1.

Constitutia in sens material/formal:

a) material: (mult mai larg decat cel formal)

vechiul concept-considera continutul si importanta relatiilor reglementate

include toate reglementarile, indiferent de sursa formala

se refera la: instituirea si exercitarea puterii in stat, raportul dintre puterile

statului si drepturile si libertatile fundamentale

ii sunt subsumabile atat reglementarile cuprinse in ea, cat si o serie de

reglementari cuprinse in legi organice (prelungiri ale constitutiei-ex. Codul Civil) sau
ordinare; ele sunt garantiile concretizate ale unor drepturi si libertati fundamentale
b) formal:

lege fundamentala

adoptata de adunare special constituita (reprezentativa-ex. parlament,

adunare constituanta etc. ), cu procedura speciala, deosebita de cea a legilor ordinare

forta juridica superioara celorlalte legi

mijloc de aparare contra pericolelor atotputerniciei statale

apar situtatii in care legea fundamentala reglementeaza relatii sociale mai putin
importante, neincadrabile material in constitutie dar cu aceeasi putere;
definitia bazata pe cumularea celor 2 criterii e uneori prea stramta.

2. Constitutii cutumiare/scrise:
DUPA CRITERIUL SURSEI FORMALE:
a)scrise: ex. constitutiile noastre din 66,23,38, cele 3 comuniste si cea din 8
decembrie 1991+ altele precedente impuse din afara (mai in detaliu la subiectul 4, cam de
asta se leaga)

din un singur act sau mai multe

b)cutumiare: =ansamblu de reguli nescrise referitoare la:
o
desemnarea sefului statului
o
procedura parlamentara
o
numirea guvernului
o
controlul parlamentar asupra executivului si asupra unor drepturi
fundamentale

in prezent, nu exista cutumiare propriu-zise ci doar MIXTE (acte normative

scrise, ce au prin traditie valoare constitutionala, completate de uzante si practici
constitutionale-ex Magna Carta din Marea Britanie)

in prezent, toate sunt mixte; pana si cele scrise sunt completate de o serie de
cutume privind, de exemplu, modul de interpretare a unui text constitutional

la noi, pana in 1934, norma cutumiara era esentiala, nu putea fi incalcata

o constitutie cutumiara nu devine scrisa, chiar si prin consemnarea unei parti

considerabile din ea

foarte stabile, desi teoretic cele scrise ar fi mai stabile

nu sunt susceptibile de revizuire

3. Constitutii flexibile(suple)/rigide:
Apreciata in functie de procedurile pentru revizuire si de efectivitatea
aplicarii lor.
a)
Suple:

modalitati simplificate de revizuire

in general, prin majoritate calificata (2/3 membrii camerelor) de legiuitorul

ordinar (care devine constituant prin intrunirea acestei majoritati calificate)

ex.-constitutiile comuniste
b)
Rigide:

modalitati greoaie de revizuite, uneori conditii suplimentare

ex. Constitutia 1991 a Romaniei, sub aspectele:

i.
limitarii initiativei de revizuire
ii.
procedura de revizuire
iii.
stipularea unor limite ale revizuirii

4. Clasificarea constitutiilor in functie de modul de adoptare:

Se refera numai la cele scrise:
a)
constitutii octroiate (sau carte concedate):

formal, acte unilaterale ale unui suveran

emanatie a puterii sale absolute, insa, de fapt, consecinta erodarii pozitiei lui
politice
b)
constitutii statut:

emanatie a vointei sefului statului

supuse aprobarii populatiei prin PLEBISCIT; implicare a vointei poporului

recunoastere a puterii constituante a poporului

c)
constitutii pact:

consecinta unui compromis, cel mai des intre monarh si fortele politice
reprezentate in Parlament

monarhul renunta la o parte din prerogative si se angajeaza sa respecte actele

parlamentului
d)
constitutii conventie:

dezbatuta si adoptata de o adunare anume aleasa in acest scop

formal, reprezinta emanatia integrala a vointei poporului, fara constrangeri sau

limitari, manifestata prin reprezentanta nationala
e)
constitutii referendare:

adoptate de o reprezentanta nationala (adunare constituanta), SUPUSA

ULTERIOR APROBARII POPORULUI PRIN REFERENDUM

dezbatere publica in adunarea constituantareflectare echilibrata si echitabila

a intereselor mai multor categorii sociale si orientari politice

aprobarea poporului prin referendum prezinta atuul legitimarii superioare,

altfel parlamentele ulterioare ar putea afecta pe viitor autoritatea constitutiei

5.Revizuirea constitutiei
Necesitatea revizuirii Constitutiei-realitatile sociale economice si politice dintr-o tara
sunt in continua schimbare si din aceasta cauza o constitutie, la fel ca celelalte reglementari
juridice, nu poate ramane imuabila, ci trebuie sa se adapteze dinamicii sociale;
Constitutia Roamaniei este calificata drept o constitutie rigida(prevede modalitati
greoaie de revizuire), iar rigiditatea se manifesta sub aspectele: limitarea initiative de
revizuire, procedura de revizuire si limitele revizuirii.
Art.150:
1.Initiativa revizuirii:
-Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului
-cel putin 1/4din nr depuitatilor sau senatorilor
-cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot(acestia trebuia sa provina cel putin din
jumatate din judetele tarii, iar in fiecare judet sau in municipiu sa se stranga cel putin 20.000
de semnaturi)
2.Procedura de revizuire:
-propunerea trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de
cel putin 2/3 din nr membrilor fiecarei camere(unele constitutii consacra ca revizuirea nu se
poate face de organele legiuitoare obisnuite, ci numai de o adunare constituanta)
-daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un accord, Camera Deputatilor si
Senatul hotarasc in sedinta comuna cu votul a cel putin din nr deputatilor si senatorilor
-revizuirea este aprobata prin referendum de catre cetateni in termen de 30 zile de la
data adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire.

6.Limitele revizuirii constitutiei (dispozitii declarate

nerevizuibile)
1.Declararea ca nerevizuibila pentru o anumita perioada de timp a
constitutiei(ex:constitutia franceza din 1848)
2.Declararea ca nerevizuibile doar a unora din dispozitiile constitutiei- Constitutia
Romaniei din 1991, revizuita in 2003:
a)dispozitiile privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului
roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriala, independenta justitiei,
pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii

b)suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor

acestora
c)rezivuirea nu poate avea loc pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici
pe timp de razboi
! a) si b) proclama solemn realitati perene de la al caror continut istoric poporul roman
nu se va abate
c)-este vb despre interdictii care nu au nimic in comun cu preocuparea de a impune
generatiilor viitoare conceptile politice ale generatiei actuale, ci se urmareste impiedicare
revizuirii facuta sub presiunea unor evenimente exceptionale

7.Forme de control al constitutionalitaii legilor(include si

subiectul 8-controlul jurisdictional al constitutionalitatii
legilor)
Controlul constitutionalitatii se realizeaza de catre un organ independent, altul decat
cel care a elaborat norma si constatarea incalcarii dispozitiilor constitutiei nu duce la
abrogare ci doar la lipsirea de efecte, fie fata de partile litigante, fie fata de toti subiectii de
drept.
1.Control politic-se exercita asupra proiectelor de lege, anterior promulgarii acestora
de catre Senat;
-a aparut in Franta(Constutitia din 1799)
-caracterul politic decurge din modul de constituire si din pozitia celei de-a doua
camere(senatorii erau numiti de presedintele Republicii)
-actual,controlul cosntitutionalitaii legilor in Franta este politico-jurisdictional
2.Controlul parlamentar-examinarea legilor, de regula, anterior adoptarii acestora de
catre o comisie constitutional;examinarea se face sub aspectul conformitatii cu constitutia
-a aparut in statele comuniste si are character pur formal;
-controlul era exercitat de organul care adopta legea(adunarile reprezentative erau
organele supreme ale puterii de stat, iar un control venit din partea unor organe subordonate
submina conceptul de suveranitate).
3.Controlul jurisdictional-singura forma efectiva si impartiala de control al
constitutionalitatii.Desi este exercitat de un organ inferior reprezentantei nationale,
justificarea acestui control rezida in faptul ca vointa generala a poporului isi gaseste
manifestarea cea mai inalta in constitutie, care limiteaza vointa legiuitorului.
Exista 2 variante:
a)Controlul realizat de instantele ordinare(in SUA si in Romania pana in 1940):cauza
Marbury versus Madison

-Curtea Suprema a SUA respinge cererea reclamantului William Marbury invocand

neconstitutionalitatea unei legi
-in ultimele zile ale legislaturii vechiului Congres(=Parlamentul SUA),federalistii, pt asi consolida influenta in sfera puterii judiciare, a adoptat o noua lege prevazand infiintarea
unor noi instante judecatoresti federale
-s-au creat posturi in care au fost numiti apropiati ai regimului, printre care si postul
de judecator de pace ocupat si de Marbury
-ordinele de numire in functie au fost inmanate titularilor, cu exceptia a 4 dintre ele
printre care si cel al lui Marbury, care i-au revenit noului Secretarde stat James Madison
-James Madison a refuzat sa ii inmaneze ulterior ordinul de numire lui Marbury; acesta
din urma s-a adresat Curtii Supreme, cerand emiterea unui ordin de injonctiune(prin care o
persoana sau o autoritate se obliga sa-si indeplineasca o indatorire prescrisa de lege) in baza
legii din 1789, ce conferea Curtii competena pt asemenea cereri
-Curtea a respins cererea lui Marbury, hotarand neconstututionalitatea legii din 1789,
pe baza faptului ca atribuia Curtii o competenta pe care nu o avea in temeiul Constututiei
b)Controlul realizat de instante speciale-curti constitutionale,ale caror atributii rezida
in principal, dar nu exclusiv, in verificarea conformitatii unui act legistaliv cu
Constitutia(sistem aplicat si in Romania prin Constitutia din 1991)
Georg Jellinek-in conditiile limitarii puterii monarhului si odata cu consacrarea unor
largi puteri parlamentare, apare riscul ca legile fundamentale sa fie incalcate prin legi
contrare adoptate de legislativ;pt a preveni acest lucru era nevoie de crearea unor instante
constitutionale distincte sau largirea competentelor instantei supreme dj existente.
Hans Kelsen-rolul Curtii Coanstitutionale este cel al unui legiuitor negativ-ea declara
neconstitutionale (neaplicabile)anumite dispozitii, dar nu le poate inlocui cu altele noi.
-controlul realizat de aceasta instanta poate fi anterior intrarii in vigoare a legii, cat si
ulterior intrarii in vigoare;
-controlul se declanseaza pe cale de actiune, la cererea anumitor autoritati, demnitari
sau cetateni ori din oficiu, pe cale de exceptie(apararea de fond).

9. Controlul constituionalitii legilor

reprezinta latura cea mai

important a controlului de constituionalitate

-In mod normal control este realizat de un organ independent, altul dect cel care a
elaborat norma juridic supus controlului. ( constatarea nclcrii de ctre legiuitor a
dispoziiilor legii fundamentale nu are drept consecin abrogarea sau anularea legii doar
parlamentul poate abroga o lege ci doar lipsirea ei de efecte, fie fa de prile unui litigiu,
fie fa de toi subiecii de drept)

-consecina declarrii neconstituionalitii este aceeai cu a abrogrii: legea

neconstituional nu se mai aplic.
-controlul constituionalitii legilor poate fi politic, parlamentar sau jurisdicional.
a. Controlul politic al constituionalitii legilor - a aprut n Frana.
- Conform Constituiei anului VIII (=1799), el se exercita asupra proiectelor de lege,
anterior promulgrii acestora, de ctre Senat.
-n timpul celui de-al doilea Imperiu (1851-1870), Senatului i reveneau atribuii
similare. Caracterul politic al acestei forme de control decurgea din modul de constituire i
din poziia celei de a doua camere;
b. Controlul parlamentar = examinarea legii, de regul anterior adoptrii acesteia, de
regul de ctre o comisie constituional. Examinarea se face sub aspectul conformitii cu
constituia
- Aceast form de control a fost ntlnit n statele comuniste i avea un caracter pur
formal (astfel, organizarea politic i constituional a statului, adunrile reprezentative
(=parlamentele) erau organe supreme ale puterii de stat, crora le erau subordonate toate
celelalte organe ale statului (ale administraiei de stat, organele judectoreti i cele ale
procuraturii); un control exercitat de un organ aparinnd oricreia din aceste din urm
categorii era incompatibil cu poziia suprem a organelor puterii de stat, constituind aadar
o negare a suveranitii poporului.
c.jurisdictionala= singura forma efectiva si impartiala
- mpotriva ei se poate formula obiecia c un act legislativ, exprimnd voina
general manifestat prin intermediul reprezentanei naionale, este supus cenzurii unui
organ al statului cu o legitimare democratic mult inferioar, i anume judectorului.
- inlaturarea obiectiei: voina poporului i gsete manifestarea cea mai nalt n
textul constituiei, care limiteaz chiar i voina legiuitorului
-cunoaste 2 variante:
1.realizat de instante ordinare creat pe cale pretoriana
2.realizat de instante speciale (Curti constitutionale)

Romnia- Tribunalul Ilfov 1912 - Procesul tramvaielor (Societatea de Tramvaie

Bucureti contra Primriei Comunei Bucureti). Tribunalul Ilfov a declarat neconstitutionala o
lege adoptata in timpul guvernarii conservatoare, iar solutia a fost mentiunuta si de nalta
Curte de Justiie i Casaie, ajungandu-se astfel la demisia guvernului conservator.
Instana a declarat neconstituional o lege adoptat de Parlament n 1911, prin care
se modificau condiiile de asociere ntre S. T. B. i Primria Capitalei n legtur cu
construirea, ntreinerea i exploatarea unei reele de linii de tramvai n Bucureti. Legea
respectiv fusese adoptat dup declanarea unui litigiului, ca lege de interpretare a legii din

1909 (adoptat n timpul guvernrii liberale). Constituia din 1866 nu cuprindea nici o
dispoziie expres care s interzic adoptarea legilor retroactive, ns Tribunalul Ilfov
(confirmat de instana suprem) a considerat c simpla intitulare a unui act normativ ca
lege de interpretare nu i confer acestuia caracterul unui act interpretativ, aplicabil
retroactiv; n plus aceast lege contravine dispoziiilor constituionale privind independena
justiiei i garaniei dreptului de proprietate.
Constituia romn din 1923 stipuleaz expres, n art. 103, alin. 1, competena
exclusiv a Curii de Casaie (=instana suprem a rii) n privina controlului de
constituionalitate a legilor. Legea declarat neconstituional devenea inaplicabil, dar
aceast decizie se mrginea asupra cazului judecat.

10. Statul
Termenul de stat provine de la cuvantul status (lat.) = stare a unui lucru, iar in sens
juridic: situatia unei persoane care face [art5e dintr-o comunitate cu care are in comun un
set de valori si care ii confera anumite drepturi si obligatii.
-termenul a fost utilizat pt prima data in sec. XVI de N. Machiavelli, prin care descria
starea unei colectivitati umane guvernate de o putere publica
-Aristotel arata ca statul reprezinta guvernarea indivizilor care au constiinta
apartenentei la colectivitatea pt realizarea bunului comun.
Statul = modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat, in
vederea indeplinirii vointei detinatorului acestei puteri (adica poporul), indiferent daca se
exercita direct de popor, sau indirect, prin organele sale reprezentative.
Statul modern puterea pop[orului se exercita intr-un cadru teritorial determinat si cu
privire la o comunitate de oameni organizata
-puterea este insitutionalizata intr-o entitate distincta de cea a guvernantilor, ce
beneficiaza de capacitate juridica proprie, dar care exprima vointa lor politica
-unificarea si sistematicarea dreptului
- puterea centralizata se exercita pe criteriu exclusiv teritorial

11. Elementele teritoriului

Teritoriul reprezint o poriune din suprafaa planetei care este delimitat prin
frontierele statului. Suveranitatea statului va fi exercitat n acele limite.

Teritoriul statului cuprinde spaiul terestru, subsolul acestuia, spaiul acvatic

precum i spaiul aerian.

Spaiul terestru
-cuprinde ntregul teritoriu (suprafeele de uscat, dar i lacurile i apele curgtoare)
delimitat de frontierele statului. Nu fac parte din teritoriul statului enclavele: suprafee de mici

dimensiuni,care aparin unui alt stat (de regul un stat vecin). Exist enclave la frontiera dintre
Italia i Elveia sau ntre Belgia i Olanda.

Spaiul terestru include i subsolul

pn la limita maxim a posibilitilor tehnice de exploatare.
un stat suveran este liber s dispun de resursele subsolului su; le poate exploata
direct sau le poate concesiona unor persoane fizice sau juridice din ar sau din strintate.

Bordul navelor aflate n marea liber i al aeronavelor aflate n zbor nu in de

teritoriului statului.

Teritoriul acvatic(suprafetele maritime)

Marea teritorial = o band continu de o anumit lime (ntre 3 i 12 mile
marine)1, calculat de la
linia de baz a rmului. Stabilirea limii mrii
teritoriale constituie un act unilateral al statului riveran. Vasele sunt supuse unui regim mai
restrictiv.
Zone maritime cu regim special = au un statut aparte: ele nu aparin
teritoriului statului, dar n privina lor statul exercit anumite drepturi suverane.
Zona contigu (contiguitate = vecintate) este o zon adiacent mrii teritoriale,
n care guvernul statului riveran i rezerv dreptul de a lua, dup cum consider necesar, msuri
de poliie vamal, sanitar i de imigrri. Convenia ONU privind dreptul mrii a stabilit limea
maxim a acestei zone la cel mult 12 mile marine.
Zona economica exclusiva - este o zon maritim situat dincolo de marea
teritorial, n care statul riveran i rezerv drepturi suverane privind explorarea, exploatarea,
gestiunea i conservarea a resurselor naturale, biologice sau nebiologice ale mrii. Limea zonei
economice exclusive este de cel mult 200 de mile marine de la liniile de baz de la care se
msoar limea mrii teritoriale.
Platoul continental - acea parte a fundului mrii, care reprezint o continuare a
continentului, pn la punctul n care fundul mrii se adncete brusc. Semnificaia economic
principal a acestei zone rezid n posibilitatea exploatrii resurselor de hidrocarburi (petrol i
gaze naturale).
Marea libera - nu aparine statului, fiind deschis tuturor statelor; nici un stat nu
poate exercita drepturi suverane asupra mrii libere sau a unor poriuni din aceasta. Nici un stat
nu poate pretinde n mod legitim s supun o parte oarecare a mrii libere suveranitii sale.

Spatiul aerian
reprezint coloana de aer situat deasupra spaiului terestru i a celui
acvatic, pn la limita spaiului cosmic. Spaiul cosmic, ca i luna i corpurile cereti nu sunt
susceptibile de apropriere din partea vreunui stat, constituind patrimoniu comun al ntregii
omeniri.
este exclus survolul teritoriului unui stat (=intrarea n spaiul su aerian) fr
acordul statului respectiv.
incepnd cu anul 1990, n baza acordului cer deschis, menit s creeze o
atmosfer de ncredere ntre statele pri la cele dou blocuri militare opuse (NATO si Tratatul de
la Varsovia) este posibil efectuarea anual a unui anumit numr de zboruri de recunoatere, de
catre fortele aeriene ale statelor parti, deasupra teritoriului altor state, pe baza de reciprocitate.

12. Caracterele juridice ale teritoriului

Teritoriul unui stat este caracterizat prin exclusivitate, inalienabilitate i indivizibilitate.

Exclusivitatea
anumit teritoriu este supus suveranitii unui singur stat;

asupra unui teritoriu nu poate fi exercitat suveranitatea a dou state;

exceptii: condominii (teritorii asupra crora se exercita n comun puterea
suveran a dou sau a mai multor state). Statutul de condominiu era provizoriu; mai
devreme sau mai trziu, teritoriul respectiv ajungea n suveranitatea exclusiv a unui anumit
stat.

Inalienabilitatea
vizeaz interdicia nstrinrii teritoriului prin acte de drept privat (succesiune
testamentar sau legal, vnzare, schimb, arend, donaie sau dot).
asemenea modaliti de modificare teritorial erau curente n Evul Mediu i n
primele secole ale modernitii.
este proclamat n anii Revoluiei franceze.
semnificaia politic a acestei norme rezid n privarea monarhului de o
important prerogativ de politic extern; interdicia cedrii de teritorii implic serioase
restricii pe planul capacitii de a negocia un tratat de pace sau de alian.
nu implic nicidecum garania permanenei unor frontiere
interdicia alienrii teritoriului opereaz n privina autoritilor executive i nu
a legislativului.
nu este contrazis de posibilitatea unor rectificri de frontier. Rectificrile
de frontier vizeaz suprafee reduse i privesc de regul zone nelocuite. Ele apar, de
exemplu, ca urmare a modificrilor survenite prin amenajri hidrografice ale fluviilor de
frontier.

Indivizibilitatea
constituie o garanie juridic mpotriva unor eventuale tendine centrifuge pe
plan intern
pe plan internaional, suveranitatea statelor i integritatea lor teritorial au de
regul prioritate fa de exigenele autodeterminrii, mai ales n cazul n care
autodeterminarea implic o secesiune.
orice stat modern i apr integritatea, care este imanent suveranitii. Chiar
i n absena unei consacrri constituionale exprese, integritatea teritoriului este
ntotdeauna subneleas.

13. Poporul ca element al statului

Poporul poate fi privit din dou puncte de vedere: : ca o comunitate politicojuridic a crei voin legitimeaz puterea de stat sau ca o comunitate etno-cultural i
lingvistic a crei existen i a crei revendicri pot justifica modificarea frontierelor
existente sau redefinirea prioritilor politice interne

Poporul apare ca subiect de drept mai ales sub dou ipostaze: ca titular
al puterii constituante i ca titular al dreptului de autodeterminare.

Dreptul la autodeterminare a cunoscut o evoluie ndelungat i

contradictorie. Cunoscut n secolul XIX ca principiu al naionalitilor, el a constituit
fundamentul juridic al constituirii i consolidrii statelor naionale n perioada imediat
urmtoare.

Consecinele politico-juridice concrete ale emergenei i triumfului

principiului autodeterminrii sunt formarea statelor naionale i apariia problemei
minoritilor.

Problema minoritilor este consecina aplicrii pe plan internaional a

principiului autodeterminrii popoarelor.

Poporul se prezint pe plan constituional intern ca un tot unitar.(mrime

format i organizat prin lege constituional)


Poporul se manifest n afara unor forme juridice i constituionale n
primul rnd ca putere constituant, opinia publica si aclamatia( Epoca Ceausescu) ,
poporul este privit prin opoziie cu sistemul organizat al autoritilor i al magistraturilor, ca
fiind mulimea acelora ce nu guverneaz i nu sunt deintori ai unor autoriti.

14.Caracteristicile puterii de stat

Puterea - putere de dominaie politic, unic, permanent, secular cu un caracter organizat
i raional i este suveran.
Caracterul politic al puterii de stat decurge din obiectivele generale ale acesteia.

Exercitarea sa vizeaz interesele societii iar autoritile statului i au raiunea de a

exista n satisfacerea direct sau indirect a anumitor nevoi sau interese sociale: sigurana persoanei
i a bunurilor, ordinea public, aprovizionarea cu anumite bunuri sau servicii indispensabile vieii
contemporane.

Dei n societatea contemporan statul nu mai este nici pe departe singurul factor al
scenei politice i nu controleaz dect n mic msur sfera public, rezolvarea problemelor curente
ale societii, majore sau mrunte, este ateptat s vin din partea statului.

Puterea reprezentanilor politici depinde n mare msur de modul n care acetia

manifest receptivitate, nelegere i flexibilitate fa de nevoile de ansamblu ale societii.
Aceste nevoi nu vor fi ns satisfcute n mod egal i uniform.

Orice conducere va acorda interes anumitor categorii sociale, ale caror interese sunt
afectate odata cu schimbarea guvernului.

Urmrind n mod prioritar interesele unei categorii sociale, conductorii statului au n

vedere, sau mcar susin c ar avea n vedere, interesele de ansamblu ale ntregii comuniti
politice.
Unicitatea vizeaz inexistena unei puteri sociale care s rivalizeze cu statul.

Puterea statului modern este uniform i structurat teritorial.

Identificndu-se cu interesele ntregii societi, statul modern nu are nici un concurent pe plan politic.

Nici o autoritate nu poate fi invocat contra autoritii statului.

n practic, aceast autoritate se manifest prin activitatea unor persoane,

desfurat n cadrul unor entiti organizatorice numite autoriti sau organe ale statului. .

Parte n raportul juridic stabilit cu aceste entiti, precum i n litigiile

nscute n legtur cu ele, va fi ntotdeauna statul.
Puterea de stat este permanent.

Exercitarea sa este continu, iar autoritile publice i ndeplinesc

atribuiile nentrerupt pe ntreaga perioad a existenei statului.

Chiar dac au loc rsturnri politice, lovituri de stat, revoluii sau schimbri
de regim politic, activitatea instituiilor sale nu nceteaz.

Statul va rspunde pentru daunele cauzate unor state strine sau

cetenilor acestora, iar autoritile care se vor constitui dup restabilirea normalitii nu se vor
putea prevala de absena oricrei puteri efective n momentul producerii prejudiciului.

Legile vor fi n vigoare n continuare i vor fi aplicate de instane (dup

reluarea activitii acestora) n privina raporturilor juridice nscute sau modificate pe durata
perioadei de anarhie ori a faptelor svrite n acest timp.

Cu alte cuvinte,dispare efectivitatea puterii de stat i nu puterea de

stat ca atare.

10

Caracterul secular al puterii de stat

Este rezultatul distinciei nete ntre puterea politic i puterea spiritual.

Vreme ndelungat normele religioase i cele juridice alctuiau un tot unitar.

Puterea politic i caut o legitimitate distinct de cea a autoritii

spirituale, impunnd i meninnd pacea social i coeziunea intern nu prin invocarea argumentelor
religioase, ci pe considerente innd de imanen, limitndu-se la funcia de aprarea a vieii i
bunurilor individului, a ordinii publice i a aplicrii legilor.

Secularismul i separaia dintre stat i biseric constituie expresii ale

unei tendine generale de evoluie a celor dou instituii, proces care reclam un continuu efort
de readaptare i de gsire a unor soluii rezonabile, acceptabile pentru ambele pri,
compatibile cu demnitatea omului i cu libertatea contiinei.
Caracter raional i organizat.

Statul modern nu vegheaz asupra salvrii spirituale a individului i nici

asupra fericirii sale venice, ci rspunde de protecia vieii i libertii acestuia, de meninerea ordinii
publice i a pcii interne, precum i de instituirea i garantarea ordinii juridice.

Activitatea statal se desfoar prin intermediul unor indivizi umani, ns

ei reprezint statul iar actele i faptele lor produc drepturi i obligaii n seama acestuia.

15.Separatia si echilibrul puterilor statului in Romania

Separaia puterilor a reprezentat o constant a istoriei constituionale

precomuniste a Romniei. Regulamentele Organice, Convenia de la Paris i Statutul Dezvolttor al
lui Cuza o consacr implicit, sau cel puin nu o neag n mod expres.

In regulamentul organic al Moldovei intalnim prima consacrare a separatiei

puterilor.

Textul instituie puterea judecatoreasca sub forma unei puteri de sine

statatoare, stabilind inamovabilitatea judecatorilor.

Conventia de la Paris mentioneaza doar doua puteri: legislativa si

executiva

Proiectul de constituire a Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca

mentine si dezvolta principiul separatiei puterilor, consacrand un titlu special puterile statului.

Constitutia din 1886 stabileste ca toate puterile statului emana de la

natiune, insa principiul inamovabilitatii magistratilor nu apare.

Constitutia din 1923 consacra inamovabilitatea magistratilor prin

reglementarea raspunderii materiale a ministrilor si functionarilor, instituirea contenciosuluiadministrativ si ancorarea in legea fundamentala a dreptului la recurs in casare.

Constitutia din 1938 mentin formal principiul separatiei puterilor

incredintand fiecare putere unui titular diferit :
-puterea legislativa (rege sau reprezentanta nationala)
-puterea executiva (regele care o exercita prin guvern)
-puterea judecatoreasca (exercitata de organele ei)

Odata cu instituirea regimului comunist , separatia puterilor a fost

abandonata si respinsa cu vehementa.

11


Revizuirea legii noastre fundamentale n anul 2003 a oferit ocazia eliminrii oricrui
echivoc, prin consacrarea explicit a principiului separaiei i echilibrului puterilor.

16.Drepturi si libertati fundamentale: principii generale

Universalitatea drepturilor - sfera drepturilor si titularii acestora exprima atat vocatia

omului pe planul realitatilor juridice interne fiecarei tari cat si ideea ca toti cetatenii unui stat se pot
bucura de aceste drepturi si libertati.

Neretroactivitatea legii o lege odata adoptata produce efecte juridice numai pentru
viitor.

De la acest principiu sunt doua exceptii privind aplicarea legii penale mai blande si cea
privind legile interpretative.

Legea interpretativa nu este in fond o exceptie de la neretroactivitatea legii, intrucat

interpretarea general obligatorie lamureste intelesul normei interpretate .

Egalitatea in drepturi-principiu potrivit caruia cetatenii romani fara deosebiri de

rasa,nationalitate,origine,sex,religie,etnie,apartenenta politica, se pot folosi, in mod egal, de toate
drepturile prevazute in Constitutie si legi.

Functiile si demnitatile publice- pot fi ocupate de persoanele care au cetatenie romana

si domiciliul in tara .

Demnitatea publica exprima o categorie a dreptului constitutional.

Functiile si demnitatile sunt intr-o incontestabila legatura, fara a se confunda.

Functiile publice se refera la acelea care presupun exercitiul autoritatii statale,un statut
aparte si mai ales acelea pentru ocuparea carora depunerea juramantului este obligatoriu.

Protectia cetatenilor romani cetatenia romana este legatura politica si juridica dintre
cetatean si stat si determina statutul juridic al persoanei. In temeiul acesteia, cetatenii romani care
se afla in strainatate au dreptul sa apeleze la protectia autoritatilor romane, iar acestea au obligatia
de a le o acorda. Cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania.

Extradarea - institutia juridica ce permite unui stat sa ceara altui stat pe teritoriul
caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai, sa i-l redea.

Expulzarea-institutia juridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige o

persoana sa paraseasca tara.

Numai justitia poate hotari extradarea sau expulzarea.

Persoanele carora li se acorda azil de catre Romania se bucura de toate drepturile si au

toate obligatiile, cu exceptia celor care apartin in exclusivitate cetatenilor romani si nu pot fi
extradate.

Principiul liberului acces la justitie se aplica indiferent de calitatea persoanei

protejate(cetatean roman, strain sau apatrid). El permite accesul la justitie pentru apararea oricarui
drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acesta rezulta din
Constitutie sau din alte legi.

17. Principii care guverneaza reglementarea cetateniei romane

Dintre normele incidente ceteniei pot fi decelate cteva principii ce guverneaz instituia
juridica.

Egalitatea in drepturi

12


Egalitatea este strns legat de evoluia i sensul noiunii de cetenie.

Egalitatea nu este i nu poate fi absolut. n folosina i exercitarea drepturilor

ceteneti sunt instituite anumite limite, considerate de la sine nelese i rezonabile.

Astfel minorii sunt lipsii de capacitate de exerciiu (pn la mplinirea vrstei de 14

ani) sau beneficiaz de capacitate de exerciiu restrns (ntre 14 i 18 ani).

Anumite drepturi ceteneti sunt refuzate interziilor judectoreti sau celor

sancionai penal. Evident, ce anume constituie n mod concret o limitare rezonabil a egalitii
reprezint o problem soluionat n mod diferit de la o epoc la alta.

Egalitatea este consacrat n actuala Constituie a Romniei n art. 16, alin. (1)
(Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i discriminri), n alin. (2) al
aceluiai articol (Nimeni nu este mai presus de lege) precum i n art. 4, alin. (2) care stabilete
interdicia discriminrilor bazate pe ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie,
apartenen politic, avere sau origine social.

Enumerarea nu este limitativ: legea sau practica judiciar pot institui noi criterii
(aspectul fizic, orientarea sexual, domiciliul) n funcie de care discriminarea ar fi prohibit, n
general sau doar n anumite domenii. Nu se poate interzice ns discriminarea dup toate criteriile.

Lipsa relevantei directe a casatoriei in privinta dobandirii si pierderii

cetateniei

n trecut legiuitorul dispunea frecvent n privina unor consecine juridice pe planul

ceteniei pentru femeia cstorit.

De regul, femeia dobndea de drept prin cstorie cetenia soului, pierznd-o pe

cea avut la natere. n cazul desfacerii sau al anulrii cstoriei, ea redobndea tot de drept
cetenia anterioar.

Aceste reguli derognd evident de la principiul egalitii erau fireti ntr-o societate
n care femeia cstorit depindea din punct de vedere social i economic de soul ei, urmnd aadar
situaia juridic a acestuia. Soarta ei era legat indisolubil de cea a soului. .

Dup al doilea rzboi mondial, n condiiile n care majoritatea femeilor ncep s aib o
carier profesional proprie, realiznd venituri n mod independent fa de so, asemenea diferenieri
capt conotaiile unei discriminri. .

Pe plan internaional, adoptarea n 1957 a Conveniei ONU privind cetenia femeii

mritate marcheaz un punct de cotitur n aceast privin. n prezent, femeia se bucur de acelai
regim cu brbatul, att n ceea ce privete dobndirea, ct i sub aspectul meninerii sau al pierderii
ceteniei romne.

Ius sanguinis

n majoritatea statelor de pe glob, cetenia se dobndete n principal prin natere.

Legiuitorul are dou posibiliti de a lega faptul naterii de efectul dobndirii ceteniei.

El poate s confere cetenia statului tuturor celor nscui pe teritoriul acestuia (n

baza lui ius soli) sau poate stabili c sunt ceteni toi cei nscui din prini avnd cetenia statului
respectiv, indiferent de locul naterii (ius sanguinis).

Dreptul romn (ca de altfel cel german, italian, austriac i al majoritii statelor
europene) a optat pentru cea de-a doua soluie. n dreptul britanic i n cel american, relevan
primordial are faptul naterii pe teritoriul statului.

Nici unul din aceste sisteme nu este aplicat rigid, pn la ultimele consecine.

Astfel, copii nscui n strintate din prini ceteni americani au cetenia prinilor,
ns recunoaterea acestui statut este condiionat de anumite formaliti suplimentare, implicnd

13

mai ales declararea ntr-un anumit termen a naterii la consulatul american n raza teritorial a cruia
aceasta s-a produs.

Nici n dreptul romnesc ca de altfel n dreptul celorlalte state ce aplic principiul ius
sanguinis naterea pe teritoriul naional nu este total lipsit de consecine.

Adoptarea principiului ius sanguinis este justificat prin mprejurarea c descendena

din prini ceteni romni constituie o solid prezumie n favoarea educrii unei persoane n spiritul
valorilor i al tradiiilor naionale.

Interdictia privarii arbitrare de cetatenie

Privarea de cetenie vizeaz pierderea involuntar a acestui statut, n urma unui act
unilateral al statului, de retragere a ceteniei.

Pe plan constituional, principiul i gsete reflectarea nc din 1991, sub forma

interdiciei generale i absolute a retragerii ceteniei acelei persoane care a dobndit-o prin natere.
Interdicia merge dincolo de exigenele reglementrii internaionale, mpiedicnd orice retragere a
ceteniei fie ea arbitrar sau nu n cazul unei persoane nscute cetean romn.

Este de precizat c interdicia privete doar sanciunea retragerii ceteniei romne;

un cetean romn prin natere poate pierde cetenia romn prin aprobarea renunrii la aceasta.

Tempus regit actum

Este un principiu de drept a crui anvergur depete sfera instituiei ceteniei.

n baza sa, cei care au dobndit cetenia romn pstreaz acest statut chiar i n
cazul n care, n urma unei schimbri a legii, dobndirea ceteniei este legat de condiii noi, pe care
dobnditorul nu le satisfcea la data dobndirii i nu le satisface nici n prezent.

Reglementarea in mod exclusiv de catre statul roman a cetateniei romane

Este o consecin a principiului suveranitii.

Legea romn nu poate dispune n privina statutului de cetean al unui stat strin al unei
persoane, chiar i n cazul n care persoana respectiv este i cetean romn.
Legea strin nu poate dispune n privina dobndirii, meninerii sau pierderii calitii de
cetean romn, chiar dac n cauz este un cetean al statului respectiv.
Legea romn prevede, ce-i drept, n unele cazuri posibilitatea alegerii ceteniei: de
exemplu n art. 6, alin. 2 stabilete c n cazul adopiei unui strin sau apatrid, dac doar unul din
adoptatori are cetenia romn, acetia vor stabili de comun acord cetenia copilului.
Astfel, dac adoptatorii vor opta pentru cetenia strin, adoptatul va dobndi aceast
cetenie, ns n baza dispoziiilor legii strine i nu a celor din legea romn.
Legea romn abiliteaz doar la opiunea de a primi sau nu cetenia romn.

Unicitatea

Cetenia romn este unic.

Unicitatea ceteniei romne privete att faptul c n principiu o persoan

trebuie s aparin unei singure comuniti politico-juridice ceea ce este valabil pentru cetenia
oricrui stat , ct i faptul c statul romn este unitar, i n consecin, pe teritoriul su nu exist
entiti politice (=state federate) care ar putea conferi individului un statut de cetenie propriu, pe
lng cel de cetean romn.

Aparent, principiul unicitii ceteniei este contrazis de realiti.

14


n practic se pot uor nate cazuri de bi- sau multipatridie.

Copilul unor ceteni romni nscut n Statele Unite este romn dar are i
cetenie american, dac prinii si i-au stabilit n mod legal (evident, dup legile americane)
reedina n aceast ar.

Copilul nscut din tat romn i mam german va avea ambele cetenii.

Statele iau ns msuri legislative pentru a evita sau a limita producerea unor
asemenea cazuri.

Unele legislaii (ca cea german, spaniol sau moldoveneasc, dar i cea
romn de pn n 1989) interzic expres bipatridia (admind ns i excepii), stipulnd obligaia
celui care dobndete o a doua cetenie s renune la una din ele ntr-un anumit termen, sub
sanciunea retragerii ceteniei statului respectiv la expirarea termenului.

Alte legislaii (precum actuala legislaie romn) admit n mod tacit bipatridia,
n sensul c nu stipuleaz vreo obligaie de a renuna la cetenia strin n cazul dobndirii
ceteniei statului respectiv i nici nu sancioneaz cu retragerea ceteniei pe naionalul care
dobndete o cetenie strin.

Aceast opiune a legiuitorului nu trebuie interpretat n sensul admiterii de

principiu sau, mai mult, a ncurajrii bi- i multipatridiei.

Nici un legiuitor din lume nu este dispus s accepte erodarea sau relativizarea
fundamentului politic al comunitii sale naionale.

Singura raiune a acestei atitudini relativ rezervate sau pasive o constituie

consideraia fa de cazurile de cstorii mixte sau de stabilire n strintate a unor naionali,
respectiv de stabilire n ar a reedinei unor strini.

Interesul de a menine legturile cu proprii ceteni aflai n strintate,

eventual cstorii cu strini, precum i de a integra politic i social strinii aflai n ar, implic o
atitudine prevenitoare i prudent fa de asemenea cazuri.

Uneori bipatridia este descurajat indirect:

Constituia romn prevedea anterior revizuirii c funciile i demnitile

publice, civile sau militare, pot fi obinute doar de persoane avnd numai cetenie romn.

18. Moduri de dobndire a ceteniei romne

Modurile de dobndire a ceteniei pot fi clasificate n:
moduri de dobndire de drept a ceteniei romne;
moduri de dobndire a ceteniei romne prin efectul unui act juridic al unei
autoriti.2
Cetenia romn se dobndete de drept ca urmare a naterii (1) i a adopiei (2).
a) dobndirea prin natere.
Legiuitorul romn- regul conform principiului ius sanguinis.
Conform art. 5 din Legea ceteniei, sunt ceteni romni:
2

15

copii nscui pe teritoriul Romniei, din prini ceteni romni (alin. 1);
copii nscui pe teritoriul statului romn, chiar dac numai unul dintre prini este
cetean romn (alin. 2, pct. a)
copii nscui n strintate, cnd ambii prini sau numai unul dintre acetia are
cetenia romn (alin. 2, pct. b).
-relevant este doar naterea din prini ceteni: copilul unui cetean romn are
prin natere cetenia romn.
- efectelor juridice ale locului naterii (dobndirea de drept a ceteniei), nu exist nici
o diferen iar locul naterii sau faptul c doar unul din prini are cetenia romn este
irelevant. -proba ceteniei se face conform art. 21, alin 2 din lege, cu certificatul de natere
al copilului nsoit de actul de identitate al unuia din prini (sau al printelui cetean romn
dac doar unul dintre acetia avea cetenie romn n momentul naterii). Dac naterea sa produs n strintate, certificatul constatator al naterii va fi eliberat firete de autoritile
statului respectiv. Odat stabilit faptul filiaiei dintr-un printe cetean romn, consecina
juridic este clar i indubitabil: copilul este de drept cetean romn, indiferent de locul
naterii i indiferent de mprejurarea c a dobndit prin natere nc una sau mai multe
cetenii.
- cazul copilului gsit. Conform art. 5, alin. ultim din Legea ceteniei, copilul gsit pe
teritoriul statului romn este considerat cetean romn, pn la proba contrarie, dac nici
unul dintre prini nu este cunoscut.3 Aceast soluie elimin orice posibilitate de interpretare
n sensul unei concesii fcute principiului ius soli
b) dobndirea ceteniei prin adopie;
n condiiile art. 6, alin. 1, cetenia romn se dobndete de ctre copilul cetean
strin sau fr cetenie prin adopie, dac adoptatorii sunt ceteni romni. n situaia n
care doar unul dintre adoptatori este cetean romn, prinii vor hotr de comun acord n
privina ceteniei copilului (art. 6, alin. 2, fraza 1). Condiia implicit pentru aplicabilitatea
acestei dispoziii este ca i legea naional a celuilalt adoptator s prevad o dispoziie
similar celei din legea romn (statund posibilitatea de a opta ntre una din cele dou
cetenii).4 Dac adoptatorul neromn este apatrid sau dac legea sa naional (puin
probabil) nu prevede posibilitatea dobndirii ceteniei respective de ctre adoptat, soluia
fireasc ar fi dobndirea ceteniei romne prin adopie de ctre adoptat. 5 Dac adoptatorii
nu cad de acord, instana judectoreasc competent s ncuviineze adopia va decide n
privina ceteniei minorului, innd seama de interesele acestuia (art. 6, alin. 2, fraza a 2-a).
n cazul minorului care a mplinit vrsta de 14 ani, este necesar consimmntul acestuia
(art. 6, alin 2, fraza ultim). Este de precizat c legea reclam consimmntul minorului
doar n cazul adoptatorilor de cetenii diferite. Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani i
este adoptat de adoptatori romni sau de un singur adoptator, cetean romn, dobndete
de drept cetenia romn, indiferent de consimmntul su.
-daca adoptia de desface sau este nula adoptatul pierde cetenia romn. Pierderea
ceteniei este ns dublu condiionat: n primul rnd adoptatul trebuie s nu fi mplinit
vrsta de 18 ani, iar n al doilea rnd este necesar s domicilieze n strintate sau s
prseasc ara pentru a domicilia n strintate. Rezult per a contrario, c n cazul anulrii,
3
4
5

16

declarrii nulitii sau al desfacerii adopiei, adoptatul nu pierde cetenia romn dobndit
prin adopie, dac a mplinit 18 ani la data ncetrii adopiei i nici dac, domiciliind n ar,
pn la mplinirea acelei vrste nu prsete ara pentru a domicilia n strintate.

c) dobndirea ceteniei romne prin efectul dobndirii ceteniei de ctre

prini
Cazul respectiv privete copiilor minori ai cror prini au dobndit cetenia
romn la cerere n condiiile art. 8 din Legea ceteniei. Pentru prini, cetenia este
dobndit ca efect al unui act juridic individual emis de organul de stat competent Copii
minori ai acestora dobndesc cetenia romn de drept, fr a fi nevoie de o manifestare
de voin n acest sens. Mai mult, copii minori primesc cetenia romn o dat cu prinii
lor, indiferent de mprejurarea c au fost sau nu menionai n cererea de ncetenire. Copilul
minor al unui strin ce dobndete la cerere cetenia romn, nscut anterior acordrii
ceteniei6 dobndete cetenia romn de drept, de la data dobndirii ceteniei de ctre
printele su (art. 9, alin. 3), chiar dac filiaia a fost stabilit ulterior dobndirii ceteniei
romne de ctre acesta din urm.

Dobndirea ceteniei romne prin efectul unui act juridic al unei autoriti

Cetenia romn mai poate fi dobndit ca urmare a manifestrii exprese de

voin a unei autoriti. Este cazul acordrii ceteniei la cerere, cruia i se subsumeaz i
cazul redobndirii ceteniei.

d) dobndirea ceteniei romne la cerere;

Conform dispoziiilor art. 8 din lege, cetenia romn poate fi acordat la
cerere strinului sau apatridului n urmtoarele condiii:
1) s-a nscut i domiciliaz, la data cererii, pe teritoriul Romniei sau, dei nu
s-a nscut pe acest teritoriu, domiciliaz n condiiile legii pe teritoriul statului romn de cel
puin 8 ani sau, n cazul n care este cstorit i convieuiete cu un cetean romn, de cel
puin 5 ani de la data cstoriei (art. 8, alin. 1, lit. a)).7 Solicitantul cstorit cu un cetean
romn beneficiaz prin urmare de o reducere cu trei ani a stagiului. Existena cstoriei cu
un cetean romn i raporturile de familie astfel stabilite atest un grad ridicat de integrare
social a unui strin domiciliat n Romnia.
2) dovedete, prin comportament, aciuni i atitudine, loialitate fa de statul
romn, nu ntreprinde sau sprijin aciuni mpotriva ordinii de drept sau a securitii
naionale i declar c nici n trecut nu a ntreprins asemenea aciuni (art. 8, alin. 1, lit. b))8.
6
7
8

17

3) a mplinit vrsta de 18 ani (art. 8, alin. 1, lit. c)).

4) are asigurate n Romnia mijloace legale pentru o existen decent, n
condiiile stabilite de legislaia privind regimul strinilor (art. 8, alin. 1, lit. d)).
5) este cunoscut cu o bun comportare i nu a fost condamnat n ar sau n
strintate pentru o infraciune care l face nedemn de a fi cetean romn (art. 8, alin. 1, lit.
e)).
6) cunoate limba romn i posed noiuni elementare de cultur i civilizaie
romn, n msur suficient pentru a se integra n viaa social(art. 8, alin. 1, lit. f)).
7) cunoate prevederile Constituiei Romniei i imnul naional ((art. 8, alin. 1,
lit. g)).
-refuzul ncetenirii nu poate fi motivat prin considerente precum rasa sau religia.
Gradul de instruire, profesia sau competena ntr-un anumit domeniu pot constitui elemente
favorizante n cazul acordrii ceteniei. Pe de alt parte, cetenia nu poate fi acordat n
cazul nendeplinirii fie i a unei singure condiii din cele stipulate n art. 8.
Persoana creia i se acord cetenia romn trebuie s depun n termen de
ase luni n faa ministrului justiiei sau a secretarului de stat delegat anume n acest scop
Dobndirea la cerere a ceteniei romne nu are nici un efect asupra soului
dobnditorului dar are ca efect, n condiiile prevzute de art. 9, alin. 1, dobndirea de drept
a copiilor dobnditorului, dac acetia nu au mplinit 18 ani.

e) Redobndirea ceteniei romne

n condiiile art. 10 din lege, cetenia romn se poate acorda persoanei care
a avut aceast cetenie i care cere redobndirea ei. Condiiile sunt mai puine: textul
menionat prevede doar ndeplinirea n mod corespunztor a condiiilor prevzute de art. 8,
lit. b) (loialitate), c) (vrsta de 18 ani) d) (mijloace legale de existen) 9 i e) (buna
comportare i inexistena condamnrilor atrgnd nedemnitatea). Nu este necesar
cunoaterea limbii romne (pe care totui, n majoritatea cazurilor, un fost cetean romn o
va cunoate). De posibilitatea de a redobndi n condiii mai lejere cetenia beneficiaz i
fotii ceteni romni care au pierdut cetenia romn nainte de data de 22 decembrie
1989 precum i cei crora li s-a ridicat cetenia romn fr voia lor sau din motive
neimputabile acestora, precum i descendenii lor pn la gradul II, inclusiv.
Redobndirea ceteniei romne nu are efecte asupra ceteniei soului (art.
10, alin. 4) dar poate avea n privina copiilor minori

f) dobndirea ceteniei romne prin repatriere;

18

-repatrierea, ca modalitate distinct de dobndire a ceteniei romne- sub aspect

terminologic este de menionat c repatrierea este o modalitate de redobndire a ceteniei;
- cazurile de repatriere sunt subsumate ipotezei din art. 10 (persoan care a mai avut
cetenia romn i care cere redobndirea acesteia). De data aceasta nu mai este sufucient
simplul fapt material al repatrierii, nsoit de o manifestare de voin n sensul redobndirii
ceteniei, ci trebuie ndeplinite i condiiile prevzute n art. 8 (din noua versiune a legii),
pct. b), c) i e).

19. Pierderea ceteniei romne

Conform dispoziiilor art. 24 din lege, cetenia romn se pierde prin:
retragere;
aprobarea renunrii;
alte cazuri prevzute de lege (adopia de ctre strini urmat de dobndirea la
cerere a ceteniei strine, ncetarea adopiei n cazul minorului care a dobndit cetenia
prin adopie, sau stabilirea filiaiei fa de prini strini a copilului gsit)
a) Pierderea ceteniei romne prin retragere 4 situatii
1.poate fi retras persoanei care aflat n strintate, svrete fapte deosebit de
grave prin care vatm interesele statului romn sau lezeaz prestigiul Romniei. Practic,
retragerea ceteniei opereaz ca un substitut al sanciunii penale; dac nu exist
posibilitatea judecrii sau condamnrii n ar a autorului unor fapte deosebit de grave
contra statului, el este sancionat mcar simbolic prin excluderea din comunitatea politic,
prin privarea de cetenie i implicit de dreptul la protecie diplomatic, riscnd s ajung
apatrid (fapt care evident are i o relevan practic)
2. poate fi retras celui care aflat n strintate, se nroleaz n forele armate ale
unui stat cu care Romnia se afl n stare de rzboi sau cu care a rupt relaiile diplomatice
(art. 25, pct. b)). i n acest caz, este necesar ca persoana sancionat s se afle n
strintate.
3.se mai poate retrage celui care a dobndit-o prin mijloace frauduloase. De exemplu:
n cazul n care solicitantul nu ndeplinea la data depunerii cererii condiiile pentru acordarea
ceteniei, dar a pretins n mod fraudulos ndeplinirea acestor condiii, iar falsitatea acestor
susineri este constatat ulterior.
4.care este cunoscut ca avnd legturi cu grupri teroriste sau le-a sprijinit, sub
orice form, ori a svrit alte fapte care pun n pericol sigurana naional (art. 25, pct.

19

d))10 . Retragerea nu este condiionat de mprejurarea ca persoana care intr sub incidena
acestui motiv de retragere s se afle n strintate.

b) Pierderea ceteniei romne prin aprobarea renunrii

Renunarea la cetenia romn se poate aproba pentru motive temeinice, unei
persoane care a mplinit vrsta de 18 ani (art. 26, alin. 1). Suplimentar mai trebuie
ndeplinite trei condiii:
renuntorul s nu fie nvinuit sau inculpat ntr-o cauz penal i s nu aib de
executat o pedeaps penal;
renuntorul s nu aib debite ctre de stat, persoane fizice sau juridice din ar,
sau, avnd asemenea debite, s le achite sau s ofere garanii corespunztoare pentru
achitarea lor;
renuntorul s fi dobndit o alt cetenie sau s fi solicitat una, avnd
asigurarea dobndirii ei.
-Pierderea ceteniei romne prin renunare nu produce nici un efect asupra soului
renuntorului i n principiu nici asupra copiilor minori ai acestuia (art. 27, alin. 1).
Minorul pierde ns cetenia romn odat cu prinii si n cazul n care ambii obin
aprobarea renunrii la cetenie, dac se afl cu ei n strintate sau dac prsete ara
odat cu prinii si. Dac prinii pierd cetenia la date diferite, minorul o va pierde pe
ultima din aceste date, iar dac acesta din urm prsete ara pentru a domicilia n
strintate dup ce ambii prini au pierdut cetenia romn, el va pierde aceast cetenie
la data plecrii din ar (art. 28, alin. 2
Minorului care a mplinit vrsta de 14 ani i se cere consimmntul (art. 27, alin.
ultim).

c) Pierderea ceteniei romne n urma desfiinrii adopiei

Conform dispoziiilor art. 7 din legea ceteniei, minorul care a dobndit cetenia
romn prin adopie pierde aceast cetenie n cazul ncetrii adopiei. n cazul n care
cauza care duce la ncetarea adopiei este nulitatea (absolut sau relativ), cetenia este
pierdut retroactiv (art. 7, alin. 1: copilul ... este considerat c nu a fost niciodat cetean
romn).
Textul menionat mai sus prevede dou ipoteze: declararea nulitii adopiei i
anularea adopiei. Nulitatea este o sanciune civil, consecin a nclcrii unor dispoziii
imperative ale legii i const n lipsirea de efecte a actului lovit de nulitate. n textul citat
sunt avute n vedere att nulitatea absolut ct i nulitatea relativ a adopiei. Prima se
produce n baza unor cauze de interes general i poate fi invocat de ctre oricine (de
exemplu inexistena diferenei de vrst de minimum 18 ani ntre adoptat i adoptator) i nu
poate fi acoperit. Cea de a doua este consecina unor nclcri afectnd doar interesele
prilor, care au posibilitatea de a decide s o invoce sau nu. Ea poate fi acoperit (de
exemplu adoptatorii se afl n eroare asupra identitii adoptatului, ns se ataeaz de cel
adoptat din eroare i decid s menin adopia). n ambele cazuri este vorba de cauze care
10

20

fac imposibil de la bun nceput ncheierea adopiei, i care existau la data ncheierii
acesteia. Dac se ajunge la declararea nuliti sau respectiv la anularea adopiei, dispar
retroactiv toate efectele adopiei, inclusiv calitatea de cetean romn a adoptatului.
Dac adopia nceteaz prin desfacere, pierderea ceteniei se produce pe data
desfacerii adopiei (art. 7, alin. 2). n caz de desfacere a adopiei, avem de-a face cu o
adopie perfect valabil, afectat ns de mprejurri ulterioare care fac imposibil
meninerea ei n continuare (de exemplu: rele tratamente aplicate de adoptatori
adoptatului).
n ambele situaii (nulitatea adopiei i desfacerea acesteia), pierderea ceteniei
romne este condiionat:
- n primul rnd de faptul ca adoptatul s nu fi mplinit 18 ani la data desfiinrii
adopiei;
- de faptul domicilierii n strintate sau al prsirii rii n vederea stabilirii
domiciliului n strintate.
Dup cum am menionat mai sus, minorul strin sau apatrid adoptat de romni nu
pierde cetenia romn dac pn la ncetarea adopiei a mplinit deja vrsta de 18 ani sau
dac domiciliaz n ar i nu prsete ara anterior mplinirii acestei vrste, pentru a
domicilia n strintate.
.
d) Pierderea ceteniei romne prin adopie de ctre un cetean strin
Minorul cetean romn i pierde cetenia dac este adoptat de ctre un cetean
strin i dobndete la cererea adoptatorului sau a adoptatorilor cetenia strin n
condiiile legii strine, iar dac a mplinit vrsta de 14 ani, i se cere consimmntul (art. 29,
alin. 1). Consimmntul copilului vizeaz doar pierderea ceteniei romne, nu i
dobndirea celei strine

e) Stabilirea filiaiei copilului gsit

Conform dispoziiilor art. 30, alin. 1 din legea ceteniei, n situaia prevzut de art.
5, alin. 3, copilul gsit pierde cetenia romn dac pn la mplinirea vrstei de 18 ani i se
stabilete filiaia fa de ambii prini, ceteni strini. Dac unul din prinii copilului gsit
este ns apatrid, el nu va pierde cetenia romn, chiar dac dobndete cetenia strin
a celuilalt printe. Pe de alt parte, dac ambii prini sunt ceteni strini, copilul gsit va
pierde cetenia romn, chiar dac nu a dobndit cetenia nici unuia dintre prinii si.
Data pierderii cetenei romne este data stabilirii filiaiei (art. 30, alin. 3).
n cazul n care copilului gsit pe teritoriul Romniei i se stabilete filiaia fa
de un singur printe (n practic: ntotdeauna fa de mam), cetean strin, cellalt
rmnnd necunoscut, el pierde de asemenea cetenia romn (art. 30, alin. 2).

21

20. Drepturi i ndatoriri specifice cetenilor romni

ndatoririle fundamentale sunt consacrate n Capitolul III al Titlului II al Constituiei.
ndatoririle specifice cetenilor romni sunt:
- fidelitatea fa de ar (art. 54). Obligaia de fidelitate revine tuturor
cetenilor dar are conotaii speciale n cazul demnitarilor, al funcionarilor publici i al
militarilor. Statutul lor special n aceast privin este atestat i de faptul c exercitarea
funciilor lor este precedat de depunerea unui jurmnt stabilit prin lege (art. 54, alin. 2);
- aprarea rii (art. 55). Obligaia de aprare a rii implic mai mult dect
satisfacerea serviciului militar. n cazuri extreme aceast obligaie impune sacrificarea
propriei viei.
Celelalte obligaii (respectarea Constituiei i a legilor, a drepturilor i
libertilor celorlali, exercitarea cu bun credin a drepturilor i libertilor fundamentale,
plata impozitelor i a taxelor11) revin n egal msur i strinilor i apatrizilor aflai n
Romnia.

21. Dreptul la viata

-art 22 Constitutie
-art.2 CEDO
-art. 6 Pactul international cu privire la drepturile civile si politice
-acest drept nu poate fi supus niciunui fel de restrictii sau conditionari;statul nu poate
dispune de viata cetatenilor sai.
Implicatii practice:
a)Pedeapsa capitala-interzisa in Constitutie[art.22, alin.(3)]
-statele europene sunt de asemenea ostile pedepsei cu moartea, fiind privita
ca o incalcare a dreptului la viata;
-cu toate acestea o mare parte a statelor componente a SUA o prevad in
legislatie.
b)Avortul-pune in discutie intinderea dreptului la viata si daca exista un drept al
copilului la viata sau un drept al mamei la avort
11

22

-legislatiile din toate timpurile l-au reprimat

-in legislatia noastra nu este mentionat un drept al avortului, dar in codul penal este
prevazuta permiterea avortului care consta intr-o clauza speciala unde se prevede
nepedepsirea femeii care a avortat pana la un anumit termen(de regule 14 saptamani) si
avortul a avut loc in anumite conditii(intr-o clinica);
-alte state interzic avortul in toate cazurile, cu exceptia celor justificate medical
-in Germania spre exemplu, avortul este conditionat de parcurgerea unei proceduri de
consiliere(din partea biserici si aunui medic psiholog)
c)Eutanasia-uciderea unei persoane, care sufera de o boala incurabila si eventual este
tinuta in viata datorita unor aparate, la cererea acesteia sau a rudelor .
-este legata de problema sinuciderii:legea nu pedepseste pe autorul unei tentative
sinucigase, dar sinuciderea asistata sau eutanasia pasiva(o alta persoana inlesneste
sinuciderea)intra sub incidenta legii penale
-mai grav este pedepsita eutanasia active(uciderea unei persoane bolnave incurabil
cu sau fara consimtamantul ei;
-majoritatea statelor sunt impotriva aceste solutii,dar in Olanda spre exemplu este
admisa in anumite conditii.
d)Reprimarea unor conflicte grave-CEDO admite utilizarea de catre stat a mijloacelor
violente in aceste situatii chiar daca are ca rezultat pierderea unor vieti omenesti;
-violenta este permisa pt apararea unei persoane contra violentei ilegale, pt a efectua
o arestare legala sau pt a impiedica evadarea unei persoane legal detinute
e)Disciplina militara in timpul unui conflict armat- in baza obligatiei de fidelitate fata
de tara(art.54) si a obligatiei de aparare a tarii(art.55), un militar, in timp de razboi are
datoria de a respecta ordinal unui superior, chiar daca este evident ca implica pierderea
vietii;
-interesele majore ale comunitatii politice in ansamblu sunt superioare intereselor
unui singur individ; in acest caz statul trebuie sa demonstreze necesitatea unei ingerinte in
sfera libertatii acestuia din urma si sa intervina doar in masura in care acest lucru este
absolut necesar.

22.Dreptul la integritate fizica si psihica

-art.22 din Constitutie
-art.7 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice
-art.3 din CEDO
-nimeni nu poate fi supus pedepselor inumane ori degradante

23

-reprezinta un aspect esential al conceptiei moderne despre stat si drept

-anterior, tortura si supunerea la pedepse inumane era deseori utilizata in cazul
condamnatilor;odata cu afirmarea pe plan mondial a drepturilor si libertatilor fundamentale a
omului aceste sanctiuni sunt interzise, accentual cazand asupra reeducarii celui condamnat
-in practica, calificarea drept tortura a anumitor fapte tine de climatul culturat, moral,
politic sau ideologic al unei societati
-cazul Soering constra Marii Britanii-CJEDO a respins extradarea in SUA a
reclamantului, in baza faptului ca circumstantele executarii pedepsei capitale in
SUA(presiunea psihica la care este supus) reprezinta o incalcare a CEDO.

23.Libertatea individuala
-art.23 din Constitutie
-libertatea individuala (nu vizeaza libertatea persoanei de a face tot ceea ce legea nu
interzice, ci dreptul de a nu fi retinut si arestat decat in conditiile legii) si securitatea
personala (garantarea libertatii individului contra abuzurilor din partea autoritatilor) sunt
inviolabile.
Masuri de restrangere a libertatii admise de legea fundamental:
a)Perchezitia, prevazuta de Codul de procedura penala-se desfasoara cand unei
persoane i s-a cerut sa predea un lucru(proba in proces) si tagaduieste detinerea sau
existenta sa; se dispune ori de cate ori este necesar pt strangerea probelor
-poate fi corporala sau domiciliara
b)Retinerea-este dispusa de organele competente in privinta unei persoane despre
care exista probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala;
-in cazul apatrizilor sau strainilor, retinerea se poate dispune chiar daca nu au savarsit
o fapta penala(de ex le-a expirat viza de intrare sau autorizatia de sedere in tara)
-Constitutia limiteaza durata retinerii la 24 ore, la expirarea termenului, daca nu este
emis un mandat de arestare preventiv, cel retinut va fi pus in libertate.
c)Arestarea preventiv-se dispune numai de judecator si numai in cursul procesului
penal;
-durata masurii preventive este limitata la 30 zile cu posibilitatea prelungirii la 180
zile;
-in acest timp instanta va verifica temeinicia motivelor care au dus la arestare, iar
daca ele nu mai subzista, cel arestat trebuie pus in libertate;
-motivele arestarii trebuie communicate celui arestat in timp util, intr-o limba pe care
o intelege si in prezenta avocatului.

24

De respectarea libertatii individuale sunt legate 2 principii:

a)Prezumtia de nevinovatie-pana la data ramanerii definitive a unei hotarari
judecatoresti, orice persoana este considerata nevinovata.
b)Nullum crimen, nulla poena sine lege-nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau
aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.Nimeni nu poate fi judecat pt o fapta care la
momentul comiterii nu constituia infractiune.

24. Dreptul la aparare

-art.24 din Constitutie
-este o garantie a accesului in justitie si a drepturilor si libertatilor cand ajung obiect
al unui litigiu;
-necesitatea afirmarii dreptului la aparare-mentinerea credibilitatii justitiei si a
respectului datorat de cetateni legilor;
Apararea are 2 acceptiuni:
In sens larg-ansamblul regulilor si drepturilor procesuale care stau la indemana unei
parti pt a respinge invinuirile care i se aduc si a-si dovedi nevinovatia(proces penal) sau pt asi sustine pretentiile(proces civil).
In sens restrans-dreptul de a primi asistenta unui avocat
-in procesele penale prezenta avocatului este obligatorie:
-in cazul unui inculpat minor sau militar in termen ;

-in cazul unui arestat cand infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai
mare de 5 ani;
-cand instanta considera ca inculpatul nu
isi poate face singur apararea;
-in celelalte cazuri prezenta avocatului nu este obligatorie, dar partea din proces isi
poate angaja oricand un avocat;
-daca la judecarea cauzei avocatul lipeseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana;
-prezenta avocatului este obligatorie si la comunicarea invinuirii.

25. Dreptul la libera circulatie

Libera circulaie este garantat tuturor persoanelor, indiferent de faptul c au

sau nu cetenia romn.

25


Oricine poate prsi ara, oricnd, ns cu restriciile impuse prin lege.( Msura
preventiv a interzicerii prsirii rii (cu efecte mai puin constrngtoare dect cea a
interzicerii prsirii localitii) are rolul de a asigura prezena unei persoane la ancheta
penal i apoi la proces).

Msurile luate de autoritile romne n privina cetenilor care cltoresc n

strintate (n special spre rile din spaiul Schengen). Admiterea prsirii rii doar n cazul
n care ndeplinesc anumite condiii:
dovada deinerii mijloacelor financiare necesare sejurului n strintate
o invitaie din partea unei persoane sau instituii din ara de destinaie
rezervare la hotel

n cazul cetenilor romni, dreptul la libera circulaie include posibilitatea

de stabilire a domiciliului sau a reedinei n orice localitate din ar, dreptul de a emigra
precum i dreptul de a reveni n ar.( de aceste drepturi cu excepia ultimului beneficiaz
i strinii i apatrizii)

Legea poate restriciona ns pe motive temeinice dreptul la liber

circulaie al strinilor (sub aspectul stabilirii domiciliului), n privina cruia textul
constituional nu le ofer garanii.

Libertatea alegerii domiciliului implic posibilitatea stabilirii acestuia n orice

localitate din ar, rural sau urban, fr nici o condiionare innd de locul de natere,
domiciliul actual, profesie sau apartenen politic.

Libera circulaie mai presupune i dreptul celui care a prsit ara a crei
cetenie o are, de a se ntoarce oricnd i a-i (re)stabili domiciliul n ar. Obligaia de a
admite intrarea sau reintrarea n ar a propriilor ceteni decurge de asemenea i din
normele dreptului internaional public.

26.Viata intima, familiala si privata

Ocrotirea unor valori (n acest caz viaa intim, familial i privat)

are semnificaia unor prestaii pozitive, concrete ale celui care ocrotete, chiar dac textul nu
menioneaz n ce anume constau aceste prestaii.

Pe de alt parte ocrotirea implic i posibilitatea de a restriciona

sau limita libertatea de micare a celui ocrotit. Respectul familiei i a vieii intime i private este
indisolubil legat de demnitatea fiinei umane.

Ocrotirea familiei i respectul fa de valorile ei nu poate ns implica

acceptarea poligamiei, doar pe considerentul nrdcinrii acesteia n tradiiile anumitor culturi care,
n baza preceptelor multiculturalismului i ale dreptului la diferen, ar trebui respectate.

De asemenea discriminarea femeii, violena domestic sau

tratamentele violente ori abuzive fa de copii nu pot fi justificate prin invocarea respectului fa de
instituia familiei.

Pe de alt parte, supravieuirea societii i a statului, meninerea

ordinii de drept, a tradiiilor culturale i a respectului fa de valorile politice ale unei societi depind
de felul n care familia i ndeplinete funcia social.

Respectarea dreptului la o via intim, de familie i privat este

legat i de dreptul la propria imagine.

Acest lucru este valabil mai ales n cazul personalitilor publice:

demnitari, politicieni, actori, vedete sau sportivi.

Gradul de protecie juridic al acestor categorii de persoane fa de

curiozitatea indiscret a mass media i fa de interpretrile, nu ntotdeauna binevoitoare, ale
faptelor sau gesturilor lor, chiar i atunci cnd au loc n privat, este mult mai sczut dect n cazul
omului de rnd.

26


Dreptul la via intim mai are relevan i n privina raporturilor
homosexuale.

Tradiiile culturale i religioase ale majoritii popoarelor lumii au fost i

sunt ostile homosexualitii.

Raporturile sexuale ntre persoane de acelai sex au fost incriminate n

practic toate legislaiile penale ale statelor europene ; chiar i la data adoptrii CEDO (5 noiembrie
1950) raporturile homosexuale constituiau nc un delict penal, sau n cel mai bun caz, obiect de
scandal public, de natur a compromite grav uneori cariera unei personaliti a vieii publice.

De regul, armata i biserica sunt instituii mai rezervate sau chiar

ostile n privina acceptrii fr rezerve a n rndul lor homosexualilor.

n cazul bisericii sau al cultelor religioase acest lucru este firesc.

Valorile promovate de structurile militare, innd de tradiie, ordine,

disciplin i ierarhie sunt de multe ori considerate ca antinomice fa de ideea de liberalizare a
domeniului vieii sexuale, inerent dreptului la orientare sexual.

Armata este ns o instituie a statului, astfel nct nu se poate

sustrage deciziilor axiologice i prioritilor politice promovate de societate i de conducerea politic
a statului, n ciuda unei certe ostiliti a corpului ofieresc fa de unele din acestea.

Specificul raporturilor n cadrul unor structuri militare este ns luat n

considerare; astfel n armata american s-a stabilit din a doua jumtate a anilor 90 un anumit
compromis sub formula dont tell dont ask: autoritile militare nu pun ntrebri personalului
asupra orientrii sexuale iar militarii nu-i manifest public preferinele (homo)sexuale, n cazul n
care le au.

Un alt aspect incident dreptului la via intim este cel al libertii de

a dispune de sine nsui ).

Conform textului citat, persoana fizic are dreptul s dispun de ea

nsi, dac nu ncalc drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunele moravuri .

Dreptul de a dispune de sine nsui implic n mod cert interdicia

oricror experimente sau prelevri de esuturi sau organe fcute fr consimmntul celui afectat.

27.Inviolabilitatea domiciliului

Conform art. 27, alin. (1) din legea noastr fundamental, domiciliul i
reedina sunt inviolabile.

Nimeni nu poate ptrunde n domiciliul sau reedina unei persoane fr

nvoirea acesteia.

Cel protejat prin acest drept nu trebuie s fie proprietar al locuinei n care i
are domiciliul sau reedina. Chiar i n cazul n care contractul de nchiriere a expirat sau nu
are un titlu valabil, o percheziie efectuat fr nvoirea sa, constituie o nclcare a art. 27.

Acest drept nu este ns absolut. De la principiul inviolabilitii domiciliului se

poate deroga, ns numai prin lege, i n una din urmtoarele situaii: (stare de necesitate)
executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectoreti;
nlturarea unei primejdii privind viaa, integritatea fizic sau bunurile unei
persoane;
aprarea securitii naionale sau a ordinii publice;
prevenirea rspndirii unei epidemii.

Percheziia (domiciliar) se dispune de ctre judector i se efectueaz n

condiiile i formele prevzute de lege. Constituia mai interzice percheziiile pe timp de

27

noapte (dup orele 20, n concepia Codului de procedur penal), n afara cazului
infraciunilor flagrante.

28.Secretul corespondentei

Constituia garanteaz secretul corespondenei.

Garania respectiv vizeaz scrisorile, telegramele, alte trimiteri potale,

convorbirile telefonice i celelalte mijloace legale de comunicare.

Acest drept este indisolubil legat de dreptul la via intim, privat i de

familie.

Orice individ are dreptul s-i exprime opiniile, ideile i sentimentele fa de

cei apropiai n condiii de confidenialitate, fr s se team c acestea vor ajunge la
cunotina publicului larg, cruia nu i sunt destinate, n alt mod dect printr-o eventual
indiscreie a destinatarului.

Secretul corespondenei oprete ns autoritile statului, n special pe

angajaii serviciilor potale, s deschid corespondena i s ia la cunotin coninutul
acesteia.

Deschiderea coletelor sau a altor efecte potale este permisa n cazul

operaiunilor vamale sau cnd exist indicii temeinice sau probe n sensul c ar conine
obiecte sau substane periculoase sau a cror expediere prin pot este interzis, ori cnd
ambalajul este deteriorat.

Statele autoritare i regimurile totalitare au o predilecie uor de neles pentru

interceptarea corespondenei i a convorbirilor telefonice. Urmrirea sistematic a propriilor
ceteni i arhivarea copiilor corespondenei i a nregistrrilor convorbirilor ofer mijloace
teribile de presiune asupra celor mai diverse categorii de personaliti publice, n special a
oamenilor politici.

Este necesar o maxim reinere din partea autoritilor i limitarea

supravegherii la obiectivul anchetei.

29.Libertatea constiintei

Libertatea contiinei este una din cele mai importante liberti fundamentale:
deopotriv premis i matrice a celorlalte drepturi i liberti fundamentale.

Apariia i evoluia libertii contiinei sunt legate strns de procesul formrii

statului modern.

n societile premoderne, individul era definit n special prin apartenena sa la

o comunitate religioas; de aici decurgea statutul su n comunitatea politic i juridic.

Gsirea unei soluii politice pentru asigurarea pcii i a stabilitii interne ntr-o
societate multiconfesional nu implic ns automat tolerana religioas i libertatea de
gndire.
Hobbes:

Drepturile suveranului se extindeau i asupra religiei i a practicrii cultului

Suveranul putea dicta modul n care trebuia practicat un cult religios i

reclama supunere absolut din partea celor guvernai n privina respectrii formelor
exterioare ale acestui cult, i aceasta indiferent de obieciile pe care acetia le puteau avea
n forul lor interior.

Ceea ce un individ gndete n forul su interior este oricum n afara razei de

aciune a puterii statale, iar mntuirea sufletului este posibil chiar i n cazul aderrii

28

formale la practicile unui cult fals, n condiiile n care n forul su interior, credinciosul se
adreseaz adevratei diviniti.
Spinoza:

Puterea suprem are dreptul s decid n privina cultului exterior al religiei,

care trebuie adaptat exigenelor pcii interne a statului, iar pe de alt parte el susine c
nimeni nu poate transfera autoritii facultatea sa de a raiona liber i de a judeca orice
lucru.

Libertatea cuvntului apare la Spinoza ca indisolubil legat de libertatea

contiinei.
Jean Jacques Rousseau:

Suine existena unei antinomii ntre religie (n special cea cretin) i stat i
postuleaz existena unei religii civile: exist deci o profesie de credina pur civil, ale crei
articole se cade ca suveranul s le stabileasc, nu att ca dogme religioase, ct ca
sentimente de sociabilitate, fr de care nu e cu putin s fii bun cetean, nici supus
credincios.

Dogmele religiei civile trebuie s fie simple, puine la numr, enunate cu

precizie, fr explicaii i fr comentarii

Dogmele positive: Existena divinitii puternice, inteligente, binefctoare,

prevztoare i purttoare de grij, viaa viitoare, fericirea celor drepi, pedepsirea celor ri,
sfinenia contractului social i a legilor;

Dogmele negative: se reduc la una singur, intolerana, ea face parte dintre

cultele pe care le-am exclus.
Kant:

Contiina este desprins din legtura cu credina, fiind conceput ca instan

suprem a personalitii autonome, ca raiune practic ce prezint omului, n fiecare caz al
legii, datoria sa spre a fi absolvit sau condamnat. Aadar, el nu se raporteaz la un obiect, ci
la doar subiect, (sentimentul moral afectat prin actul su); astfel, este o fapt inevitabil, nu
o obligaie i o datorie.

Fiecare om are o contiin i se consider observat de un judector interior

Hegel:

Aspect echivoc n privina contiinei.

Acest echivoc constituie motivul pentru care chestiunea coninutului garantat

constituional al libertii de contiin duce nu numai la rspunsuri contradictorii, ci mai
provoac n plus alte probleme de ordin fundamental n privina obligativitii ordinii juridice
a statului.

In Declaraia francez a Drepturilor Omului i Ceteanului, gsim o formulare

mai succint: Nimnui nu-i trebuie reproate opiniile sale, chiar religioase, cu condiia s nu
tulbure ordinea public stabilit prin lege
Ernst-Wolfgang Bckenfrde:

Contiina nu trebuie neleas ca pur interioritate, ci ca legat de

comunicarea social, din care ea se constituie i formeaz prin convingerile i judecile sale;

Problemele de contiin nu pot fi delimitate nici prin substan, nici prin

coninut i nici prin temeiuri sau motivaii;

Ca instan imperativ contiina intr n aciune acolo unde personalitatea ca

atare este ameninat serios.

Criteriul pentru stabilirea existenei unei adevrate decizii de contiin nu

poate fi gsit n veridicitatea ei, n forma adecvrii la principiile generale ale dreptului => sar nega tocmai individualitatea contiinei, libertatea i legitatea ei intern.

29

-Libertatea contiinei este reglementat n art. 29 din legea noastr fundamental:

interdicia de a ngrdi sub orice form libertatea gndirii i a opiniilor, precum i libertatea
credinelor religioase, astfel nct nimeni nu poate fi constrns s adopte o opinie sau s
adere la o credin religioas, contrare convingerilor sale.
-n cazul copiilor minori: ei nu pot lua o decizie liber n privina acceptrii unui cult
religios. Educaia lor n spiritului unui anumit cult le influeneaz considerabil atitudine de
mai trziu.
-O problema o constituie cazul obiectorilor de contiin al persoanelor care din
considerente morale sau religioase refuz s ndeplineasc serviciul militar sau refuz s
ating armele.
-Obieciile de contiin sau considerentele religioase nu justific ns sustragerea de
la ndeplinirea obligaiilor privind aprarea n timp de rzboi.

30.Libertatea de exprimare
1. Constituia consacr libertatea de exprimare (sau libertatea cuvntului)

Aceast libertate privete exprimarea gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i

libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai sau prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare n public.

Libertatea cuvntului este strns legat de libertatea contiinei.

Libertatea cuvntului are nu numai rolul garantrii unei sfere a libertii

individului, ci i pe cel de a asigura climatul indispensabil unei funcionri normale a
democraiei parlamentare;
2. Legea noastr fundamental interzice cenzura de orice fel.

Cenzura vizeaz activitatea de control asupra exprimrii opiniilor i

convingerilor, iar sub acest aspect, orice societate practic o cenzur.

Interdicia cenzurii vizeaz aici imposibilitatea constituirii unor autoriti ale

statului avnd competene n domeniul examinrii conformitii publicaiilor cu legea, bunele
moravuri i ordinea public.

Cenzura preventiv (controlul coninutului unui text nainte de tiprirea sau

difuzarea sa, respectiv controlul prealabil al coninutului unei emisiuni sau a unui spectacol).

Cenzura represiv, constnd n aplicarea unor sanciuni pentru texte deja

tiprite sau spectacole care au avut loc ori emisiuni deja transmise.

Libertatea presei libertatea de a infiinta publicatii.

Nici o publicaie nu poate fi suprimat.

3. Legea noastr fundamental impune i anumite limite exercitrii dreptului la
liber exprimare.

Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata

particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine

Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de

agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrar
bunele moravuri.
4.Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta
publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice,
proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile
legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

30

31.Dreptul de asociere

Dreptul de asociere este alturi de libertatea cuvntului i libertatea ntrunirilor un

corolar al liberalismului i a democraiei parlamentare.

El lipsete n democraiile bazate cu preponderen pe identitate (ntre guvernani i

guvernai) dect pe reprezentare..

Aceast din urm concepie, ilustrat cel mai bine de opera lui Rousseau, presupune
existena unei societi omogene, n care voina general se manifest prin votul direct al cetenilor,
fr intervenia unui corp intermediar.

Legea noastr fundamental consacr libertatea de asociere a cetenilor n partide

politice, n sindicate, n patronate i n alte forme de asociere.

Textul constituional pare a limita dreptul de asociere la sfera persoanelor avnd

cetenia romn.

Prin urmare, de libertatea de asociere beneficiaz orice persoan, mai puin n cazul
asocierii n partide politice.

Exercitarea dreptului de asociere nu este condiionat de existena unei legi care s o

reglementeze.

Firete, recunoaterea anumitor efecte juridice ale asocierii, n special a personalitii

juridice a asociaiei, depinde de existena unor reglementri.

Asociaia ca atare nu are ns nevoie de o permisiune special a legiuitorului pentru a

fiina n mod efectiv.

Legea stabilete doar limitele exerciiului acestui drept, putnd condiiona nregistrarea
anumitor asociaii de ndeplinirea anumitor condiii i proceduri.

Dreptul la asociere n partide politice nu este recunoscut anumitor categorii de

persoane, menionate n art. 40, alin. (3): judectorii Curii Constituionale, avocaii poporului,
magistraii, membrii activi ai armatei, poliitii i alte categorii de funcionari publici stabilite prin lege
organic.

Enumerarea din acest text are un caracter deschis, lsnd la latitudinea legiuitorului
organic stabilirea altor categorii de persoane crora s le fie interzis asocierea n partide politice.

Excluderea i vizeaz ns numai pe funcionarii publici; legiuitorul organic nu poate

interzice unor persoane care nu sunt funcionari publici s devin membri ai unui partid politic.

Anumite instituii sunt de asemenea destul de rezervate fa de implicarea membrilor

lor n jocul politic.

Este vorba n primul rnd de biseric. Biserica nu este o instituie a statului, statul nu
poate exclude personalul de cult i cu att mai puin pe membrii unui cult religios de la dreptul de
asociere n partide politice.

Constituia mai interzice i asociaiile cu caracter secret.

Asociaiile nu pot fi constituite n scopuri contrare legii.

Orice asociaie contrar legii, bunelor moravuri sau siguranei naionale poate fi
desfiinat, pentru aceasta fiind suficiente dispoziiile legii.

Firete, ntr-o asemenea situaie autoritile trebuie s dovedeasc scopul sau

aciunile ilicite ale asociaiei.

n cazul asociaiilor secrete, o asemenea prob este foarte greu de fcut, drept care
legiuitorul constituant le interzice pur i simplu, oricare ar fi obiectivele lor sau valorile promovate de
ele.

31

32.Dreptul de proprietate

Proprietatea constituie un domeniu deosebit de important al sferei libertii individuale,

exclus de la ingerinele nejustificate ale statului.

Libertatea individului n societate depinde n foarte mare msur de capacitatea de a

deveni proprietar i de a exercita prerogativele proprietii.

Construciile doctrinare iusnaturaliste ale epocii moderne au acordat un loc important

instituiei proprietii n formarea societii civile.

Pentru Hugo Grotius, originea proprietii rezid n principal n ocupaiune, pe cnd n

cazul lui John Locke, principalul izvor al acesteia este munca.

Declaraiile de drepturi ale omului din secolul XVIII, att America ct i n Frana,
menionau proprietatea printre drepturile naturale fundamentale ale omului, alturi de libertate,
dreptul la rezisten sau de sigurana persoanei.

Fa de proprietate, statul modern apare n dubl ipostaz: pe de o parte el

configureaz din interior aceast instituie, reglementnd prin lege (de obicei n Codul civil)
modurile de dobndire, meninere i transmitere a proprietii, stabilind totodat limitele i sarcinile
ei, att fa de societate ct i fa de ali proprietari, iar pe de alt parte el apare din exterior ca
entitate potenial agresiv, pe care constituia trebuie s-l limiteze n tendinele sale de ingerin
nejustificat n sfera libertii i proprietii individuale.

Pericolul la adresa proprietii vine mai ales din partea arbitrariului puterii executive.

Prin confiscri, naionalizri sau alte msuri vexatorii, ndreptate de multe ori contra
rivalilor politici sau susintorilor acestora ori contra unor categorii sociale sau profesionale ori, mai
grav, a unor grupuri religioase, etnice ori rasiale minoritare aparent cu motivaia a soluionrii unor
probleme sociale, a reparrii unor nedrepti trecute sau a compensrii celor defavorizai, deintorii
puterii nu fac de multe ori altceva dect s se recompenseze pe sine, pe complicii lor i pe cei
apropiai acestora.

Pericolele la adresa proprietii care decurg din utilizarea interesat i demagogic a

nemulumirilor sociale nu justific ns ignorarea faptului c individualismul i inegalitile economice
crescnde pericliteaz chiar fundamentul politic al democraiei liberale: egalitatea politic i
libertatea persoanei.

Garantia proprietatii private - Constituia garanteaz dreptul de proprietate

privat, ca i creanele asupra statului. Constituia face o distincie ntre proprietatea privat i
proprietatea public.

Garania proprietii private opereaz n mod egal, indiferent de titular.

Garania proprietii contra ingerinelor statului are anumite limite imanente,

menionate deja din secolul XVII de Pufendorf ; autorul german preciza c statul poate preleva din
proprietatea individului n trei moduri: prin impozite i taxe, prin exproprieri i prin mprumuturi
forate.

Patrimoniul n privina cruia opereaz garania proprietii este cel ce rmne

individului dup prelevarea impozitelor, contribuiilor i taxelor datorate statului.

Nu se poate invoca garania constituional a dreptului de proprietate pentru a refuza

plata contribuiilor fiscale.
Dreptul de proprietate poate fi lesne eviscerat prin diversele decizii pe plan financiar ale
legiuitorului, mai precis a majoritii parlamentare, interesat din motive politice i electorale de
promovarea rapid a propriilor obiective sociale.

32


Proprietatea asupra terenurilor - O important restricie, stipulat prin
Constituie, a proprietii const n interdicia dobndirii proprietii private asupra terenurilor de
ctre cetenii strini i de ctre apatrizi.

Interdicia privete att persoanele fizice ct i persoanele juridice

avnd naionalitate strin.

Naionalitatea unei persoane juridice se determin ns (n legislaia

majoritii statelor europene) dup criteriul locului nregistrrii acestora.

n consecin, o societate comercial controlat de investitori strini,

nregistrat ns ca persoan juridic romn, cu sediul n Romnia, nu intr sub incidena textului
constituional menionat i poate dobndi terenuri n proprietate.

Revizuirea legii noastre fundamentale n octombrie 2003 a dus i la

atenuarea acestei interdicii: strinii i apatrizii pot dobndi terenuri n Romnia, ns numai n
condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European i din alte tratate internaionale la
care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute prin lege organic, precum
i prin motenire legal

Exproprierea si nationalizarea- Exproprierea este o

msur de trecere n proprietatea statului a unor bunuri imobile.

Exproprierea era posibil, dar cu consimmntul

reprezentanilor alei ai poporului.

Naionalizarea este o msur general, care afecteaz o

categorie larg de proprietari, pe cnd exproprierea este de regul o msur punctual, care are
efect asupra unui proprietar sau a unui numr restrns de proprietari.

n primul caz, criteriul pentru deposedare const n

natura proprietii deinute, pe cnd n cel de-al doilea el const n anumite circumstane de loc i de
timp innd de mprejurarea c un anumit teren se gsete n zona destinat unor lucrri de interes
public.

Exproprierea are loc ntotdeauna n baza unei

despgubiri, pe cnd n cazul naionalizrii, textul constituional nu prevede nici o form de
compensaie.

n practica internaional ndeosebi n statele lumii a

treia i n cele comuniste naionalizarea se face adesea fr despgubire sau cu compensaii
disproporionat de mici.

33.Accesul la justitie

Principiul liberului acces la justitie se aplica

indiferent de calitatea persoanei protejate, cetatean roman, strain sau apatrid.

El permite accesul la justitie pentru apararea

oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acestea rezulta
din Constitutie sau din alte legi. Constitutia si legile nu apara si nu garanteaza orice interese, ci
numai acele interese care se intemeiaza pe drept, cutuma, izvoare de drept.

Accesul liber la justitie permite depunerea oricarei

cereri a carei rezolvare este de competenta autoritatii judecatoresti.

33


Revizuirea Constitutiei a adaugat 2 noi alineate
articolului 21 prin care se precizeaza ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil si ca jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

34. Drepturi social-economice i culturale

Drepturile social-economice i culturale sunt:

dreptul la nvtur
dreptul la ocrotirea sntii
dreptul la munc i protecia social a muncii
dreptul la grev
dreptul la proprietate
dreptul la motenire
dreptul la un nivel de trai decent
dreptul la cstorie
dreptul copiilor i tinerilor la protecie i asisten
dreptul persoanelor handicapate la protecie special

Dreptul la nvtur este garantat de Art. 32 la Constituiei, este o parte a

dreptului la educaie i nu poate lipsi din rndul drepturilor fundamentale.
Este un drept complex prin:

semnificaiile sale juridice

numrul mare de subiecte de drept implicate n realizarea sa

multitudinea de elemente componente

mbinarea libertii cu obligaia

Prin acest drept se urmrete:

deplina dezvoltare a personalitii umane i simului demnitii

respectul pentru drepturile i libertile publice

favorizarea nelegerii i toleranei ntre popoare, grupuri rasiale, etnice sau

religioase

promovarea ideii de pace

Finalitatea sa este educarea persoanei astfel nct sa aib un rol util n societate.
Art. 32 enumer formele organizatorice principale, tradiionale de nvmnt:

nvmntul general obligatoriu

nvamntul liceal

nvmntul profesional

nvmntul superior
Toate formele de nvmnt se nfiineaz i i desfoar activitatea n condiiile
legii iar n ceea ce privete nvmntul superior Constituia garanteaz autonomia
universitar.
Dreptul la ocrotirea sntaii este garantat prin Art. 34, asigur persoanei
pstrarea i dezvoltarea calitilor sale fizice i mentale care s-i permit participarea activ
la viaa politic, economic, social i cultural.

34

Msurile pentru asigurarea igienei i sntii publice se iau prin lege i

reglementeaz: asistena medical, asigurrile sociale i orice alte domenii care in de
ocrotirea sntii fizice i mentale i asigur controlul exercitrii profesiilor medicale i
activitilor paramedicale.
Dreptul la munc i protecia social a muncii este reglementat in art. 41 care
stipuleaz c dreptul la munc nu poate fi ngrdit datorit importanei pentru individ i
pentru sociatate.
Protecia social a muncii se refer la:

securitatea i sntatea salariatilor

repausul saptmnal

concediul de odihn pltit

instituirea unui salariu minim brut pe ar

Durata normal a zilei de lucru este de 8 ore pe zi.
Nerespectarea dispoziiei privind salarizarea egal a femeilor cu brbaii reprezint
temeiul declarrii nulitii sau anulrii oricror acte privind salarizarea.
Nu constituie munc forat satisfacerea stadiului militar sau orice munca unei
persoane condamnate, prestat n condiii normale.
Dreptul la grev este garantat de Art. 43 i aparine numai salariailor i sunt
stabilite condiii i limite n exercitarea sa cu scopul de a evita greva abuziv i asigurarea
serviciilor eseniale pentru sociatate.
Dreptul la proprietate garantat de Art. 44 se refer la prerogativa persoanei de a
dobndi prorietatea, de a o folosi i de a dispune liber de ea, de a o putea transmite altuia.
Realizarea dreptului de proprietate presupune obligaia statului de a proteja i
garanta proprietatea obinut pe cai licite.
Despgubirile pentru lucrri de interes general se stabilesc n comun cu proprietarul
iar n cazul unui conflict n justiie.
Garanii aparte asupra proprietii se gasesc in art. 43 referitor la interzicerea
confiscrii averii dobndite licit.
Dreptul la motenire regsit in Art. 46 se refer la faptul ca o persoan poate
obine orice bun pe cale succesoral.
Dreptul la un nivel de trai decent regsit in Art. 47 confer ceteanului i familiei
sale condiii rezonabile de via. Statul trebuie s contribuie la relizarea standardelor
mimime de civilizaie.
Este un drept complex:

dreptul la condiii rezonabile de via i ameliorarea lor continu

dreptul la hran, mbrcminte i locuin satisfctoare

Dreptul la cstorie regsit in Art. 48 se refer la dreptul fiinei umane de a se
cstori i ntemeia o familie, aceasta reprezentnd elementul natural i fundamental al
societii.
Familia trebuie s se ntemeieze cstoria liber consimit i pe egalitatea femeii cu
brbatul.
De asemenea este consacrat obligaia prinilor de a asigura creterea, educaia i
instruirea copiilor, att cei din cstorie ct i cei din afara acesteia i stabilit regula cu
privire la succesiunea csatoriei civile de cea religioas.
Dreptul copiilor i tinerilor la protecie i asisten garantat de Art. 49
statueaz categoria tinerilor i copiilor ca una distinct pe criteriul cert al vrstei i

35

reprezentnd continuitatea i viitorul umanitii se bucur de regim special de protecie i

asisten.
Obligaia statului de a oferi alocaii pentru copii i ajutoare speciale pentru creterea
copilului cu handicap, interzicerea exploatrii minorilor i asigurarea condiiilor pentru
participarea tinerilor la viaa politic, social, economic, cultural i sportiv.
Dreptul persoanelor handicapate la protecie special este prevzut in Art. 50
i privete o categorie a oamenilor care fiind defavorizai de soart trebuie ajutai pentru a
se bucura de condiia uman astfel nct statul este obligat la o politic naional care s
asigure proecia acestora.

35.Principii ale organizrii politice a statului romn/ Decizii

fundamentale ale constituantului romn
Noiunea de decizie fundamental se refer la dispoziiile ce consacr decizii
eseniale pentru fizionomia juridic a unei comuniti politice concrete i sunt: democraia
reprezentativ i pluralismul politic, statul de drept, statul social, caracterul unitar al statului
i integrarea euroatlantic.

36. Romnia stat unitar

Statul romn modern a fost pe toat durata existenei sale un stat unitar, cu excepia
scurtei perioade in care Principatele Romne constituiau o uniune personal sub conducerea
lui Alexandru Ioan Cuza.
Acest fapt a fost consacrat de toate constituiile care s-au succedat de atunci.
Caracterul unitar al statului romn este privit nu atat ca rezultat al unei opiuni
constituionale ntre centralism i federelism ci mai ales ca rezultat i garanie a unitii
naionale i a stabilitii statului naional romn. Astfel integrarea politic, administrativ i
economic a celor dou state romneti unite n 1859 i mai trziu a celorlalte provincii
romneti care au intrat in componena statului romn se putea realiza mai rapid i mai
durabil n cadrul unui stat unitar i centralizat respectnd tendina general a secolului XIX
de ntrire a autoritilor centrale.
Aspecte ce in de domeniul istoric i al sensibilitii naionale au determinat o rezerv
cu privire la soluiile federale.
Art. 1 al Constituiei actuale prevede Romnia este un stat naional, suveran i
independent, unitar i indivizibil iar caracterul unitar al statului apare ca prima decizie
constituional pe care constituantul romn o stipuleaz in textul legii fundamentale. De aici
reiese valoarea pe care unitatea statului (unitatea naional) o are in ochii legiuitorului
romn dar i respectarea tradiiei politice mai vechi a statului naional centralizat. ns
aceast opiune nu implic meninerea unei centralizri stricte cum reiese i din dispoziiile
Art. 120, alin. 1 administraia public din unitile administrativ teritoriale se ntemeiaz pe
principiile descentralizrii, autonomiei locale i desconcentrrii iar n acest fel legiuitorul
organic i ordinar, precum i executivul au un spaiu discreionar foarte larg pentru
configurarea concret a autonomiei locale a unitailor administrativ-teritoriale.

36

37. Romnia stat de drept

Jaques Chevallier definete statul de drept ca fiind tipul de regim politic n care
puterea statului se afla ncadrat i limitat de ctre drept.
Principiul statului de drept este consacrat n Art. 1, alin. 3 Romnia este stat de
drept, democratic i social.. ins acest lucru nu este suficient ci este nevoie de confirmarea
lui in instituiile i reglemantrile concrete ale legii fundamentale, precum i in practica
politic i constituional a autoritilor publice. Confruntarea cu exigenele acestui principiu
poate releva disfuncionaliti i aspecte criticabile n cazul oricrui stat.
Aplicarea practic a acestui principiu impune o discuie in raport cu exigenele
concrete ale acestui principiu.
Separaia puterilor de stat se realizaz astfel:
puterea legislativ este controlat i limitat prin:

controlul constituionalitii exercitat de Curtea Constituional

alegerile periodice parlamentare,

puterea executiv prin:

responsabilitatea fa de Parlament

rspundeerea ministerial

prin posibilitatea suspendrii i demiterii Preedintelui

controlul judectoresc pe calea contenciosului administrativ i supunerea fa

de legea administraiei

controlul de constituionalitate al ordonanelor guvernamentale

alegerea periodic a unor autoriti administrativ locale

Desfaurarea legal i corect a alegerilor este controlat de instanele judecatoreti (

Curtea Constituional n cazul alegerilor prezideniale.
Puterea judectoreasc este limitat prin

supunerea judectorilor fa de lege

existena mai multor trepte de jurisdicie

caracterul public al dezbaterilor

Problemele care apar n aplicarea acestui principiu sunt:
ordonanele de urgen emise de guvern din cauza tratrii superficiale a unor situaii
sau rezolvarea expeditiv; acestea scurtcircuiteaz procesul decizional legislativ i pun la
ndoial angajamentul Romniei cu privire la respectatrea principiului separrii puterii n stat;
independena justiiei este consacrat formal i garantat ca valoare suprem n
statul romn prin art.1, alin. 3, susinut prin instituii precum imovabilitatea judectoreasc
i Consiliul Suprem al Magistraturii ns aceste lucruri nu sunt suficiente ( eficacitatea ar fi

37

asemenea stipulrii n constituie a unei modaliti de rezolvare a problemelor economice

sau eradicrii corupiei); o importan mult mai mare revine

legilor de organizare judectoreasc

reglementrii cazurilor de incompatibilitate

stabilirea politicii de personal n selectarea magistrailor i n promovarea

profesional

asigurarea unui statut social corespunztor pentru magistrai

nfiinarea unui numr sufiecient de posturi pentru a evita supraaglomerarea

completelor de judecat
Referitor la respectarea drepturilor i libertilor fundamentale exist aspecte pozitive
dar i negative:

admiterea n Consiliul Europei

aderarea la Convenia pentru aprarea drepturilor omului i libertilor

fundamentale

supunerea fa de jurisdicia CEDO

Existena anumitor nclcri ale drepturilor i libertilor fundamentale n domenii
precum libertatea individual, tratamentul deinuilor n nchisori, poziia fa de minoriti,
persoanele cu handicap ori fa de drepturile copilului, fa de proprietate ori dreptul la
aprare nu reprezint neaparat o nclcare general i sistematic a acestora.
n alte domenii precum cel al respectrii proprietii atitudinea autoritilor romne
poate fi considerat una negativ deoarece s-au produs ntrzieri nejustificate i inexplicabile
n reglementarea situaiei bunurilor confiscate sau naionalizate de regimul comunist iar
argumentele de genul protecia chiriailor fiind deloc puternice deoarece pentru acetia
puteau fi adoptate alte msuri.
Alte domenii n care prestaia statului romn s-a artat deficitar sunt: libertatea
presei, accesul la justiie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la aprare, certitudinea
raporturilor juridice.

38.Romnia stat pluralist i democratic

Romnia este un stat democratic, trstur care mpreun cu pluarlismul politic este
consacrat n Art.1, alin. 3. Puterea n stat este legitimat de voina poporului Suveranitatea
naional aparine poprului romn care o exercit prin organele sale reprezentative,
constituite prin alegeri libere, periodice i corecte, precum i prin refrendum. Caracterul
repreyentativ este atestat si prin dispoyiiile conform crora n exercitarea mandatului
deputaii i senatorii sunt n serviciul poprului i c orice mandat imperativ e nul.
Democraia implic o participare real i efectiv a poporului la definirea problemelor
supuse discuiei, la gsirea soluiei, adoptarea deciyiilor i executarea acestora precum si
existena mai multor soluii i opiuni reale.
Pretenia de legitimitate a democraiei reprezentative este pluralismul politic i faptul
c guvernmntul este responsabil n faa poporului nu doar prin prezentarea periodic la
alegeri ci prin mijloace de retroaciune democratic (feedback) asupa procesului decizional
precum libertatea cuvantului i a presei, dreptul la informaie, libertatea ntrunirilor, dreptul
de asociere incusiv n partidele politice. Simpla lor consacrare n legea fundamental nu este
suficienta, acestea existau i n constituiile comuniste, ci existena unor mecanisle sociale
viabile care s asigure acestor instituii eficiena i combativitatea.

38

n cazul unei democraii directe n cadrul careia toate deciziile importante sunt
adoptate pe baza consultrii corpului electoral o prim obiecie ar fi de ordin pur tehnic: o
comunitate ar fi foarte greu de consultat iar operaiunile de constatare a opiniei printr-un
referendum sunt anevoioase si costisitoare. Un alt argument este constituit de faptul ca votul
astfel exprimat ar constitui rspunsul poyitiv sau negativ al majoritii electorilor la o
ntrebare formulat de organizatorii referendumului; rezultatul depinde de modul n care este
formulat ntrebarea iar sondajele de opinie l pot anticipa.
Guvernanii pot amna organizarea referendumului pn ntr-un moment favorabil
acestora, pot sa nu l organizeze dac curentul de optinie le este ostil, ntrebarea poate fi
tendenios formulat i n plus tendina natural este de a aproba soluiile deja adoptate,
concret n defavoarea uneia noi i necunoscute.
Consultarea poporului prin referendum se face n situaii prevzute de normele
constituionale, desfurarea sa este reglementat n detaliu de lege iar posibilitatea real a
unor deybateri n contradictoriu n condiiile pluralismului politic i ale libertii presei
faciliteay pronunarea n cunotin de cauz a celor consultai.
De asemenea tendina general este cea a preferrii status quo-ului de ctre ceteni
ns chiar dac parlamentul poate aproba mai rapid i cu mai puine costuri o decizie i
acetia au posibilitatea chestionrii unor experi n domeniul respectiv exist un risc mult
mai mare al determinrii votului acestora in funcie de coloratura politic orientndu-se n
funcie de interesele electorale imediate.
Referendumul mai constituie un mijloc de integrare politic a cetenilor i
consolidare a sentimentului de participare la deciziile importante n societate i stat.
Constituia prevede 3 cazuri de consultare a poporului prin referendum:

probleme de interes naional, la iniiativa preedintelui

demiterea preedintelui n urma suspendrii acestuia de ctre parlament

aprobarea revizuirii consituiei n termen de 30 de zile de la adoptarea de ctre

parlament a legii de revizuire
Sub imperiul Constituiei din 1991 s-a organizat un singur refrendum cu privire la
aprobarea legii de revizuire a Constituie iar mai trziu n 205 s-a mai ridicat problema unui
referendum cu privire la abandonarea bicameralismului i adoptarea scrutinului uninominal.
Prin referendum i se cere poporului sa i exprime voina deci nu are nicidecum fora
obligatorie a unei legi ns sfidarea deliberat a voinei electoratului nu este de dorit de ctre
clasa politic.
Pluralismul politic este o condiie i o garanie a democraiei constituionale. Partidele
politice se consituie i i desfoar activitatea n condiiile legii contribuind la definirea i
exprimarea voinei politice a cetaenilor, respectnd suveranitatea naional, integritatea
teritorial, ordinea de drept i principiile democraiei.

39

39.Romnia stat social

Art. 1, alin. 3 stipuleaz Romnia este stat de drept, democratic i social.
Componenta social contrabalanseaz pe cea liberal a statului de drept.
Dac pentru statuld e drept esential este ngrdirea i limitarea puterii de stat n
scopul garantrii libertii individului, exigenele sale fiind de ordin negativ, interzicnd
concentrarea puterii la nivelul anumitor autoriti, n cazul statului social, autoritilor le
revin obligaii pozitive n direcia crerii i meninerii premiselor egalitii ntre toi membrii
comunitii politice.
Statul social trebuie s contrabalanseze prin intervenie direct tendinele spre
inegalitate economic crescnd ce decurg din libertatea economic instituit de statul de
drept. ns accentul pus pe problematica social prezint riscul restrngerii treptate a
libertii economice i apoi a libertii pur i simplu.
Statul providen care ncearc s asigure un anumit nivel de trai tuturor cetenilor
si, i aceasta indiferent de circumstanele financiare, economice sau politice, i chiar de
efortul i meritele celor implicai, duce la proliferarea unei birocraii de binefctori oficiali,
pe banii contribuabilului.
Astfel i vor consolida puterea politic ncercnd sa permanentizeze sistemul i
situaia de dependen a celor asistai care la rndul lor vor fi prea puin dispui s i
mbunteasc situaia prin eforturi proprii, asumndu-i riscuri sau chiar sacrificii.
Constituia nu ofer i nu poate oferi soluia acestei probleme ci doar semnaleaz
legiuitorului importana componentei sociale, aceasta preprezentnd mai mult o problem
politic dect una de neconstituionalitate.
Componenta social a organizrii politice a statului romn este atestat de textele
constituionale privind sindicatele, patronatele i asociaiile profesioniste, drepturile sociale,
ns care nu au aceeai eficien cu cele politice i civile i au mai degrab caracterul unor
misiuni constituionale.
Msura n care Romnia este un stat social nu este data de prevederea acestor
drepturi n Constituie ci de performanele politice, economice i organizaionale ale statului.

40. Structura Parlamentului

Sistem bicameral este specific statelor federale

Camera inferioara > reprezinta pe alegatori -> nr. Proportional cu populatia

statului federat

Camera Superioara-> reprezinta statele federate

Unele state unitare (precum Spania) acorda unor provincii un grad ridicat de
autonomie o apropie de o federatie.

Aceste state unitare au optat insa pt Parlamentul Bicameral De ex: Franta,

Olanda, Irlanda, Italia, etc.

Parlament monocameral intalnim in Danemarca, Greciam Luxemburg, Ungaria,

Finlanda, Portugalia.

40


Parlament monocameral:
Avantaje:
costuri electorale si parlamentare scazute
procedura legislative mai rapida/usoara.
Dezavantaje:
Stabilitate mai scazuta a vietii politice si a legislatiei
Este mai expus fluctuatiei opiniei publice.

Adunarea constituanta din 1991 de la noi din tara a optat pt un Parlament

Bicameral.

Parlamentul este format din Camera Deputatilor si Senat. (Pana la revizuirea

constitutiei in 2003, acestea aveau atributii aproape identice.

Numarul deputatilor si senatorilor este raportat la populatia tarii. (Un deputat

reprezinta 70000 de cetateni, iar un senator 160000).

Acelasi tip de scrutiny pt ambele camera.

Data alegerilor a fost aceeasi pt ambele camera, pt toate alegerile generale

de dupa 89.

In cazul reinnoirii treptate a camerei superioare, se poate asigura o mai mare

stabilitate a adunarii legiuitoare.

In cazul nostru o data la 4 ani, are loc o schimbare radical in viata politica si
parlamentara (intrucat ambele camere sunt alese in acelasi timp).

Intreaga viata politica este determinata in mod decisiv de vointa manifestata

de electorat intr-o singura zi -> Poate provoca frustrari in randul alegatorilor, atunci cand
promisiunile electorale sunt incalcate.

Dezavantaje ale sistemului bicameral:

Costuri ridicate+proceduri legislative adeseori greoaie
Grad scazut de stabilitate a legislatiei.

Sistemul bicameral este contestat in Romania -> deficientele sale tin de modul
concret de realizare a acestuia si nu de sistem in sine.

41. Drepturile si indatoririle parlamentarilor

Pot fi exercitate individual sau colectiv.
Dintre drepturile ce pot fi exercitate individual menionm:
dreptul de a participa la lucrrile Camerei;
dreptul de a lua cuvntul n cursul dezbaterilor;
dreptul de a propune ca votul asupra chestiunilor dezbtute s fie deschis sau
secret;

dreptul de a vota asupra chestiunilor supuse dezbaterii;

dreptul de a face propuneri legislative;
dreptul de a formula amendamente la proiecte sau propuneri legislative;
dreptul de a face interpelri;
dreptul de a cere, prin intermediul preedintelui camerei sau al comisiei
parlamentare, date, informaii sau documente din partea autoritilor publice;
dreptul de a face parte dintr-o comisie parlamentar i de a participa la lucrrile
acesteia;
dreptul de a face parte din alte structuri interne ale Parlamentului sau ale
Camerei;

41

Dintre drepturile care se pot exercita doar n colectiv de ctre parlamentari,

menionm:
dreptul de a iniia revizuirea Constituiei (un sfert din numrul deputailor sau al
senatorilor, n condiiile art. 150, alin. (1));
dreptul de a iniia o moiune de cenzur (un sfert din numrul deputailor i al
senatorilor, n condiiile art. 113);
dreptul de a cere suspendarea Preedintelui Romniei (o treime din numrul
deputailor i al senatorilor, n condiiile art. 95, alin. (2));
dreptul de a sesiza Curtea Constituional (un sfert din numrul deputailor sau al
senatorilor, n condiiile art. 146, lit. a) i b))
dreptul de a propune un candidat pentru funcia de preedinte al Camerei
(mpreun cu ceilali membri ai grupului su parlamentar);
Parlamentarii au pe lng ndatorirea general, prevzut de art. 1, alin. (5), de
respectare a Constituiei i a legilor rii obligaia de a se conforma dispoziiilor
regulamentelor Parlamentului i de a respecta ordinea i solemnitatea edinelor.

42. Protectia mandatului

Se realizeaza prin incompatibilitati, imunitati, indemnizatii, regim disciplinar

propriu.

Incompatibilitati - > Ratiunea lor preocuparea de a nu pune un parlamentar

intr-o postura ce i-ar afecta independenta.

Niciun parlamentar nu poate fi concomitent si deputat si senator.

Nu poate avea orice alta functie publica implicand exercitiul autoritatilor de

stat cu exceptia celei de membru al Guvernului.

Incompatibilitatea cu calitatea de presedinte, vicepresedinte, director general,

director, administrator, membru al consiliului de administratie, cenzor la societati comerciale
inclusiv la banci ori alte institutii de credit, la societati de asigurari si la cele financiare,
precum si in institutii publice cu calitatea de presedinte, secretar al adunarii generale ale
actionarilor sau asociatilor, etc.

Incompatibilitatea si cu activitatile persoanelor care conform statutului lor nu

pot face parte din partide politice (Judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii,
politistii, militarii, etc, etc)

43. Imunitatea

Ratiunea acesteia: necesitatea de a-i proteja pe parlamentari impotriva

abuzurilor, ingerintelor din partea autoritatilor executive/judecatoresti, dar si pt asigurarea
independentei acestora.

Imunitatea propriu-zisa Iresponsabilitatea acestuia (in sensul ca nu poate fi

tras la raspundere pt opiniile exprimate si pt votul sau)

Imunitatea nu este limitata in timp de ex parlamentarul nu poate fi tras la

raspundere nici dupa expirarea madatului.

Pot fi urmariti/trimisi in judecata pt fapte care nu au legatura cu

voturile/opiniile exprimate nu pot fi perchezitionati, retinuti, arestati fara incuviintarea
Camerei din care fac parte.

42


Solutionarea litigiilor in care acestia sunt urmariti, este de competenta Inalte
Curti de Casatie si Justitie (I.C.C.J.)

Imunitatea nu inlatura raspunderea penala - > In caz de infractiune flagranta

> poate fi retinut si supus perchezitiei.

Daca nu exista un temei, atunci Camera (sesizata de Ministerul Justitiei in

legatura cu litigiul) poate dispune revocarea masurilor.

Deputatii si senatorii au o indemnizatie lunara, diurna, cazare gratuita,

transport gratuit.

De asemenea, acestia mai beneficiaza de un regim disciplinar propriu.

Sanctiuni: avertisment, chemare la ordine, retragerea cuvantului, eliminare din sala de
sedinta, interzicerea participarii la lucrurile Camerei pt 15 zile (daca e vba de un deputat) si
30 de zile (daca e vba de un senator), sau excluderea temporara (deputati).

44. Functionarea Parlamentului

Isi desfasoara activitatile intre cele doua alegeri generale consecutive.

Legislatura:
Reprezinta durata mandatului colectiv al Parlamentului si are o durata de 4 ani.
Priveste durata in timp a mandatului, si nu mandatul (mandatul reprezinta drepturile
si indatoririle parlamentarilor pe care trebuie sa le exercite)
Poate fi prelungit in caz de razboi/catastrofa.

Sesiunea:
Forma de desfasurare a activitatii Parlamentului pe parcursul unui an
Sesiunile sunt ordinare si extraordinare.
In cadrul sesiunilor ordinare, Parlamentul se intruneste de 2 ori pe an
(febriarie-iunie, septembrie-decembrie)
Sesiunea extraordinara La cererea Presedintelui Romaniei, a biroului
permanent al fiecarei camere sau o treime din nr deputatilor sau senatorilor. Convocarea se
face de catre presedintele fiecarei Camere.
In practia sesiunile Parlametului dureaza aproximativ 8 luni.

ordinea de zi

Sedinta:
forma de desfasurare a activitatii Parlamentului
Sedintele se pot desfasura in plen/comisii/grupuri parlamentare.
Sunt de regula publice, dar pot fi si secrete.
In cadrul sedintelor au loc dezbaterile privitoare la problemelor ce figureaza pe
a Camerelor.

45. Sedintele comune ale Parlamentului

Camerele se ntrunesc n edine comune n urmtoarele mprejurri, prevzute de
art. 65 al legii fundamentale:
- primirea mesajului Preedintelui Romniei;
- aprobarea bugetului de stat i a bugetului asigurrilor sociale de stat;
- declararea mobilizrii totale sau pariale;

43

- declararea strii de rzboi;

- suspendarea sau ncetarea ostilitilor militare;
- aprobarea strategiei naionale de aprare a rii;
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aprare a rii;
- numirea, la propunerea Preedintelui Romniei, a directorilor serviciilor de informaii
i exercitarea controlului asupra activitii acestor servicii;
- numirea Avocatului Poporului;
- stabilirea statutului deputailor i al senatorilor, stabilirea indemnizaiei i a
celorlalte drepturi ale acestora;
-ndeplinirea altor atribuii care, potrivit Constituiei sau regulamentului, se exercit n
edin comun.

46. Categorii de legi

Parlamentul adopta legi constitutionale, organice si ordinare.
Legile constitutionale sunt cele de revizuire a constitutiei
Legile organice
(3) Prin lege organic se reglementeaz:
a) sistemul electoral; organizarea i funcionarea Autoritii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcionarea i finanarea partidelor politice;
c) statutul deputailor i al senatorilor, stabilirea indemnizaiei i a celorlalte drepturi ale
acestora;
d) organizarea i desfurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului i a Consiliului Suprem de Aprare a rii;
f) regimul strii de mobilizare parial sau total a forelor armate i al strii de rzboi;
g) regimul strii de asediu i al strii de urgen;
h) infraciunile, pedepsele i regimul executrii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graierii colective;
j) statutul funcionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea i funcionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanelor judectoreti,
a Ministerului Public i a Curii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietii i al motenirii;
n) organizarea general a nvmntului;
o) organizarea administraiei publice locale, a teritoriului, precum i regimul general privind
autonomia local;
p) regimul general privind raporturile de munc, sindicatele, patronatele i protecia social;
r) statutul minoritilor naionale din Romnia;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care n Constituie se prevede adoptarea de legi organice.

44

47. Procedura legislativa actuala: (la mijlocul acestui subiect am tratat

subiectul 48 intrucat acesta se referea la o etapa a procedurii legislative)

Initiativa legislativa detinuta de Guvern, deputati, senatori, 100.000 cetateni

cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare
din aceste judete sa se fi inregistrat 5000 de semnaturi cu privire la acest lucru.

initiativelor.

Problemele fiscale, internationale, amnistia si gratierea nu pot face obiect al

Atriburiile Camerelor sunt diferentiate:

Camera de reflectie:

Prima camera sesizata se numeste Camera de reflectie Aceasta adopta

proiectul/propunerea de lege in termen de 45 de zile de la sesizare sau 60 de zile pt coduri
sau legi mai complexe.
-

Daca termenul este depasit legea se considera adoptata.

Camera de decizie:

A doua camera se numeste Camera de decizie aceasta nu este legata de

vreun termen.
Decizia ei este definitiva, indiferent daca tine cont sau nu de amendamentele
aduse de prima camera.
Procedura adoptarii legilor a fost scurtata considerabil prin eliminarea etapei medierii,
iar in al doilea rand prin termenele de 45 respectiv 60 de zile necesare pt Camera de
reflectie.

Promulgarea legii

Se trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei

Se face in termen de 20 de zile
Presedintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii sau verificarea
constitutionalitatii acesteia
Apoi, dupa primirea legii reexaminare/verificata promulgarea se face in 10
zile.

Publicarea legii
Publicarea legilor revine Camerei Deputatilor

45

Legea se publica in Monitorul Oficial intra in vigoare la 3 zile de la publicare,

sau la o alta data prevazuta in textul legii.
In cazul legilor ce reglementeaza infiintarea + organizarea + functionarea unor
autoritati trebuie mai intai constituite autoritatile respective, si de abia apoi adoptate legile
referitoare la acestea.

(48) Sesizarea camerelor.

Demeniul pt care Camera deputatilor este camer de reflectie:

Ratificarea tratatelor/acordurilor internationale + masurile legislative ce rezulta

din tratate.
Legi organice referitoare la:
1)
Servicii publice de radio + televiziune
2)
Dreptul de asociere in partidele politice (nu pot face parte din partide
judecatorii, procurorii, avocatii poporului, militarii, politistii, etc)
3)
Contidiile privind indeplinirea indatoririlor militare
4)
Organizarea + functionarea institutiei avocatului poporului
5)
Organizarea + functionarea Guvernului, Consiliului Suprem de aparare a tarii
6)
Contenciosul administrativ
7)
Organiz + Funct. Consiliului Suprem al Magistraturii, a instantelor si a
Ministerului Public.
8)
Organiz. Invatamantului
9)
Organiz administratiei publice locale, a teritoriului, etc
10)
Organiz + Funct. Consiliului Legislativ
11)
Incompatibilitatile membrilor Guvernului
12)
Infiintarea autoritatilor administrative autonome
13)
Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si
a teritoriului pt aparare.
14)
Folosirea limbii minoritatilor in administratia publica locala
15)
Compunerea I.C.C.J. si functionarea acesteia.
16)
Infiintarea de instante specializate
17)
Mandatul judecatorilor Curtii Constitutionale.

Dupa adoptare/respingere de catre prima Camera proiectul se trimite

celeilalte camere ce va decide definitiv.

Daca proiectul de lege contine dispozitii din ambele categorii de domenii

atunci:
Prevederea ce intra in competenta decizionala a primei Camere sesizate este
definitiv adoptata daca si cea de a doua Camera este de acord.

46

In caz contrar, numai pt prevederea respectiva, legea se intoarce la prima

camera sesizata fiecare camera decide doar asupra dispozitiilor legii la care sunt
competente. ( de exemplu la un proiect de lege, o camera a parlamentului, poate fi camera
de reflectie pt anumite dispozitii ale unei legi, si camera de decizie pt alte dispozitii ale
aceleiasi legi).

Dezbaterea proiectelor + propunerile au loc in plen si in comisii cu posibilitatea

de a aduce amendamente.

Dezbaterea in fata primei Camere sesizate are rolul de a identifica eventualele

probleme din textul unui proiect de lege si de a formula posibile solutii.

Majoritatea necesara pt adoptarea legilor:

Legi organice majoritatea membrilor celor doua camere
Legi ordinare majoritatea membrilor prezenti.

49. Ce legi sunt adoptate de Senat n calitate de camer

decizional? (art. 75, alin. 1); -proiectele de lege i propunerile legislative de nivelul
legilor ordinare
Prin dispoziiile art. 75, alin. (1), se stabilesc anumite domenii pentru care
Camera Deputailor este Camer de reflecie (prima Camer sesizat): ratificarea tratatelor
sau a altor acorduri internaionale i a msurilor legislative ce rezult din aplicarea acestor
tratate sau acorduri, precum i proiectele legilor organice.

50. Proceduri legislative speciale

Reexaminarea legii
Legea adoptat de Parlament poate fi reexaminat n cazul n care Preedintele
Romniei solicit acest lucrui n cazul n care Curtea Constituional, a declarat una sau mai
multe dispoziii din aceast lege, ori ntreaga lege ca fiind neconform Constituiei.
-In Camera Deputailor, reexaminarea se face pe baza unui nou raport ntocmit de
comisia sesizat n fond, raport ce va cuprinde propuneri referitoare la cererea de
reexaminare. Regulamentul Senatului este mai succint n aceast privinse precizeaz doar
c reexaminarea se face cu respectarea procedurii legislative.
Camerele Parlamentului pot adopta legea n aceeai versiune, dup cum pot modifica
dispoziiile vizate de cererea de reexaminare, poate modifica n urma reexaminrii chiar i
dispoziii ce nu au fost avute de vedere de Preedinte n cererea de reexaminare

47

-Reexaminarea efectuat n urma exercitrii controlului anterior de stabilete c n

cazul constatrii neconstituionalitii legii, Parlamentul este obligat s reexamineze
dispoziiile repsective, pentru punerea lor de acord cu decizia Curii Constituionale.

Legile de ratificare a tratatelor internaionale

Ratificarea tratatelor internaionale este prevzut de art. 91, alin. (1) din Constituie,
care stabilete c Preedintele Romniei ncheie tratate internaionale, negociate de
Guvern, i le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil.
-Este de precizat c dispoziia menionat nu privete toate tratatele la cer Romnia
este parte
-Textul legii de ratificare nu poate fi modificat prin amendamente.
-Parlamentul poate ns exclude sau limita aplicarea fa de Romnia a unor clauze
ale tratatului sau poate stabili c doar o anumit interpretare a unor dispoziii din tratat va
lega Romnia
Legile bugetare
Este vorba de legea bugetului de stat i de legea bugetului asigurrilor sociale de
stat. Aceste legi nu pot fi iniiate de parlamentari i nici de ctre ceteni, ci de ctre Guvern.
Dezbaterea i adoptarea acestor legi se face n edin comun a celor dou Camere
-Adoptarea legilor respective trebuie fcut cu cel puin 3 zile nainte de expirarea
exerciiului bugetar; n caz contrar se aplic n continuare bugetul de stat i bugetul
asigurrilor de stat din anul precedent, pn la adoptarea noilor bugete
Delegarea legislativ i aprobarea ordonanelor
Delegarea legislativ constituie o procedur excepional de substituire a Guvernului
n prerogativele legislative ale Parlamentului, astfel nct, prin ordonan, Guvernul s
reglementeze primar, s modifice sau s abroge reglementarea existent.
Delegarea legislativa isi justifica aplicarea in doua situatii
a) dac domeniul pentru care s-a dat delegarea este expres calificat ca domeniu
rezervat legii; b) dac n respectivul domeniu al delegrii a intervenit deja o reglementare
prin lege.
-delegare, a prerogativelor legislative de ctre Guvern-limitele acestea constau n:
stabilirea de ctre Parlament, n mod obligatoriu, a domeniului n
care se pot adopta ordonanele;
interdicia abilitrii Guvernului cu emiterea de ordonane n
domeniul rezervat legii organice;

48

stabilirea de ctre Parlament, n mod obligatoriu, a datei pn la

care se pot emite ordonanele;
posibilitatea ca Parlamentul s cear supunerea ordonanelor spre
aprobare, potrivit procedurii legislative, pn la mplinirea termenului de abilitare;
sanciunea ncetrii efectelor ordonanei n cazul nerespectrii
termenului menionat mai sus.

Adoptarea legii n condiiile asumrii rspunderii Guvernului potrivit art. 114

Guvernul i poate asuma rspunderea n faa Camerei Deputailor i a Senatului,
ntrunite n edin comun, asupra unui program, a unei declaraii de politic general sau a
unui proiect de lege (art. 114, alin. (1)). Guvernul este demis dac o moiune de cenzur,
depus n termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege (ori a programului sau a
declaraiei menionate n alin. (1)) a fost votat n condiiile art. 113. Moiunea de cenzur
poate fi iniiat i de parlamentari care au mai semnat o alt moiune de cenzur n aceeai
sesiune. n cazul n care nu a fost depus nici o moiune de cenzur n termenul menionat
sau dac o asemenea moiune a fost respins, proiectul de lege se consider adoptat. n
vechea redactare a Constituiei, unui asemenea proiect de lege nu se puteau aduce
amendamente; Parlamentul trebuia s opteze ntre adoptarea fr modificri a proiectului de
lege i demiterea Guvernului.
n prezent, Parlamentul poate amenda proiectul de lege, ns amendamentele trebuie
aprobate de Guvern (art. 114, alin. (3)).

Procedura de urgen

Conform dispoziiilor art. 74, alin. (3) Parlamentul poate, la cererea Guvernului sau din
proprie iniiativ, s adopte proiecte sau propuneri legislative cu procedura de urgen
stabilit de regulamentul fiecrei Camere.
Amendamentele, care pot fi prezentate de grupurile parlamentare, de senatori,
deputai sau de ctre Guvern, se trimit comisiei sesizate n termen de cel mult 48 de ore de
la aprobarea procedurii de urgen. Comisia sesizat n fond este obligat s-i depun
raportul n termen de trei zile n cazul Camerei Deputailor i, respectiv, n termenul stabilit n
acest scop de Biroul Permanent n cazul Senatului. Dezbaterea proiectului sau a propunerii
legislative, n regim de urgen, n Camera Deputailor nu poate depi durata de timp
aprobat de Camer, la propunerea preedintelui, cu avizul biroului comisiei sesizate n fond.
Dac durata menionat a expirat, preedintele Camerei supune votului acesteia fiecare
amendament cuprins n raportul comisiei sesizate n fond i fiecare articol amendat, dup
care se va proceda la votarea final a proiectului de lege sau a propunerii legislative. n cazul
Senatului, se poate stabili o limit doar a dezbaterilor generale.

49

51. Controlul parlamentar const n examinarea legii, de regul anterior

adoptrii acesteia, de regul de ctre o comisie constituional( examinare conforma cu
constitutia)
-aceast form de control a fost ntlnit n statele comuniste i avea un caracter pur
formal.
-conform concepiei comuniste, adunrile reprezentative (=parlamentele) erau
organe supreme ale puterii de stat, crora le erau subordonate toate celelalte organe ale
statului (ale administraiei de stat, organele judectoreti i cele ale procuraturii)
-un control exercitat de un organ aparinnd oricreia din aceste din urm categorii
era incompatibil cu poziia suprem a organelor puterii de stat, constituind aadar o
negare a suveranitii poporului. Controlul exercitat chiar de ctre organul a crui activitate
urmeaz a fi controlat nu are cum s fie efectiv; aceast form de control a constituit de
altfel una din modalitile, prea puin convingtoare de altfel, prin care statele comuniste
cutau s creeze aparena unei viei politice i parlamentare ct de ct democratice.

52. Alegerea Presedintelui Romaniei:

Caracterul bicefal al executivului-Presedinte+Guvern; au atributii diferite

Ales de popor prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat, ceea ce
confera un caracter reprezentativ functiei sale; nu e subordonat Parlamentului

Alegerea in 1 sau 2 tururi de scrutin (daca nici un canditat nu obtine

majoritatea pe tara)

Intampinarile si contestatiile se solutioneaza de Biroul Electoral Central, putand

fi atacate de CCR(Curtea Constitutionala Romana)

Validarea mandatului-de CCR

Modul de desfasurare al alegerilor-reglementat de Legea 370/2004

Nimeni nu poate avea mai mult de 2 mandate

Data alegerilor prezidentiale-stabilita de Guvern cu cel putin 45 de zile inainte

de data votarii, se aduce la cunostinta populatiei cu cel putin 5 zile inainte de expirarea
mandatului sau cand functia devine vacanta. (anuntatul duce la posibil abuz, pot prelungi
nejustificat mandatul presedintelui)

Alegeri in o singura zi, DOAR duminica

Conditii de eligibilitate: cetatean roman fara alta cetatenie, sa aiba drept de

vot, sa ii fie permisa asocierea in partide politice, 35 de ani impliniti la alegeri, sa nu aiba
precedent 2 mandate executate de Presedinte al romaniei

53. Mandatul Presedintelui:

a)

Numarul mandatelor si durata

50


Durata-5 ani, poate fi prelungit prin lege organica la razboi sau catastrofa (la
fel si al Parlamentului); maxim 2 mandate

Exercitarea incepe de la depunerea juramantului (pana atunci ramane vechiul)

Vacanta functiei-la demitere, demisie, imposibilitate definitiva de exercitare

sau deces
o
Demiterea-decisa doar de popor, prin referendum
o
Demis prin hotarare definitiva a ICCJ(Inaltei Curti de Casatie si Justitie), de
condamnare pentru infractiunea de inalta tradare
o
Imposibilitatea definitiva-la avizul unor experti (in medicina), constatata de
CCR
b)
Incompatibilitati si imunitati

Incompatibila cu orice alta functie publica sau privata

In timpul mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic; practic totusi,

el poate accesa candidatura pe listele partidului, campania electorala si deciziile politice
generale ale partidului (indirect, prin consultari) deci practic ii e interzis sa plateasca
cotizatia si sa participe la sedintele partidului

In noua redactare, dispozitiile privind imunitatea si procedura punerii sub

acuzare sunt plasate in 2 articole diferite2 posibile interpretari:
i.
Fraza a doua-regula aparte, distincta de regula generala a imunitatii:

In plus fata de cea generala, mai beneficiaza de imunitate in privinta actelor si

faptelor care au legatura cu exercitarea mandatului (nu pot fi trasi la raspundere pentru
decizii), imunitate PERPETUA (nu doar in mandat)

Regula-imunitate doar in mandat; cand e perpetua-constituantul mentioneaza

expres
ii.
Imunitatea s-ar intinde doar asupra opiniilor si a deciziilor din exercitiul
mandatului (greu de acceptat):

Inceperea cercetarii legate de exercitarea mandatului nu ar fi atat de grava,

insa cea penala ar fi

Inalta tradare se considera doar pe durata mandatului, sau inainte de incepere

(situatie in care va fi supusa acelorlasi dispozitii doar pe durata mandatului); dupa mandatsupusa dispozitiei dreptului comun; nu e prevazuta de Codul penal roman

54. Suspendarea (si demiterea) Presedintelui Romaniei

la savarsirea unor fapte grave ce incalca Constitutia, poate fi suspendat de

Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor dupa consultarea CCR; in caz de inalta tradare, majoritate calificata (2/3) si e
judecata de ICCJ, iar presedintele e suspendat de la trimiterea in judecata, iar apoi demis, la
ramanerea definitiva a hotararii

propunerea e initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si

senatorilor si e adusa la cunostinta Presedintelui de urgenta; aprobatain maxim 30 zile
referendum pentru demitere

presedintele poate da explicatii Parlamentului

in 16 ani, la noi doar 2 cazuri:

51

o
1994 Ion Iliescu (gravitatea atitudinii Presedintelui a decurs din urmarile
declaratiei: la scurt timp dupa, Procurorul General a intentat recurs in anulare contra
majoritatii hotararilor de restituire a caselor nationalizate)
o
2007 Basescu-hotarare adoptata cu o larga majoritate, la cerere initiata de PSD
(au ignorat avizul negativ al CCR); referendumul a dat castig de cauza Presedintelui;
consecinta-popularitate el, scadere in popularitate Parlamentul si partidele ce au concurat
(mda cam subiectiv ;) de fapt e discutabil)

Interimatul functiei de Presedinte:

o
In 3 situatii: functia devine vacanta (demitere, demisie, incompatibil definitiv),
Presedintele e suspendat ori se afla in imposibilitate temporara de exercitare a atributiilor
o
Se asigura, in ordine, de presedintele Senatului si de presedintele Camerei
Deputatilor
o
CCR constata existenta imprejurarilor ce justifica interimatul si comunica
Parlamentului ce a constatat; daca e interimat din suspendare-CCR da doar un aviz
consultativ, anterior deciziei de suspendare
o
Atributiile presedintelui interimar: toate fara trimiterea de mesaje catre
Parlament, dizolvarea Parlamentului si consultarea poporului prin referendum
o
Raspunde politic si juridic, poate fi demis suspendat la randul lui, fara
referendum
o
Lacuna a legiuitorului la inalta tradare

55. Functiile Presedintelui:

a)
reprezentare a statului roman

incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei

acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Rom

primirea scrisorilor de acreditare de la reprezentanti diplomatici straini

conferirea de decoratii si titluri de onoare, graduri de maresal, general, amiral

numirea in functi publice

gratierea individuala

convocarea Camerelor nou alese

b)
garant al independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale

declararea mobilizarii

adoptarea masurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate

impotriva Romaniei

instituirea starii de asediu sau de urgenta

c)
functia de mediere

cu ocazia numirii Guvernului si a membrilor

a consultarii Guvernului

prin trimiterea de mesaje Parlamentului

Consultarea poporului prin referendum

Sesizarea CCR cu privire la neconstitutionalitatea unei legi adoptate de

Parlament, anterior promulgarii
(+vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice)

52

ACTE-decrete ce se publica in M.O (Monitorul Oficial) +mesaje, apeluri,

comunicate sau declaratii, ce nu produc efecte juridice proprii, astea din urma)

56.Atribuiile Preedintelui Romniei

Atribuii numeroase i eterogene sunt clasificate n funcie de criteriul funciilor n
ndeplinirea crora sunt exercitate atribuiile Preedintelui
Funcia de reprezentare a statului romn
Funcia de garant al independenei naionale, unitii i integritii teritoriale
Funcia de mediere
Iar un alt criteriu cel al condiionrii exercitrii acestora.
Condiii exterioare de exercitare a atribuiilor parlamentare:
1.

Aprobarea Parlamentului i contrasemnarea de ctre primul ministru n cazul :

mobilizrii generale sau pariale

instituirii strii de asediu sau de urgen
numirea Guvernului (aprobarea de ctre Parlament a listei Guvernului i programului
de guvernare)
2.

Contrasemnarea decretelor de ctre primul ministru n extercitarea:

-ncheierea de tratate internaionale n numele Romniei i supunerea acestora

ratificrii Parlamentului
-numirea i rechemarea reprezentanilor diplomatici ai Romniei
-declararea mobilizrii generale sau pariale
-declararea msurilor de respingere a unor agresiuni armate
-instituirea strii de asediu sau de urgen
-acordarea de decoraii i titluri de onoare
-acordarea gradelor de mareal, general sau amiral
-acordarea graierii individuale
-decretul de numire al funcionarilor publici

53

Prin necesitatea semnrii anumitor acte ale Preedintelui de ctre guvern se

realizeaz un control al Parlamentului asupra atribuiilor acestuia deoarece Guvernul
rspunde politic n faa Parlamentului, pe cnd Preedintele poate fi doar demis de ctre
Parlament n cazul svririi unor fapte grave care ncalc prevederile Constituiei astfel se
d posibilitatea organului legiuitor sa intervin prin forma drastic a moiunii de cenzur.
Preedintele nu este legat de niciun fel de condiii exterioare i poate:
Solicita Parlamentului reexamniarea unei legi trimise spre promulgare
Sesiza Curtea Constituional cu privire la o eventual neconstituionalitate a unei legi
trimise spre promulgare
Promulg legile adoptate de Parlament
Poate cere convocarea Parlamentului n edin extraordinar
Numete un ministru interimar n cazul revocrii
Adreseaz mesaje Parlamentului
Consult Guvernul cu privire la probleme urgente i de importan deosebit
Numete 3 judectori la Curtea Constituional
Propune Parlamentului numirea directorului SRI

57.Investirea Guvernului
-103.Constitutie,se realizeaza in 4 etape
1.
Desemnarea candidaturii pentru functia de primministru.Presedintele Romaniei desemneaza un candidat,pentru functia de primministru in urma consultari partidului care are majoritatea absoluta in Parlament,daca nu
exsita o majoritate,desemnarea se va face dupa consultarea partidelor din parlament
2.
Solicitarea votului de incredere de catre candidat pentru functia de
prim-ministru.Prim-ministru desemnat se consulta in vedera intocmirii listei Guvernului cu
partidul sau coalitia de partied care au sustinut desemnarea sa.Singurul indreptatit sa
solicite acordarea votului de incredere este prim-ministru desemnat,termenul in care trebuie
cerut -10 zile.Votul parlamentului se refera atat la lista Guvernului cat si la
program.Lista guvernului cuprinde si numele prim-ministrului care trebuie si el
votat
3.
Acordarea votului de incredere:parlamentul acorda votul de incredere
Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor,si este supusa votului secret,prin bile
4.
Numirea guvernului pe baza votului de incredere acordat de
Parlament.Pe baza baza votului de incredere acordat de Parlament,Presedintele Romaniei
numeste guvernul

54

58.Raspunderea Guvernului si a membrilor Guvernului

Guvernul isi poate asuma raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, intrunite
in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui
proiect de lege.

Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile

de la prezentarea proiectului de lege. Motiunea de cenzura poate fi initiate si de parlamentari
care au mai semnat o alta motiune de cenzura in aceeasi sesiune. In cazul in care nu a fost
depusa nici o motiune de cenzura in termenul mentionat sau daca o asemenea motiune a
fost respinsa, proiectul de lege se considera adoptat. In vechea redactare a Constitutiei, unui
proiect de lege nu se puteau aduce amendamente; Parlamentul trebuia sa opteze intre
adoptarea fara modificari a proiectului de lege si demiterea Guvernului.

In present, Parlamentul poate amenda proiectul de lege, insa amendamentele

trebuie aprobate de Guvern.

In cazul in care Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege se considera

adoptat nu insa promulgat si cu atat mai putin intrat in vigoare. Ca atare, Presedintele
Romaniei poate, anterior promulgarii, sa ceara reexaminare de catre Parlament a legii, prilej
prin care Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare poate efectua modificarile pe care le
considera necesare sau oportune. O asemenea situatie reprezinta de fapt o modalitate prin
care Presedintele Romaniei exercita functia de mediere intre puterile statului.

59.Autoritatea judecatoreasca
Este reglementatat de capitolul 4 al tilului 3 din constitutie in care sunt consecrate
marile principii ale activitatii judecatoresti facandu-se apoi o trimitere la legiuitor pentru
detalierea si punerea lor in aplicare.
Puterea judecatoreasca este separate de celalalte puteri ale statului avand atributii
proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti si Ministerul Public in conformitate cu
constitutia
Activitatea judecatoreasca este guvernata de principii:

Judecatorii sunt independentii si se supun numai legii

Justitia este unica ,impartial,si egala pentru toti

Sedintele de judecata sunt in principiu publice iar dezbaterile au loc in

contradictoriu

Procedura de judecata se desfasoara in limba romana fiind asigurate in acelasi

timp ,drepturile minoritatilor referitoare la folosirea limbii materne

Partile au dreptul sa fie reprezentate,dupa caz,asistate de aparator pe tot

parcursul procesului

Impotriva hotararilor judecatoresti,partile interesate si Ministerul Public pot

exercita caile de atatc ,in conditiile legi.
Activitatea judecatoreasca este infaptuita de judecatori alesi de Consiliu superior al
Magistraturii si sunt inamovabili.
Instantele judecatoresti din tara noastra:

55


Judecatoriile:instante de fond,judeca toate procesele si cererile care tin de
competenta lor,functioneaza in fiecare judet

Tribunalele:judeca in prima instant:procesele si cererile date de lege in

competenta lor,iar ca instanta de apel judeca:hotararile pronuntate de judecatorii in prima
instant, ca instant de recurs:judeca recursurile ,in cazurile expres prevazute de lege

Curtile de apel:in numar de 15 judeca in prima instanta:cauzele date de

lege in competenta lor ;ca instant de apel:impotriva hotararilor pronuntate de tribunal si
judecatorii in prima instant;ca instanta de recurs:recursurile in cazurile expres prevazute
de lege
Instantele functioneaza cu ajutorul Ministerului Public si a Consiliului Superior al
Magistraturii
Ministerul public:-apara oridinea de drept,isi exercita atributiile prin parchet
,procurori,dependenta fata de puterea executive poate fi dedusa din faptul ca procurorul
general de pe langa Inala Curte de Casatie si Justitie este numit si eliberat din functie de
Presedintele Romaniei la propunerea ministrului de justitie.Sesizeaza instantele judecatoresti
pentru judecarea cauzeleor penale
Consiliu Superior al Magistraturii-propune presedintele Romaniei numirea in
functie a judecatorilor si a procurorilor cu exceptia celor stagiari;indeplineste rolul de instant
de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor;este compus
din 19 memrbri,14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si alesi de Senat si fac
parte din 2 sectii,una pentru judecatori-9 si una pentru procurori-5.Din consiliu mai fac parte
2 reprezentanti ai societatii civile.
Inalta Curte de Casatie si Justitie:asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii
de catre celalalte instante judecatoresti,solutioneaza recursurile in interesul legi precum si
recursurile impotriva curtilor de apel;are o competenta speciala de a judeca in fond in cazul
unor infractiuni savarsite de politicieni;este organizata in 4 sectii(penala,civila,comerciala si
de contencios administrative)

60.Principiul independentei judecatorilor

Este unul din principiile constitutionale ale justitiei

In activitatea sa ,judecatorul se supune numai legi si constiintei sale
Independenta judecatorilor tine chiar de separatia puterilor in stat
Judecatorul,el insusi,da in ultima instant stralucire independentii sale ,prin
professionalism,moralitate,caracter,deontologie
El trebuie sa dispuna de libertatea de expresie,opinie, ascociere
Art 124 .const:judecatorul este independent si se supune numai legii
Recrutarea judecatorilor:o garantie a independentei acestora
se face prin concurs in ordinea rezultatelor
sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii
Inamvobilitatea:puternica garantie a independentii judecatorilor
Judecatorul nu poate fi revocat,retrogradat, transferat pe un post echivalent nici
avansat fara consimtamantul sau(art 125 judecatorii sunt inamovabili dar in conditiile
legii)

56

Nu se aplica judecatorilor stagiari,ei se bucura de stabilitate

Avansarea judecatorilor :pentru a nu depinde de executiv,trebuie avute in vedere
doua regului
ea sa revina numai corpului magistratilor(Cons Superior al Magistraturii)
limitarea treptelor(gradelor)si consecintelor avansarii,in sensul de a se face
cat mai putine diferentieri in cariera

Un rol important in asigurarea independentii judecatorilor il are controlul

hotararilor judecatoresti,acest control trebuie efectuat numai de instante
judecatoresti si numai dupa procedure jurisdictionaele

61.Organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala a Romaniei este unica autoritate de jurisdictie

constitutionala din Romania. Ea este independenta fata de orice autoritate publica si se
supune numai Constitutiei si dispozitiilor legii sale de organizare si functionare.

Scopul Curtii Constitutionale consta in asigurarea suprematiei Constitutiei.

Organizarea Curtii este reglementata in art. 142 din Constitutie precum si in

art. 7-11 din Legea 47/1992. Ea se compune din 9 judecatori, numiti pentru un mandate de 9
ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Interdictia numirii judecatorilor pentru un nou
mandate este menita sa asigure independenta acestora. Din momentul numirii sale, el nu
mai poate astepta nici un serviciu si nici nu trebuie sa se teama de vreo sanctiune din partea
formatiunii politice care l-a propulsat.

Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de

Presedintele Romaniei. Numirile de judecatori au loc din trei in trei ani.

Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen, iar actele Curtii se

adopta cu votul majoritatii jodecatorilor, in afara de cazul in care prin Legea 47/1992 se
dispune altfel. Curtea isi alege un presedinte, prin vot secret al judecatorilor, pe o perioada
de trei ani.

Presedintele Curtii Constitutionale coordoneaza activitatea Curtii, repartizeaza

cauzele spre rezolvare, convoaca si prezideaza sedintele in plen ale Curtii, reprezinta Curtea
Constitutionala in fata autoritatilor publece si a altor organizatii romane si straine, constata
cazurile de incetarea mandatului judecatorilor si sesizeaza autoritatile publice care i-au
numit, pentru ocuparea postului devenit vacant, indeplinind totodata si alte atributii
prevazute de lege sau de Regulament de organizare si functionare si functionare a Curtii
Constitutionale.

62.Atributiile Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a)
se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora,
la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a
Guvernului, a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel
putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor
de revizuire a Constitutiei;
b)
se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri
internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel
putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;

57

c)
se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la
sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui
numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;
d)
hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial;
e)
solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile
publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a
primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistratului;
f)
vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si
confirma rezultatele sufragiului;
g)
constata existenta inprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei
de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
h)
da aviz consultative pentru propunerea de suspendare din functie a
Presedintelui Romaniei;
i)
vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea
referendumului si confirma rezultatele acestuia;
j)
verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre
cetateni
k)
hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui
partid politic;
l)
indepliniste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.

Atributiile Curtii pot fi clasificate in:

- atributii de control(control de constitutionalitate a legilor, a tratatelor, a

regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor: pct. a,b,c si d)

atributii de contatare(pct. g), de solutionare a unor conflicte de natura

constitutionala(pct. e)
atributii de consultare(pct. h)

63.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii legilor

anterior promulgarii
De mentionat este ca in tara noastra nu intalnim controlul abstract, declansat anterior
promulgarii unei legi, la initiative cetatenilor, forma intalnita inasa in mai multe
tari(Germania). Dreptul de sesizare al Curtii Constitutionale in privinta controlului de
constitutionalitate apartine de regula unor autoritati: Presedintele Romaniei, Guvernul, Inalta
Curte de Casatie si Justitie, presedintii celor doua Camere, Avocatul Poporului ori instantele
judecatoresti. Sesizarea mai poate proveni de la unu anumit numar de parlamentari( cel
putin 25 de senatori sau cel putin 50 de deputati dar si de la grupurile parlamentare.

Procedura solutionarii sesizarilor privind neconstitutionalitatea unei legi,

facute anterior promulgarii acesteia, este reglementata de dispozitiile art 17-21 din Legea nr.
47/1992, modificata prin Legea 138/1997. Conform dispozitiilor cuprinse in art. 17, alin. 2 din
legea organica a Curtii, legea adoptata de Parlament se comunica Guvernului si Inaltei Curtii
de Justitie si Casatie si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si al Senatlui,

58

cu cinci zile inainte de promulgate, iar in cazul adoptarii acesteia in procedura de urgenta, cu
doua zile inainte de promulgare.

Dupa cum s-a subliniat in literatura juridica, sesizarea Curtii intrerupe

termenul de 20 de zile pentru promulgarea legii si suspenda dreptul Presedintelui de a
promulga legea.

Decizia de constatare a neconstitutionalitatii se comunica si presedintilor celor

doua camere, in scopul initierii procedurii de reexaminare.

In privinta obiectiei de neconstitutionalitate se ridica si problema aplicarii

dispozitiilor cu character tranzitoriu ale art. 155, al (1): Proiectele de legi si propunerile
legislative in curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor constitutionale
anterioare intrarii in vigoare a legii de revizuire.

64.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii legilor

pe cale de exceptie

Atributia Curtii Constitutionale de solutionare a exceptiilor de

neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj commercial
priveste atat legile promulgate de Presedinte, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si
intrate in vigoare cat si ordonantele adoptate de Guvern. Este vorba de o forma a controlului
de constitutionalitate realizata a posteriori si la sesizare.

Exceptia de neconstitutionalitate este admisibila si urmeaza a fi solutionata

de Curtea Constitutionala doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
exceptia sa fie ridicata in fata unei instante judecatoresti
exceptia sa priveasca o lege sau o ordonanta
legea sau ordonanta atacata prin exceptie sa fie in vigoare
exceptia trebuie sa se refere la o dispozitie a legii, de care depinde
solutionarea cauzei, teza ultima a legii organice a Curtii
exceptia nu poate avea ca obiect o prevedere legala a carei constitutionalitate
a fost stabilita potrivit art 145. alin. (1) din Constitutie
exceptia nu poate avea ca obiect prevederi legale constatate ca fiind
neconstitutionale printr`o decizie anterioara a Curtii

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata de oricare din parti, de catre

reprezentantul Ministerului Public, de catre judecator, din oficiu, precum si incepand cu
intrarea in vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei de catre Avocatul Poporului.

In cazul ridicarii exceptiei, instanta va examina intrunirea conditiilor de

admisibilitate mentionate in art. 23 din Legea nr 47/1992. Daca nu sunt intrunite aceste
conditii instanta, printr-o incheiere, va respinge exceptia ca inadmisibila, iar in caz contrar se
va pronunta, tot printr`o incheiere, trimisa Curtii Constitutionale si care va avea ca effect
sesizarea acesteia.

65. Statul de drept

Conceptul statului de drept reprezinta un instrument in lupta contra exercitarii,
excesive, necontrolate sau abuzive a puterii politice.

59

Principiile statului de drept :

Organizarea autoritatilor pe baza separatiei puterilor in stat, avand in vedere mi ales
respectarea independentei justitiei

Garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale

Asigurarea suprematiei legii in ordinea juridical interna, in special prin

impunerea frecventa a principiului legalitatii in administratia publica ( ex: actiunea in
contencios administrativ: in cazul in care o persoana vatamata printr-un act administrative
sau ensolutionarea la timp a unei cereri sa se adreseze instantei competente pentru a cere
anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau interesului legitim si repararea
pagubei)

Asigurarea suprematiei constitutiei : lipsirea de efecte a actelor legislative ce

contravin dispozitiilor legii fundamentale, chiar si in cazul in care apartin legiuitorului;
aceasta poate fi respectata prin contenciosul constitutional

Asigurarea unui inalt grad de certitudine si stabilitate a raporturilorr juridice;

obligatia legiuitorului de nu doar de a evita incalcarea drepturilor fundamentale inculcate in
constitutie ci sa si creeze un cadru stabil si fiabil

Atingerea unui gard mai ridicat de predictibilitate a dreptului prin : evitarea

modificarilor neasteptate, dezbaterea publica cu participarea tuturor persoanelor social si
politic interesate a proiectelor legsialtive importante, fixarea unei date de intrare in vigoare
alegii sufficient de indepartate astfel incat sa permita subiectelor de drept vizate si
autoritatilor ce vor aplica legea sa ia cunostinta cu prevederiloe si sa-si adapteze activitatea

Respectarea principiului proportionalitatii : cand anumite acte ale legiuitorului

sau executivului afecteaza drepturi subiective ale individului este necesar ca scopul urmarit
si mijlocele folosite sa sa fie legitime si sanu existe o masura alternative care sa permita
realizarea aceluiasi obiectiv si care sa implice ingirente mai putin grave.

66.Contributii doctrinaire relevante pentru teoria statului de

drept.
Ideea statului de drept putea fi intalnita inca din antichitate ,dar doctrina se incheaga
abia in a 2a jumatate a secolului al XIX-lea
Termenul stat de drept: traducerea literara a cuvantului germanRechsstat
Conceptul statului de drept reprezinta un instrument n lupta contra exercitarii
excesive, necontrolate sau abuzive a puterii politice; se suprapune sub multe aspecte cu
problematica mai larga legarii acestei puteri de consimtmntul celor guvernati.
Elaborarea unei doctrine sistematice a statului de drept este legata de impunerea
treptata in secolul XIX, a principiilor democratiei liberale ntr-o Europa inca dominata de
regimuri monarhice.

60

Robert von Mohl

este primul care a conceput o teorie coerenta si sistematica statului de drept

in functie de modul n care titulari se raporteaza la lege

Realizeaza o clasificare a speciilor statului: Orientarii religioase a poporului i

corespunde teocraia; celei atrofiate pe plan moral, despoia; preteniilor de drept privat,
statul patrimonial; concepiei familiste simple, statul patriarhal; iar elului de via moral i
raional, statul de drept.

Statul de drept avea drept scop: ordonarea vietii omului, n aa fel nct fiecare
membru al comunitii s fie sprijinit i ncurajat n direcia unei exercitri i utilizri pe ct
posibil de libere i de depline a tuturor capacitilor sale, libertatea ceteanului fiind
principiul suprem al statului

Theodor Welcker:legatura
directa intre statul de drept si libertatea individuala:
n statul despotic, supuii sunt aservii fizic (erbi), n statul teocratic, sunt minor i
incapabili, lipsii de voin, iar n statul de drept sunt ceteni liberi.
Prima acceptiune :garantarea libertatii
. Statul de drept era perceput mai ales ca antinomic fa de statul poliienesc .In
Adunarea Naional de la Frankfurt din 1848, delegaii utilizeaz termenul respectiv n sens
de stat al drepturilor fundamentale
Determinantele eseniale ale conceptului de stat de drept sunt

indeprtarea de orice concepie i obiectiv transpersonal al statului; statul nu

este creaie divin sau ordine divin, ci chestiune comun (res publica), n interesul
bunstrii fiecrui individ;

- limitarea scopurilor i sarcinilor statului la libertatea i sigurana persoanei i

a proprietii

organizarea statului i reglementarea activitii acestuia conform principiilor

raiunii; aceasta implic recunoaterea drepturilor ceteneti fundamentale

Friedrich Julius Stahl (adversar al micrilor revoluionare din 1848,)

Statul de drept prin direciile i n limitele aciunii sale, el trebuie s stabileasc
precis i s garanteze pe deplin sfera libertii cetenilor si i s realizeze (inclusiv prin
constrngere), aadar n mod direct, ideea moral a statului, n msura n care se menine n
sfera dreptului, adic pn la limitele necesare

61

Otto Bhr - se concentreaz mai ales asupra proteciei drepturilor individului n

dreptul public
-rationamentul sau porneste dela sarcinile distincte ale justiiei i administraiei.
- Poziia administraiei fa de drept nu este alta dect a individului; ambele entiti
caut s-i realizeze interesele n limitele legii
-. nalta semnificaie a separaiei ntre justiie i administraie const nu doar n
principiul diviziunii muncii, ci nainte de toate n posibilitatea asigurat astfel de a subordona
justiiei administraia nsi. Aceasta este o condiie esenial a statului de drept
- Bhr neag distincia dintre stat ca autoritate (putere de stat) i stat ca persoan
juridic de drept privat (fiscus)
In Opinia lui, negarea n baza acestei distincii a controlului jurisdicional asupra
puterii de stat, echivaleaz cu negarea nsi a dreptului public. Problema coninutului legii
este o problem de drept i nu o problem administrativ; chiar i n absena unei prevederi
legale exprese, judectorul trebuie s exercite un control asupra administraiei, de data
aceasta ns deciznd n caz de dubiu n favoarea autoritii
- Controlul jurisdicional asupra administraiei se poate realiza n trei moduri

prin organe administrative speciale (soluie respins ntruct astfel

administraia ar fi judector n proprie cauz i s-ar putea ajunge la o anumit instabilitate a
dreptului)

prin atribuirea contenciosului administrativ ctre instanele ordinare

prin crearea unor instane speciale de drept public (tribunale administrative).

Rudolf Gneist:- n problema contenciosului administrativ, Gneist pledeaz pentru

constituirea unor tribunale administrative specializate
Gneist enumer trei motive pentru care instanele civile nu ar trebui s preia
competene n materie de jurisdicie administrativ: n primul rnd, chiar i n cazul celei mai
complete i mai amnunite pregtiri prealabile, judectorii nu vor fi n stare, ca pe lng
domeniile dreptului civil i al dreptului penal, s stpneasc i ntregul domeniu al legislaiei
administrative, pe cnd n cazul autoritilor administrative, aplicarea acesteia este o
operaiune curent; n al doilea rnd, n cele mai multe litigii ar fi vorba nu de chestiuni de
drept ci de probleme de fapt (sunt sau nu ntrunite condiiile legale privind acordarea unui
ajutor social, a unei concesiuni etc., iar n al treilea rnd, controlul omnipotent al justiiei ar
avea un efect paralizant asupra administraiei.
statul de drept nseamn guvernare conform legilor, ns n sensul c legile nu
constituie fundamentul, ci cadrul i limitele unui executiv care acioneaz n baza

62

propriei autoriti, n al doilea rnd implic o structurare organizatoric articulat a

administraiei n sensul unui selfgovernment, care nu este neles ca o autoguvernare n
privina problemelor proprii n mod liber fa de stat, ci ndeplinirea sarcinilor locale ale
statului prin autoguvernarea societii n cadrul unor organe statale i conform unor legi
adoptate de stat i, n fine, mai presupune existena unei jurisdicii administrative
independente sub aspect organizatoric i procedural, care s exercite controlul necesar
asupra administraiei nu printr-un distant colegiu de judectori, n strict conformitate cu
formele judiciare, ci printr-o procedur care s corespund exigenelor de ordin material ale
cazului i s presupun familiarizarea cu circumstanele locale.

- Tot n cadrul concepiei formale a statului de drept se ncadreaz teoriile

pozitiviste ale dreptului constituional german: Prioritate se acord legii, ca manifestare de
voin, iar statul de drept apare ca o anumit ordine a raportului dintre individ, lege i
administraie

67. Conceptia lui John Locke asupra separatiei puterilor:

a)
o
o
membrilor
o
o
o
o

In Second Treatise on Civil Government

Vizeaza cele 3 puteri ale comunitatii: legislativa, executiva, federativa
Legislativa:
Totdeauna cea suprema
Se refera la indrumarea si folosirea fortei comunitatii pentru conservarea ei si a
=a face/modifica/stinge legi
Incredintata mai multor persoane pt a evita abuzurile
Cel mai bine atribuita in succesiunea consiliilor supreme ale adunarilor natiunii
Odata adoptate-forta continua si putere constanta de aplicare

b)
Executiva:
o
DISTINCTA de legislativa mereu
o
=puterea constanta de a aplica legile
o
Derivata din cea legislativa
o
Delegare de autoritate unei/unor persoane pentru administrarea guvernului si
executarea legilor
o
Condusa de monarh-executor suprem al legii
c)
Federativa:
o
pentru raporturile externe guvernate de legile naturii
o
atributii-face razboi, incheia pace, ligi si aliante
o
mai greu de circumscris ca cea executiva, prin reguli fixe si legi pozitive,
asadar e lasata la prudenta si intelepciunea celor ce o au, care sunt cam aceeasi ce detin
puterea executiva

63

68. Conceptia lui Montesquieu despre separatia puterilor:

Despre spiritul legilor

Obiectivul-unitate si rationalitate a dreptului+factorii de configurare

Separa problema formei de guvernamant de cea a libertatii (=dreptul de a face

ce ingaduie legile si ca poate fi doar in guvernamintele moderate-nu in democratie sau
aristocratie)

In conceptia lui, 3 puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca

a)
Legislativa

De reprezentanti capabili sa dezbata

E suficienta o directiva generala in privinta exercitarii functiei

Corp al reprezentantilor, ce nu trebuie intrunit in permanenta, ce elaboreaza

legi si supravegheaza buna aplicare a lor

Expres bicameral-camera nobililor (celor privilegiati, ce se pot opune

initiativelor poporului) si ceilalti

Intruniri NU din proprie initiativa

b)
Executiva

Ia hotarari active

Cel mai bine atribuita unui monarh, dregator permanent, 1 singura persoana e
ideal

Absenta ei=suprimarea libertatii

Persoana monarhului-imuna la lege; cei anchetati si pedepsiti sunt consilierii

Poate hotara temporar impozitele, cu acordul puterii legislative

Controleaza armata

Drept de veto impotriva initiativelor corpului legislativ

c)

Judecatoreasca
Nu are existenta politica proprie, e gura care rosteste cuvantul legii
Nu are relevanta politica

69. Provocari actuale la adresa spearatiei puterii in stat

1.dezvoltarea exploziva a sferei administrative (publice)
-administratia publica are cel mai mare volum de activitate in sfara statala (prin
dimensiunea personalului angrenat, expertiza, grad de organizare)
- in elaborarea proiectelor de lege un rol important il are expertiza structurilor
administrative din cadul ministerelor si celorlale autoritati publice centrale

2.delegarea legislativa = modificarea cadrului legislativ/ transgresarea unor limite

impuse de executiv (pt rezolvarea prompta si urgenta a problemelor)
-abilitarea executivului cu emiterea de acte normative prin care se modifica/abroga
dispozitii ale legii, ori sunt reglementate domenii pe care constituitia le rezerva legiuitorului
- pt masuri pe plan mai larg: emiterea de reglementari cu putere de lege

64

- treptat, instantele au admis valabilitatea actelor de delegare legislative in timp de

pace, insa cu anumite limite (= participarea executivului la actul de legiferare)
Remediu: utilizarea mijloacelor de control care recunosc parlamentelor limitarea
precisa a abilitarii

3.justitia constitutionala sistem de control al constitutionalitatii legilor, realizat prin

instante speiale de contencios constitutional
- un tribunal poate cenzura actul lergislativ al parlamentului, acesta fiind un remediu
al cetateanului in cazul incalcarii drepturilor si libertatilor ngarantate de constitutie

70. Structura de stat

=organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul (separatia verticala a
puterii)
1.Statul unitar
-un singur sistem de drept, un singur aparat de stat cu un singur nivel de autoritate
legislativa, exacutiva si judecatoreasca
-o singura cetatenie
-este produsul parcurgerii integrale a procesului de centralizare a puterii, rezultand
astfel uniformizare administrativa, a dreptului, justitiei, culturii etc.
a.state centralizate = exercitarea [uterii statalle se realizeaza prin intermediul
autoritatii cntrale, cele locale fiinde-le doar subordonate
b.state descentralizate=autoritatile locale pot avea unele comeptente decizionale

2.State compuse
a.asociatii de state = forme isotrice prin care unul sau mai multe state au fost reunite
sub o autoritate comuna/forme ale vietii internationale
-unuiunea prsonala state monarhice, legi succesorale, functia de sef de stat revine
unei persoane care se afla deja pe tronul unui alt stat (element comun=sef de stat, elemente
distincte=ordine politica, juridica, organele)
-uniune reala= asociaytii de state care au in comun persoana sefului statului +
anumite organe (de regula executive)
-confederatia= asociatie de state independente, determinbate de consideratii
economice si politice, de ordin international (nu da nastere unui stat nou ca subiect de drept)
-scop: realizarea unor scopuri comune economice, financiare, politice, de aparare

65

-isi aleg un organism comun (dieta/congres) : se iau hotarari numai cu unanimitate de

voturi

b.federatia = forma de stat compus, in care statele componente sunt integrate in plan
consittutional, in uniune, pierzandu-si practic suvberanitatea.
-2 nivele normative (drept fenederal+al statelor membre)
-2 categorii de autoritati publice
-statele membre au constitutii proprii, pe langa cea a federatiei
-2 cetatenii

71. Suveranitate,

ca atribut al statului a aprut o dat cu apariia acestuia,

dar ideile iconcepiile despre suveranitate apar mult mai trziu, ele fiind situate spre sfritul evului
mediu. Se consider c primulcare a clarificat conceptul de suveranitate a fost Jean Bodin (1530
1595) n lucrarea
Les six livresde la Republique (1576), care considernd suveranitatea de origine
divin a definit-o ca puteresuprem absolut a statului, inalienabil, constant,
imprescriptibil i indivizibil. Astfel, elconsider c suveranul (monarhul n accepiunea
sa) nu este vasalul puterii temporale, ci locotenentul divinitii pe pmnt, el este supus deci
legilor naturale i divine, nu se poate rsculampotriva divinitii, ns nu este supus
propriilor legi care se adreseaz doar supuilor si, suveranitatea sa fiind una absolut i
deplin.
Ruptura fa de acest sistem de gndire se va produce prin afirmarea faptului c
putereadecurge de la popor i legitimitatea acesteia se justifi c prin contractul
social ncheiat ntre monarh, n calitatea sa de detentor al puterii statale i popor. Centralizarea i
raionalizarea puteriide stat s-au fundamentat mai trziu pe ideea unui monarh care i
reprezint pe toi supuii si,inclusiv plebea i nu doar nobilimea care i era oricum
supus prin relaiile de vasalitate i suzeranitate. Secularizarea statului are drept punct
de plecare necesara secularizare a puterii destat, atunci confundat nc cu suveranitatea.Tocmai
aceast secularizare a permis fundamentarea teoriei suveranitii populare, pasulnainte fiind realizat
prin descoperirea faptului c ceea ce anterior se afla concentrat n minilemonarhului este n
fapt distribuit ntre membrii colectivitii statale, care, datorit calitii lor deceteni sunt considerai a fi
egali n cadrul procesului decizional. Suveranitatea popular estefundamentat pe ideea
universalitii conceptului de cetean (J. J. Rousseau); ea postuleaz ideeac fiecare cetean cedeaz
partea sa de suveranitate pentru a ntregi suma tuturor ntr-una deplini inalienabil. Guvernailor li se
ncredineaz posibilitatea revocrii reprezentanilor si i dreptulde decizie final.
-are caracter rational, organizat
-superanitatis (lat): putere relativa

66

72. Suveranitate-acceptiuni actuale+factori ce impun

redimensionarea (+71 completari)
SUVERANITATE=Calitate a puterii de stat de a fi suprema pe plan
intern si independenta pe plan exterior.
A) Suprematia interna
Vizeaza legitimarea juridica a deciziilor autoritatilor statului
Are caracter absolut: cine e nemultumit nu poate nega autoritatea,
daca e nedreptatit din cauza unor abuzuri, poate actiona in cazul
unor norme si proceduri (ex. actiune in instanta)
Caracterul absolut este limitat in baza principiului
subsidiaritatii=comunitatea europeana intervine doar cand statele
membre nu se descurca (e nevoie de abordare globala sau resurse
mai mari), altfel incalca libertatea
B) Independenta in exterior
Fata de orice putere din exterior
Fata de orice stat sau organizatie internationala
Totusi, este limitata suveranitatea, odata cu intrarea in UE
C) Aparitia si evolutia conceptului
Coincide cu aparitia si evolutia statului modern; se refera la ordine,
centralizare etc.
Bodin
i. insista pe caracterul permanent al suveranitatii
ii. Pentru el, suveranitate=putere absoluta (majestas)
iii. 8 atribute esentiale-a face legi, razboi si pace, bate moneda,
percepe taxe si impozite, instituti inalti demnitari pentru
judecare, gratiere, primirea juramantului
iv. Pierde in popularitate din cauza perspectivei asupra
vrajitoarelor
Grotius
i. Suveran=emite acte ce nu pot fi anulate prin vointa altcuiva
ii. Puterea nu se pierde chiar si la nerespectarea promisiunilor
fata de supusi
iii. Vointa monarhului trebuie aprobata de Senat sau alte adunari
Hobbes
i. Puterea se obtine prin cucerire sau acordul celor din
comunitate
ii. Nu mai poate fi contestata, iar suveranul nu poate fi pedepsit
iii. Suveranul are drepturi indivizibile de a face legi, razboi, de a
judeca etc.
Rousseau
i. Suveranitatea=exercitarea vointei generale
ii. Nu poate fi instrainata, e indivizibila
iii. Suveran este doar poporul
iv. respinge principiul separatiei puterilor
v. initiaza teoria contractului social
67

vi. monarhii conduc, ei sunt agentii suveranitatii

Blackstone
i. E necesara o autoritate suprema, absoluta, incontrolabila
ii. Puterea de a face legi ce trebuie respectate de toti
iii. Regele=executivul
iv. Aristocratii=legislativul (adevarata putere suverana)
Sieyes
i. Poporul e titularul suveranitatii (doctrina puterii constituante)
ii. Viza puterea pe Stari. Starea Generala nu trebuia, in viziunea
lui, sa aiba nevoie de votul concurent al Starilor 1 2 si 3
iii. Poporul voteaza liber
iv. Ideile lui se oglindesc in Constitutia Franceza din 1791
v. Legislativ-monarhul (cu drept de veto) si adunarile
reprezentative
vi. Trateaza suveranitatea sub aspectul a ce organe au putere
legislativa si al competentei reziduale
Austin
i. o asociaza supunerii
ii. in opinia lui, orice forma de guvernamant e monarhie sau
aristocratie
iii. suveranul nu poate avea obligatii fata de supusi
Gerber-o caracteristica a puterii depline de stat, nu o putere de
sine statatoare
Krabbe
i. suveran e DREPTUL
ii. forta obligatorie a dreptului din sentimentul si constiinta
juridica
iii. sustine renuntarea la autoritate superioara, spre ideea de
stat mondial
H. Kelsen
i. Norma trebuie analizata doar sub aspectul validitatii
ii. Dreptul=ansamblul ierarhizat de norme juridice de la mare la
mic, prin urmare una trebuie sa fie fundamentala
iii. Suveranitatea este dispensabila
iv. Anuleaza distinctiile dintre stat si drept
C. Schmitt
i. Opus fata de Kelsen
ii. Pentru el, importanta e decizia, nu norma
iii. Cine decide asupra exceptiei e suveran
H.Heller
i. Social democrat ce vede suveranitatea ca premisa a unei
ordini internationale si viabile efective
ii. Consta in decizie teritoriala si actiune chiar si impotriva
dreptului, ca exceptie
iii. E amenintata de liberalism si nationalism
D) Aspectele actuale
Imediat dupa primul razboi mondial au fost controverse in legatura
cu formarea unei organizatii supranationale
68

Odata cu cresterea interdependentei mondiale, trebuie angajamente

Obligatiile internationale afecteaza suveranitatea; acestea sunt
consecinta inevitabila a dezvoltarii economiei si tehnologiei
Suveranitatea-premisa unei ordini internationale efective (Heller) ce
duce la obligatii in plan intern

73. Forma de guvernamant

In literatura marxista forma de guvernamant a fost analizata ca element al formei de
stat.
Platon spunea ca aristocratia, forma ideala de guvernamant, degenereaza in
timocratie,adica guvernamantul celor ambitiosi si lacomi de bogatii. Odata bogatiile
acumulate timocratia se transforma in oligarhie iar abuzurile oligarhiei duc la nasterea
dorintei de libertate si atunci apare democratia iar excesul de libertate da loc tiraniei.
Aristotel a retinut ca trei forme de guvernamant sunt posibile:
-

Monarhia

Aristrocatia

Republica

J.Locke si Montesquieu au facut o noua clasificare:

- republica
-monarhie
-despotism
In literatura romaneasca din 1950-1990 s-a aratat ca cea mai generala clasificare a
formelor de guvernamant este aceea in republici si monarhi. Monarhia este forma de
guvernamant in care puterea suprema este retinuta de o singura persoana ce ocupa tronul
fie prin succesiune,fie pe viata.
Institutia monarhiei trebuie analizata prin prisma raporturilor dintre monarh si celelate
organe centrale ala statelor.
1.

Monarhia nelimitata,despotica sau absoluta

2.

Monarhia limitata,cum este cea constitutionala

Pentru monarhiile din statele burgheze s-a facut deosebirea intre:

1.
Monarhii constitutionale care se caracterizeaza prin restrangerea
prerogativelor politice ale monarhului, largirea atributiilor parlamentului, formarea guvernului
pe baza majoritatii parlamentare si responsabilitatea sa in fata parlamentului.

69

2.
Monarhii dualiste care se caracterizeaza prin faptul ca guvernul este numit si
subordonat al monarhului si restrans in prerogativele sale prin existenta si activitatea
parlamentului.
Republica:
Puterea apartine unui organ ales pe timp limitat( sau unor organe,acolo unde
exista si un parlament si un presedinte ales de catre popor).
-

Sunt parlamentare si prezidentiale

74. Aparitia controlului constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor poate fi politic, parlamentar, jurisdictional prin
intermediul opiniei publice.
Controlul prin opinia publica:
-

Este controlul elementar

Reactia opiniei publice in momentul incalcarii unei prevederi constitutionale de

catre puterile constituite cu ocazia adoptarii unor reguli juridice
Controlul politic:
-

Revenea Senatului.

A aparut in Franta

Avea sarcina de a aprecia constitutionalitatea unei legi dupa adoptarea ei de

catre corpul legislativ si inaintea promulgarii
Caracterul politic al aceste forme de control decurgea si din modul de
constituire si din pozitia celei de-a doua camere
Controlul parlamentar :
Consta in examinarea legii,de regula anterior adoptarii acesteia,de regula de
catre o comisie constitutionala
-

Examinarea se face sub aspectul conformitatii cu constitutia

Aceasta forma de control a fost intalnita in statele comuniste si avea un

caracter pur formal
A constitui una din modalitatile, prea putin convingatoare de altfel prin care
statele comuniste cautau sa creeze aparenta unei vieti politice si parlamentare cat de cat
democratice
Controlul jurisdictional:
-

Singura forma efectiva si impartiala de control al constitutionalitatii legilor

70

Este incredintat dupa caz fie unui ansamblu de tribunale,fie unui singur
tribunal care se afla in varful ierarhiei instantelor ordinare
Poate fi incredintat de asemenea unor tribunale speciale denumite tribunale
sau curti constitutionale

75. Regimul politic sau constitutional

Cei mai multi autori impart azi regimurile politice in:
1)
Liberale
2)
Autoritare(nedemocratice, marxiste)
Montesquieu stabilea guvernamintele dupa forma lor, stabilind 3 tipuri de stat :
monarchic, republican (puterea se exercita in conformitate cu legea), despotic (fara
respectarea vreunei legi => ceea ce nu il determina pe autor sa nu mai cuprinda in analiza
sa si aceasta forma de guvernamant. De aici rezulta ca guvernamantul ar putea fi inlocuit
cu regimul politic. Astfel, conceptia lui Montesquieu nu permite o distinctie intre regim
politic si regim constitutional, deoarece ambele ar putea avea semnificatia de mijloace,
metode, proceduri prin care se realizeaza guvernarea.
Lord Acton face referire la Marea Britanie de pana in 1688 si la statul englez de dupa
acea data, comparandu-le. El precizeaza ca pana la data precizata se poate vorbi de un
regim polit, iar dupa aceasta data de un regim constitutional.
Pentru stabilirea exacta, daca regimul politic este tot una cu regimul
constitutional se propune utilizarea notiunii de regim politic in sensul de sistem de organizare
a autoritatilor publice, a raporturilor dintre ele si a raporurilor dintre ansamblul structurilor
etatice si popor, raporturi anvizajate primordial din perspectiva metodelor de guvernare.
Atunci cand guvernarea se realizeaza pe baza constitutiei, regimul politic al acesteia este
regimul constitutional. Deci in acest caz cele doua notiuni sunt sinonime.
In ceea ce priveste regimul politic socialist, daca acesta este sau nu un regim
constitutional este determinat de cel putin doua imprejurari. Una se refera la situatia ca
legile fundamentale de viata au luat nastere prin ceea ce a fost numit frauda la constitutie
iar alta se refera la prapastia dintre normativitate si realitate care caracterizeaza societatea
politica de tip comunist. Si atunci, chiar daca puterea s-ar fi infaptuit potrivit constitutiei, fapt
ce nu are decat o acoperire partiala in realitate, tot ar fi fost greu sa se aprecieze regimul
politic socialist ca un regim constitutional.

76. Regimul politic prezidential

(SUA) In reg prezidential, principiul separatiei puterilr a fost riguros aplicat.

Presedintele concentreaza in mainile sale toate competentele executive si exercita
concomitant functia de sef de stat si sef de guvern.

Sefii departamentelor ministeriale depind numai de autoritatea presedintelui.

Ei nu au teoretic putere de decizie. Nu au acces la nici una din Camere, guvernul nu
actioneaza ca organ collegial, ministrii nu raspund solidar, ci individual numai in fata sefului
statului.

71


Autoritatea sefului executivului provine dintr-o investitura populara. Cu acest
titlu el este independent de Parlament, in fata caruia nu raspunde dpdv politic, in schimb,
nici el nu poate sa dispuna dizolvarea acestuia.

Structura reg prezidential este simpla, reducandu-se la un executive monist si

la un parlament bicameral.

Separarea rigida a puterilor intemeiata de Constitutia SUA a fost atenuata in

practica de doua modalitati:
cresterea importantei institutiei prezidentiale care devine un motor al vietii
sociale, parerile presedintelui, aprobate de opinia publica, fiind insusite de parlament.
Stabilirea unui parlamentarism de culoar , cum il denumea W. Wilson, adica
acel procedeu prin care diversi secretari iau contacte oficioase, dar eficace cu Congresul.

Sunt alesi de popor atat presedintele, ca sef al executivului, cat si parlamentul,

ca unic organ legiuitor.

Presedintele nu poate dizolva Congresul, iar Congresul nu poate demite

presedintele.

Un domeniu in care presedintele are o importanta sfera de atributii este cel al

relatiilor externe, dar pt a nu se ajunge la abuz, Constitutia SUA a prevazut posibilitatea
senatului de a refuza ratificarea ratelor incheiate de presedinte. De asemenea, dreptul
presedintelui de a declara razboi nu se poate execita fara aprobarea Senatului.

Presedintele SUA are importante responsabilitati in domeniul coordonarii

activitatii executiv-administrative si in domeniul apararii tarii. Are in competenta sa numirea
membrilor Curtii Supreme cu aizul Senatului. Presedintele mai are si drept de veto prin care
se poate opune intrarii in vigoare a unei legi.

Vicepresedintele indeplineste doar acele insarcinari pe care i le incredinteaza

presedintele..

Secretarii de stat (ministrii) conduc departamentele ce le-au fost incredintate

sub directa coordonare a presedintelui.

Deputatii celor doua Camere ale Congresului SUA sunt alesi prin vot direct ,
senatorii sunt alesi pt o perioada de 6 ani.

Congresul SUA este organ de stat cu largi prerogative. Ca orice parlament are
ca sarcina fundamentala adoptarea legilor.

Puterea judecatoreasca este reprezentata de Curtea Suprema, compusa din

judecatorii inamovibili, numiti pe viata de presedinte si confirmati de Senat.

Fiecare din cele 3 puteri (executiva, legislativa si judecatoareasca)

functioneaza mai mult sub imperiul necesitatii colaborarii decat cel al separarii puterilor.

77. Regimul politic parlamentar

P. Pactet preciza ca regimul parlamentar functineaza potrivit unei scheme

care se caracterizeaza prin:
disocierea organelor executive si procedura de contreseing
responsabilitatea politica a guvernului si dizolvarea parlamentului
colaborarea guvernului cu adunarile.

Reg parlamentar se caracterizeaza prin aceea ca puterea executive provoaca

parlamentul, il poate dizolva, iar parlamentul poate (prin motiune de cenzura) determina
demisia guvernului. Puterea judecatoareasca putand si ea actiona asupra celorlalte puteri.
Intr-un astfel de regim, seful puterii executive poate fi, dupa caz , un monarh(Anglia) sau un
presedinte(Italia).

Unicul organ ales de popor este Parlamentul.

Regimul parlamentar presupune un executive care este reprezentat de doua

organe: seful statului si guvernul

72


Presedintele unei republici este ales pe o perioada determinata. El are atributii
mai restranse decat presedintele unei republici prezidentiale si nu are drept de veto.

Guvernul este organul executiv esential, acesta nu poate actiona decat avand
increderea parlamentului.

Seful guvernului conduce politica generala a tarii si raspunde de realizarea ei.

El alcatuieste cabinetul.

Puterea judecatoreasca este reprezentata de instantele judecatoresti. Alaturi

de aceasta un rol fundamental joaca Curtile sau Tribunalele Constitutionale ca organe
jurisdictionale.
Marea Britanie

La inceput parlamentul Marii Britanii a fost unicameral. Din 1330 el este

bicameral format din Camera Lorzilor si Camera Comunelor. Se adopta mari texte privind
drepturile si libertatile cetateanului.

Cadrul institutional presupune: Coroana, Parlamentul, Cabinetul, Guvernul si

instantele judecatoresti.
Coroana
Este supusa regimul fundamental al neutralitatii politice.
Prerogativele sale sunt pur nominale si multe altele ale reginei au nevoie de
contreseing.
Parlamentul - este constituit din Camera Lorzilor si Camera Comunelor.
Camera Lorzilor este compusa din 1200 persoane si este formata din lorzi
ereditari , spirituali si judiciari.
Camera Comunelor este formata prin alegeri care au loc o data la 5 ani. Este
condusa de un speaker ales pe durata legislaturii , care dispune de o considerabila
autoritate.
Primul ministru si Cabinetul
conduc intreaga politica
Primul ministru este liderul partidului majoritar, membru al Camerei
Comunelor.
Cabinetul este o formatie redusa, dar importanta care are 100 membri
Guvernul
este ierarhizat pe 3 nivele: Cabinetul, Ministri cu portofoliu, Secretari si
Subsecretari de stat.

78.Regimul politic semi-prezidential-cazul actual-Franta

-daca in trecut seful statului avea o autoritate diminuata fata de cea a parlamentului,
legea din 1962 a instituit un presedinte de republica, a carui pozitie este asemanatoare cu
cea a presedintelui SUA;
-presedintele nu mai este ales de parlament, ci de corpul electoral prin vot universal:
astfel el are o pozitie egala cu a parlamentului si pozitie superioara fata de prim-ministru si
ministri;

73

-are atributii mai largi si mai importante, o mare parte a actelor sale nu mai trebuie
contrasemnate de ministrul de resort(pt dizolvarea parlamentului de ex);
-presedintele are dreptul de a recurge la referendum, ceea ce constituie un mijloc de
presiune asupra parlamentului;
-totusi sistemul pastreaza trasaturile unui regim parlamentar:executiv
bifurcat(compus din seful de stat iresponsabil din pct de vdere politic si un guvern,
raspunzator in fata parlamentului);
-presedintele nu are o putere discretionara in numirea guvernului, acesta din urma
trebuie sa obtina votul de incredere al parlamentului;
-presedintele are prerogativa de a dizolva adunarea nationala, prerogativa
neconditionata de avizul conform al Senatului.

79. Regimul de adunare

Puterea este exercitata de popor prin organele sale alese,executivul aparand ca
simplu organ de executie a deciziilor deliberate si adoptate de adunari.

Trasaturi fundamentale:
Executivul nu este de regula un organ unipersonal ci un organ colegial,fapt ce
face posibila impartirea sarcinilor, difuzia puterilor ,concurenta,ceea ce limiteaza puterile
fiecarui membru
-

Membrii executivului sunt numiti si revocati in mod liber de adunare.

Puterea legislativului asupra executivului poate merge pana la anularea

deciziilor luate de executiv
Trasaturile unui astfel de regim se regasesc potrivit unei opinii majoritare numai in
constituria franceza.Aceasta constitutie nu a fot niciodata aplicata.
Acest regim a fost intalnit si in Elvetia si in statele socialiste unde toate organele sunt
subordonate fata de unul de varf.

80.Cetatenia europeana
Cetatenia europeana a fost instituita prin Tratatul de la Maastricht, semnat in 1991 si
este reglementata in articolele 18-25 din Tratatul de functionare a UE.Ea nu inlocuieste
cetatenia nationala, ci o completeaza;deciziile unui stat membru in materie de cetatenie
trebuie respectate de celelalte state membre.
Drepturile unui cetatean al Uniunii(art.20 TFUE):
a)dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre(cu anumite
limitari si conditii)-nu implica automat si intrarea intr-un raport de munca;

74

b)dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European si la alegerile locale in

statul membru in care isi are resedinta in aceleasi conditii ca cetatenii acelui stat;
c)dreptul la protectie diplomatica si consulara din partea oricarui stat membru, pt
persoana aflata intr-o tara in care statul sau de cetatenie nu are reprezentante diplomatice
sau consulare;
d)dreptul de a inainta petitii Parlamentului European si de a se adresa
Ombudsmanului European;
e)dreptul de acces la documentele si institutiile Uniunii.

81.Drepturi si libertati fundamentale:notiune si clasificari

Pt definirea acestor concepte trebuie sa luam in considerare ca sunt:
a)drepturi subiective;
b)drepturi esentiale pt cetateni;
c)datorita importantei lor sunt inscrise in acte deosebite, cum ar fi declaratii de
drepturi, legi fundamentale.
Drepturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de Constitutie si
care sunt determinante pentru statutul juridic al cetateanului. Anumite drepturi subiective,
datorita importantei lor, sunt selectate pe criteriul valoric si inscrise ca drepturi
fundamentale. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni,pentru viata,
libertatea, personalitatea lor. Caracterul de drepturi esentiale il dobandesc in raport cu
conditiile concrete de existenta ale unei societati. Un drept subiectiv poatefi considerat
esential si deci fundamental intr-o societate data, dar isi poate pierde acestcaracter in alta
societate. Drepturile fundamentale pot fi explicate numai daca suntanalizate in
interdependenta lor cu celelalte fenomene, indeosebi cu realitatileeconomice, sociale si
politice din fiecare tara

Clasificare:
a)

drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane si a vietii ei private

fata de orice amestec din afara: dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, libera
circulatie, inviolabilitatea domiciliului si resedintei, secretul corespondentei si a celorlalte
mijloace de comunicare, libertatea constiintei, dreptul la informative

75

b)

drepturi social-economice: dreptul la munca, dreptul la ocrotirea sanatatii,

dreptul la greva dreptul la proprietatea privata, dreptul de mostenire, dreptul la invatatura,

dreptul celui vatamat intr-un drept al sau de o autoritate publica, liberul acces la justitie.
c)

drepturi politice: dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative

locale sau nationale, de a vota in cadrul referendumurilor

d)

drepturi social-politice:libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea

intrunirilor, libertatea de asociere, dreptul de petitionare.

82. Restrangerea exercitiului unor drepturi

Restrangerea exercitiului unor drepturi art. 53 Constitutie
-numai cu titlu de exceptie, numai conditionat si numai prin lege
-legea poate face acest lucru numai daca se impune, in urmatoarele situatii:
- apararea securittatii nationale, a ordinii publice, a drepturilor si libertatilor
cetatenesti
- prevenirea unei calamitati naturale, a unui dezastru
-pt ca restrangerea sa poata opera trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica,
constituind astfel (necesitatea) un element de referinta in analiza particulara a fiecarei
situatii in parte
- analiza va fi realizata fie de legiuitor (atunci cand va adopta astfel de masuri), fie de
judecatorul constitutional (cand va trebuie sa controleze constitutionalitatea unei astfel de
masuri)
- aceasta masura nu poate aduce atingere drepturilor si libertatilor, ci trebuie sa se limiteze
doar la conditiile lor de realizare in concret

83. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

Drept fundamental din categoria drepturilor garantii.
Presupune raspunderea autoritatilor publice pt vatamarile produse cetateanului prin
incalcarea drepturilor si libertatilor acestuia.
Aceasta raspundere apare in 3 situatii:

a)
Cand este emis un act administrativ ce vatama o persoana (toate actele
administrative emise de autoritatile publice, fara deosebire de natura lor juridica nu intra
aici legile sau hotararile unor judecatori in spetele solutionate de acestia)

76

b)
Cand nu se solutioneaza in termen lega, o cerere a unei persoane ( De
exemplu este depasit termenul legal, sau pur si simplu autoritatea publica tace, nu raspunde
la cerere.)
c)
Cand prin erori judiciare in procesele penale se produc prejudicii.

Repararea prejudiciului presupune 3 etape:

1.
2.
3.

Recunoasterea dreptului
Anularea actului
Repararea pagubei

Cetatenii nu trebuie sa probeze vinavatia functionarului public, ci sa arate ca prin

actul emis, i s-a adus un prejudiciu.
Trebuie demonstrata legatura de cauzalitate.
Organul care solutioneaza acest tip de litigiu este cel competent, potrivit legii.
84. Indatoririle fundamentale
1.
Fidelitatea fata de tara cei cu functii publice (militari, judecatori) depun
juramant de fidelitate.
2.
Apararea patriei apartine tuturor cetatenilor, barbati, femei, fara nicio
deosebire (religie, origine etnica, etc).
Calcarea juramantului militar, tradarea de patrie, trecerea de partea inamicului
crime grave ce sunt pedepsite.
Presupune satisfacerea obligatiilor militare.
Inainte aceasta obligatie le revenea barbatilor intre 20 si 35 de ani. Dupa
revizuire Constitutia prevedea ca o lege organica va reglementa acest aspect (indatoririle
vor reveni atat barbatilor cat si femeilor.
Constitutia a mentinut varsta de 20-35 de ani. Exceptie in cazul voluntarilor.
3.
Contributiile la cheltuielile publice
Plata de impozite + taxe
Se refera la orice cheltuieli publice, nu doar cele legate de constituirea
veniturilor bugetului de stat.
Principiul egalitatii in materie fiscala face referire la principiul
proportionalitatii si al echitatii in materie fiscala, repartizarea formal-egalitara a obligatiilor
fiscale, si la asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Alineatul (3) interzice stablilirea oricaror alte prestatii in afara celor expres
prevazute de lege, in afara de situatiile exceptionale (catastrofe naturale, stari exceptionale).
4.
-

Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si obligatiilor

Incumba tuturor locuitorilor din Romania
Obligatia de a nu incalca drepturile si libertatile celorlalti.

77

85. Sistemul electoral si scrutinul

Sistem electoral institutie a dreptului constitutional.

Ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in

sfera desemnarii reprezentantilor poporului.

Aceste norme stabilesc drepturile electorale ale cetatenilor, garantiile

acestora, modul de scrutin, etapele + desfasurarea alegerilor, dar si stabilirea rezultatelor
alegerilor + atribuirea mandatelor.

Drepturile electorale sunt drepturi politice (de ex dreptul de a alege si de a fi

ales)

Caracteristici Vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat.

Universal
Este opus votului selectiv (cenzitar si capacitar)
Cenzitar
Censul pe avere existenta unei averi minime pt a putea vota
Censul de sex inlatura femeile de la vot
Censul pe varsta implinirea unei varste exagerat de ridicate fata de varsta
majoratului. (de ex 30-40 de ani)
Votul capacitar presupune un anumit grad de instructie al alegatorului.

Egal
Principiul egalitatii in drepturi.
Fiecare cetatean are dreptul la un singur vot pt alegerea aceleiasi autoritati
publice.
Nu exista vot plural sau vot multiplu.
Nu exista colegii electorale formate pe criteriul averii/profesiei (care ar duce la
inegalitatea votului).

Direct
Exprimarea personala a dreptului de vot, si nu prin reprezentant

Secret Votul este secret.

Liber exprimat fiecare cetatean are libertatea de a vota sau nu.

Dreptul de a fi ales Pentru a exercita aceste drept, persoana trebuie sa

indeplineasca conditiile pt a putea participa la un partid politic.

data cu aderarea la UE, cetatenii pot fi alesi si pt Parlamentul European.

Clasificarea sistemelor electorale si a modurilor de scrutin

Scrutin: Modalitatea in care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii,

consilierii, etc

Reprezinta principalul criteriu de clasificare a sistemelor electorale.

78


Exista doua sisteme electorale: cel majoritar si cel proportional, dar pot exista
si sisteme mixte.

Sistemul majoritar:
In acest sistem sunt alesi candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi.
Din primul tur se aleg candidatii cu cel mai mare numar de voturi
Se organizeaza si un al doilea tur, intre candidatii care au obtinut un nr minim
de voturi stabilit de lege.

Sistemul reprezentarii proportionale:

Consta in atribuirea mandatelor proportional cu nr de voturi obtinute de fiecare
candidat sau lista de candidati.
Se intalneste in Franta, Germania, Elvetia, Austria, etc.

Sisteme mixte:combina sistemul majoritar cu cel porportional.

Categorii de scrutin:

Scrutin uninominal:
Desemnarea unui singur candidat al fiecarui partid intr-o circumscriptie
electorala.
Delimitarea circumscriptiilor electorale se face in asa fel incat acestea sa aiba
un nr aproximativ egal de locuitori, iar teritoriul tarii impartit in atatea circumscriptii cate
mandate exista in competita electorala.
Cel ales reprezinta intreg poporul si nu doar pe alegatorii din circumscriptia
unde a castigat alegerile.
Acest tip de scrutin creeaza o majoritate parlamentara stabila.

partid.
alcatui lista.

Scrutinul de lista:
Alegatorul isi exprima optiunea pt o lista de candidati propusa de fiecare
Nu presupune o decupare speciala a circumscriptiei electorale.
Este de doua feluri: cu liste blocate si cu liste deschise.
In cazul listelor blocate nu este permisa interventia din partea alegatorului
In cazul listelor deschise alegatorul are posibilitatea de a modifica sau chiar a

Organizarea + desfasurarea alegerilor

Circumscriptia electorala -> Unitate administrativ teritoriala judet.

Colegii uninominale -> Subunitati ale unei circumscriptii electorale este

atribuit un singur mandat.

Numarul de mandate pentru fiecare circumscriptie electorala se stabileste in

functie de norma de reprezentare, care este numarul de cetateni reprezentati de un deputat
sau senator.

79


Norma de reprezentare pt alegerea Camerei Deputatilor: Un deputat reprezinta
70.000 de locuitori.

Pentru alegerea Senatului: Un senator reprezinta 160.000 de locuitori.

Un element important al organizarii si desfasurarii alegerilor sunt registrele

electorale si listele electorale.

Registrele electorale
baza de date in care sunt inscrisi toti cetatenii ormani, inclusiv cei cu domiciliul
in strainatate, si care au drept de vot.
Datele care se inscriu in Registrul electoral:
a)
Data nasterii
b)
CNP
c)
Tara de domiciliu
d)
Adresa de domiciliu/resedinta
e)
Seria + nr C.I. sau cartii de alegator.

Listele electorale
Totalitatea cetatenilor cu drept de vot inscrisi in Registrul electoral
Fiecare alegator inscris intr-o singura lista electorala permanenta.

Cartea de alegator
Cetateanul isi exercita dreptul de vot pe baza acestei carti.
Un alegator nu poate primi decat o singura carte de alegator.

Autoritatea Electorala Permanenta

Institutie administrativa care asigura aplicarea unitara a dispozitiilor legale

privind organizarea si desfasurarea alegerilor.

Perioada electorala desemneaza intervalul de timp care incepe la data aducerii

la cunostinta publica a zilei alegerilor si se incheie odata cu comunicarea oficiala a
rezultatului scrutinului.

Autoritatea Electorala Permanenta asigura buna desfasurare a alegerilor in

toate sectiile de votare.
Birourile electorale

a alegerilor.

Prin intermediul acestora au loc activitatile legale de organizare si desfasurare

Sunt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot.
Candidatii si rudele acestora nu pot face parte din birourile electorale.
Exista 3 categorii de birouri

80

Biroul Electoral Central

Birouri electorale de circumscriptie
Birouri electorale ale sectiilor de votare

Sectiile de votare se organizeaza in vederea desfasurarii operatiunilor

electorale legate direct de exercitarea dr de vot.

Candidaturile

Dreptul de a propune candidaturi apartine partidelor politice (competitori

electorali).
Nu se admit liste de candidati independenti.
Nu pot candida persoanele care nu indeplinesc conditiile art 37 din constitutie
pt a fi alese (incompatibilitatile)

Campania electorala
Perioada in care partidele isi desfasoara activitati specifice de promovare a
programului si candidatilor lor, in scopul formarii si orientarii optiunii electoratului.
Candidatii, si partidele politice au libertatea sa-si exprime opiniile in mod liber
si fara nicio discriminare, prin mitinguri si adunari.

Desfasurarea votarii

Votarea se desfasoara intr-o singura zi, care poate fi doar duminica, intre orele

7-21.

Toate masurile pt buna desfasurare sunt luate de birourile electorale.

Procedura (Alegatorii vin cu buletinul, semneaza in lista electorala speciala,
voteaza in cabina, etc, etc, etc).

Stabilirea rezultatelor
Dupa incheierea votarii, se numara voturile. (in fiecare birou electoral al
sectiilor de votare)
Se fac tabele, in care se noteaza nr de voturi ale fiecarui candidat, precum si
voturile nule.
La nivelul Biroului electoral de circumscriptie, dupa primirea dosarelor si
proceselor-verbale, acest birou incheie cate un proces-verbal referitor la voturile exprimate
pt fiecare partid politic, alianta, sau candidat.
La nivelul Biroului Electoral Central aceeasi procedura, dar se stabileste si
care aliante, partide indeplinesc pragul electoral. (adica cine merge mai departe si cine iese
afara)

Atribuirea mandatelor
Atribuirea mandatelor de deputat si de senator se face in doua etape

81

In prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat

candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral si care au
obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat.
In a doua etapa, de alocare pe colegii, biroul electoral de circumscriptie va
intocmi, o lista ordonata cu toti candidatii care nu li s-au atribuit mandate in prima etapa.

Atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei

La primul tur de scrutin, birourile electorale trimit procesele-verbale Biroului
Electoral Central.
Acesta la randul lui incheie un proces-verbal,care cuprinde toate informatiile
referitoare la voturi.
La al doilea tur, se urmeaza aceeasi procedura, si este ales candidatul care a
intrunit cel mai mare nr de voturi.
Procesul-verbal pt fiecare tip de scrutin se inainteaza impreuna cu dosarele
birourilor electorale de circumscriptie Curtii Constitutionale, in termen de 24 de h de la
inregistrarea ultimului dosar.
Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in presa si in Monitorul
Oficial al Romaniei.

86. Functiile Parlamentului:

a)
LEGISLATIVA:

cea mai importanta; e unica autoritate legiuitoare

pot participa la adoptarea legilor si alte autoritati sau persoane (Guvernul,

Presedintele sau cetatenii), in etapa initiativei legisaltive sau a promulgarii legilor

posibilitatea derogarii legislative sau a adoptarii unor ordonante de urgenta (in

absenta unei legi de abilitare), in ambele cazuri de Guvern, sub controlul Parlamentului

legea are forta juridica suprema in ierarhia actelor normative si e adoptata

printr-o procedura speciala
b)
DE CONTROL:

Controleaza activitatile celorlalte autoritati publice, cum la randul lui e supus

unui control sau anumitor modalitati de influentare din partea CCR, Presedinte sau Guvern
i.
Mijloace de control a Guvernului:
o
Acordarea votului de incredere; aproba lista Guvernului si programele de
guvernare
o
Motiune de cenzura-il poate demite; initiata de un sfert din numarul deputatilor
si al senatorilor, adoptata cu majoritate calificata
o
Informare-Camerele si comisiile pot solicita, prin presedintii lor, autoritatilor
publice orice informatii sau documente considerate necesare activitatii lor
o
Intrebari si interpelari-Guvernul+membrii sunt obligati sa raspunda intrebarilor
o
Adoptarea unei legi de abilitare si aprobarea ordonantelor

82

o
Cererea de incepere a urmaririi penale impotriva membrilor Guvernului, pentru
faptele savarsite in exercitiul functiei lor
o
Prin Comisiile permanente pot initia anchete, cu acordul Camerei sau al
Biroului permanent (in cazul Senatului); Camerele pot decide si constituirea unor comisii de
ancheta speciale;obiectul anchetei-activitatea Guvernului sau a altor autoritati executive
ii.
Control asupra activitatii Presedintelui:
o
Din stipularea obligatiei de a instiinta sau consulta Parlamentul sau de a cere
aprobarea pentru exercitarea anumitor atributii. Exemple: consulta Parlamentul inainte de
referendum national; aprobare prealabila pentru mobilizarea generala sau partiala a armatei;
mesaj prezidential pentru informare in legatura cu masurile adoptate in vederea respingerii
unei agresiuni armate impotriva Romaniei
o
Posibilitatea suspendarii cu majoritatea celor 2 Camere, reunite in sedinta
comuna, cu avizul CCR, la cererea minim 1/3 deputati si senatori
o
Posibilitatea de a puner sub acuzare pentru inalta tradare
c)
GUVERNAMENTALA

Determina politica externa, asigura echilibrul financiar si numeste,

desemneaza, alege sau avizeaza anumite persoane in functii sau demnitati publice

Atributii:

Acordarea votului de incredere listei Guvernului si programului de guvernare

propus

Motiunea de cenzura- Guvernul poate fi demis si in imprejurari din care nu

reiese culpa lor, mai exact din pierderea increderii fata de capacitatea lor

Numirea in anumite functii sau demnitati publice: ex 6 din cei 9 judecatori

CCR, cei 15 membri ai CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) si membrii Curtii de Conturi
sau directorul SRI

Ratificarea tratatelor internationale

Adoptarea legilor bugetului de stat si a bugetului de asigurari sociale de stat

83