Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ministerul Educatiei Cercetarii Si Inovării
Ministerul Educatiei Cercetarii Si Inovării
Sistemul de Frnare
Intocmit:
Coordonator
Elev:
Ing:
1
CUPRINS
Capitolul I
Introducere
Rol
Conditii
Clasificare
Capitolul II
Constructia Frinelor
Capitolul III
Sistemul de frinare cu actionare hidraulica
12
Capitolul IV
Sistemul de frinare cu ABS
14
Constructie
14
Functionare
15
17
19
Bibliografie
20
NOTA DE FUNDAMENTARE
Tinand cont de importanta transporturilor rutiere pentru economia nationala si
dezvoltarea continua a acestui domeniu, mecanicul auto reprezinta veriga principala in
activitatea de mentenanta a mijloacelor de transport rutier.
Datorita acestui fapt pregatirea pentru meseria in acest domeniu urmareste formarea
profesionala a absolventilor astfel incat aceasta sa capete cunostinte si deprinderi
practice ca sa le permita integrarea rapida in activitatea economica de profil
Examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivelul II de calificare
reprezinta o etapa terminala de pregatire prin realizarea unui proiect care permite
aprofundarea unei teme specifice si realizarea practica a unei machete ca parte integrala
a proiectului
Tinand cont de acest lucru noi ne-am ales pentru proiect lucrare cu
Tema SISTEMUL DE FRANARE CU ABS deoarece consideram ca reprezinta o
posibilitate de perfectionare in ceea ce priveste constructia si functionarea a acestei parti
a automobilului
Introducere
Sistemul de franare este compus din pompa centrala de frana,servofrana si franele cu
disc, pentru rotile anterioare, respectiv franele cu tambur, pentru rotile posteroare.In
functie de puterea motorui, automobilul poate fi echipat cu frane cu disc si la rotile
posterioare .Sistemul hidraulic de franare este compus din doua circuite,care
functioneaza in diagonala.Adica un circuit actioneaza franele fata dreapta/spate stanga
si celalalt actioneaza franele fata stanga/spate dreapta. Rezervorul de lichid de frana,
care este dispus in compartimentul motorului,deasupra pompei centrale de frana,
alimenteaza intregul sistem de franare cu lichid de frana. Servefrana la modelele cu
motoare pe benzina utilizeaza o parte din vacuumul creat de motor in colectorul de
aspiratie. La actinarea pedalei de frana,forta de apasare este amplificata,prin intermediul
unor supape. Deoarece la modelele cu motoare Diesel nu exista depresiune in colectorul
de aspiratie, o pompa de vacuum montata in partea posterioara a chiuloasei creeaza
depresiunea necesara functionarii servofranei. Pompa de vacuum este antrenata de catre
arborele cu came.
CAPITOLUL I
NOIUNI INTRODUCTIVE
1. ROL.
Sistemele de frinare ale tractoarelor si automobilelor trebuie sa realizeze:
-Reducerea vitezei de deplasarea autovehicului pna la o valoare dorit inclusiv pna la
oprirea lui cu o deceleraie ct mai mare si fr devierea prin mejdioas de la traiectoria
de mers;
-meninerea constant a vitezei autovehiculului in cazul coborrii unor pante lungi;
-meninerea autovehiculului in staionare (in parcare) pe teren orizontal sau pe pant.
Pentru cea mai mare parte a tractoarelor si automobilelor, cerinele enumerate mai sus
pot fi indeplinite de sistemul de frnare. In cazul unor automobile cu mase mari sau
destinate in mod special utilizrii in regimuri muntoase, sistemul de frnare poate
include si dispositive de incetinire care au rolul de a mentine constant viteza
automobilului la coborrea unor pante lungi fr a se face uz prelungit de frne.
In cazul tractoarelor pe enile, frnele se folosesc si pentru frnarea unei enile in
vederea realizarii virajului cu raz mica.
2. CONDITII
5
actuale, frnele de serviciu actioneaza numai asupra rotilor puntii din spate, deoarece
sistemul de frnare este montat in transmisie si nu la roti ca in cazul automobilelor.
Frna auxiliar constituie un system de frnare suplimentar si se utilizeaz la
autovehicule grele cu scopul de a suplini frna de serviciu la coborrea pantelor lungi
sau de a acionaimpreuna cu frna de serviciu in domeniul vitezelor mari. n regim de
compressor. Alimentarea motorului se intrerupe in acest caz. De obicei frna auxiliara se
combina cu sistemul de frnare de serviciu. La apsri usoare ale pedalei de frn intr
mai inti in functiune frna auxiliara iar dupa acea frna de serviciu. Deceleratiile
realiyate de frnele auxiliare snt cuprinse intre 1-1,5mm/s2.
Frna de siguran: are rolul de a suplini frna de serviciu in cazul defectarii acesteia
motiv pentru care mai poart denumirea de frna de avarii sau de frna de urgena.
Frna de staionare: denumita si frna de mina este destinat sa menina autovehiculul
imobilizat pe o pant sau ramp, in absena conducatorului un timp nelimitat. In mod
curent frna de staionare preia si rolul frnei de siguran.
Dupa modul de transmitere a comenzii de acionare:
Frne cu transmisie mecanic: la care transmisia dintre elemental de comand si frnele
propiu-zise se realizeaz printr-un sistem mechanic format din tirani leviere cabluri etc.
n present transmisiile mecanice se utilizeaz la tractoarele de putere mic si medie
pentru acionarea frnelor de serviciu si la automobile pentru acionarea frnelor de
staionare.
Frne cu transmisie hidraulic: care transmit efortul exercitat de conducatorul asupra
pedalei de frna la elementele de acionare ale frnelor prin intermediul unui lichid
inchis in conductele transmisiei
CONSTRUCTIA FRINELOR
1. FRANELE CU TAMBUR SI SABOTI INTERIORI
1. roata
2. tamburul
3. sabotii
4. punctele de articulatie ale sabotilor pe talerul frinei
care nu se roteste cu roata, fiind fix.
5. arc
6. cama
7. pedala
8. parghie
La apasarea pedalei , cama , prin intermediul plrghiei , se roteste si apasa sabotii asupra tamburului
Intre tambur si saboti apar forte de frecare ce vor da nastere la un moment de frlnare care se opune
misca.rii automobilului.
tn momentul opririi apasarii asupra pedalei, arcul readuce sabotii in pozitia initiala, iar frinarea
inceteaza
Frana cu doi saboti simetrici articulati la un punct comun fix
8
Disc
Caliper=etrier
Pads=placute de frana
rotor=tambur
Hydraulic fluid=presiunea fluidului
CAPITOLUL III
10
Soluia prezint dezavantajul c, la fisurarea sau ruperea unei sirgure conducte, ntregul
11
Pompa
arcuri 3
La
din fa,
7. In
pistonul 1 mpinge lichidul din spaiul arcului 3 n conducta 5 i, prin intermediul arcului 3,
deplaseaz i pistonul 2 spre dreapta, mpingnd lichidul din spaiul arcului 4, prin conducta 6, la
cilindrii de frn.Dac conducta frnelor din fa s-a spart, lichidul acestui circuit se pierde, iar la
acionarea frnei, pistonul l se aaz direct pe pistonul 2, circuitul frnelor din spate rmnnd n
funciune. Defeciunea unui circuit SB observ prin mrimea cursei pedalei de acionare. a
acionarea hidraulic nu este permis prezena aerului n circuit, deoarece se reduce eficiena frnrii.
Presiunea de lucru a lichidului ajunge la valori de (80. . .100)-105 N/m*.
12
1.Constructie
Sistemul ABS este compus dintr-o unitate centrala, cate un senzor pe fiecare roata in
parte care are rolul de a sesiza oprirea rotii, si cate o electrovalva pe fiecare conducta de
frna ce duce la fiecare roata in parte. In momentul in care frnezi brusc si rotile tind sa
se blocheze, senzorii de pe roti sesizeaz daca vreo roata s-a blocat si acioneaz
electrovalva tind pentru scurt timp presiunea si rednd aderenta la roata. De aici
tremuratul pedalei fiindc la o frnare la viteza ceva mai mare sistemul intra in funciune
in mod repetat. Sistemul este conceput astfel ca fiecare roata sa frneze separat. Daca se
ntmpla sa frnezi brusc si in momentul ala ai o roata pe asfalt uscat, una pe asfalt ud,
alta pe gheata si una pe zpada, sistemul ABS va comanda fora de frnare pentru fiecare
roata independent de celelate ajutandute sa ai control asupra masinii in timpul franari de
urgenta si o franare prin rostogolire pe cea mai scurta distanta posibila. Cunoscut fiind
13
faptul ca franarea prin rostogolire e mai eficienta decat cea cu rotile blocate. Mai trebuie
spus ca sitemele ABS sunt concepute astfel incat sa se autodiagnosticheze singure, de
exemplu daca in timpul mersului senzorii ii raporteaza diferente mari de turatie intre roti
timp indelungat sau un senzor nu raporteaza nimic un anume timp, sistemul se
autodiagnosticheaza defect, iese din functiune, se aprinde un bec in bord ce te anunta
asta si te trece pe frana clasica.
2. Functionare
14
15
transmite
semnalele
senzorilor
de
turatie
la
modulatorul
-Se verifica tensiunea bateriei de acumulatoare.Daca tensiunea este mai mica de 10,5
volti,se incarca bateria de acumulatoare.
Atentie: daca becul de control al sistemului abs se aprinde la inceputul unei deplasari si
dupa un anumit timp se stinge,asta inseamna ca tensiunea bateriei de acumulatoare
a fost prea mica,pana cand s-a marit,din nou,in timpul deplasarii cu ajutorul
alternatorului.
-Se verifica daca sunt stranse corect clemele bateriei de acumulatoare si daca fac bine
contact.
-Se suspenda automobilul,se demonteaza rotile,se verifica cablurile electrice ale
senzorilor de turatie,de avarii exterioare(fisuri).
-Verificarile suplimentare ale sistemului ABS ar trebui efectuate la un atelier service.
Atentie: inaintea lucrarilor de sudura cu un aparat de sudura cu arc electric,trebuie
deconectata mufa modulului de comanda.Mufa se deconecteaza doar cu contactul de
pornire intrerupt.In caz de lucrari e vopsire,modulul de comanda poate sa fie supus la
temperaturi de max.+95 grade C,pentru un timp scurt,si de max.+85 de grade C,pentru o
perioada mai lunga(cca.2 ore).
18
BIBLIOGRAFIE
1. Tuzu, C., Mooiu, C., Motoare Diesel, Editura Tehnic, Bucureti, 1971
2. Saviuc, S., Groza, Al., Metode i lucrri practice pentru repararea automobilelor,
Editura Tehnic, Bucureti, 1985
3. Cristescu, D., Rducu, V., Motorul pentru automobile i tractoare. Construcie i tehnologie,
Editura Tehnic, Bucureti, 1978
4. Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul, Editura Tehnic, Bucureti, 1986
5. Dnescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere intern,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980
6. Luca, V., Organe de maini i mecanisme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975
19