Piaa serviciilor hoteliere

Analitii definesc piaa serviciilor hoteliere ca fiind locul unde s-a format i activeaz o reea
de tranzacii ntre cumprtorii serviciilor de cazare i reconfortare i vnztorii produselor
particularizate ce vin n ntmpinarea cererilor de consum. Aceste produse pot fi bunuri, servicii,
sau, cel mai frecvent, combinaii de bunuri i servicii.
Sistemul deschis trebuie s fac fa presiunilor acestui mediu particularizat, ceea ce nu este
realizabil dac unitatea hotelier nu este constituit ca o entitate raional articulat i coerent.
Trebuie remarcat i un alt aspect caracteristic serviciilor de restauraie oferite de un hotel:
pasagerii cazai n unitatea respectiv se pot adresa pentru servicii de alimentaie i altor uniti
hoteliere sau unor restaurante independente din arealul vizitat, dup cum oaspeii cazai n alte
structuri de primire pot solicita servicii de alimentaie n hotelul n cauz. La toate acestea se
adaug i cererile pentru serviciile de alimentaie manifestate de alte categorii de consumatori
care nu necesit servicii de cazare: populaia local, pasagerii n tranzit sau vizitatorii de o zi.
Unitile de cazare, indiferent de tipul i dimensiunea lor, de gradul de confort, de forma de
proprietate, presteaz urmtoarele categorii de servicii:
- servicii complete" de cazare i alimentaie;
- servicii de cazare plus servicii de alimentaie n regim
de demipensiune;
- servicii de cazare plus micul dejun inclus n tariful de cazare
- servicii de cazare fr servicii de alimentaie;
- servicii de alimentaie fr servicii de cazare;
- servicii suplimentare cu plat;
- servicii suplimentare fr plat (aparent gratuite);
De aici rezult i diversificarea serviciilor hoteliere, aliniate la natura actului de cumprare din
partea clienilor, i ca atare, pentru supravieuire i dezvoltare firmele hoteliere se angajeaz n
tot mai multe activiti de prestaii, difereniate de la o unitate hotelier la alta.
Pentru producerea acestor categorii de servicii n structura unitilor hoteliere se regsesc un
numr de compartimente (diviziuni, secii, servicii) majore:
- recepia ( Front-Office);
- serviciul administrativ-financiar (Back-Office);
- serviciile de etaj (inclusiv Room-Service );
- alimentaia comercial;
- ntreinerea tehnic.
la care se altur dup necesiti i alte sectoare, ca de exemplu, centrala telefonic, spltoriacurtoria chimic, frizerie coafur, piscin, saun, sli de gimnastic, salon de cosmetic i
fitness, terenuri de sport, parcri supravegheate etc.
Cererea pentru serviciile hoteliere se manifest fie pe parcursul fie la destinaia cltoriilor de
vacan iar oferta de servicii hoteliere se localizeaz acolo unde apar mai frecvent asemenea
manifestri de cerere. Cu alte cuvinte cererea pentru combinaiile de servicii hoteliere este numai
aparent global; ea se frmieaz din punct de vedere geografic i acestei localizri geografice a
cererii i corespunde i localizarea n arii limitate a bazei materiale a firmelor hoteliere.
Trasaturi specifice serviciilor turistice:

Personalizarea serviciilor serviciile turistice trebuie particularizate atat la

nivelul grupului, cat si ale individului datorita comportamentului diferit al turistilor fata de
fiecare componenta a prestatiei in parte;

Serviciile turistice se caracterizeaza prin inalt dinamism. Serviciile turistice

urmaresc indeaproape evolutia cererii turistice, pe de o parte si schimbarile comportamentale ale
1

consumatorilor, pe de alta parte, avand ritmuri de crestere superioare evolutiei de ansamblu a

fenomenului turistic;

Prestatia turistica se caracterizeaza prin complexitate;

Serviciile turistice sunt eterogene si cu participarea unui numar mare de

prestatori la realizarea acestuia;

Serviciile turistice manifesta si o puternica variatie (fluctuatie) sezoniera

rezultat al oscilatiilor cererii turistice, al concentrarii acesteia in anumite perioade ale anului
calendaristic;

Substituibilitatea serviciilor rezulta din multitudinea de posibilitati de combinare

si substituire a elementelor constitutive ale ofertei turistice si duce la diversificarea ofertei,
permitand realizarea unei game largi de produse turistice;

Serviciile turistice sunt caracterizate prin participarea unui numar mare de

prestatori (producatori) la realizarea produsului final aceasta trasatura apare datorita numarului
mare de activitati economice cuprinse in structura prestatiei turistice (cazare-masa, transport,
diverisment, productia si vanzarea de bunuri proprii turismului, servicii legate de organizarea
turismului Gabriela Stanciulescu, 2002).
Serviciile de cazare
Serviciul de cazare vizeaza prin continutul sau crearea conditiilor si confortului pentru
adapostirea si odihna calatorului. El se prezinta ca o activitate complexa, decurgand din
exploatarea capacitatii de cazare, fiind alcatuit dintr-un grupaj de prestatii oferite turistului pe
timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitate.
Cazarea turistilor se face la orice ora din zi si din noapte, in ordinea sosirii si in limita
locurilor disponibile, tinandu-se seama, cu prioritate de obligatiile asumate anterior (contracte si
rezervari confirmate), cu informarea anticipata asupra tarifului pentru o zi, aferent spatiului
inchiriat.
Cazarea se face fara nici o discriminare cu privire la cetatenie, nationalitate, domiciliu,
convingeri politice sau religioase.
Lucratorii de la receptie inscriu pe toti turistii in evidentele operative, la sosirea acestora,
si asigura completarea formularului Fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor, formulare
inseriate, cu regim special, care inlocuiesc cartile de imobil. Completarea fiselor se face in
momentul sosirii, de catre fiecare turist, pe baza actelor de identitate, care pentru cetatenii
romani sunt: buletinul (cartea) de identitate, pasaportul, carnetul de marinar sau licenta de zbor,
pentru cetatenii straini: pasaportul, cartea de identitate, legitimatia provizorie, permisul de mic
trafic, carnetul de marinar sau licenta de zbor, iar pentru militarii in termen si elevii institutiilor
militare de invatamant sunt: buletinul de identitate, sau, dupa caz, documentele de identitate
militare (carnetul de serviciu sau legitimatia).
Este interzisa cazarea oricarei persoane care nu poseda act legal de identitate.
Fisele de anuntare a sosirii si plecarii turistilor, completate si semnate de turistii cazati, se
preiau, impreuna cu actele de identitate, de catre receptioneri, care sunt obligati sa confrunte
datele din fise cu cele din actul de identitate, sa semneze fisele pentru confirmarea completarii
corecte a acestora si sa restituie actele de identitate titularilor.
Raspunderea pentru completarea corecta a fiselor de anuntare a sosirii si plecarii turistilor
revine receptionerilor.
2

Cazarea minorilor sub 14 ani este permisa numai in cazurile in care acestia sunt insotiti
de parinti sau de reprezentanti legali. Se excepta de la aceasta regula minorii aflati in drumetie,
tabere, excursii, concursuri sau alte actiuni similare, insotiti de cadre didactice, antrenori si ghizi
din partea organizatorilor actiunilor respective.
In scopul asigurarii protectiei turistilor, personalului structurilor de primire turistica ii
este interzis sa dea relatii si informatii cu privire la sejurul turistilor in unitatea respectiva, fara
acordul acestora.
Vizitarea turistilor este admisa, cu conditia ca vizitatorul sa anunte receptia. Lucratorii de
la receptie au obligatia de a permite vizita numai dupa obtinerea acordului turistului care
urmeaza a fi vizitat.
Vizitatorul poate ramane peste noapte in camera turistului vizitat numai dupa anuntarea
receptiei, completarea fisei de anuntare a sosirii si plecarii turistilor si inregistrarea in celelalte
documente de evidenta operativa, in vederea achitarii contravalorii serviciilor prestate de catre
structurile de primire turistica.
Atunci cand clientii nu sunt cunoscuti, personalul de la receptia hotelului le va solicita
tichetul-legitimatie primite alaturi de cheia camerei in care sunt cazati.
Personalul de la receptia structurilor de primire turistice au obligatia de a informa
organele de politie despre aparitia persoanelor care au savarsit infractiuni si care au fost date in
urmarire, precum si a altor persoane, cunoscute ca: traficanti, turbulenti, prostituate, proxeneti
etc.
Spatiul de cazare constituie resedinta temporara a turistului si, in consecinta, acest spatiu
este inviolabil, cu exceptia situatiilor care pun in pericol viata, integritatea sau bunurile turistilor,
precum si baza materiala a structurilor de primire turistice.
Serviciile de cazare propriu-zise includ in mod concret:

pregatirea primirii se compara rezervarile si comenzile cu capacitatile existente

cazare (in dinamica ocuparii eliberarii lor);

de

primirea propriu-zisa (receptia) aceasta trebuie sa fie in maniera proprie unei veritabile
gazde, plina de solicitudine si profesionalism in acelasi timp;

pregatirea cazarii;

cazarea propriu-zisa (sejurul);

efectuarea formelor de la plecarea clientului.

3. Servicii de alimentatie publica
Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale servirii turistice,
incadrandu-se in categoria serviciilor de baza.
Privita prin prisma calitatii sale de componenta a produsului turistic, respectiv a
serviciilor de baza, alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei,
influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicatii asupra
dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.

Prin alimentatia publica se intelege activitatea economica ce se ocupa cu producerea unei

game variate de preparate culinare, produse de cofetarie si patiserie, care se servesc
consumatorilor impreuna cu bauturi si alte marfuri alimentare, consumul facandu-se in unitati
proprii special amenajate, ce ofera si posibilitatea de destindere, productia si servirea
asigurandu-se de un personal cu pregatire speciala.
In timpul vacantelor, turistii solicita conditii superioare de confort, indeosebi pentru
serviciile de alimentatie, conditii traduse in practica printr-o ambianta placuta a salilor de
consumatie, printr-o oferta diversificata si calitativ superioara, printr-o servire preompta si
ireprosabila.
4. Serviciile complementare
Serviciile complementare sunt corespunzatoare categoriei hotelului iar serviciile
suplimentare joaca un rol determinant in asigurarea fortei de atractie a unei destinatii turistice si
indeplinesc urmatoarele functii :

determina alegerea destinatiei turistice si contribuie la crearea de renume si la

formarea marcii unui produs turistic;

au o contributie esentiala la cresterea incasarilor pe turist si pe turist-zi

si reprezinta una din caile principale de dezvoltare intensiva a turismului;

nu pot substitui nici o deficienta din sfera serviciilor de baza, dar contribuie la
potentarea substantiala aacestora;

se intalnesc in toate fazele calatoriei turistice, insotindu-le pe cele de baza, iar o

parte din ele functioneaza chiar inainte de a recurge la unul sau altul din serviciile de baza;

asigura turistilor informatiile solicitate.

Nici un produs nu este ferit de procesul de imbatranire si daca firma turistica nu se
protejeaza impotriva acestei amenintari, concurenta ii va accelera disparitia.

Ciclul de viata al produsului (serviciului) cunoaste patru faze:

faza de lansare;
faza de dezvoltare (patrunderea pe piata);
faza de maturitate (prezenta optima pe piata);
faza de declin (pierderea segmentelor de piata).

Riscurile cele mai mari apar in faza de dezvoltare, in timp ce in faza de maturitate se
recomanda prudenta. In functie de rezultatul diagnosticului, se poate stabili: mentinerea
produsului existent, modificarea pretului pentru ameliorarea performantelor sale, retragerea de
pe piata, daca el este uzat sau imposibil de ameliorat si inlocuirea acestuia.
Elementele strategiei de marketing adaptate etapelor ciclului de viata si de care trebuie sa
se tina seama sunt prezentate in anexa nr. 3.
Imaginea produsului este perceptia favorabila sau nefavorabila de care beneficiaza
produsul turistic in randul clientilor sau intermediarilor in distributie. Importanta imaginii este
considerabila pentru ca ea intervine in mare parte in decizia de cumparare.

Exista doua tipuri de imagini:

a) imaginea transmisa de prieteni, rude, suporturile publicitare, cea pe care o percepe
clientul potential inainte de a efectua calatoria;
b) imaginea traita, perceptia despre produsul sau destinatia turistica pe care turistul o
pastreaza dupa petrecerea sejurului turistic, pe care o va comunica anturajului sau.
Distingerea tipului de competitivitate se bazeaz pe dou criterii eseniale:
a) numrul unitilor ofertante ce doresc s-i vnd serviciile i capacitile
disponibile de primire;
b) natura produsului hotelier comercializat.
Competitivitatea perfect implic prezena pe aceeai pia a unui numr cosiderabil de
uniti hoteliere, fiecare din acestea contribuind cu produsele hoteliere numai la satisfacerea unei
pri din volumul total al cererii pe piaa respectiv (ora, staiune turistic).
n cazul competitivitii perfecte produsele hoteliere se caracterizeaz prin omogenitate, fiecare
ofertant furniznd servicii la niveluri calitative aproximativ apropiate sau identice (servicii de
cazare la niveluri egale de confort i servicii de alimentaie cu meniuri mai mult sau mai puin
asemntoare) comparativ cu serviciile celorlali competitori. Pentru client serviciile apreciate ca
fiind asemntoare constituie un substitut perfect i solicitantul de servicii nu manifest
preferine expres formulate fa de produsele unei anumite firme hoteliere.
Competiia imperfect ntre ntreprinderile hoteliere are loc atunci cnd intr-o localitate
(staiune) firmele adopt strategia diferenierii calitii serviciilor prestate. n acest caz n optica
clientului substitutul perfect al serviciilor nu mai este acceptabil, fiecare client cutnd s se
adreseze cu solicitrile sale acelei uniti ce ofer condiii mai bune de sejur.
Competiia dominant (monopolist) are loc atunci cnd ntr-o localitate funcioneaz
numai un numr limitat de uniti hoteliere l preferinele de consum se orienteaz ctre aceea
unitate de cazare ce ofer servicii apreciate de clieni ca fiind de un confort superior n
comparaie cu alte uniti hoteliere din aceeai localitate.
Aprute pe piaa hotelier internaional nc din secolul trecut, cardurile de fidelitate au
devenit componenete nelipsite n programele de marketing vnzri ale lanurilor hoteliere
integrate. Cardurile sunt legitimaii nominale, emise la solicitarea clientului i confer titularilor
statutul de oaspete privilegiat n toate hotelurile integrate n lanul hotelier.
Beneficiile oferite de lanurile hoteliere clienilor posesori de carduri difer, respectiv
cresc gradual n funcie de numrul nnoptrilor i de volumul de cheltuieli nregistrate n contul
pasagerului n cursul celor 12 luni de valabilitate a cardului: avantajele sporesc pentru clienii ce
i vor rennoi cardurile i n anii viitori.
Privilegiile oferite clienilor difer n funcie de tipul cardurilor adoptate de lanurile hoteliere:
Lanul internaional Meridien a fost printre primele care a lansat propriul
card Carte Noire, urmrind transformarea pasagerilor hotelurilor n clieni privilegiai;
formatul originial al pliantului sugereaz imaginea unui hublou oval de aeronav i subliniaz
informal avantajul locaiei hotelurilor n vecintatea aeroporturilor internaionale.
Hotelurile Sofitel opereaz cu Exclusive Card i Exclusive Business Card.
Programul de fidelizare Six Continents Club al Grupului Hotelier Inter Continental
opereaz pe toate continentele cu Executive Card, AmbassadorCard i Executive Card
Privileges Plus.Programul asigur posesorului de card i servicii transfer de la aeroport la
5

hotel prin Aeroport Chaufeur Service; n acest caz, dup identificareaclientului oferul anun
telefonic recepia de ora sosirii n hotel, scutindoaspetele de timpul de ateptare pentru
formalitile de check-in.
Programul Priority Club Worldwide din hotelurile europene Inter
Continental i Crowne Plaza difereniaz privilegiile dup tipul cardurilor
Silver, Gold i Platinum.
Cardurile Exclusive i Preference Plus din lanul hotelier Marriot opereaz
dup aceleai principii ca i lanurilor competitoare , dar ofer clienilor un plus de beneficii:
punctele acumulate la fiecare cazare, pot fi preschimbate n certificate cu valoare limitat.
Certificatele pot fi utilizate fie pentru acoperirea consumaiei n restaurantele unitii, fie pentru
achitarea notelor de plat pentru cumprturile efectuate n buticurile coplexului hotelier.
Lanurile hoteliere se preocup n egal msur i de fidelizarea touroperatorilor i a altor
organizatori de cltorii colective. De exemplu Grand Hotel Marriott din Bucureti, pe lng
privilegiile oferite de cardurile utilizate n toate unitile lanului, a lansat programul special
One For You, Book 10 Pay 9,echivalat n perioada 1 iulie 31 august cu o camer gratuit la
fiecare zece camere single rezervate i cu o gratuitate la fiecare a zecea reuniune angajat cu
pachete standard de servicii
Functiile hotelurilor
Lucrrile de specialitate definesc hotelul ca fiind o unitate de cazare a crei misiune
const n oferirea spre nchiriere, pentru perioad convenit - o noapte, o sptmn etc. - camere
sau apartamente mobilate, solicitate de clientela de sejur sau de tranzit, dar care nu-i stabilete
aici domiciliul permanent. Hotelul reprezint forma tradiional cea mai cunoscut de cazare a
industriei hoteliere, deinnd ponderea cea mai mare n totalul unitilor de cazare, n afara
funciei principale de cazare, hotelurile ndeplinesc i funcii conexe, menite s asigure
satisfacerea ct mai deplin a cererii clienilor pe toat durata sejurului lor.
Contribuia unitilor hoteliere la desfurarea activitilor de prestaii de servicii rezid
n necesitile fiziologice pentru odihn i reconfortare ale unei persoane n timpul cltoriei sau
sejurului. n general, ntr-un ciclu de 24 de ore, omul consacr circa 7-8 ore somnului i alte 2-3
ore alimentaiei (mic dejun, prnz, cin i eventual timpul consacrat pentru alte consumaii
ocazionale n barul de zi, cofetria, pub-ul etc. ale unitii). Dac la acest timp se mai adaug i
alte necesiti ale omului modern (igiena personal, schimbarea inutei vestimentare, relaiile
sociale sau de afaceri etc), rezult c mai mult de jumtate din timpul de sejur al unui turist va fi
consumat n incinta unitii de cazare aleas drept domiciliu temporar n perioada de vacan.
Pentru a corespunde acestor cerine, obiectivele de cazare ndeplinesc urmtoarele
funcii:
funcia de odihn i igien: are menirea s ofere un adpost confortabil clienilor,
constituind, de fapt, raiunea pentru care au fost create structurile respective de primire;
funcia de alimentaie; dup nevoia de odihn (somn) i de igien urmeaz nevoia
pentru consumarea hranei, o nevoie fiziologic, consecin a senzaiei de foame, situat ierarhic
la baza scrii nevoilor elaborate de MASLOW. Apetitul (pofta de mncare) exprim atracia
specific spre hrana trebuitoare organismului uman i se manifest ca un impuls spre aciune n
vederea restabilirii echilibrului de saturaie. Omul sntos trebuie s mnnce cel pun de trei ori
pe zi (dimineaa,la prnz i seara), ceea ce justific importana funciei de alimentaie asigurate
de ntreprinderile hoteliere.
funcii de producie; procesele de prestaii hoteliere impun organizarea coordonat a
activitilor adiacente cu caracter productiv ale seciilor de spltorie - curtorie chimic,
cofetrie - patiserie, ntreinere - reparaii etc.

 funcii complementare: constituie o completare fireasc a funciilor de cazare i

alimentaie i includ prestaiile destinate petrecerii agreabile a timpului pasagerului pe timpul
sejurului su ntr-un complex hotelier
funcii comerciale; sunt menite s asigure aprovizionarea i desfacerea unor bunuri
necesare clienilor n timpul sejurului (articole de plaj, articole de toalet, reviste, ziare, ilustrate
etc)
funcia de comunicare; comunicarea se desfoar pe dou planuri;
comunicarea intern pe filiera legturilor ierarhice (de sus n jos,
de jos n sus, pe orizontal i pe diagonal);
comunicarea extern, n relaiile hotel- client i client-hotel.
funcia de informare; vine n ntmpinarea solicitrilor clienilor pentru o mai bun
orientare n rezolvarea diverselor probleme de ordin general de care se intereseaz turitii cazai.
Pentru a oferi clienilor o imagine despre posibilitile pe care le ofer oraul sau staiunea
turistic vizitat, respectiv pentru a facilita rezolvarea unor probleme de ordin personal survenite
n diferite situaii n timpul unei cltorii turistice, recepiile hotelurilor depun eforturi pentru a
asigura clienilor servicii de informare i de asisten n cele mai diverse domenii, ca acelea
privind :
programele obiectivelor cultural artistice (adresa i programele de vizitare a
muzeelor, expoziiilor, saloanelor de art, caselor memoriale etc);
adresa i numerele de telefon ale instituiilor centrale, ale administraiei publice
locale, ale ambasadelor i consulatelor - ndeosebi necesare pentru clientela din
categoria oamenilor de afaceri;
programele teatrelor, concertelor etc.;
programele manifestrilor sportive;
profilul i adresa unitilor care presteaz servicii de agrement;
programele turistice i serviciile ageniilor de turism cu care colaboreaz unitile
hoteliere (programele excursiilor de vizitare a obiectivelor de interes turistic;
din arealele nvecinate, a tururilor de ora, a unor aranjamente de evenimente
speciale sau a altor manifestri cu caracter turistic);
orarele curselor mijloacelor de transport pentru cltoriile cu trenul, cu avionul,
inclusiv variantele posibile de combinare a acestor mijloace de transport pentru a
ajunge la destinaiile din ar sau din strintate solicitate de pasageri;
profilul, programul i adresa unitilor care presteaz servicii cu caracter special
(cabinete dentare, policlinici etc) ;
alte informaii cu caracter ocazional; dac recepiile nu dispun de documentaia la
zi pentru a satisface asemenea solicitri de informaii cu caracter personalizat, ele
depun eforturi pentru obinerea informaiilor necesare clientului, care apreciaz n
mod deosebit asemenea forme de asisten.
funcia de intermediere; unitile hoteliere mijlocesc, la solicitarea clienilor serviciile
oferite de ali prestatori din industria cltoriilor i turismului (comandarea unui taximetru,
nchirierea unui autoturism, rezervarea camerelor n hotelurile din alte localiti etc).
Activitatea hotelier este rezultatul mbinrii armonioase a acestor funcii, menite s asigure
condiiile de confort necesare cminului temporal al turitilor n timpul sejurului lor.
n funcie de regimul (perioada) de folosire a obiectivelor de cazare, acestea pot avea o
activitate permanent (n cazul n care funcioneaz fr ntrerupere n tot cursul anului) sau
sezonier (n cazul n care activitatea pronunat sezonier din unele staiuni turistice impune
ntreruperea temporar a activitii n anumite perioade de extrasezon).
In funcie de durata sejurului, ele pot fi:
a) de tranzit, caracterizate prin sejururi de scurt durat (uneori numai pentru o nnoptare), ca
aa-numitele hoteluri terminale din vecintatea (sau chiar incinta) aerogrilor, porturilor, grilor
etc. din centrele urbane.
7

b) de sejur, care nregistreaz ederi medii relativ mai lungi, n funcie de durata aranjamentelor
turistice perfectate sau de durata concediilor sau vacanelor turitilor (de exemplu, obiectivele de
cazare din staiunile turistice, hotelurile de tratament balneomedical etc).
c) mixte, a cror clientel se formeaz att din turitii de sejur, ct i din turitii de tranzit.
In funcie de locaia structurilor de primire se disting:
a) structuri de cazare n staiunile de litoral i Delta Dunrii
b) structuri de cazare n staiunile montane
c) structuri de cazare n staiunile balneoclimaterice
d) structuri de cazare n centrele urbane i pe trasee turistice.
Dup forma de proprietate:
a) proprietate personal
b) coproprietate privat (aciuni, pri sociale: condominium, time sharing)
c) proprietate mixt
Dup formele de exploataie se disting:8
- exploataie individual; majoritatea ntreprinderilor hoteliere (denumite i
hoteluri independente sau tradiionale) sunt gestionate de un singur proprietar
- asociere (lanuri hoteliere voluntare). Un lan hotelier voluntar este o reuniune
benevol de hotelieri independeni, care, oferind un produs hotelier relativ omogen din
punct de vedere al confortului i al serviciului, - dei difereniat din punct de vedere al
arhitecturii i al amenajrii, - promoveaz i dezvolt o marc unic.
8 Nicolae LUPU, Hotelul economie i management, Ediia a II a, Editura ALL BECK,
Bucureti, 1999
i Nicolae LUPU, Strategia de concentare a ntreprinderilor din turism, Editura Economic,
Bucureti, 2003
- societi sau grupuri (lanuri hoteliere integrate). Hotelurile afiliate la un lan hotellier integrat
sunt exploatate sub acelei brand unic, specific lanului hotelier, funcioneaz ca entitate
distinct, dar sunt dependente juridic de grupul hotelier (societatea mam) care deine pachetul
de control al lanului.
- contractul de franciz o variant a contractului de concesiune, prin care o ntreprindere
hotelier, - denumit francizor, - acord unei alte ntreprinderi hoteliere denumit beneficiar sau
francizat, - dreptul de a exploata n schimbul unei remuneraii,
marca de produs (brandul) mpreun cu asistena tehnic i ansamblul mijloacelor i
metodelor de comercializare, apte s asigure gestiunea n cele mai bune condiii de
rentabilitate.