Ce vinuri alegem pentru Sarbatori

In fiecare an, aroma sarbatorilor de iarna isi face simtita prezenta odata cu intrarea in luna
decembrie. Imaginea meselor incarcate de bucate, a fetelor bonome si a paharelor pline,
cinstind belsugul anului ce va veni, sunt elemente comune ale acestui anotimp.
Pe langa porcarii, salate, torturi si prajituri, vinul are un loc de cinste in tot acest ritual, aproape
sacru, al praznicelor hibernale. Majoritatea vinurilor sunt produse pentru a fi asociate cu
preparatele culinare. Incercati sa tineti seama ca, de regula, stilul vinurilor dintr-o anumita
regiune evolueaza astfel incat sa vina in completarea bucatariei din zona respectiva.
Pentru o asociere cat mai buna a vinului cu preparatele de sarbatori, este necesara o analiza a
elementelor de baza ale gustului, pentru a se ajunge la un echilibru vin-mancare, asa incat nici
unul dintre aceste elemente sa nu-l domine pe cealalt.
Un prim criteriu al asocierii il reprezinta greutatea vinului si a preparatului. Astfel, o mancare
grasa din carne de porc, traditionalele sarmale sau preparatele de vanat necesita un Cabernet
Sauvignon, corpolent, taninos, care sa poate face fata grasimilor in abundenta ale preparatului.
Taninii din vin reactioneaza cu proteinele din mancare. Astfel, carnea rosie inmoaie efectul
taninilor pe palatin.
Unele vinuri albe, complexe (Feteasca Regala) pot fi parteneri mai buni pentru preparatele mai
usoare din carne decat vinurile rosii. Pentru mancarurile mai condimentate (carnati, toba), un vin
din Gewurtztraminer este partenerul ideal. Preparatele afumate merg foarte bine cu vinuri
maturate in baricuri de stejar.
Mancarurile delicate, usoare din carne alba sau peste trebuie sa fie insotite cu vinuri catifelate,
recomandate fiind atat cele albe, cat si cele rosii.
Pentru o asociere reusita, trebuie analizata combinatia dintre gust, aciditate si tanini, impreuna cu
fructuozitatea si caracteristicile aromelor din vin. De multe ori, un vin sec poate fi perceput ca
acru daca este servit alaturi de un preparat dulce. Vinurile ceva mai dulci, cu o aciditate ridicata,
se potrivesc cu succes alaturi de mancarurile uleioase. Greutatea vinului si a preparatului sunt
similare, iar aciditatea din vin poate tine piept grasimilor din mancare.
Vinurile seci cu o aciditate ridicata (Sauvignon Blanc, Pinot Grigio) se potrivesc cu preparate mai
acre (salate).
Pentru deserturi sunt ideale vinurile demidulci sau dulci, cu caracter floral si arome primare din
struguri. Un Muscat Ottonel sau o Tamaioasa pot fi consumate foarte bine alaturi de desertul de
la sfarsitul mesei de Revelion. Vinurile licoroase merg foarte bine cu prajiturile cu crema din unt,
oua, cacao.

Din seria Gusturile nu se discuta, se educa

Nu stim altii cum sunt, dar noi, cnd ne uitam la televizor a doua zi de Craciun ori dupa Anul Nou,
ne re-vedem vrem, nu vrem VIP-urile si aflam, iarasi vrem, nu vrem, cum si-au petrecut ele
fericitele sarbatori. si pentru ca n toate exista un echilibru, imediat dupa, vin accidentele
provocate de artificieri priceputi ori de volan si, inevitabil, toxiinfectiile alimentare. Inevitabil, caci
Craciunul, precedat de Ignat, este astazi mai curnd un rasfat culinar dect o sarbatoare
religioasa si vine dupa 40 de zile de post obrazul subtire se fereste sa-i spuna regim
alimentar. ntrebarea este cum sa facem sa ramnem doar cu rasfatul si sa evitam neplacutul.
Poate ca-i timpul sa mai nvatam cte ceva, anume ca asocierea bucatelor si a vinurilor la masa
este tot att de importanta ca si cantitatea ori calitatea celor ingurgitate. Sa ne amintim ca de la
caramida am trecut la hands free iar de la Felix 2000 la laptop si webcam. Ca masina o vrem
aratoasa iar haina, ca si ncaltamintea, din material de buna calitate si ct mai asortat cu
accesoriile. De ce atunci masa mncarea si bautura ce o nsoteste adica, fara doar si poate
nsemne nationale sa nu ne preocupe tot att de mult? Nu nseamna si asta, vorba stim noi cui,

sa traiesti bine? Sarbatori culinare, mai mult dect religioase, n contextul prezentului, Craciunul
si Anul Nou ne lasa sa probam aceste adevaruri.
Ardeleanul are o vorba: Nu e pasare ca porcul, caci pentru el iubitorul si mncatorul de carne
porcul este a mai dulce si mai gustoasa si mai potrivita inimei sale molcome, niciodata grabite.
Numai ca, de Craciun, vorba asta ardeleneasca o spune mai tot romnul, de oriunde ar veni si ori
ncotro s-ar duce, caci daca e Craciun, se mannca porc. Se spune ca demult, un ritual pagn l
sacrifica zeului solar si ca acesta, odata ce-si primea jertfa, mpiedica stingerea semintiei porcilor
si dadea belsug sacrificatorului, la nnoirea anului. Ritualul primordial s-a topit ca jumara n tigaie
n traditia nu doar crestina ci si culinara iar noua nu ne ramne dect sa spunem, asemeni
poetului: Pace tie, marite vier, cel renviat n caltabosi, slanina, toba, crnati sau alte legende
nemuritoare. Ademeniti de gustul si aromele acestui alt adevar, nu si ultim, sa ncercam sa gasim
si vinul ce se potriveste cel mai bine porculuivesnic pierdut de Ignat, dar si vesnic regasit n
meniul sarbatorilor noastre de iarna, de la entre-uri la prajitura.
Ca-i zicem praznicul porcului, pe munteneste, ori cina sau pomana porcului, ca-n Ardeal,
topitura de porc, din care se mpartaseste toata gospodaria, se face peste tot la fel cu carne si
slanina, cu inima, rinichi si limba, cu ceapa si usturoi se mannca de Ignat si se-nsoteste cu un
pahar de tuica munteneasca, palinca ardeleneasca ori slibovita banateana. Porcariile traditionale,
de la jumara si soric la maios, toba si crnat care facute-n casa si servite cu acritura, pot fi
oriunde un reusit platou rece pe masa de Craciun si Revelion merg la fel de bine cu tarie dar si
cu vin, fie unul alb si acid, care sa taie gustul de gras, fie un rosu proaspat si nervos ori, daca ne
place mai mult sintagma dupa-amiezelor de soap opera, tnar si nelinistit. si daca nu ne
pricepem iar nasul nu ne ajuta, sa ciulim macar urechile la cunoscatori. La asa un aperitiv,
muntenii si-ar asorta reusit o Feteasca Alba, ardelenii, una Regala iar banatenii o Mustoasa.
Neamurile din Moldova ar da lovitura cu o Zghihara sau cu o Frncusa, iar daca stau mai jos,
catre Nicoresti, potrivita ar fi, ne spun cunoscatorii, o Babeasca, acida ca un vin alb, corpolenta si
viguroasa ca unul rosu. Oltenii au Novacul de la Dragasani si Floarea de Toamna iar dobrogenii,
Aligot-ul cu gustul lui de pamnt.
tuica ori palinca, si evident ardeiul ct mai iute, nsotesc si ciorba deasa si dreasa cu ou si
smntna, nelipsita ciorba, un alt motiv de mndrie national-culinara, mai ales de cnd,
descoperind-o pe undeva prin Dobrogea, se zice, Jacques Yves Cousteau ne spunea: Sunteti
foarte, foarte bogati n asa-zisa voastra saracie. Pe vremea Ducai Voda, un alt frantuz, Abatele
de Marenne al lui Sadoveanu rmanea si el bouche be cu gura cascata, adica dinaintea
sarmalelor moldovenesti, de pe atunci mignonnes si ndesate, servite la masa alaturi de nobilul
Cotnar. Fideli teoriei care ne nvata ca scriitorul si prepara personajele cu ingrediente din
realitate, am putea spune, fie si ntr-o paranteza inspirata, sau nu, dar cu o ngnfare
comparabila cu a altor natii, ca din cnd n cnd, francezii cei att de mndrii de bucataria lor si
scot palaria le chapeau! spun ei n fata bucatariei romnesti. si atunci noi, de ce am fi
modesti? Pentru ca nu spunem bon appetit ci pofta buna? Ct despre traditionala sarma porcul
n forma cea mai poftita si atragatoare pe care scriitorul moldav si gurmand o ntepenea lnga
Sortimentul de Cotnari, aceasta poate fi la fel de bine servita lnga la fel de traditionala Feteasca
Neagra ori ncercata cu un Pinot Noir, ca tot i-am pomenit pe Cousteau si pe de Marenne.
Friptura de porc facuta la tava si orice alta delicatesa care cere sa se laude si sa se aplaude
bucatarul se vor nsoti cu vinuri rosii. Cu romneasca Feteasca Neagra, cu Novacul si Negrul de
Dragasani, cu frantuzestile Pinot Noir, Merlot ori Cabernet Sauvignon, mult mai potrivite fripturii
de porc cnd au un iz de pamnt romnesc. si vinul alb e potrivit cu carnea de porc, doar sa fie
unul sec si fructos. Poate un Sauvignon Blanc, poate o Feteasca Alba ori un Riesling Italian. si se
vor asorta fireste dupa cum e si vinul, mai tnar sau mai mplinit, dupa cum e si garnitura, usoara
sau elaborata, dupa cum e si masa, pretioasa si pretentioasa ori mai de cursa lunga.
si la final, ce are a face porcul cu dulcele desert? n loc de orice alta explicatie, un singur cuvnt:
haios prajitura de casa si traditie ardeleneasca. Aluatul se face cu osnza de porc si vin, cu apa

minerala, cu galbenus si cu smntna. Daca, n locul tentantelor bauturi racoritoare, mult mai
potrivite cu junk food-ul si bradul artificial, am alege un vin, atunci interesant ar fi un Plebanos de
Ciumbrud ori un Traminer. si daca nu, o Tamioasa Romneasca, seaca pentru ultra-progresisti,
dulce si moldava pentru conservatorii si traditionalistii care cred ca, asa cum moldoveanului i-a
fost dat Cotnariul si o poveste care ncepe acum 7000 de ani n vase de lut cucutenian,
ardeleanului i-a fost dat porcul.

VINURI RECOMANDARI Cele mai bune vinuri romanesti care se pot lua de pe rafturi
16:40:27 27 decembrie 2009 | autor: Ioana Osan
tipareste

email

Yahoo!

comenteaza
55 vinuri romanesti cumparate de la
rafturile magazinelor au fost premiate
de un juriu autohton si international
reunit de catre revista de specialitate
Vinul.ro pentru un concurs in premiera
la care au fost inscrise 168 de nume.
Premiile pentru excelenta Vinul.ro au
fost decernate dupa o degustare in
orb, membrii juriului judecand strict
valoarea vinurilor si nu pe cea a
marcilor, realizandu- se astfel o imagine
reala a pietii vinului, pe baza criteriului
calitate, in diferite paliere de pret.
In cadrul concursului au fost analizate 168
de esantioane (sticle de vin), identitatea
acestora fiind secreta pana la calcularea
punctajelor finale. Probele care au intrat in
concurs au fost selectate in functie de
urmatoarele criterii:
- paliere de pret (8-15 lei; 15-25 de lei;
25-42,5 de lei),
- categorie (vin linistit/vin spumant)
- culoare.
Din juriu au facut parte cinci jurnalisti
straini, precum si sapte specialisti romani,
iar vinurile au fost impartite in 14

categorii.
Vinurile degustate au fost evaluate urmarindu-se o fisa de degustare bazata pe modelul sugerat
de Organizatia Internationala Vitivinicola, principalele criterii fiind aspectul vinurilor (limpiditate,
claritate si efervescenta, in cazul vinurilor spumante), miros (intensitate, calitate si evolutie), gust
(intensitate, evolutie, calitate si persistenta) si nota globala.
Castigatorii Premiilor pentru Excelenta Vinul.ro 2009
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ALBE SECI 8-15 LEI

Distinctie Speciala pentru Calitate

Halewood Feteasca Regala Special Reserve 2008
Cramele Halewood
IG Dealurile Munteniei, 12% vol. alc
Pret: 14,5 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROSE SECI sI DEMISECI 15-25 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
Vinul Cavalerului Merlot Roze 2008
SERVE Ceptura
IG Colinele Dobrogei, 12,5% vol. alc.
Pret: 19,5 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ALBE DEMISECI 15-25 LEI
Mentiune Speciala pentru Calitate
Blanc Cotnari 2006
Cotnari SA
DOC-CMD Cotnari, 12% vol. alc.
Pret: 19,7 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI SPECIALE 15-25 LEI
Mentiune Speciala pentru Calitate
Lacrima lui Ovidiu 5
Murfatlar Romania
dulce, 15% vol. alc.
Pret: 19 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROsII DEMISECI 8-15 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
Val Duna Crama Oprisor Feteasca Neagra 2008
Carl Reh Winery
IG Dealurile Munteniei, 13% vol. alc
Pret: 11 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROsII DEMIDULCI 8-15 LEI
Mentiune Speciala pentru Calitate
Val Duna Crama Oprisor Pinot Noir 2008
Carl Reh Winery
IG Dealurile Olteniei, 12,5% vol. alc,
Pret: 12,5 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ALBE SECI 15-25 LEI
Mentiune Speciala pentru Calitate
Terase Danubiene Beluga Sauvignon Blanc 2008
Vinarte
DOC-CMD Vanju Mare Starmina,
13% vol. alc.
Pret: 15,5 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ALBE PESTE 25-42 LEI
Mentiune Speciala pentru Calitate
La Cetate Chardonnay 2008
Carl Reh Winery

IG Dealurile Olteniei, 13,5% vol. alc.

Pret: 33 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROSE 25-42 LEI
Mentiune Speciala pentru Calitate
3 Hectare Cabernet Sauvignon Roze 2008
Murfatlar Romania
DOC-CMD Murfatlar, 12,5% vol. alc.
Pret: 25,8 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROSII 25-42 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
La Cetate Merlot 2007
Carl Reh Winery
IG Dealurile Olteniei, 13,5% vol. alc.
Pret: 33 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROSII SECI 15-25 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
Maiastru Merlot 2008
Carl Reh Winery
IG Dealurile Olteniei, 14,5% vol. alc.
Pret: 17,5 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ROsII DEMISECI 15-25 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
Halewood Feteasca Neagra Special Reserve 2007
Cramele Halewood
IG Dealurile Munteniei, 13% vol. alc.
Pret: 16 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ALBE DEMIDULCI 8-15 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
Zestrea Murfatlar Pinot Gris
Murfatlar Romania
DOC-CT Murfatlar, 12% vol. alc.
Pret: 9 lei
CASTIGATORUL CATEGORIEI VINURI ALBE DULCI 8-15 LEI
Distinctie Speciala pentru Calitate
7 Pacate Tamaioasa Romaneasca 2006
Vincon Romania
IG Dealurile Husilor, 10,5% vol. alc.
Pret: 8,7 lei
TOPUL CELOR MAI BUNE VINURI ROMANESTI
CONCURS. Degustatorii internationali au mers pe Feteasca Regala, Tamaioasa sau Cabernet
Sauvignon Roze. Un juriu de specialisti internationali in degustatul de vin au testat mai multe
vinuri romanesti dintre cele expuse pe rafturile magazinelor si au desemnat castigatori la fiecare
categorie. Jurizarea, organizata de vinul.ro, s-a desfasurat cu sticlele acoperite si au fost preferati

degustatori din strainatate pentru obiectivitate, dar si pentru promovarea vinurilor romanesti.
La concursurile obisnuite, probele sunt furnizate de producatori si au fost suspiciuni ca au oferit
pentru jurizari alte vinuri, mai bune. O alta problema este ca producatorii propun la concursuri
vinuri pastrate in cele mai bune conditii, pe cand in magazin, sticlele sunt pastrate adeseori in
conditii improprii, a explicat, pentru EVZ, Cezar Ioan, coordonatorul vinul.ro.
Castigatorii
Concursul a avut loc la Corbeanca, langa Bucuresti, si au fost analizate 168 de sticle de vin.
Probele care au intrat in concurs au fost selectate in functie de pret, categorie - vin linistit sau
spumant, dar si dupa culoare. Dupa ce s-a tras linie, la vin alb sec, categoria de pret cuprinsa
intre 8 si 15 lei, a iesit castigator Feteasca Regala Special Reserve din 2008, produs de Cramele
Halewood.
La aceeasi categorie, la un pret mai mare, intre 15 si 25 de lei, cel mai bun a fost declarat Terase
Danubiene Beluga Sauvignon Blanc, tot din 2008, produs de Vinarte. La vin rosu, intre 25 si 42
de lei, a invins La Cetate Merlot din 2007, de la Carl Reh Winery.
Cel mai bun vin alb demidulce, intre 8 si 15 lei, a fost desemnat Zestrea Murfatlar Pinot Gris, in
timp ce la categoria vin rosu demidulce a iesit Val Duna Crama Oprisor Feteasca Neagra din
2008, de la Carl Reh Winery.
Ce recomanda degustatorii
Desi se feresc sa faca nominalizari in ceea ce priveste vinurile romanesti si isi dau cu parerea
doar la concursuri, atunci cand sticlele sunt acoperite si nu se vede numele, pe langa vinurile
castigatoare, degustatorii au dat cateva exemple de vinuri pe care romanii ar trebui sa le bea mai
des la masa.
Fara sa faca un top, Dan Boboc, presedintele Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania,
nominalizeaza la categoria vinuri bune Cabernet Sauvignon, atat cel produs in Mehedinti cat si in
Moldova, Lacrima lui Ovidiu, Sauvignon Blanc de Jidvei sau Grasa de Cotnari. Degustatorul
Valeriu Cotea, cu o experienta de peste 60 de ani in domeniu, este de parere ca ar trebui sa
alegem soiurile autohtone si recomanda mai multe vinuri de Cotnari, precum: Busuioaca, Grasa,
Feteasca Alba, Tamaioasa, dar si Galbena de Odobesti, Zghihara de Husi sau Muscat Ottonel de
la Murfatlar.
Romania ocupa locul 5 in ierarhia tarilor viticole europene, cu o suprafata de 186.900 de hectare
de vita-de-vie. Producatorii scot anual intre 1,2-1,5 milioane de hectolitri. In 2007, cand a avut loc
cea mai mare crestere a vanzarilor, valoarea pietei a fost de 450 de milioane de euro. Vanzarile
vinurilor romanesti au crescut cu 10%-13%. Deocamdata, consumul pe cap de locuitor este 24
de litri, la jumate fata de Franta, a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului National al
Viei si Vinului.
In ceea ce priveste exporturile, in primele 5 luni ale anului 2009, comparata cu aceeasi perioada
a anului 2008, au scazut cu circa 11%, de la 60.053 hl la 53.409 hl. Pietele de desfacere pentru
vinurile romanesti sunt Germania, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Rusia, Anglia, Italia, China si
SUA.
FABRICAT IN ROMANIA
Topul vinurilor de la raft

Vin alb sec: 8-15 lei Halewood Feteasca Regala Special Reserve 2008 (Cramele
Halewood)t

Vin rose sec si demisec: 15-25 de lei Vinul Cavalerului Merlot Roze 2008 (Serve
Ceptura)

Vin alb demisec: 15-25 de lei Blanc Cotnari 2006

Vin special: 15-25 de lei Lacrima lui Ovidiu 5 (Murfatlar)

Vin rosu demidulce: 8-15 lei Val Duna Crama Oprisor Feteasca Neagra 2008 (Carl
Reh)

Vin alb sec: 15 25 de lei Terase Danubiene Beluga Sauvignon Blanc 2008 (Vinarte)

Vinuri albe: 25-42 de lei La Cetate Chardonnay 2008 (Carl Reh)

Vin rose: 25-42 de lei 3 Hectare Cabernet Sauvignon Roze 2008 (Murfatlar)

Vin rosu: 25-42 de lei La Cetate Merlot 2007 (Carl Reh)

Vin rosu sec: 15-25 de lei Maiastru Merlot 2008 (Carl Reh)

Vin rosu demisec: 15-25 de lei Halewood Feteasca Neagra Special Reserve 2007
(Cramele Halewood)

Vin alb demidulce: 8-15 lei Zestrea Murfatlar Pinot Gris (Murfatlar)

Vin alb dulce: 8-15 lei 7 Pacate Tamaioasa Romaneasca 2006

Cum se alege vinul potrivit pentru un anume tip de branza?

Atat branza cat si vinul, cu traditii vechi de secole, sunt produse naturale care se consuma
frecvent impreuna. Ca regula, cu cat branza este mai alba si mai proaspata, cu atat vinul trebuie
sa aiba o aroma si un miros mai puternic de fructe.
Marele avantaj al acestei combinatii este faptul ca atat branza cat si vinul se pot consuma in
starea lor naturala, cu putina pregatire sau chiar deloc, fiind astfel o alegere ideala pentru gustari
rapide.
Nu exista reguli stricte pentru alegerea vinului care acompaniaza un anume tip de branza
deoarece cele mai bune selectii sunt aproape intotdeauna bazate pe gusturi individuale. Totusi,
puteti folosi urmatoarele principii:

O branza grasa, cu textura uniforma se poate potrivi foarte bine cu un vin similar, limpede
si usor uleios.
Un vin dulce contrasteaza foarte bine cu o branza cu o aciditate ridicata.

Vinurile albe se potrivesc mai bine cu multe branzeturi decat vinurile rosii.

Nu toate vinurile rosii se potrivesc cu branza. Cele recomandate sunt vinurile rosii cu
aroma de fructe rosu deschis.

Vinurile seci rosii proaspete se potrivesc perfect cu branzeturile moi, in special cele de
capra.

Un vin cu o aciditate buna poate fi pus in valoare de branza foarte sarata.

Sampaniile seci sunt o combinatie extraordinara cu coaja de branza alba.

Branza se poate consuma si cu bere sau cidru.

Incercati combinatii regionale, de exemplu branza si vinul care provin din aceeasi zona.

Ordinea servirii bauturilor la o masa

- bauturi aperitive inainte de masa : votca, gin, rom alb, whisky,campari. NU visinata sau
coniac.Tuica da.
- la antreu : tuica, vinuri albe demiseci-Pinot gris,Feteasca alba,Feteasca regala si rose.
- la supe si consome-uri nu e nevoie de bauturi
-la peste : vin alb sec iar daca pestele e mai gras trebuie sa fie un vin alb cat mai acid, cum ar fi
cele din podgoriile Ardealului sau ale Moldovei
- la felul principal : la orice fel de friptura vinul trebuie sa fie rosu. La carnea alba vinuri rosii
usoare, la cea rosie vinuri mai tari.
- desert: nu se serveste vin la desertul de ciocolata. Se servesc numai vinuri dulci si semidulci si
parfumate.
- branzeturile de final : se aduc la finalul mesei pe un platou frumos din lemn...si se potrivesc
numai si numai cu vinurile rosii seci.
- la cafea :pentru doamne se vor servi lichioruri iar pentru domni diverse tipuri de coniac.
Read more: http://culinarpentrutoti.blogspot.com/search/label/Diverse#ixzz12hqboijt