinale
- postprandiale
- tardive
3. Cantitatea : - se va masura cant. in 24 de ore pentru starea bilantului hidric
4. Continutul

- se va aprecia continutul alimentare

- mucoase, apoase
- fecaloide
- biliare
- purulente
- sanguinolente
- hematemeza

5. Culoarea: - galbena/verzuie
- rosie
- galbuiee murdara
76

- bruna(zat de cafea)
6. Miros: - fad
- acru
- fecaloid
- unt ranced
7. Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata : SE ANUNTA MEDICUL !
8. Simptomele care insotesc varsatura : - durere abdominala
- deshidratare
9. Notarea propriu-zisa in foaia de observatie:
-

fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs

varsaturile alimentare culoare albastra

varsaturile bilioase culoare verde

varsaturile sanguinolente culoare rosie

daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva

10. Prezentarea varsaturii : - se colecteaza intr-un recipient pana la venirea medicului

-

se pastreaza in vas acoperit

la indicatia medicului se trimite la laborator

Masurarea si notarea grafica a diurezei in foaia de temperatura.

Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
Scop:
a) Explorator obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar;
b) Terapeutic pt stabilirea diagnosticului;
-

in stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice.

Materiale necesare: - vase cilindrice gradate cu gat larg/borcane 2-4litri gradate;

-

foaie de temperatura;

creion sau pix cu pasta albastra.

OBSERVAREA DIUREZEI
1. Se va observa ritmul mictiunilor:
a) Normal = 5-6mictiuni / 24 h barbati;
4-5mictiuni / 24 h femei;
77

noaptea, de 3 ori mai mic, nr mictiunilor

b) Patologic = ritm crescut (polakiurie);
mai mult noaptea (nicturie).
2. Se vor observa tulburarile de mictiune:
a) polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
b) ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
c) disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;
d) enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu
tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
e) nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea
de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
MASURAREA DIUREZEI
1. Pregatirea materialelor
1.1. Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa distilata pentru a nu se
modifica compozitia urinei si se acopera.
1.2. Recipientele vor fi etichetate, purtand numele bolnavului, nr. salonului si al patului.
2. Pregatirea bolnavului
2.1. Se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina!
2.2. Se invita bolnavul imobilizat la pat ca, inainte de defecare sa urinize.
3. Tehnica propriu-zisa
3.1. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!
3.2. Se incepe colectarea dupa un orar fix, valabil pentru toti bolnavii sectiei.
3.3. Se invita bolnavul sa urineze si se arunca produsul acestei emisii, la ora 8 dimineata.
3.4. Se colecteaza in vasele gradate toate urinele emise pana a doua zi la ora 8, adaugandu-se
si urina acestei emisii.
3.5. Se citeste gradatia care ne indica urina emisa in 24 ore.
3.6. Spalarea pe maini cu apa si sapun.
NOTAREA DIUREZEI
1. Notarea cifrica se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei, in fiecare dimineata:

numele bolnavului;
78

salonul;

nr. patului;

data;

cantitatea de urina emisa in 24 ore.

2. Notarea grafica
2.1. Pentru fiecare linie orizontala a F.T. se socoteste 100ml de urina.
2.2. Se noteaza grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are hasurata numai
partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.

A. INTERPRETAREA REZULTATELOR
1. Cantitatea urinei
a) valori fiziologice normale femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.200-1.800 ml/24
ore;
b) valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore
-

oligurie = sub 1.000 ml/24 ore

anurie = absenta urinei in vezica

2. Calitatea urinei
a) culoarea normal = galben deschis - urina diluata;
= brun inchisa urina concentrata
- patologic = brun inchisa + spuma icter;
= rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie;
- fiziologic = albastru-verde tratament cu albastru de metilen;
= cafeniu rosu- brun-negru tratament cu chinina sau acid salicilic;
b) miros amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala;
- aromatic de fructe in diabet;
c) aspectul normal clar transparent;
-

patologic tulbure;

79

80

Anexa nr. 9
B. FOAIE DE TEMPERATUR ADULI
CNP

Numele.Prenumele....
AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..

Temp

Puls

T.A.

Resp.

Ziua
Zile de boal

35

30

160

41O

30

25

140

40O

25

20

120

39O

20

15

100

38O

15

10

80

37O

10

60

36O

D S

D S

D S

D S

D S D S D S D S

D S D S D S D S

D S D S D S D S

D S D S D S D S

D S D S D S D S

D S D S D S

Lichide ingerate
Diurez
Scaune
Diet
23.3 ; A4 ; t2

81

SONDAJUL GASTRIC
Definiie : introducerea unui tub de cauciuc sonda Einhorn prin faringe i esofag n
stomac
Scop :
-

explorator :
pentru recoltarea sucului gastric pentru analize
pentru studierea funciei evacuatorii a stomacului

terapeutic
alimentarea bolnavului
spltura gastric cu glucoz
Indicaii :

gastrite acute i cronice

ulcer gastric
Materiale necesare :

tav medical

sonda Einhorn steril sau unifolosibil

balon Erlenmeyer pentru colectare

stativ cu eprubete curate i uscate

dejunul de prob indicat de medic

seringi de 20 ml pentru aspiraia sucului gastric

pens hemostatic

muama unifolosibil

tvi renal curat, uscat sau unifolosibil

mnui de cauciuc sterile

paravan
Etape i timpi de execuie :

pregtirea materialelor necesare

pregtirea psihic i fizic a bolnavului

eznd pe scaun cu spatele ct mai drept
se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul
82

 se aeaz tvia renal sub brbie

-

efectuarea tubajului gastric

splare pe mini cu ap i spun
asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile
asistenta se va aeza n partea dreapt a bolnavului, cu mna dreapt apuc sonda ca
pe un creion
cere bolnavului s deschid gura larg i s respire adnc i introduce captul sondei
pn la peretele posterior al faringelui, invitnd bolnavul s nghit i s respire
prin deglutiie sonda ptrunde n esofag, asistenta mpinge cte puin sonda pn cnd
la arcada dentar ajunge semnul (diviziunea) de 40 50 cm i sonda a ajuns n stomac
se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul
seringii de 20 ml
se recolteaz mai multe probe - prin aspiraie cu seringa - i se aeaz n eprubete
diferite
dup terminarea recoltrii, se extrage sonda printr-o micare hotrt, dar cu
precauie, dup comprimarea ei cu o sond hemostatic
ngrijirea bolnavului dup tehnic :

se servete bolnavului un pahar cu ap pentru a-i clti gura

se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal

se aeaz bolnavul n poziie ct mai comod i se supravegheaz

Notarea tehnicii n foaia de observaie

: se noteaz tehnica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate

Reorganizarea locului de munc: aceleai ca i la spltura gastric
Accidente : aceleai ca i la spltura gastric

83

SONDAJUL DUODENAL
Definitie:sondajul sau tubajul duodenal reprezinta introducerea sondei Einhorn dincolo de
pilor( gura stomacului)
Scop:
-

EXPLORATOR: -extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila, suc

pancreatic pt examinarile de laborator in vederea aprecierii functiei biliare hepatice, a cailor

extrahepatice, cat si descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau
aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a secretilor extrase prin tubaj.DE
asemenea se pot evidentia si boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
- TERAPEUTIC:-drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au ca actiune
directa asupra ficatului, a cailor biliare sau tubului digestiv
- ALIMENTATIA ARTIFICIALA:- se introduc lichide hidratante si alimente lichide in
organismul bolnavilor cu imposibilitatea de inghitire sau inconstienti
- ASPIRATIE CONTINUA:-in cazul ocluzilor intestinale, precum si dupa interventii chirurgicale
pe tubul digestiv
Materiale necesare:
- musama, aleza, tavita renala,
- sunda Einhorn sterila, pensa hemostatica
- perina cilindrica dura, patura rulata
- solutie desulfat de magneziu 33%,sterila
- seringa 20 ml, recipiente precatite pt bila
- prosop curat, sort de cauciuc
Tehnica:
- PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A BOLNAVULUI:
- se anunta bolnavul si i se explica importanta si necesitataea tehnicii
- se anunta bolnavul sa nu manince
- se izoleaza patul cu un paravan
- se aseaza musamaua
- se aseaza bilnavul pe marginea patului in pozitie sezanda

84

- se aseaza bolnavului sortul de cauciuc si daca este cazul bolnavul isi va indeparta proteza
dentara si o va pune intr-n pahar curat
- INTRODUCEREA SONDEI:
- se umezeste sonda cu apa sterila, cu mana dreapta se tine capatul sondei si se introduce cu
blindete prin cavitatea bucala sau nazala pina in faringe
- se cere bolnavului sa respire adinc , cu gura deschisa, se invita bolnavul sa inghita de cateva ori
pina cand oliva trece de esofag
- se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blinde, observand atent marcajul sondei, cand
semnul 45 cm a ajuns la arcada dentara , sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac
- se aseaza bolnavul in decubit lateral drept cu trunchiul ridicat usor si capul mai jos , coapsele
flectate pe bazin
- sub regiunea hepatica a bolnavului se introduce perina cilindrica sau perina dura
- se impinge usor sonda favorizind progresia ei spre pilor unde ajunge cand la arcada dentara se
afla diviziunea 60 cm
- se continua introducerea sondei cu mare precautie si rabdare, concomitent cu actiunea de
inghitire a sondei de catre bolnav : 1-2 cm la 3-5 minute
- VERIFICAREA POZITIEI SONDEI:
- daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns
in duoden( se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii, se aspira dupa un minut si daca
sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml de aer)
- se introduc 10 ml de lapte prin sonda care nu mai poate poate fi extras daca sonda ajuns in
duoden, dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac
- se efectuieaza
- CAPTAREA BILEI:
- cand diviziunea 75 cm se afla la arcada dentara, olova sondei a ajuns in duoden( dupa o 1-1/2
ora de la patrunderea sondei in stomac)
- la capatul sondei apare bila A coledociana de culoare galben aurie
- se introduce prin sonda cu seringa 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33%,la temperatura
camerei pt a determina drenarea bilei veziculare,dupa care se inchide extremitatea libera a sondei
cu ajutorul sondei hemostatice

85

- dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza bila B veziculara , culoare castanie,vascoasa
( 30-40 ml)
- dupa colectarea bilei B se coleecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat
bila C hepatica
- cele trei bile A,B,C captate in recipiente separat, etichetate se trimit la laborator
- REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
- se indeparteaza tavita renala si I se ofera un pahar cu apa bolnavului pt a-si clati gura
- bolnavul va fi ajutat sa i-a pozitie comoda in pat
- se spala si se sterilizaya materialelel folosite
ACCIDENTE:
- incolocirea sondei in stomac
- imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional spasmul sfincaterului ODDI,
coagularea bilei vascoase
- greata, varsaturi la introducerea sondei
- oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste trei ore

86

SPLTURA GASTRIC
Definiie : evacuarea coninutului stomacal i curarea mucoasei de substane strine,
dup introducerea unei sonde gastrice Faucher
Scop : - terapeutic
Indicaii :
-

intoxicaii alimentare sau cu substane toxice

staz gastric nsoit de fermentaie

pregtirea preoperatorie n intervenii de urgen sau de stomac

pregtirea pentru gastroscopie

Contraindicaii :

mbolnviri cardio-pulmonare grave

n perioada dureroas a ulcerului gastric

n cancer gastric

n intoxicaii cu substane caustice

n hepatite cronice
Materiale necesare :

sonda gastric Faucher steril sau unifolosibil

plnie de sticl

o can de 5 litri cu ap la temperatura de 25 26 grade C

2 oruri de cauciuc sau de material plastic

scaun cu sptar

recipient pentru colectarea lichidului evacuat din stomac (gleat)

medicamente indicate de medic (ex. Crbune animal)

prosop
Etape i timpi de execuie :

pregtirea materialelor necesare

pregtirea psihic i fizic a bolnavului

eznd pe scaun cu spatele ct mai drept
se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul
se aeaz tvia renal sub brbie
se aplic orul de cauciuc
87

Efectuarea tehnicii :
-

se introduce n stomac sonda gastric Faucher (tehnica sondajului gastric)

la captul liber al sondei se adapteaz plnia de sticl i se aduce la nivelul toracelui

bolnavului

se introduce apa pregtit la 25 26 grade C, pn se umple plnia i se ridic deasupra

capului bolnavului pentru ca lichidul s ptrund prin sond n stomac. nainte ca plnia s se
goleasc complet, se va cobor cu 30 40 cm sub epigastru n poziie vertical pentru ca s se
adune lichidul din stomac n ea. Se golete coninutul plniei n gleata pregtit lng bolnav

se repet aceste manevre de 5 6 ori pn ce lichidul de spltur evacuat devine curat, fr

resturi alimentare sau substane strine

se penseaz sonda cu pensa hemostatic i se extrage din stomac.

ngrijirea bolnavului dup tehnic :

se servete bolnavului un pahar cu ap pentru a-i clti gura

se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal

se aeaz bolnavul n poziie ct mai comod i se supravegheaz

Notarea tehnicii n foaia de observaie

: se noteaz tehnica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate

Reorganizarea locului de munc
- eventual din licidul de spltur se face identificarea substanelor toxice
Accidente :
-

grea i senzaie de vom.

Se indic

- respiraii profunde,
- eventual anestezia faringelui

ptrunderea sondei n laringe

apare reflexul de tuse, bolnavul se nroete apoi se cianozeaz
se ndeprteaz urgent sonda

nfundarea sondei cu resturi alimentare

desfundarea se face prin insuflaii cu aer

se poate produce bronhopneumonie de aspiraie

pentru a preveni se penseaz sonda, apoi se extrage

88

EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL

Definiie : - introducerea unui instrument tubular (sond sau cateter) prin uretr n vezica
urinar realiznd o comunicare ntre vezic i mediul exterior.
Scop:
Explorator :
-

recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator

depistarea unor modificri patologice la nivelul uretrei i vezicii urinare

Terapeutic :

evacuarea coninutului vezicii

executarea unor procedee terapeutice pe sond

SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI

Etape i timpi de execuie

1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor necesare
-

Materiale de protecie: muama i alez, paravan

Materiale sterile: 2 sonde uretrale unifolosibile sterile, mnui sterile de cauciuc,1-2

urocultoare , comprese sterile, 2 pense hemostatice

Materiale nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, tvi renal, recipient pentru
colectare (bazinet), pung colectoare, recipient pentru deeuri

Medicamente : substane lubrifiante i dezinfectante

2.

Pregtirea psihic i fizic a pacientului

se anun i se explic necesitatea tehnicii

se izoleaz patul cu paravan

se protejeaz patul cu muama i alez

se ndeprteaz perna i ptura

se aeaz pacienta n poziie ginecologic

se acoper pacienta cu cerceaf lsnd liber regiunea genital

se aeaz bazinetul i se efectueaz toaleta organelor genitale

se ndeprtez bazinetul i se aeaz tvia renal ntre coapsele bolnavei

89

3. Tehnica sondajului vezical la femei

-

sondajul se execut n condiii de asepsie perfect

asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile

evideniaz meatul urinar

dezinfecteaz cu soluie dezinfectant orificiul uretral de sus n jos n direcia anusului (de 2
3 ori cu tampoane sterile)

scoate sonda cu o pens steril i o prinde ntre degetele mediu i inelar ale minii drepte

lubrifiaz sonda

sonda orientat cu vrful n sus se introduce n uretr 4 5 cm., iar extremitatea liber se
introduce n tvia renal

primele picturi se las s curg n tvia renal apoi n recipientele pregtite n funcie de
scop sau n punga colectoare

extragerea sondei se face dup pensarea orificiului extern al sondei

4. ngrijirea bolnavei dup sondaj

toaleta regiunii vulvare

se mbrac i se aeaz comod n pat

se va supraveghea n continuare
5. Notarea n foaia de observaie

cantitatea de urin recoltat

aspectul macroscopic al urinei

numele persoanei care a efectuat sondajul

eventualele accidente sau incidente

Accidente i incidente :
-

lezarea traumatic a mucoasei uretrale (hemoragii)

crearea unei ci false prin forarea sondei

astuparea sondei n timpul evacurii vezicii

accident infecios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente

nesterile.

90

SONDALUL VEZICAL LA BRBAT

Etape i timpi de execuie
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare :
-

Materiale de protecie: muama i alez, paravan

Materiale sterile: 2 sonde uretrale unifolosibile sterile, mnui sterile de cauciuc,1-2

urocultoare , comprese sterile, 2 pense hemostatice

Materiale nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, tvi renal, recipient pentru
colectare (bazinet), pung colectoare
Medicamente : substane lubrifiante i dezinfectante
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului :

se anun i se explic bolnavului necesitatea i inofensivitatea tehnicii

se izoleaz patul cu un paravan

se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu picioarele ntinse i uor deprtate

se acoper bolnavul lsnd accesibil regiunea genital

se face toaleta organelor genitale externe

sub bazin se aeaz muama i alez

ntre coapsele bolnavului se aeaz tvia renal

3. Tehnica sondajului vezical

asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile

alege sonda i o lubrifiaz

dezinfecteaz meatul urinar cu soluie dezinfectant

ntre degetele inelar i mic ale minii drepte, prinde extremitatea liber a sondei iar cu
ajutorul unei pense sterile, inut n aceeai mn, apuc sonda n imediata vecintate a
vrfului

introduce vrful sondei n meat i mpinge sonda uor cu pensa, n timp ce cu mna stng
ntinde i susine penisul

ptrunderea sondei n vezic se semnaleaz prin scurgerea urinei prin sond

se fixeaz sonda pn se evacueaz urina

se recolteaz urin n eprubete sau recipiente n funcie de examenele de laborator cerute

restul urinei se capteaz n tvia renal sau n pungi colectoare pentru urin

sonda se ndeprteaz cu ajutorul unei pense dup de extremitatea liber a fost comprimat.
91

4. ngrijirea bolnavului dup sondaj

-

se efectueaz toaleta regiunii genitale

se mbrac bolnavul

se supravegheaz
5. Notarea n foaia de observaie :

se noteaz cantitatea de urin recoltat

aspectul macroscopic al urinei

numele persoanei care a efectuat sondajul

eventualele incidente i accidente

Accidente i incidente :
-

lezarea traumatic a mucoasei uretrale (hemoragii)

crearea unei ci false prin forarea sondei

astuparea sondei n timpul evacurii vezicii

accident infecios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente

nesterile.

92

CLISMA
Definiie : este o form special a tubajului, prin care se introduc lichide n intestinul gros
(prin anus, n rect i colon)
Scop : evacuator
evacuarea coninutului intestinului gros
pregtirea pacientului pentru examinri (rectoscopie, irigoscopie)
intervenii chirurgicale asupra rectului
terapeutic
introducere de medicamente
alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare dup efect :
-

clisme evacuatoare care pot fi : simple, nalte, prin sifonaj, uleioase, purgative

clisme terapeutice medicamentoase cu efect local, anestezice

clisme alimentare hidratante

clisme baritate cu scop explorator

Materiale necesare :

de protecie :
paravan, muama, alez, nvelitoare

sterile
canul rectal
casolet cu comprese
par de cauciuc pentru copii

nesterile
stativ pentru irigator
irigatorul i tubul de cauciuc de 1,5 2 m lungime i 10 mm diametru
tvi renal, bazinet
ap cald la 35 37 grade C (500 1000 ml pentru aduli, 250 ml pentru adolesceni, 150
ml pentru copii, 50 60 ml pentru sugari)
sare (1 linguri la un litru de ap)
93

 ulei (4 linguri la un litru de ap) sau

glicerin (40 gr la 500 ml)
spun (1 linguri ras la 1 litru)
-

medicamente
soluii medicamentoase n calitatea i concentraia cerut de medic
substan lubrifiant (vaselin)

Pregtirea pacientului :
-

psihic
se anun i i se explic tehnica
se respect pudoarea

fizic
se izoleaz patul cu paravanul i se protejeaz cu muamaua i aleza
se aeaz pacientul n funcie de starea general n poziie :
- decubit dorsal cu membrele inferioare uor flectate
- decubit lateral stng cu membrul inferior stng ntins i dreptul flectat
- genupectoral
la bolnavul imobilizat la pat, se aeaz bazinetul sub regiunea sacral i se nvelete
pacientul cu nvelitoare

Tehnica de execuie :
-

clisma evacuatorie simpl :

asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz
se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase i se introduce n irigator, cu
robinetul nchis
se fixeaz irigatorul pe stativ
se fixeaz canula la tubul irigatorului
se deschide robinetul i se evacueaz aerul i prima coloan de ap
se lubrifiaz canula cu o compres de tifon steril
asistenta i mbrac mnui de cauciuc i ndeprteaz fesele pacientului cu mna stng
introduce canula prin anus n rect (cu mna dreapt) perpendicular pe suprafaa
subiacent, cu vrful ndreptat nainte n direcia vezicii urinare
94

 dup ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se ndreapt
vrful n axa ampulei rectale
se introduce canula 10 12 cm
se deschide robinetul i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la
aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
pacientul este rugat s respire adnc i s-i relaxeze musculatura abdominal, s rein
soluia 10 15 minute
se nchide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de scurgere
se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal
pacientul este rugat s rein soluia 10 15 minute
pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uura
ptrunderea apei la o adncime mai mare
se capteaz scaunul la pat sau toalet
-

clisma nalt :
se procedeaz la fel ca la clisma evacuatorie simpl
se introduce o canul flexibil la 30 40 cm n colon
se ridic irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
temperatura apei va fi mai sczut
EFECTUAREA PANSAMENTULUI
DEFINIIE: Pansamentul este actul chirurgical prin care o plag se aseptizeaz i se

protejeaz pentru a-i uura cicatrizarea.

SCOP: suprimarea durerii, efectuarea hemostazei, tratarea plgii n funcie de cauz i
intindere.
Efectuarea corect a unui pansament trebuie s respecte urmtoarele PRINCIPII:
- s se lucreze n condiii de asepsie perfect: instrumentele i materialele folosite s fie
sterile, iar minile celui ce-l execut i tegumentele din jurul plgii s fie dezinfectate
- s se asigure absoria secreiilor : o compres de tifon acoperit de vat hidofil
- s se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evoluie
95

- protejarea plgii fa de agenii termici, mecanici, climaterici i infeciosi ai mediului

nconjurtor
- asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi cicatrizarea
PLAGA = este rezultatul unui traumatism n urma cruia se produc distrugeri ale
esuturilor interesnd ntodeauna pielea.
Cnd traumatismul nu a produs distrugerea pielii este contuzie (traumatism nchis)
PLAGA CONTUZ este un traumatism seminchis, caracterizat prin distrugeri mari de
esuturi subtegumentare nsoite de o mic distrugere a tegumentelor.
PLAGA SE MANIFEST PRIN: durere, impoten funcional, hemoragie
NGRIJIREA PLGII;
- suprimarea durerii
- efectuarea hemostazei provizorii sau definitiv
- tratarea plgii n funcie de cauza i ntindere
Pentru a aprecia gravitatea plgii la un traumatism se vor observa i msura TA, pulsul,
temperatura, iar pentru a evalua intensitatea hemoragiei i gradul de septicitate a plgii se
determin hematocritul , hemograma.

Pansamentul se realizeaz n funcie de:

- agentul vulnerant: mecanic, termic, chimic
- regiunea anatomic interesat: craniu, fa, gat, coloana vertebral, torace, abdomen.
- profunzime: plgi superficiale, plgi adnci
- forma anatomo-patologica: plag simpl cu margini liniare, regulate; plag compus cu
margini neregulate, interesnd i organe importante, plag complicat datorit unei hemoragii
masive sau unei infecii supra adaugate
EFECTUAREA PANSAMENTULUI:
MATERIALE NECESARE:
1. TRUSA CU INSTRUMENTE STERILE:
- 1-2 pense anatomice
96

- 1-2 pense chirirgicale

- pense hemostatice PEAN i KOCHER
- foarfece chirurgicale drepte i curbe
- sond canelat
- stilet butonat
- bisturiu pentru incizii
- chiuret
- portace i ace pentru sutur
- pens de prins i de scos agrafe MICHEL
2. MATERIALE PENTRU DRENAJ:
- tuburi de dren
- lame de cauciuc
- mese de tifon
3. MATERIALE PENTRU SUTURA
- a chirurgical pe numere
- catgut de diferite mrimi ( 0-6 )
- fir de pr de cal ( n fiole sterile)
- fir de nylon
4. CASOLETA CU MATERIALE STERILE
- comprese sterile de diferite mrimi
- tampoane de vat
- mese
- tampoane MICULITZ
- comprese de vat
5. SOLUII DEGRESANTE
- benzin iodat
- eter
- bromocet
- alcool sanitar
6. SOLUII ANTISEPTICE
PT TEGUMENTELE DIN JURUL PLGII
97

- alcool sanitar
- alcool iodat
- tinctur de iod
- betadin
PENTRU PLAG
- ap oxigenat, soluie Rivanol 1%, sol de acid boric, sol de cloramin, sol de
permanganat de K 1/5000, soluie de nitrat de Ag 1%
7. MATERIALE I SOLUII DE LIPIT
- leucoplast, mastizol, fei
8. MATERIALE DIVERSE
- PULBERI: sulfamide, antibiotice Debrisan
- UNGUENTE: Jecolan, Jecozin, unguente cu antibiotice, unguente cu sulfamide,
unguente cu HHC
- ap steril
- spray-uri dezinfectante , anestezice
- mnui de cauciuc unifolosibile
- tavi renal
- muama , alez
- spun , prosop
- ace de siguran
ETAPE I TIMPI DE EXECUIE:
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare;
- se pregtesc pe tava medical sau pe masua de instrumente i se prepar lng bolnav
2. Pregtirea fizic i psihic a bolnavului
- se explic bolnavului necesitatea executrii pansamentului
- se aseaz bolnavul n poziie ct mai comod, eznd ( n plgi mici ) sau decubit
dorsal n funcie de regiunea n care este stabilit plaga
EFECTUAREA TEHNICII
1. Splarea pe mini cu apa i spun
- dezinfecie cu alcool
- mnui de cauciuc unifolosibile
98

- se lucreaz cu 2 pense sterile

2. Examinarea plgii i a tegumentelor din jur:
- dac plaga a fost pansat se desface faa i se ridic pansamentul vechi cu mare
blndete, pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutal , dac nu se desprinde , se nmoaie cu
ap oxigenat i apoi se ridic pansamentul
- se ndeparteaz din plag eventualele secreii prin tamponare cu comprese sterile, fiecare
compres utilizat se va arunca n tavia renal
3. Toaleta i dezinfecia tegumentului:
- cnd plaga se afla ntr-o zona proas se ncepe cu:
- tunderea regiunii proase
- splarea tegumentului din jurul plgii cu apa i spun
- degresarea cu alcool sau eter
- dezinfecia din jurul plgii cu tinctur de iod, apoi cu alcool, prin MICRI
CIRCULARE de la plag spre periferie
- curirea plgii prin turnare n jet, cu ap steril sau ser fiziologic, cloramin, ap
oxigenat ( au rol de a ndeparta impuritile i a dezinfecta plaga )
NU se toarna nici un fel de substana n plgile penetrante, n organe sau caviti
naturale.
4. Dezinfecia din nou a tegumentului din jurul plgii
- se face cu alcool, tinctura de iod, betadin
5. Acoperirea plgii
- se face cu comprese sterile care trebuie s depaeasc marginea plgii cu 2-3 cm
6. Fixarea pansamentului
- se face cu leucoplast sau prin nfasare
7. Splarea pe mini
8. ngrijirea bolnavului dup tehnic
- bolnavul se aeaz n poziie ct mai comod
- regiunea lezat se pune n repaus pentru a reduce durerea i a asigura vindecarea ct mai
rapid
- se acoper bolnavul cu o ptur
99

9. Reorganizarea locului de munca

- materialele utilizate se arunc n recipiente speciale
- instrumentele se spal cu ap i detergeni, se submerjeaz n soluii dezinfectante i se
pregtesc pentru sterilizare
- se aeriseste salonul
ATENIE:
- toaleta plgilor i a tegumentelor se face n condiii de asepsie perfect
- sunt interzise apsarea, stoarcerea, masajul plgii sau a regiunilor nvecinate
- nu se introduc n casolet instrumentele cu care se lucreaz n plag
- pentru pstrarea asepsiei se va ntrebuina o pens numai pentru servirea materialului
necesar

EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE

BANDAJAREA ( INFASAREA ) este metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei
fei de tifon, de lungimi i dimensiuni diferite , n funcie de mrimea i caracterul plgii n care
este situat.
FEILE pot fi de 5-25 cm lime i 1-20 m lungime.
Pentru ca bandajul s fixeze pansamentul i mpreun s protejeze plaga, bandajarea se va
executa respectnd urmatoarele:
- s imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
- s fie suficient de strns, dar i suficient de elestic pentru a nu produce leziuni de
compresie
- s fie executate cu micri de blnde i cu mult indemnare pentru a nu sporii suferina
bolnavului
- bandajarea membrelor se ncepe de la extremitate spre rdcin, n sensul circulaiei
venoase

100

- faa de tifon se ine n mna dreapt i cu ruloul spre cel ce execut, se deruleaz de la
stnga spre dreapta
- bandajarea ncepe cu 2-3 ture circulare ,,ture de fixare,, la o distanta de 10-15 cm de
plag, pentru fixare sigur dup primul tur colul liber al feii se rsfrnge (ndoaie)
- terminarea bandajrii se face cu 2-3 ture suprapuse, captul feii fixndu-se cu ace de
siguran sau prin legare .
ETAPE DE EXECUIE
1. Realizarea turelor de fixare
- se desfoar faa 20 cm i se aplic oblic sub pansament
- se intersecteaz cu o tur circular
- se rsfrnge colul feii i se suprapune nc o tur circular
2. Acoperirea (fixarea) pansamentului
- se trec ture de faa direct peste pansament
3. Conducerea feii
a) FAA CIRCULAR
- se suprapune turele de fa exact una peste alta,
- are dezavantajul a se rsucete modificnd poziia pansamentului fa de ran
- este indicat n regiunile cilindrice: gt, torace, articulaia pumnului
b) FAA N SPIRAL
- se conduce faa, erpuind, acoperind turele o treime, rsfingnd faa pe alocuri
- este indicat pentru nfarea gambei i antebraului
c) FAA N FORMA CIFREI ,,8,,
- se necepe cu ture circulare sub articulaii, se trece oblic peste articulaii i se conduc
deasupra articulaiei alte ture circulare
- se revine obilic sub articulaie intersectnd prima diagonal
- se continu de cteva ori i se termin nfaarea deasupra articulaiei cu ture circulare
- este indicat pentru nfurarea regiunilor articulare: articulaia cotului, piciorului,
pumnului
d) FAA N ,,SPIC DE GRAU,, SAU ,,SPIC,,
- se efectueaz ture circulare deasupra articulaiei
- faa se conduce n forma cifrei,, 8,, ,fiecare tur acoperind pe cel dinainte cu 1/3 sau 2/3
101

- se termin nfarea cu ture circulare la punctul de sprijin

- este indicat n regiuni articulare sau regiunea inghino-abdominal, scapulo-humeral
e) FAA N EVANTAI
- se efectueaz o tur oblic deasupra articulaiei i turele urmtoare conduc din ce n ce
mai puin oblic, ajungnd circulare doar la mijlocul articulaiei
- este indicat n regiunea cotului, genunchiului etc.
4. Terminrea bandajrii
- se efectueaz 2 ture circulare la 10-15 cm pansament
- se taie faa cu foarfecele i se aplic o band de romplast sau captul feii se despic cu
foarfecele 10 cm , se ncrucieaza capetele i se nnoad.

BANDAJAREA PE REGIUNI
1. BANDAJAREA CAPULUI ( CAPELINA)
MATERIALE NECESARE
-

fei, leucoplast, foarfec

TEHNICA:
- se conduce faa circular deasupra sprncenelor, fixnd cu mna stng colul feei, iar cu
dreapta se ruleaz faa n jurul capului lsnd libere paviloanele auroculare
- se conduce faa din spate n fa acoperind bolta cranian cu ture obice fixate cu ture
circulare pn la nfarea complet a capului ( turele trebuie s acopere pe cele precedente n aa
fel nct ele s fie apropiate, s nu se desfac una de alta i s nu prezinte ncreituri)
- se nchide cu ture circulare i se fixeaz la captul feei cu romplast sau ace de
siguran n partea opus regiunii pansate
- se aeaz bolnavul n pat ct mai comod
- reorganizarea locului de munc
- aerisirea salonului
2. NFURAREA OCHILOR
- se poate executa monoocular sau binoocular
102

MATERIALE NECESARE
- fa lat de 5 cm,
- romplast sau ace de siguran
a) NFAREA MONOOCULAR
- se conduce faa oblic peste ochiul pansat pe sub urechea de aceeai parte i se readuce
faa la frunte, deasupra urechii opuse
- se efectueaza din nou o tur circular pe frunte, apoi oblic, repetnd succesiunea de ture
oblice i orizontale
- se fixeaz captul liber al feei cu romplast sau ac de siguran

b) NFAREA BINOCULAR
-pentru aceast tehnic n locul turelor orizontale se duce faa oblic peste cellalt ochi,
turele ncrucindu-se deasupra rdcinii nasului, unde se formeaz o spic , se va evita
acoperirea urechilor
3. NFURAREA NASULUI ( PRATIA )
MATERIALE NECESARE:
-

fa lat de 5-6 cm i lung de 40-50 cm, foarfece

TEHNICA:
- se despic n lung faa la ambele capete, lsnd la mijloc o poriune de aproximativ 5 cm
nedespicat, ce se va servi la acoperirea nasului
- se fixeaz pe nas partea din mijloc nedespicat
- se trec capetele superioare ale feii sub pavilionul urechii i se innoad n regiunea
occipital
- se trec ramurile inferioare ale feii deasupra urechilor, ncrucind pe cele superioare i
se fixeaz n partea posterioar a capului, realiznd astfel o pratie
4. NFAREA BRBIEI I A BUZELOR( CPSTRU)
MATERIALE NECESARE:
- fa lung de 0,50-1 m i lat de 5-6 cm, foarfece

103

- se despic n lung faa , la ambele capete , lsnd la mijloc o poriune de 5 cm

nedespicat
- se fixeaz partea nedespicat pe brbie sau pe buze
- se ncrucieaz ramurile superioare n regiunea occipital i se leag n regiunea frunii
- se leag ramurile inferioare deasupra cretetului capului, lsnd libere urechile.
Injecia intravenoas :
Definiie : introducerea unor soluii zotonice sau hipotonice n circulaia venoas
Injecia intravenoas se efectueaz n dou etape :
-

puncia venoas;

introducerea medicamentului intravenos.

Locul de elecie:
-

venele antebraului

venele de pe faa dorsal a minii

venele maleolare externe

venele de la plica cotului

la copii :

venele epicraniene

venele maleolare

venele de la plica cotului

Materiale necesare:
-

mnui de cauciuc sterile;

seringi i ace de unic folosin.

alcool sanitar, betadin

tampoane de vat

garou

comprese sterile

leucoplast

pern tare
104

muama unifolosibil

suluia medicamentoas pentru administrare

tvi renal

materiale pentru splarea minilor

recipient pentru deeuri ace i seringi folosite

Pregtirea materialelor i a bolnavului

-

pregtirea psihic- se informeaz bolnavul asupra scopului injeciei

se verific soluia medicamentoas privind termenul de valabilitate i aspectul

se aspir soluia medimentoas folosind un ac de aspiraie

se adapteaz acul de injecie i se elimin aerul din sering

pentru puncia la venele braului i antebraului bolnavul se aeaz n decubit dorsal cu

braul n extensie

sub bra se aeaz o pern tare i muama unifolosibil

se aplic garoul la o doistan de aprox. 8 cm. deasupra locului punciei pentru a

obine staz venoas

bolnavul va strnge pumnul braului prevzut pentru puncie

Tehnica
-

asistenta i spal minile,

mbrac mnui unifolosibile sterile

se dezinfecteaz locul de elecie cu Betadin, apoi cu alcool sanitar

se execut puncia venoas, nepndu-se venele distale pentru a proteja venele de

calibru mare

se aspir pentru a se vedea dac acul este n ven

se desface garoul

se injecteaz lent, innd seringa cu mna stng, iar cu policele minii drepre se
apas pe piston

se verific periodic dac acul este n ven

cnd injectarea s-a terminat, se retrage acul brusc, iar la locul injeciei se aplic o
compres steril fixat cu leucoplast

se supravegheaz bolnavul cteva minute

105

se reorganizeaz locul de munc

acul i seringa folosite se depoziteaz ntr-un container special

Injecia intravenoas se administreaz lent, cca 10 min..

Accidente, incidente: introducerea substanei paravenos, poate produce tumefiere, durere;

-

flebalgie, atunci cnd se administreaz injecia prea repede sau substana este iritant;

hematom, cnd s-a strpuns vasul sanguin

valuri de cldur;

senzaie de uscare a faringelui;

ameeli, lipotimie, colaps.

Important:
-

nu se introduce aer n lumenul vaselor, provoac embolie gazoas i moarte;

nu se efectueaz injecia n poziia eznd

se supravegheaz locul injeciei i starea general a bolnavului.

Utilizarea cateterului venos periferic (CVP)

Sunt utilizate pentru administrarea tratamentelor bolnavilor, acetia putnd fi scutii de

mai multe nepturi efectuate la diferite intervale de timp, iar asistenta este scutit de cutarea i
gsirea rapid a unei vene bune de puncionat.
n practica medical CVP se poate folosi n mai multe scopuri :
-

injecii intravenoase repetate

perfuzii intravenoase prin intermediul crora se introduc medicamente ce necesit

administrare lent

perfuzii de echilibrare hidroelectrolitic

perfuzii de reeechilibrare a unor deficiene hematologice

n tratarea ocului cnd abordarea venoas este dificil n condiii de hipotensiune

Montarea unui CVP se face prin puncie venoas, nepndu-se venele distale pentru a
proteja venele de calibru mare.
106

Ordinea este urmtoarea :

-

venele antebraului

venele de pe faa dorsal a minii

venele de la plica cotului

Dezinfecia se face cu Betadin, apoi cu alcool sanitar

Dup introducerea CVP n ven, se extrage acul metalic, naintnd concomitent n ven cu cel
de plastic ; se desface garoul i se nchide amboul acului de plastic rmas n ven cu dop de
plastic i se fixeaz cu leucoplast.
Durata medie de meninere a unui CVP este de 72 de ore.
Msuri de ngrijire a CVP :
-

se iau pentru a menine asepsia ct mai corect pe durata de funcionare

dezinfecia corect a tegumentului la montarea lor i pe timpul meninerii

splarea tegumentului cu ap i spun

dezinfecie cu Betadin i apoi cu alcool

schimbarea zilnic a leucoplastului de fixare, urmat de tergerea tegumentului cu

Betadin, alcool i aplicarea unui nou leucoplast

splarea CVP cu ser fiziologic imediat dup montare se poate folosi Heparin, se
introduc 2 3 ml soluie din urmtorul amestec : 0,5 ml Heparin diluat n 4,5 ml ser
fiziologic, prin valva de injecie a CVP

verificarea cpcelului de plastic

dac conine coaguli sau urme de snge se va schimba extremitatea distal a CVP

injectarea substanelor pe CVP se va face folosind valva pentru injecii

se noteaz data la care a fost montat cateterul.

Complicaiile meninerii ndelungate a CVP :

-

meninerea CVP peste 72 de ore poate determina apariia unor complicaii :

flebitele venelor pe care a fost montat CVP

trombozele ca o consecin a flebitelor

infecii de cateter, deoarece acesta constituie o poart deschis direct n patul vascular

endocardit bacterian

Este necesar o urmrire deosebit atunci cnd CVP este montat urmtoarelor categorii
de bolnavi :
107

valvulopatii

proteze valvulare

SIDA

sarcin

deficiene imunitare
Perfuzia Intravenoas

Definiie :
-

Introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei medicamentoase n

circulaia venoas

Scop :
-

hidratarea i mineralizarea organismului

administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit

depurativ

alimentaie pe cale parenteral

Loc de elecie :
-

venele de la plica cotului

venele antebraului

venele de pe faa dorsal a minii

venele maleolare externe

la sugari : venele epicraniene

Materiale necesare :
-

dezinfectante (tinctur de iod, alcool sanitar)

materiale pentru puncia venoas

perfuzor unifolosibil

seringi i ace de unic folosin

stativ

2 tvie renale

soluii de perfuzat

comprese sterile

leucoplast

recipient pentru deeuri

108

Tehnica :
-

s se lucreze n condiii de asepsie perfect

asistenta se spal pe mini i mbrac mnui sterile

pregtete soluia de perfuzat

monteaz perfuzorul i elimin aerul de pe tubulatura perfuzorului

alege vena, dezinfecteaz locul cu tinctur de iod, apoi cu alcool

introduce acul sau branula

racordeaz tubulatura perfuzorului la acul sau branula din ven

fixeaz rata de flux la aproximativ 60 picturi pe minut (la copii 10 15 maximum 25

picturi / minut)

supravegheaz bolnavul pe toat perioada perfuziei

dup terminarea perfuziei, retrage acul din ven i tamponeaz locul cu un tampon cu
alcool i se aplic compres steril

ntocmete protocolul perfuzabil :

numele i prenumele bolnavului
denumirea soluiei perfuzabile
cantitatea flaconului
rata de flux
soluii medicamentoase introduse
semntura celui care a montat perfuzia
ora i data
durata perfuziei = cantitatea perfuziei n ml. x 20 / nr. picturi pe min. x 60

Accidente :
-

hiperhidratare

embolie gazoase

administrare paravenoas

coagularea sngelui pe ac sau branul

Investigaii de nursing
109

Recoltarea sangelui
Sngele se recolteaz pentru examene:
-

hematologice

biochimice

bacteriologice

parazitologice

serologice

Recoltarea se face prin:

-

nepare:

la adult : pulpa degetului, lobul urechii

la copil: faa plantar a halucelui, clci

puncie venoas

puncie arterial

1. RECOLTAREA SNGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

-

hemoleucogram, hemoglobin, timp de sngerare, timp de coagulare, examen

parazitoloic

grup sanguine

Pregtire:

materiale
-

de protecie

mnui de cauciuc

ace, tampoane de vat, seruri test

tav medical curat, camer umed, lame uscate, curate, degresate,

sterile

nesterile

lefuite, pipete Potain

-

soluii dezinfectante alcool 90

110

pacient
-

pregtire psihic

se anun s nu mnnce

i se explic necesitatea efecturii tehnicii

pregtirea fizic

se aeaz n poziie eznd cu mna sprijinit

Execuie:
-

se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90

se evit congestionarea printr-o frecare puternic i prelungit

se ateapt evaporarea alcoolului

cu o micare brusc se neap pielea pulpei degetului n partea lateral a extremitii,

perpendicular pe straturile cutanate

se terge cu un tampon uscat prima pictur, se las s se formeze o alt pictur din
care se recolteaz cu pipeta sau lama

se terge cu un tampon cu alcool

Pregtirea produsului pentru laborator:

-

la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru

se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin

capilaritate)

lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat
pictura fr s o fragmenteze

se agit lama pentru uscare

se eticheteaz i se trimite la laborator

2. RECOLTAREA SNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE

Sedimentarea:
-

aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei din snge necoagulabil
lsat n repaus (fenomen fizic).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):

111

rapiditatea cu care se produce depunerea lor

a) Pregtire pentru VSH:

materiale:
-

sterile:

sering de 2 ml uscat

soluie de citrat de Na 3,8%

ace pentru puncia venoas

stativ i pipete Westergreen

pernu, muama, eprubete, tvi renal, garou, vat

nesterile

soluii dezinfectante

alcool 70%

pacient:
-

pregtire psihic

i se explic, cu 24 de ore nainte, necesitatea efecturii examinrii

pregtire fizic:

se anun s nu mnnce

s pstreze repaus fizic

Execuie:
-

asistenta se spal pe mini cu ap i spun

mbrac mnui de cauciuc sterile

aspir n sering 0,4 ml citrat de Na 3,8%

puncionez vena fr garou i aspir snge pn la 2ml (1,6 ml)

retrage acul i aplic tampon cu aclcool

scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent

aeaz eprubeta n stativ

ngrijete pacientul (vezi puncia venoas)

Pregtirea produsului pentru laborator:

112

se completeaz buletinul

se eticheteaz produsul

se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz n stativ pe dopul de

cauciuc, n poziie strict vertical (cnd examenul se face la patul bolnavului)

b) Hematocrit:
Recoltarea sngelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin puncie
venoas. Se recolteaz 2 ml de snge pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) 0,5 ml
soluie, uscat prin evaporare.
c) Rezistena globular:
-

se recolteaz sngele pentru obinerea globulelor roii

se evit hemoliza i coagularea sngelui

sngele recoltat (5-6) se trece imediat ntr-un balon Erlenmeyer de 100 ml n care s-au
pus 5-10 perle de sticl

se agit uor balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare

sngele se defibrileaz i nu se mai coaguleaz

se trimite imediat la laborator.

DE TIUT:
-

un frotiu bun este fr goluri cu un strat regulat

frotiul de snge se face numai cu snge proaspt

recoltarea VHS-ului se face numai cu seringa i acul uscate (apa produce liza hematiilor)
i numai cu sering de 2 ml

pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas

se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 2-3 picturi ct mai apropiate ntre ele

cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul
de aproximativ 1 cm

se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei

defibrilri complete

uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

113

numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion

dermatograf

pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea

se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).

3. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE

Examenele serologice cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului.
Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infecioase (tifos exantematic, fibr tifoid, sifilis)
Recoltarea sngelui se face prin puncie venoas, direct n eprubet (fr sering), ntr-o cantitate
de 5-10 ml.
Dup coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei i dup 30 minute, se
decanteaz serul ntr-o eprubet direct sau prin aspirare cu o pipet Pasteur steril.
Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz.
-

R. Weill Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic

R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike i R. de microfloculare pe

lam VDRL n diagnosticul sifilisului

R. de fixare a complementului R. Bordet Wasserman, pentru diagnosticul sifilisului

Dozarea antistreptolizinelor ASLO diagnosticarea RAA scarlatin

R. Waler Rose diagnosticarea P.R. (polaritatea reumatoid)

R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare diagnosticarea unor viroze

R. Widal i aglutinarea VI n diagnosticul febrei tifoide i paratifoide

4. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC HEMOCULTURA

Definiie: Hemocultura nseamn introducerea sngelui pe un mediu de cultur pentru examen
bacteriologic.
Scop:
-

descoperirea bacteriilor atunci cnd se suspecteaz:

o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are o febr

ridicat cu oscilaii mari, frison, stare general alterat)

o bacteriemie: febr tifoid, bruceloz, endocardit malign subacut

114

Pregtire:

materiale:
-

de protecie:

masc de tifon, mnui sterile

sering a 20 cm

ace pentru puncie venoas

casolet cu pense

tampoane i comprese

cmp ap i comprese

sterile:

medii de cultur:

dou recipiente cu

bulion citrat

geloz semilichid

nesterile:

lamp de spirt

chibrituri

soluii dezinfectante

alcool iodat

tinctur de iod

eter

pacient:
-

pregtire psihic:

se anun i se explic necesitatea tehnicii

pregtire fizic

se spal regiunea plicii cotului

se degreseaz cu eter

se aseptizeaz cu alcool
115

Execuie:
Asistenta I

Asistenta II
- spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea

- mbrac mnui sterile

- aeaz cmpul steril
- aseptizeaz regiunea cu iod
- aplic garoul la 10-12 cm de locul punciei
- aprinde lampa de spirt
- mbrac mnui sterile
- servete seringa n condiii aseptice
- ia seringa i efectueaz puncia venoas
- aspir 20 ml snge
- desface garoul
- retrage seringa

nsmneaz:

2 ml n eprubet cu geloz;

- aseptizeaz locul punciei

- flambeaz dopul i gura balonului
- flambeaz din nou gura balonului i nchide
eprubeta

10 ml n bulionul citrat
- omogenizeaz prin micri de nclinare i
redresare
Pregtirea produsului pentru laborator:
-

se eticheteaz cu data, ora, temperatura (se pot recolta mai multe probe n 24 h)

se trimit imediat la laborator i se pun la termostat la 37C

se noteaz n foaia de observaie data i numele persoanei care a recoltat

DE TIUT:
-

pentru nsmnarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloz semilichid se nclzete la

bain-marie timp de 30 min.

-

n timpul nsmnrii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultur se pstreaz nclinat

flambarea se face fr a nclzi mediul de cultur

materialele necesare se sterilizeaz la Poupinel

nsmnarea se face imediat pentru a evita coagularea sngelui

hemocultura se efectueaz la debutul bolii i nainte de administrarea antibioticelor

Hemocultura poate fi completat cu coprocultur, urocultur etc.

116

RECOLTAREA URINEI
A. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
Recoltarea urinei se face fie in urinar pentru pacientii imobilizati in pat, fie in plosca
(bazinet).
In scopul examenului de urina, pacientul trebuie instruit sa:
-

utilizeze numai bazinetul gol si curat;

sa urineze fara defecatie;

sa verse imediat urina in borcanul colector de urina;

sa nu urineze in timpul toaletei efectuata pe bazinet;

Din urina recoltata se efectueaza:

-

examen fizic - se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea si

ph-ul;

examen biochimic se determina albumina, glucoza, puroiul, urobilinogenul,

pigmentii biliari, amilaza, ionograma, etc.

examenul sedimentului urinar

Se recolteaza urina emisa in 24 de ore;

Se trimit la laborator 500ml de urina omogenizata si etichetata cu urmatoarele date:
-

nume prenume bolnav;

volumul de urina din 24 de ore;

varsta;

greutate;

sex;

natura regimului;

volumul de lichide ingerate;

117

medicamente luate sau particularitati ale tratamentului;

analiza ceruta;

sectia unde se trimite rezultatul.

B. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE - UROCULTURA

Urocultura urmareste depistarea bacteriilor in urina.
Recoltarea urinei se realizeaza in conditii de asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata.
Scop: - explorator pentru depistarea bacilului Koch tific, colibacil, etc.
Recoltarea urinei pentru urocultura se poate face:
- direct - din mijlocul jetului urinar 10-20 ml urina intr-o eprubeta sterila cu dop de
vata;
- sondaj vezical se arunca primele picaturi de urina
- se introduc 10-20 ml de urina prin sonda in eprubeta.
Gura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu dopul de vata.
Insamantarea urinei se face imediat dupa recoltare.
ATENTIE!

recoltarea se face dimineata la sculare;

bolnavul nu va urina cu 6 ore inainte de recoltare;

bolnavul nu va consuma lichide cu 12 ore inainte de recoltare;

nu se administreaza antibiotice cu 10 zile inainte de recoltare.

Recoltarea materiilor fecale

Scaun: resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin
actul defecaiei.
Scopul: explorator - depistarea unor germeni patogeni responsabili de mbolnvirea
tubului digestiv
-

depistarea unor purttori sntoi de germeni

depistarea unor tulburri n digestia alimentelor

Generaliti:
- recoltarea materiilor fecale se realizeaz n vederea examinrii lor macroscopice, biochimice,
bacteriologice i parazitologice
118

examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecioase, gastointestinale, prin

diagnosticarea bolilor infecioase, gastrointestinale, prin depistarea bacilului tific, dizenteric,

tuberculos, vibrioni holerici i enterobacteriile toxiinfeciilor alimentare; dup stabilirea
diagnosticului, recoltarea se efectueaz pentru supravegherea evoluiei bolilor
- examenele biochimice i de digestie permit descoperirea unor tulburri n secreia fermenilor
digestivi, prezena microscopic a sngelui etc.
- examenele parazitologice descoper parazitozele intestinale prin evidenierea oulor de parazii
Pregtire:
- materiale - tav medical, plosc steril, tub recoltator
-

tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevzute cu dopuri de cauciuc i introduse n

eprubete sterile
-

sond Nelaton nr. 16-18, purgativ salin

eprubete cu medii de cultur

materiale pentru toalet perineal

muama, alez, lamp de spirt, chibrituri

- pacient : - psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii

- fizic:
n preziua examenului, seara, se administreaz un purgativ salin (sulfat de magneziu

o
20-30g)
o

i golete vezica urinar

se efectueaz toaleta regiunii perineale

se instruiete pacientul s foloseasc recipientul steril pentru defecare

Execuie:
- recoltare din scaun spontan sau provocat
- splarea minilor
- se protejeaz patul cu muamaua i aleza
- se aeaz bazinetul sub pacient
- se recolteaz cu lingura recipientului cteva fragmente din diferite pri ale scaunului (mucus,
puroi).
- se introduce lingura n recipient
119

recoltarea direct din rect

se aeaz pacientul n decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar cel stng n
flexie;

se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril, prin micri de rotaie prin anus n rect;

se terge mucoasa rectal

se ndeprteaz tamponul i se introduce n eprubeta steril dup flambarea gtului ei

recoltarea la copil

se face cu sonda Nelaton

se ataeaz la captul liber al sondei o sering

se introduce sonda prin anus pe o distan de 10-15 cm

se aspir cu seringa

se ndeprteaz sonda i se golete coninutul prin insuflare ntr-o eprubet steril

recoltarea pentru ou de parazii

se poate face i prin raclare cu o spatul de os sau cu o baghet de lemn plat i bine lustruit,
nmuiat n glicerin cu ap n pri egale

metoda const n raclarea pielii din vecintatea orificiului anal n special pentru oxiuri, care se
depun n aceast regiune

raclarea se face le 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme

dup raclare bagheta va fi introdus ntr-o eprubet curat i se trimite imediat la laborator
ngrijirea ulterioar a pacientului:
-

se efectueaz toaleta n regiunea anal

se mbrac pacientul i se aeaz comod i se aerisete camera

120

Recoltarea vrsturilor
Definiie: coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive, dar
ntlnit i ca un simptom n alte afeciuni (alcoolism, tensiune intra-cranian ) sau n sarcin.
Scop: explorator, se fac examinri macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea
diagnosticului
Pregtire:
- materiale
-

2 tvie renale curate i uscate

pahar cu soluie aromat

muama, travers, prosop

- pacient - psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii

- fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral
- se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers
Execuie:
- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
- i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
- sprijin fruntea bolnavului
- dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i comprime uor cu
palma plaga operatorie
121

- dup vrstur se ndeprteaz tvia

- i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se terge gura pacientului
- se ndeprteaz materialele folosite
- se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
- se aerisete salonul
- se supravegheaz pacientul n continuare
Pregtirea produsului pentru examen de laborator
- se completeaz buletinul de recoltare
- se trimite produsul la laborator

Recoltarea exudatului faringian

Definitie
Exsudatul este un lichid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian.
Scop
Explorator
depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului
depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Pregatirea
Materiale
de protectie

masca de tifon

sterile

spatula linguala

eprubeta-cu tampon faringian: sau ansa de platina

eprubete medii de cultura

ser fiziologic sau glicerina 15%

nesterile

tavita renala

stativ pentru eprubete

122

lampa de spirt

chibrituri

Pacient
pregatire psihica:

se anunta si i se explica tehnica

pregatire fizica:

se anunta sa nu manance, sa nu bea apa

sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara

se asaza pacientui pe un scaun

Executie
se recoiteaza inainte de administrarea - antibioticelor sau sulfamidelor
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
isi pune masca de protectie
invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
deschide eprubeta cu tamponul faririgian
flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril
apasa limba cu spatula linguala
cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele, dezlipeste o
portiune din falsele membrane (cand este cazul)
flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul farihgian in eprubeta care se inchide
cu dopul flambat
la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri
colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din
aceeasi recoltare
se spala pe maini cu apa si sapun.
Pregatirea produsului pentru laborator
se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea
daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in
prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15 %

123

Recoltarea sputei
a) recoltarea sputei
Definiie:
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile
respiratorii prin tuse.
Scop :
Explorator
pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice, parazitologice, in
vederea stabilirii diagnosticului.
Materiale
sterile

cutie Petri, pahar conic

scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta)

nesterile

pahar cu apa

servetele sau batiste de unica intrebuintare

Pacient
psihic
124

se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii

se instruieste sa nu inghita sputa

sa nu o imprastie

sa expectoreze numai in vasul dat

sa nu introduca in vas si saliva

Execuie :
i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele
i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut
se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h.
b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian
se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila
se apasa limba cu spatula
se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca
sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta
sterile
frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub
control laringoscopic
c) Recoltarea sputei prin spltur gastric
se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe nemancate
se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta, care este evacuata
imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia laborator
deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu
mediul acid al sucului gastric
daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator,
sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.
d) Recoltarea sputei prin spltur bronic
se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza
se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in
sputa
125

 se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie teofilina 3%

cu un ml solutie de stricnina 1
pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de expiratii
scurte
se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitaiii
de lichid
dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa
expectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea se repeta ziihic, in urmatoarele
4 zile, in vase separate.
Pregtirea produselor pentru laborator
se acopera recipientele
se eticheteaza
se trimit la laborator

Recoltarea secretiilor vaginale

Recoltarea secretiilor vaginale, a secretiilor uretrale la femei, a secretiilor din colul
uterin se face direct din produsul care se scurge din uretra / col uterin , cu ansa de platina.
Materiale necesare: - specule vaginale
- anse de platina sau pipete Pasteur
- 2-3 lame de sticla
- lampa de spirt
- eprubete sterile
- creion dermatograf
- manusi sterile
1. Pregatirea fizica si psihica a bolnavei :
se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii
cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual
pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica

126

toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante si a
sapunului !
2. Efectuarea tehnicii :
spalarea pe maini cu apa si sapun
se imbraca manusile de cauciuc sterile
se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga
se flambeaza ansa de platina si se recolteaza separat din vagin, uretra si colul uterin ansa se
flambeaza dupa fiecare recoltare !
produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora
proprie)
se noteaza vizibil -provenienta produsului recoltat ,
- nr buletinului de analiza
- tipul examinarii
3. Ingrijirea bonavei dupa tehnica
bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica
sa se imbrace

va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat

4. Pregatirea produsului pentru laborator

a) examinarea bacteriologica
-

cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr. fiecare produs recoltat trimise la laborator

notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima
e sterila in mod obisnuit)

lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii

insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura

functie de germenii cautati)
Ex microscopic :
Tip I

- epitelii si lactobacili( secretie normala)

Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite

Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi,

frecvente leucocite
127

Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,
Trichomonas vaginalis prezent.
b) examinari parazitologice
-

punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa
tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal)

se executa frotiuri uscate la aer

daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita

daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe vf. ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic in
mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut

! parazitul se cauta si in uretra secretia uretrala se exprima dinspre vagin cu indexul , pe o lama de sticla
dupa toaleta meatului urinar cu sol. oxicianura de mercur 1/5000.

din reg. vulvara se mai pun in evidenta ouale de Enterobius vermicularis

c) examinari micologice
- recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta

- recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela
5. Reorganizarea locului de munca :

materialele utilizate se pregatesc ptr sterilizare si se transporta la serviciul de sterilizare

128