Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual Avansat Excel
Manual Avansat Excel
CAPITOLUL 1
LUCRUL N MEDIUL EXCEL
1.1. Componentele ferestrei Excel
Fereastra Excel figura 1.1.- are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows:
o bar[ de meniuri - de unde se pot selecta comenzi;
o bar[ de stare care indic[ starea activit[\ii curente;
bare de instrumente care con\in butoane =i liste derulante prin care se ob\ine acces rapid
la comenzile utilizate rapid.
Bara de meniuri
Celul[
Bara de stare
Bare de instrumente
}n plus, o fereastr[ Excel con\ine c`teva elemente unice, care vor fi explicate pe
parcursul lec\iei.
Opera\ie
Deplasarea la prima foaie de calcul a registrului
Deplasarea la ultima foaie de calcul a registrului
Deplasarea spre st`nga cu o foaie
Deplasarea spre dreapta cu o foaie
Dac[ un registru con\ine mai multe foi de calcul, numele acestora sunt importante
pentru identificare. Chiar =i atunci c`nd exist[ o singur[ foaie ]n registrul de calcul, numele
acesteia este important, deoarece poate fi folosit ]n formule =i furnizeaz[ antetul prestabilit
pentru pagina tip[rit[. De aceea este recomandabil ca foilor de calcul s[ li se acorde nume
mai sugestive dec`t Sheet 1, Sheet2 etc.
Pentru a denumi o foaie de calcul se execut[ urm[torii pa=i:
1. Se aplic[ un dublu clic pe eticheta foii de calcul (]n bara de derulare a foilor de calcul).
Numele foii de calcul va fi afi=at ]n video invers;
2. Se introduce noul nume, dup[ care se apas[ <Enter>.
}n mod prestabilit un registru con\ine 3 foi de calcul. Dac[ este necesar se pot ad[uga
noi foi de calcul. Pentru a introduce o nou[ foaie de calcul trebuie parcur=i urm[torii pa=i:
etichetele coloanei
celula
activ[
etichetele liniei
Casete de
derulare
Bara de derulare
vericala
Figura 1.3
Bara de derulare
orizontal[
<Tab>
<Home>
<Ctrl><Home>
<Ctrl><End>
<Page Up>
<Page Down>
<Ctrl><Page Up>
<Ctrl><Page Down>
Ac\iune
Deplasare o celul[ la st`nga
Deplasare o celul[ la dreapta
Deplasare o celul[ ]n sus
Deplasare o celul[ ]n jos
Deplasare o celul[ la dreapta
Deplasare ]n celula din extrema
st`ng[ a unui r`nd
Deplasare ]n celula A1 a foii de
calcul
Deplasare ]n ultima celul[ folosit[
din foaia de calcul (col\ul din dreapta
jos)
Deplasare ]n sus cu un ecran
Deplasare ]n jos cu un ecran
Deplasare la dreapta cu un ecran
Deplasare la st`nga cu un ecran
Bara Standard.
Con\ine butoane pentru comenzi de formatare, administrare fi=iere =i tip[rire.
Bara Formatting
Con\ine butoane utilizate pentru formatarea fonturilor, comenzi de aliniere, formate
numerice, formatarea marginilor, stabilire culori.
Bara Chart.
Con\ine butoane pentru formatarea graficelor.
Bara Drawing.
Con\ine butoane pentru desenare.
Bara Forms.
Con\ine butoane prin intermediul c[rora se pot ad[uga foii de calcul obiecte cum ar fi:
casete de validare, butoane de op\iuni, liste de derulare.
Bara Audit.
Con\ine butoane cu comenzi pentru detectarea erorilor uzuale din foile de calcul
Excel.
CAPITOLUL 2
INTRODUCEREA I EDITAREA DATELOR
2.1. Introducerea i editarea datelor
Pe m[sur[ ce datele sunt introduse de la tastatur[, ele apar ]n celula activ[, dar =i ]ntro zon[ de deasupra foii de calcul, numit[ bar[ de formule (Figura 2.1). Dac[ bara de
formule nu este afi=at[, din meniul View se selecteaz[ comanda Formula Bar.
Figura 2.1 bara de formule
}n bara de formule apare o bar[ clipitoare care indic[ locul unde va ap[rea urm[torul
caracter tastat.
Introducerea datelor se termin[ fie ap[s`nd tasta <Enter>, fie activ[nd o alt[ celul[
(cu mouse-ul, cu s[ge\i, cu <Tab> etc.). Dac[ introducerea nu se termin[ corect urm[toarele
comenzi nu vor mai putea fi aplicate.
Afi=are
12345.6
12345.60
$1,234.78
12,345.6
123.454 %
1.23E04
12 3/4
True/False
Pentru introducerea unei frac\ii, trebuie scris num[rul ]ntreg, urmat de un spa\iu =i
frac\ia respectiv[. Dac[ trebuie introdus[ numai partea frac\ionar[, se scrie zero, spa\iu =i
frac\ia. Astfel, Excel poate interpreta datele introduse ca fiind ]n format dat[.
}ntr-o celul[ numerele sunt aliniate la dreapta.
Format
h:mm
h:mm:ss
h:mm:AM/PM
h:mm:ss AM/PM
Format
M/d/yy
d-mmm-yy
d-mmm (va fi folosit anul din data sistemului de calcul)
mmm-yy
M/d/yy h:mm
Excel ]nregistreaz[ datele =i orele sub form[ de numere. Fiec[rei date =i ore ]i este
ata=at un num[r. Aceste numere se numesc numere seriale. Numai formatul de afi=are este de
tip dat[ sau or[. Folosind aceast[ codificare, o dat[ reprezint[ num[rul de zile care despart
data de 1.01.1900 de data specificat[; ora reprezint[ o frac\iune zecimal[ din 24 de ore.
Numerele seriale au proprietatea c[ permit calcularea zilelor scurse ]ntre dou[ date
specificate sau a duratelor dintre dou[ momente de timp. Numerele seriale ata=ate datelor
sunt numere ]ntregi, cele ata=ate orelor sunt numere subunitare.
Exemple:
Num[r serial
1
2
36008
Ora
0:0:0
12:00:00
23:59:59
Num[r serial
0
0.5
0.99
Implicit datele =i orele se aliniaz[ ]n celule la dreapta. Dac[ o dat[ nu este introdus[
corect ea este transformat[ ]n text =i informa\ia din celul[ va fi aliniat[ la st`nga. Acest mod
reprezint[ o metod[ foarte simpl[ de a verifica dac[ datele sau orele au fost introduse corect.
}n unele cazuri, de=i a fost utilizat un format corect pentru valori de tip dat[ sau or[,
rezultatul afi=at apare sub form[ de num[r. Acest lucru se ]nt`mpl[ c`nd celula respectiv[ a
fost formatat[ anterior cu un format altul dec`t General. }n acest caz celulei respective
trebuie s[ i se aplice formatul dat[ sau or[ corespunz[tor (vezi lec\ia 3).
CAPITOLUL 3
FORMATAREA FOILOR DE CALCUL
3.1. Formatarea foilor de calcul
Aspectul informa\iilor din celulele unei foi de calcul poate fi modificat prin utilizarea
comenzii Format, Cells. La lansarea acestei comenzi pe ecran apare caseta de dialog Format
Cells (figura 3.1).
Exemple
10.7
Descriere
Excel afi=eaz[ valoarea a=a cum este introdus[.
Exemple
-10.7
3400.50
(-120.39)
Currency
(Valut[)
$3,400.50
($3,400.50)
Accounting
(Contabilitate)
$3,400.00
$978.21
Date
(Dat[)
11/7
Time (Ora)
10:00
Percentage
(Procent)
99.50%
Fraction
(Frac\ie)
Scientific
(+tiin\ific)
3.40E 03
Text
135RV90
Special
02110
Custom
(Personalizat)
00.0%
Descriere
Formatul prestabilit Number are dou[ zecimale
Numerele negative apar scrise cu ro=u =i ]ntre
paranteze, precedate de semnul minus.
Formatul prestabilit Currency are dou[ zecimale =i
simbolul dolarului.Numerele negative apar scrise cu
ro=u =i ]ntre peranteze.
Acest format este folosit pentru a alinia simbolul
dolarului =i zecimalele ]n coloan[. Formatul
Accounting prestabilit con\ine dou[ zecimale =i
simbolul pentru dolar.
Formatul Date prestabilit cuprinde ora =i ziua
separate de o bar[ oblic[(/); se poate selecta ]ns[ =i
un alt format din cele disponibile.
Formatul Time prestabilit con\ine ora =i minutele
separate de dou[ puncte; se poate opta ]ns[ =i pentru
afi=area secundelor, sau a indicatorilor AM =i PM.
Formatul Percentage prestabilit cuprinde dou[
zecimale. Excel ]nmul\e=te valoarea din celul[ cu
100 =i afi=eaz[ rezultatul ]nso\it de simbolul pentru
procent
Formatul Fraction permite afi=area numerelor sub
form[ de frac\ie.
Formatul Scientific prestabilit cuprinde dou[
zecimale. Folosi\i acest format pentru afi=area
numerelor ]n format =tiin\ific.
Folosi\i formatul text pentru a afi=a at`t text c`t =i
numere, ]n aceea=I celul[. Excel va afi=a exact
exact ceea ce introduce\i dumneavoastr[.
Acest format este conceput special pentru afi=area
codurilor po=tale, a numerelor de telefon =i a
codurilor personale, astfel ]nc`t s[ nu fie necesar[
folosirea unor caractere speciale, cum ar fi liniu\ele
Formatul Custom este folosit pentru a crea propriul
format numeric. Se pot folosi codurile pentru
formatare din lista Type, care pot fi modificate.
Simbolul # reprezint[ un marcaj de rezervare pentru
un num[r, 0 reprezint[ un marcaj de rezervare
pentru zero, ? pentru ad[ugarea unui spa\iu
numbers).
6. Se aplic[ un clic pe butonul OK, sau se apas[ tasta Enter.
Excel va reformata celulele selectate conform op\iunilor alese.
Figura 3.2 caseta de dialog Format Cells - sec\iunea Number
Dac[ se introduce o dat[ calendaristic[ ]ntr-o celul[ formatat[ cu formatul Number,
data va ap[rea ca num[r (num[rul serial al datei). Pentru a rezolva problema, se modific[
formatul celulei din Number ]n Date.
Eliminarea formatului numeric dintr-o celul[ sau domeniu de celule se realizeaz[
aplic`nd formatul Genaral.
Denumire
Currency Style
Exemplu
$1200.90
Percent Style
Comma Style
20.90%
1,200.90
Increase Decimal
Adaug[ o zecimal[
Decrease Decimal
Elimin[ o zecimal[
Aliniere la st`nga
Centrare
Aliniere la dreapta
Unire =i centrare
lista Font Style. Aceast[ list[ con\ine stilurile corpului de liter[ care pot fi aplicate
caracterelor: Bold, Italic, Regular, Bold Italic.
lista Size. }n aceast[ list[ se stabile=te ]n[l\imea ]n puncte a caracterelor.
lista Underline. Aceast[ list[ con\ine mai multe stiluri de subliniere. Lista con\ine
=i op\iunea None, a c[rei selectare are ca efect anularea unei sublinieri.
lista Color. Din aceast[ list[ se selecteaz[ culoarea de scriere a literelor.
zona Effect. }n aceast[ zon[ pot fi specificate o serie de efecte speciale, prin
marcarea uneia sau mai multor op\iuni propuse de Excel:
Strikethrough - este trasat[ o linie la mijlocul literelor.
Superscript - caracterele sunt scrise mai sus =i mai mici, ca un exponent.
Subscript - caracterele sunt scrise mai jos =i mai mici, ca un indice..
CAPITOLUL 4
UTILIZAREA FORMULELOR N EXCEL
4.1. Utilizarea formulelor n Excel
Microsoft Excel a fost creat special pentru efectuarea de calcule numerice. Pentru a
indica programului modul de calcul trebuie scrise formule. Formulele sunt formate, de regul[,
din adrese de celule, valori =i operatori matematici. La efectuarea calculelor sunt respectate
toate regulile algebrice: prioritatea opera\iilor de ]nmul\ire =i ]mp[r\ire, a parantezelor etc.
Toate formulele se introduc cu semnul = ]n fa\[. Dac[ se omite semnul , Excel
consider[ c[ ]n celula respectiv[ a fost introdus un text.
}n continuare sunt prezenta\i principalii operatori utiliza\i ]n Excel.
Operatori aritmetici
Operator
+
*
/
%
^
Scop
sc[dere
adunare
]nmul\ire
]mp[r\ire
procente
ridicare la putere
Operatori de text
Folosind operatorii pentru text se pot concatena texte cuprinse ]ntre ghilimele () sau
texte din celule diferite. De exemplu dac[ se scrie formula Total v`nz[ri: $B4 rezultatul
este Total v`nz[ri: 28, dac[ celula B4 are valoarea 28.
Operatori pentru compara\ii
Pentru a compara rezultatele se pot folosi operatorii pentru compara\ii:
Operator
Scop
<
>
<
>
egal cu
mai mic dec`t
mai mare dec`t
mai mic sau egal cu
mai mare sau egal cu
<>
diferit de
}n zona Window Options se aplic[ un clic ]n c`mpul Formulas, pentru a-l marca.
Se selecteaz[ butonul OK.
Vizualizarea formulelor din celulele unei foi de calcul ar fi necesar[ doar ]n cazul ]n
care trebuie vizualizate toate formulele deodat[ (pentru tip[rire sau corec\ii).
Pentru revenirea la situa\ia ]n care ]n celule apar rezultatele formulelor se aplic[
procedura anterioar[, numai c[ se va demarca c`mpul Formulas.
4.3. Aplicaie
Un fond mutual de\ine ac\iuni la mai multe societ[\i comerciale. Pentru fiecare tip de
ac\iune se cunosc: valoarea de cump[rare, valoarea curent[ de pe pia\[ =i num[rul de ac\iuni
cump[rate. S[ se calculeze profitul (sau pierderea) pentru fiecare tip de ac\iune.
Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 4.2)
Figura 4.2
Foaia de calcul creat[ con\ine urm[toarele informa\ii:
]n coloana A numele ac\iunilor;
]n coloana B num[rul de ac\iuni cump[rate;
]n coloana C valoarea la cump[rare a ac\iunilor;
]n coloana D valoarea curent[ a ac\iunilor;
]n coloana E se va calcula profitul sau pierderea pentru fiecare ac\iune.
4.5. Aplicaie
La firma XYZ pre\urile sunt stabilite ]n $. Datorit[ modific[rii cursului de schimb,
trebuie s[ recalculeze destul de frecvent pre\ul ]n lei al produselor sale. S[ se proiecteze o
foaie de calcul astfel ]nc`t pre\ul ]n lei s[ se calculeze automat la modificarea cursului de
schimb. Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 4.3):
Figura 4.3
Dac[ ]n celula C4 s-ar introduce formula =B4*B1 (pre\ul ]n lei * cursul de schimb) =i
acest[ formul[ s-ar copia ]n C5 =i C6, rezultatele nu ar fi corecte. }n C5 s-ar ob\ine valoarea
0, iar ]n C6 #N/A.
Dac[ analiz[m formulele din aceste celule constat[m c[:
celula C5 con\ine formula =B5*B2 (B4 s-a transformat ]n B5, iar B1 ]n B2);
celula C6 con\ine formula =B6*B3 (B4 s-a transformat ]n B6, iar B1 ]n B3).
CAPITOLUL 5
INTRODUCEREA I EDITAREA DATELOR
5.1. Utilizarea funciilor n Excel
Excel ofer[ peste 200 de func\ii (formule predefinite), care permit crearea unor
formule complexe pentru o mare diversitate de aplica\ii: =tiin\ifice, inginere=ti, de afaceri etc.
O func\ie este definit[ de numele =i argumentele ei.
Argumentele unei func\ii se introduc ]ntre paranteze. }n cazul ]n care se folosesc mai
multe argumente, acestea se separ[ prin virgul[. Func\ia SUM, de exemplu, adun[ toate
numerele dintr-un domeniu de celule.
Adresa celulelor specificate formeaz[ argumentul func\iei:
=SUM(A1:B2)
argumentul func\iei
numele func\iei
Dac[ o func\ie nu are nici un argument, se scriu totu=i parantezele, numai c[ ]ntre ele
nu se va mai nota nimic. De asemenea, func\iile pot con\ine at`t argumente obligatorii c`t =i
argumente op\ionale.
Cel mai folosit tip de argument este cel numeric, dar argumentele pot fi =i de tip text,
dat[, or[ sau matrice. Dac[ un text este folosit ca argument ]ntr-o func\ie, el trebuie introdus
]ntre ghilimele.
Datorit[ num[rului mare de func\ii ]ncorporate ]n Excel acestea au fost grupate ]n mai
multe categorii:
- Func\ii matematice
- Func\ii financiare
- Func\ii logice
- Func\ii de c[utare
- Func\ii de lucru cu texte
- Func\ii pentru lucrul cu date =i ore.
- Func\ii statistice, etc.
etc.
Pentru a introduce o func\ie ]n Excel se poate utiliza una din urm[toarele metode:
1. Func\ia este scris[ de utilizator. }n acest caz se presupune c[ utilizatorul =tie
sintaxa func\iei.
Figura 5. 2
}n caseta de dialog a func\iei alese (figura 5.2), trebuie introduse argumentele
necesare pentru func\ia respectiv[. Casetele text pentru argumente trebuie s[ con\in[ valori
sau referin\e de celule.
Func\ia se termin[ de introdus select`nd butonul OK.
}n continuare vor fi prezentate func\iile Excel ]nt`lnite mai frecvent, grupate pe
categorii.
NPV =
i =1
Vi
(1 + dobanda) i
Valorile trebuie s[ fie echidistante ]n timp =i s[ fie valori pl[tite/ ]ncasate la sf`r=itul
fiec[rei perioade.
Dob`nda- reprezint[ dob`nda anual[.
Func\ia NPV este asem[n[toare cu PV.
Deosebirea const[ ]n faptul c[ valorile utilizate de PV trebuie s[ fie constante, iar PV
accept[ valori fie la ]nceputul, fie la sf`r=itul perioadei.
Exemplu: Pentru o investi\ie trebuie pl[ti\i 10 000 $ timp de 1 an. }n urm[torii trei ani
se ob\in venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ =i 6 800 $. Dob`nda anual[ este de 10%. S[ se
calculeze valoarea net[ actualizat[ a investi\iei.
Formula de calcul este:
NPV (10%, 10 000, 3 000, 4 200, 6 800) care returneaz[ valoarea 1,188.44 $
Al doilea argument este negativ pentru c[ reprezint[ o cheltuial[.
IRR (valori, aproxima\ie)
Func\ia IRR calculeaz[ rata intern[ de rentabilitate a unei proiect. Rata intern[ de
rentabilitate este valoarea coeficientului de actualizare (dob`nzii) pentru care venitul net
actualizat este 0.
Valori este o matrice sau un domeniu de celule care con\ine numerele pentru care
trebuie calculat[ rata intern[ de rentabilitate. Pentru a putea calcula IRR ]n domeniu trebuie
s[ fie cel pu\in o valoare negativ[ =i cel pu\in una pozitiv[.
Aproxima\ie este un num[r care se consider[ a fi cel mai apropiat de rezultatul
furnizat de c[tre func\ia IRR.
Microsoft Excel folose=te un algoritm iterativ pentru calcularea valorii IRR. }ncep`nd
cu aproxima\ia, func\ia IRR verific[ toate posibilit[\ile de calcul p`n[ c`nd rezultatul este dat
cu o aproxima\ie de 0.00001%. Dac[ func\ia IRR nu g[se=te un rezultat care s[ fie bun dup[
20 de ]ncerc[ri, se va returna valoarea de eroare #NUM!.
}n cele mai multe cazuri nu este nevoie de acest argument. Dac[ aproxima\ie este
omis, se va considera valoarea implicit[ 10%.
Dac[ IRR returneaz[ eroarea #NUM! Se va ]ncerca din nou cu alte valori pentru
aproxima\ie.
Exemplu: O persoan[ vrea s[ fac[ o afacere. Pentru ]nceperea afacerii are nevoie de
70 000 $. Veniturile estimate din primii cinci ani sunt: 12 000, 15 000, 18 000, 21 000 =i 26
000 de dolari.
Figura 5.3
}n B2 se introduce formula VLOOKUP (B1, A5:B8, 2). Dac[ ]n B1 se introduce
valoarea 80000000, Excel caut[ aceast[ valoare ]n prima coloan[ din domeniul A5:B8, deci
]n celulele A5, A6, A7, A8, B5, B6, B7, B8. Cum aceast[ valoare nu este g[sit[, func\ia
g[se=te cea mai mare valoare care este mai mic[ sau egal[ cu valoarea c[utat[, deci
70000000. Aceast[ valoare se g[se=te pe a patra linie din tabel (linia 8 din Excel). Din aceast[
linie Excel returneaz[ valoarea g[sit[ ]n coloana 2 (al treilea argument), deci 10%.
5.10. Aplicaii
1. Un ]ntreprinz[tor vrea s[ fac[ o investi\ie =i face c`teva estim[ri privind valoarea
investi\iei, cheltuielile anuale =i veniturile anuale. S[ se determine anul ]n care investi\ia
devine profitabil[ (anul ]n care venitul total dep[=e=te cheltuielile totale).
Pentru rezolvarea problemei se va crea foaia de calcul din figura 5.4.
Celulele B1, B2, B3 vor con\ine valorile pentru investi\ie, cheltuielile anuale =i
venitul anual.
Se genereaz[ ]n coloana A, ]ncep`nd cu celula A6 o serie de numere ]ncep`nd cu
valoarea 0 =i pasul seriei 1.
}n anul 0 cheltuielile totale sunt cele cu investi\ia, iar venitul total este 0, deci ]n
celula B6 se va introduce formula B1, iar ]n celula C6 valoarea 0.
}n anii urm[tori la cheltuielile totale =i venitul total din anul precedent se adaug[
cheltuielile anuale, respectiv venitul anual. Deci formulele din celulele B7 =i C7 sunt
B6B$2, respectiv C6B$3. Pentru celulele B2 =i B3 s-a folosit referirea absolut[
deoarece aceste celule trebuie s[ r[m`n[ fixe la copiere (ele con\in cheltuielile anuale =i
venitul anual).
Se copiaz[ aceste formule pe coloan[.
Figura 5. 4
}n coloana D se calculeaz[ profitul total (venit total - cheltuieli totale). Se va
introduce ]n celula D6 formula C6-B6. Se copiaz[ aceast[ formul[ pe coloan[.
Pentru a determina pragul de rentabilitate (anul ]n care venitul total dep[=e=te
cheltuielile totale), ]n celula E6 se introduce formula:
if (D6>0, <, ).
Deci dac[ veniturile totale sunt mai mari dec`t cheltuielile totale se va afi=a o s[geat[.
Dac[ s-ar copia aceast[ formul[ pe coloan[, s[geata s-ar afi=a ]n dreptul tuturor
lunilor ]n care profitul este pozitiv. Pragul de rentabilitate se ob\ine ]n prima lun[ ]n care
profitul este pozitiv. Deci, pentru a afi=a s[geata doar ]n dreptul acestei luni ]n celula D7 se
va introduce formula:
if (AND(D7>0,D6<0), <, )
Prima lun[ ]n care profitul este pozitiv este testat[ verific`nd profitul din luna
precedent[. Dac[ acesta este negativ, ]nseamn[ c[ avem prima lun[ cu profit, dac[ este
pozitiv ]nseamn[ c[ =i ]n luna precedent[ s-a ob\inut profit.
Se copiaz[ pe coloan[ formula din celula E7.
2. O firm[ vinde televizoare ]n rate. S[ se determine rata lunar[, totalul de plat[ =i s[
se construiasc[ tabela amortiz[rii ]n cazul ]n care un cump[r[tor achizi\ioneaz[ un televizor
]n valoare de 5 000 000 lei. Se va considera c[ a fost pl[tit un avans de 500 000 lei =i c[
televizorul va fi pl[tit ]n 12 rate lunare cu o dob`nd[ de 40%. S[ se construiasc[ o foaie de
calcul cu ajutorul c[reia s[ se calculeze automat aceste valori. La proiectarea foii de calcul se
va avea ]n vedere c[ dob`nda se poate modifica ]n timp.
Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 5.5):
Figura 5. 5
Prima parte a foii de calcul con\ine datele de intrare ]n problem[: numele
cump[r[torului ( B1), valoarea obiectului cump[rat (B3), data de cump[rare (B4) dob`nda
anual[ (B5) =i num[rul de rate(B6).
}n a doua parte a foii de calcul se va calcula rata lunar[ ce trebuie pl[tit[ ]n ideea c[
dob`nda nu se va modifica. Tot aici se calculeaz[ totalul de plat[ =i valoarea total[ a
dob`nzii. Se vor introduce urm[toarele formule:
B9: -PMT(B5/12,B6,B3-B7) (rata lunar[)
B10:B11B3 (totalul de plat[ - valoarea ini\ial[)
B11:B6*B9 B7 (num[rul de rate*rata lunar[ avansul)
}n a treia parte a foii de calcul se va crea un tabel care va con\ine pentru fiecare lun[
data la care trebuie pl[tit[ rata, rata dob`nzii ]n luna respectiv[, restul de plat[, valoarea
dob`nzii =i rata lunar[. Restul de plat[ ]n luna a doua este egal cu restul de plat[ ]n prima
lun[valoarea dob`nzii -rata lunar[.Se vor introduce urm[toarele formule:
B14:DATE(year(B$4),MONTH(B$4)A14,DAY(B$4))
D14:B3-B7
D15:D14F14E14
E14: -PMT(C14/12,B$6-A141,D14)
F14:D14*C14/12
Se copiaz[ pe coloan[ formulele din celulele D15, E14, F14, A14. }n domeniul
A14:A25 se genereaz[ o serie numeric[ care ]ncepe de la valoarea 1 =i cu pasul seriei de 1.
3. Un agent economic ]=i propune s[-=i dezvolte activitatea =i are nevoie de un capital
de 240000000 lei. Acest capital este ]mprumutat de la BRD cu o dob`nd[ de 45% =i trebuie
restituit ]n 5 ani. Care este suma lunar[ care trebuie pl[tit[, aici fiind inclus[ at`t dob`nda
compus[ c`t =i plata ]mprumutului?
Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 5.6):
Figura 5.6
Celulele B1:B3 con\in datele de intrare ]n problem[: valoarea ]mprumutului, dob`nda
anual[ =i perioada de restituire.
}n celula B4 se calculeaz[ num[rul de pl[\i ]nmul\ind perioada de restituire cu 12.
Formula din B4 va fi 12*B3.
}n B6 se calculeaz[ rata lunar[ cu formula -PMT (B2/12, B4, B1)
4. Un proiect necesit[ un volum de investi\ii de 45.000.000 lei. Durata de execu\ie a
proiectului este de doi ani, iar durata de via\[ economic[ este de 7 ani. Fluxul tran=elor anuale
pentru investi\ii, cheltuielile de exploatare =i ]ncas[rile sunt cele din tabelul urm[tor:
Anul
Investi\ii
Cheltuieli de exploatare
}ncas[ri
1
15
-
2
30
-
20
40
25
45
25
45
25
47
24
47
24
48
22
S[ se calculeze:
1. Venitul net actualizat cumulat pentru o rat[ de actualizare de 20%
2. Rata intern[ de rentabilitate a proiectului.
Figura 5. 7
Se calculeaz[ pentru fiecare an fluxul de numerar sc[z`nd din ]ncas[ri cheltuielile de
exploatare =i cheltuielile cu investi\ii (figura 5.7). }n celula B7 se introduce formula B6
B5B4. Se copiaz[ formula la domeniul C7:J7.
}n celula C9 se calculeaz[ venitul net actualizat cumulat cu formula NPV(B1,B7:J7).
}n celula C10 se calculeaz[ rata intern[ de rentabilitate cu formula IRR(B7:J7).
Figura 5. 8
}n celula B5 se va introduce formula: PV (B3, B2, B1), unde B3 reprezint[
dob`nda, B2 perioada ]n care se ob\in veniturile, B1 valoarea venitului anual.
6. O echip[ de muncitori este pl[tit[ ]n func\ie de num[rul de ore lucrate. Orele
lucrate peste programul normal de lucru (8 ore) sunt pl[tite dublu. S[ se calculeze cu c`t este
pl[tit zilnic fiecare muncitor, cunosc`nd tariful orar =i orele de intrare =i ie=ire din tur[.
Pentru rezolvarea problemei se va folosi foaia de calcul din figura 5.9.
Pentru fiecare muncitor, se calculeaz[ ]n coloana E num[rul de ore lucrate. Formula
utilizat[ ]n celula E4 este D4-C4, formul[ care se copieaz[ ]n domeniul E5:E8.
}n coloana F se afi=eaz[ salariul calculat pentru orele lucrate ]n fiecare zi. Formula din
celula F4 este:
IF(HOUR(E4)8,HOUR(E4)*B$1MINUTE(E4)*B$1/60, 8*B$1(HOUR(E4)-8)*2*B$1
MINUTE(E4)*2*B$1/60)
Aceast[ formul[ se copieaz[ ]n domeniul F5:F8.
Dac[ ]n func\ia IF ar fi fost utilizat[ condi\ia E48, ar fi fost incorect. E48 este
]ntotdeauna adev[rat[, deoarece ]n E4 avem o or[ =i se =tie c[ numerele seriale ata=ate orelor
sunt mai mici dec`t 1, deci =i mai mici dec`t 8. Pentru a extrage num[rul de ore lucrate s-a
folosit func\ia HOUR.
Figura 5.9
7. Un registru Excel este alc[tuit din dou[ foi de calcul. O foaie de calcul cursuri con\ine cursurile de schimb pentru mai multe valute, cealalt[ foaie casa este folosit[
pentru a calcula echivalentul ]n lei al sumelor schimbate.
Figura 5.10
Foaia de calcul casa are structura din figura 5.11.
Figura 5.11
}n coloana Nume se introduce numele persoanei care realizeaz[ o tranzac\ie, iar ]n
coloana Tranzac\ie se introduce tipul tranzac\iei efectuate. Valorile permise ]n aceast[
coloan[ sunt C pentru cump[rare =i V pentru v`nzare.
}n coloana Tip valut[ se introduce numele monedei schimbate (aten\ie, numele
monedei trebuie s[ fie identic cu cel din foaia de calcul cursuri).
}n coloana Suma schimbat[ se introduce suma care se schimb[.
}n coloana Echivalent lei se calculeaz[ echivalentul ]n lei al sumei schimbate (]n
func\ie de valut[, suma schimbat[ =i tipul tranzac\iei). Formula utilizat[ ]n celula E2 este:
D2*VLOOKUP(C2, cursuri!A$2:C$9, IF(B2C,2,3))
Se copieaz[ formula pe coloan[, =i pe m[sur[ ce se introduc date ]n foaia de calcul,
echivalentul ]n lei al sumei schimbate se va calcula automat.
Calcule cu matrici
CAPITOLUL 6
CALCULE CU MATRICI
6.1. Calcule cu matrici
Matricile sunt domenii dreptunghiulare de formule sau valori pe care Excel le trateaz[
ca fiind un grup. Unele func\ii =i formule care lucreaz[ cu astfel de elemente returneaz[
rezultate care sunt plasate ]n mai multe celule. Altele, de=i prelucreaz[ matrici de valori, pot
furniza un rezultat afi=at ]ntr-o singur[ celul[.
Pentru a introduce o formul[ de tip matrice se parcurg urm[toarele etape:
1. Se selecteaz[ domeniul care va con\ine formula de tip matrice.
2. Se introduce formula.
3. Dup[ introducerea formulei se apas[ combina\ia de taste <Shift> + <Ctrl> +
<Enter>.
Foaia de calcul urm[toare (figura 6.1) con\ine un exemplu cu datele care sunt
introduse ]ntr-o factur[:
Figura 6.1
Pentru a calcula totalul ]n coloana D se pot folosi =i metodele anterioare (]n celula D4
se introduce formula =B4*C4, care apoi se copiaz[ ]n celelalte celule din coloana D). }n locul
acestor formule se poate introduce o singur[ formul[, valabil[ ]n tot domeniul D4:D6, care va
ocupa mai pu\in[ memorie.
Pentru a calcula totalul utiliz`nd formule de tip matice:
1. Se selecteaz[ domeniul D4:D6.
2. Se introduce ]n linia de formul[, formula = B4:B6*C4:C6
3. Se tasteaz[ combina\ia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
}n bara de formul[, formula va fi afi=at[ ]ntre acolade {}. Fiecare celul[ a domeniului
D4:D6 con\ine aceea=i formul[. Acoladele simbolizez[ c[ formula este o matrice =i c[
domeniul matrice trebuie s[ fie tratat ca o entitate unic[. Nu se pot introduce linii sau coloane
]n acest domeniu dup[ cum nu este posibil[ =tergerea componentelor sale sau editarea unei
singure celule. Formula nu multiplic[ valorile din dou[ celule, ci valorile din dou[ matrici,
B4:B6 =i C4:C6, f[c`nd coresponden\a corect[ a elementelor acestora B4*C4, B5*C5,
B6*C6.
Rezultatele sunt plasate ]n celulele matricei D4:D6 selectat[ anterior.
Domenii de tip matrice se pot utiliza =i ca argumente la func\ii. Func\iile cu
argumente de tip matrice se introduc la fel ca =i formulele de acest tip.
1. Se selecteaz[ un domeniu de dimensiuni corecte.
2. Se introduce func\ia specific`nd domeniile de celule asupra c[rora opereaz[.
3. Se apas[ combina\ia <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
Figura 6.2
Pentru a calcula inversa matricei se selecteaz[ domeniul A7:C9 (]n acest domeniu se
va afi=a rezultatul), se introduce formula =i =MINVERSE(A2:C4) =i se apas[ <Shift> +
<Ctrl> + <Enter>.
Calcule cu matrici
6.3. Aplicaie
Firma ABC vinde ap[ mineral[, sucuri =i vin ]n Rom`nia =i Moldova. Foaia de calcul
din figura 6.3 con\ine situa\ia v`nz[rilor din anii 1999 =i 2000.
S[ se calculeze valoarea medie a v`nz[rilor pentru Romania =i Moldova pe ce doi ani.
Figura 6.3
Pentru a calcula valoarea medie a v`nz[rilor pentru Rom`nia =i Moldova se introduc
formulele:
Celula C18: AVERAGE(IF($B5:$B14Romania,C5:C14)). Se termin[ formula
de introdus cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter>. Se copieaz[ formula ]n D18. Deci se va
calcula media aritmetic[ doar a valorilor care ]n domeniul B5:B14 con\in textul Romania.
Celula C19: AVERAGE(IF($B5:$B14Moldova,C5:C14)). Se termin[ formula
de introdus cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter>. Se copieaz[ formula ]n D19. Deci se va
calcula media aritmetic[ doar a valorilor care ]n domeniul B5:B14 con\in textul Moldova.
CAPITOLUL 7
SISTEMUL DE GESTIUNE AL GRAFICELOR
7.1. Sistemul de gestiune al graficelor
Utiliz`nd Excel, datele din tabele pot fi reprezentate sub form[ grafic[. Un grafic este
un instrument eficient pentru prezentarea clar[ a datelor, ]ntr-un mod care ofer[ un impact
vizual imediat. Cu alte cuvinte, graficele sunt mai u=or de ]n\eles dintr-o privire dec`t
liniile =i coloanele de date. }n Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele din ele sunt
bidimensionale (2D), altele tridimensionale (3D).
Principalele tipuri de grafice sunt:
Arie - Area
Bar[ - Bar
Coloan[ - Column
Linie - Line
Circulare - Pie
Inel - Doughnut
Radar - Radar
XY (Dispersate) Scatter
Suprafa\[ - Surface
Cilindru Cylinder
Cone Con
Piramid Piramid[
Tipuri de grafice tridimensionale:
Zon[
Bar[
Coloan[
Linie
Pl[cint[
Suprafa\[
Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exist[ cel pu\in dou[ variante sau subtipuri.
Un grafic bidimensional este desf[=urat pe dou[ axe:
axa orizontal[ - axa X, numit[ =i axa categoriilor
axa valorilor axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de date. O serie de date este un set
de valori care descriu evolu\ia unei m[rimi.
La graficele 3D este utilizat[ pentru a treia dimensiune axa Z.
Un grafic con\ine mai multe obiecte care pot fi selectate =i modificate individual.
Figura urm[toare (figura 7.1) prezint[ unele din aceste obiecte.
Titlu
Axa Y
Legenda
Grafic
Axa X
Figura 7.1
Figura 7.2
Figura 7.3
Figura 7.4
Asem[n[toare sunt graficele de tip cilindru, con, piramid[. Diferen\a este c[ valorile
nu mai sunt reprezentate prin coloane, ci prin cilindrii, conuri, piramide.
Figura 7.5
Figura 7.6
Figura 7.7
Figura 7.8
Figura 7.9
Figura 7.10
Pe baza acestui tabel se pot construi dou[ grafice
Primul grafic (figura 7.11) con\ine trei serii de date: v`nz[rile pentru creioane, caiete
=i pixuri. Pentru fiecare zi valorile fiec[rei serii sunt reprezentate prin bare colorate ]n mod
diferit. Barele de aceea=i culoare fac parte din aceea=i serie.
Figura 7.11
Figura 7.12
Dac[ analiz[m modul ]n care sunt generate seriile constat[m c[ la primul grafic seriile
sunt generate pe linii, la al doilea grafic seriile sunt generate pe coloane. Deci, ]n func\ie de
cum se genereaz[ seriile se ob\in grafice diferite.
Dac[ num[rul de linii este mai mare dec`t num[rul de coloane Excel va ]ncerca s[
genereze seriile pe coloane, altfel va genera seriile pe linie. Acesta este modul ]n care Excel
]ncearc[ automat s[ genereze graficele, dar modul ]n care se se vor genera seriile poate fi
specificat de c[tre utilizator.
Primul pas ]n crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de calcul. Pentru
selectarea datelor se vor respecta urm[toarele reguli:
Datele pentru grafic trebuie s[ fie introduse ]n linii =i coloane, care nu trebuie nep[rat s[
fie adiacente(celulele nediacente se selecteaz[ \in`nd ap[sat[ tasta <Ctrl>
>).
Etichetele (textele) ce vor fi folosite ]n grafic vor fi plasate primele linii =i primele
coloane ale tabelului.
Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4.
Dup[ selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pe ecran va apare
prima fereastr[ din Chart Wizard Step 1 of 4 (figura 7.13).
Din aceast[ fereastr[ se va selecta tipul graficului. }n fereastr[ exist[ dou[ butoane:
Standard Types =i Custom Types. C`nd este selectat butonul Standard Types apare o list[
cu toate tipurile standard de grafice. Pentru fiecare tip de grafic exist[ mai multe subtipuri.
Dac[ este selectat butonul Custom Types apare o list[ de grafice predefinite. Din una din
cele dou[ liste se selecteaz[ tipul de grafic dorit.
Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloan[ (Column).
}n partea de jos a ferestrei apar trei butoane:
Next
pentru a trece la pasul urm[tor.
Back
pentru a reveni la pasul anterior.
Finish se creaz[ graficul folosind op\iunile selectate p`n[ la acel moment.
Cancel se renun\[ la crearea graficului
Figura 7.16
Dac[ este selectat[ op\iunea Category(x) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe
axa X, ]n caz contrar pe axa X nu se va afi=a nimic.
Dac[ este selectat[ op\iunea Value(y) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe axa
Y, ]n caz contrar pe axa Y nu se va afi=a nimic.
Butonul Titles
C`nd este ap[sat acest buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.17):
Figura 7.17
Figura 7.18
}n aceast[ caset[ se specific[ dac[ sunt afi=ate sau nu liniile de re\ea. Liniile de re\ea
sunt linii orizontale =i verticale dispuse pe ]ntreaga suprafa\[ a graficului. Ele sunt folosite
pentru a citi mai u=or valorile de pe grafic. Exist[ dou[ tipuri de linii de re\ea:
Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe.
Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de re\ea ]ntre intervalele principale de
pe axe.
Dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea principale se vor marca casetele Major Gridlines,
dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines.
Butonul Legend
La ap[sarea acestui buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.19):
Figura 7.19
Figura 7.20
Folosind una din op\iunile din domeniul Data labels, barelor din grafic li se pot asocia ni=te
etichete. Aceste etichete pot con\ine fie valorile punctelor de date din grafic, fie categoria pe
care o reprezint[.
Butonul Data Table
C`nd acest buton este ap[sat, pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.21):
Figura 21
Figura 7.23
asem[n[toare cu caseta de dialog din care se stabile=te tipul graficului la crearea lui. Se
selecteaz[ tipul de grafic dorit.
3. Se selecteaz[ butonul OK.
Figura 7.25
S[ se reprezinte ]ntr-un grafic structura acestor cheltuieli.
Cel mai potrivit tip de grafic pentru a reprezenta structura acestor cheltuieli este
graficul Pie.
S[ calcul[m ]n coloana C c`t la sut[ din valoarea total[ reprezint[ fiecare tip de
cheltuial[. }n celula C4 vom introduce formula =B4/B$8 (cheltuielile/cheltuielile totale) =i
Figura 7.26
Dup[ construirea graficului compar[m procentele din coloana C cu procentele din
dreptul sectoarelor. Constat[m c[ sunt exact acelea=i valori.
Deci fiecare sector reprezint[ un procent dintr-un ]ntreg.
Figura 7.27
Pentru a ilustra tedin\ele de varia\ie ]n timp se va folosi un grafic de tip linie (nu XY
pentru c[ intervalele de timp sunt egale).
Figura 7.28
Figura 7.29
S[ se reprezinte ]ntr-un grafic num[rul total de calculatoare asamblate la sf`r=itul fiec[rei
perioade.
La sf`r=itul perioadei 8-16 num[rul total de calculatoare asamblate este egal cu suma dintre
num[rul de calculatoare asamblate ]n intervalul 0-8 cu cele asamblate ]n intervalul 8-16, iar la
sf`r=itul zilei trebuie ]nsumate calculatoarele asamblate ]n cele trei perioade.
Cel mai potrivit tip de grafic este Stacked Line. La acest tip de grafic linia pentru o serie se
genereaz[ adun`nd =i valorile din seriile precedente.
Pentru a crea graficul:
]n B2:F2
]n B3:F3
]n B4:F4
Figura 7.30
Figura 7.31
S[ se reprezinte sub form[ grafic[ nivelul stocurilor pentru cele trei articole.
Deoarece datele sunt distribuite inegal trebuie aleas[ o diagram[ xy =i nu una de tip linie.
Pentru a crea graficul:
1.
Se selecteaz[ domeniul A1:I4
2.
Se selecteaz[ un grafic de tip xy
3.
Seriile de date se vor genera pe linie.
4.
Vom avea 3 serii:
Figura 7.32
Liste
CAPITOLUL 8
LISTE
8.1. Crearea i editarea unei liste
}n Excel datele pot fi gestionate cu u=urin\[ dac[ sunt organizate sub form[ de liste.
O list[ reprezint[ o zon[ dintr-o foaie de calcul care con\ine date similare. Fiecare coloan[
din list[ reprezint[ o anumit[ categorie de date (numit[ c`mp) =i determin[ tipul de
informa\ie necesar pentru fiecare intrare ]n list[. Fiecare linie dintr-o list[ constituie o
]nregistrare.
Pentru a crea o list[ se introduce un titlu pentru fiecare coloan[. Listele se pot crea ]n
orice zon[ din foaia de calcul, trebuie doar ca zona de sub list[ s[ nu con\in[ date, astfel
]nc`t lista s[ se poat[ ]ntinde f[r[ s[ interfereze cu alte date din foaia de calcul.
Pentru a introduce ]nregistr[ri ]n list[ se vor introduce date ]n liniile imediat de sub
titlurile coloanelor. Fiecare ]nregistrare trebuie s[ con\in[ acelea=i c`mpuri. }n figura 8.1
este prezentat[ o list[ care con\ine informa\ii despre comenzile livrate de o firm[
distribuitoare de produse electrocasnice la firme din diverse ora=e din \ar[. Pentru fiecare
comand[ sunt furnizate informa\ii despre data de livrare a comenzii, produsul v`ndut, cui
i- a fost livrat[ comanda, num[rul de buc[\i livrate =i valoarea comenzii.
Figura 8.1
Pentru a u=ura introducerea =i editarea ]nregistr[rilor dintr-o list[ se pot utiliza
facilit[\ile oferite de formulare. Un formular reprezint[ o imagine organizat[ a datelor care
cuprinde denumirile coloanelor, casete text pentru introducerea datelor =i butoane pentru
ad[ugarea, =tergerea =i g[sirea ]nregistr[rilor.
Pentru a ad[uga ]nregistr[ri cu ajutorul formularului de date:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul ]n orice celul[ din list[.
2. Din meniul Data se selecteaz[ comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data
Form (figura 8.2).
3. Pentru a ad[uga o nou[ ]nregistrare ]n list[ se aplic[ un clic pe butonul New. Pe ecran
apare un formular gol ]n care se completeaz[ fiecare caset[ text cu informa\iile
corespunz[toare. Pentru deplasare ]n urm[toarea caset[ se apas[ tasta <Tab>, pentru
deplasare ]n caseta text anterioar[ se apas[ <Shift+Tab>. Dup[ terminarea introducerii
Figura 8.2
Formularul de date poate fi folosit =i pentru vizualizarea ]nregistr[rilor din list[. Exist[
mai multe metode pentru a realiza acest lucru. O metod[ ar fi folosirea barei de derulare din
caseta de dialog Data Form. Se apas[ pe s[geata ]n sus sau s[geata ]n jos pentru a vizualiza
]nregistrarea anterioar[ sau ]nregistrarea urm[toare. Pe m[sur[ ce sunt vizualizate
]nregistr[rile din list[ ]n col\ul din dreapta sus al casetei de este indicat numarul curent al
]nregistr[rii. O alt[ metod[ ar fi utilizarea butoanelor Find Next pentru a vizualiza
urm[toarea ]nregistrare =i Find Previous pentru a vedea ]nregistrarea anterioar[. Dac[ la
ap[sarea acestor butoane Excel emite un semnal sonor ]nseamn[ c[ sunte\i pozi\iona\i pe
ultima, respectiv prima ]nregistrare din list[.
Pentru a =terge o ]nregistrare cu ajutorul formularului de date:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul ]n orice celul[ din list[.
2. Din meniul Data se selecteaz[ comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data
Form.
3. Se vizualizeaz[ ]nregistrarea care trebuie =tears[.
4. Se aplic[ un clic pe butonul OK pentru a efectua =tergerea. Excel va solicita
confirmarea pentru =tergerea ]nregistr[rii. Se va r[spunde cu OK pentru a =terge
]nregistrarea sau cu Cancel pentru a anula opera\ia de =tergere.
5. Se aplic[ un clic pe butonul Close pentru revenirea ]n foaia de calcul.
Formularul de date poate fi folosit =i pentru a g[si ]nregistr[rile care satisfac unul sau
mai multe criterii. Dac[ se folose=te formularul ]n acest scop nu se poate vizualiza dec`t c`te
o ]nregistrare g[sit[.
Pa=ii pentru a g[si o ]nregistrare sunt:
1. Se selecteaz[ o celul[ din list[.
Liste
2. Din meniul Data se selecteaz[ comanda Form.
3. Din caseta de dialog Data Form se selecteaz[ butonul Criteria.
4. Se introduc criteriile pentru efectuarea c[ut[rii (figura 8.3). De exemplu, dac[ vrem s[
vizualiz[m comenzile cu o valoare mai mare de 40000000 ]n c`mpul Valoare
Comand[ introducem criteriul
>40000000.
Figura 8.3
5. Se aplic[ un clic pe butonul Find Next sau se apas[ pe s[geata ]n jos din bara de
derulare a formularului. }n formular va fi afi=at rezultatul c[ut[rii.
Dac[ nu exist[ nici o ]nregistrare corespunz[toare se va auzi un semnal sonor.
Dac[ trebuie f[cut[ c[utarea ]n sens invers se aplic[ un clic pe butonul Find Prev sau
se apas[ s[geata ]n sus din bara de derulare a formularului. Dac[ nu exist[ nici o
]nregistrare corespunz[toare se va auzi semnalul sonor.
Liste
Excel poate ignora diferen\ele dintre literele mari =i mici sau poate \ine cont de
acestea . Acest lucru se poate specifica dac[ din caseta de dialog Sort se selectez[ butonul
Options. Pe ecran apare caseta de dialog Sort Options (figura 8.5):
Dac[ este marcat[ op\iunea Case Sensitive se face distinc\ie ]ntre literele mici =i cele
mari, dac[ nu este marcat[ nu se face distinc\ie. Tot ]n aceast[ caset[ de dialog se specific[ ]n
ce ordine se va face sortarea: - de jos ]n sus (Sort Top To Bottom), sau de la st`nga la
dreapta (Sort Left To Right).
8.3. Aplicaie
}n foaia de calcul din lec\ia precedent[ s[ se grupeze comenzile ]n func\ie de ora=ul ]n
care au fost livrate:
Rezolvare:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul ]n orice celul[ din list[.
2. Se selecteaz[ comanda Sort din meniul Data.
3. }n sec\iunea My List Has se selecteaz[ op\iunea Header Row (avem cap de tabel).
4. }n caseta Sort By se selecteaz[ Ora= - numele coloanei dup[ care se face sortarea.
5. Se selecteaz[ op\iunea Ascending - vom avea o sortare ]n ordine cresc[toare dup[ numele
ora=elor.
6. Se selecteaz[ butonul OK.
}n cazul ]n care trebuie s[ facem o sortare cu dou[ niveluri de sortare, de exemplu
dup[ ora= =i dup[ produs:
se repet[ pa=ii 1 - 5, prezenta\i mai sus (p`n[ acum datele sunt sortate doar dup[ un nivel
de sortare)
6. }n a doua caset[ Then By se selecteaz[ Produs - numele coloanei pentru al doilea criteriu
de sortare. Astfel se specific[ ordinea =i pentru al doilea nivel de sortare.
7. Se selecteaz[ butonul OK.
CAPITOLUL 9
PRELUCRAREA DATELOR CU AJUTORUL SUBTOTALURILOR
9.1. Crearea subtotalurilor automate
C`nd sorteaz[ datele dintr-o list[, Excel permite efectuarea unor sinteze a datelor pe
baza totalurilor par\iale. C`nd se efectueaz[ calcule par\iale, acestea sunt calculate pentru
fiecare grup din list[. Un grup este alc[tuit din mai multe linii (]nregistr[ri) care au aceea=i
informa\ie ]ntr-o coloan[ (c`mp) specificat[.
Pentru a putea crea subtotaluri trebuie ca datele s[ fie sortate. Dup[ sortarea datelor
dup[ c`mpuri, se parcurg urm[torii pa=i:
1. Se selecteaz[ orice celul[ din list[.
2. Se aplic[ comanda Data, Subtotals. Pe ecran apare caseta de dialog Subtotal (figura
9..1).
9.2. Aplicaie
La datele din aplica\ia din lec\ia 8 s[ se calculeze valoarea total[ a comenzilor livrate
]n fiecare ora=.
1. Se sorteaz[ comenzile dup[ ora=.
2. Se selecteaz[ o celul[ din list[.
3. Din meniul Data se aplic[ comanda Subtotals.
4. Caseta de dialog Subtotal se va completa ]n modul urm[tor (figura 9..2):
Din lista At Each Change se selcteaz[ Ora=. Se va genera c`te un grup de ]nregist[ri
pentru fiecare ora=. Din lista Use Function se va selecta func\ia SUM, iar ]n lista Add
Subtotal To se va marca coloana Valoare comand[. Deci pentru fiecare grup se va
calcula suma valorilor din coloana Valoare comand[.
Se marcheaz[ op\iunile Replace Current Subtotals =i Summary Below Data.
5. Se selecteaz[ butonul OK.
Figura 9..2
Excel insereaz[ r`ndurile de subtotal pentru fiecare grup =i realizeaz[ calculul
specificat ]n coloanele alese. Excel eticheteaz[ fiecare r`nd inserat cu un titlu potrivit. Se
insereaz[ de asemenea un r`nd de total general.
Figura 9..3
Figura 9..4
9.4. Aplicaie
Pe l`ng[ subtotalurile pe ora=e =i totalul general se mai pot calcula =i subtotaluri pe
produse. Pentru a realiza acest lucru:
1. Se face o sortare a listei pe dou[ niveluri: nivelul 1 - sortare dup[ ora=; nivelul 2 sortare dup[ produs.
2. Ca ]n aplica\ia precedent[ se calculeaz[ subtotalurile pe ora=.
Figura 9..5
3. Se aplic[ din nou comanda Data, Subtotals. Caseta de dialog Subtotal se
completeaz[ ]n modul urm[tor:
Din lista At Each Change In se selecteaz[ c`mpul Produs (se vor genera subgrupe
pentru fiecare produs).
Din lista Use Function se selecteaz[ func\ia SUM, iar ]n lista Add Subtotal To se
marcheaz[ c`mpul Valoare comand[ (se calculeaz[ suma valorilor comenzilor
pentru fiecare subgrup).
Se demarcheaz[ op\iunea Replace Current Subtotals.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
Se ob\ine rezultatul din figura 9.5.
}n col\ul din st`nga sus a ferestrei apar butoanele de ierarhizare 1, 2, 3, 4. Acum apar
mai multe butoane de ierarhizare pentru c[ se calculeaz[ subtotalurile pentru mai multe
nivele (produs =i ora=). Pentru a afi=a doar totalul general se aplic[ un clic pe butonul de nivel
1. Dac[ trebuie afi=ate doar totalurile v`nz[rilor efectuate ]n fiecare ora= =i totalul general se
aplic[ un clic pe butonul de nivel 2. Dac[ trebuie afi=ate subtotalurile pe produs =i ora= se
aplic[ un clic pe butonul 3, iar dac[ trebuie afi=at[ toat[ lista se aplic[ un clic pe butonul 4.
Filtrarea datelor
CAPITOLUL 10
FILTRAREA DATELOR
10.1. Filtrarea datelor dintr-o list
Filtrarea datelor dintr-o list[ este o opera\ie prin care sunt afi=ate doar acele ]nregistr[ri
din list[ care corespund unor criterii specificate =i ascunderea celorlalte ]nregistr[ri care nu
mai sunt afi=ate. }n Excel exist[ dou[ metode de filtrare: comanda Auto Filter pentru a
efectua o filtrare rapid[ a datelor din list[ =i comanda Advenced Filter pentru a filtra pe baza
unor criterii suplimentare.
Custom
4.
Dac[ trebuie anulat rezultatul filtr[rii dup[ un anumit c`mp se selecteaz[ s[geata de
derulare pentru acel c`mp =i se selecteaz[ op\iunea All. Pentru a afi=a toate ]nregistr[rile =i a
]nl[tura criteriile din toate c`mpurile se aplic[ comanda Data, Filter, Show All. Atunci c`nd
comanda AutoFilter este activ[, ]n meniu, ]n dreptul comenzii apare un marcaj de validare.
Pentru a dezactiva aceast[ facilitate se aplic[ din nou comanda Data, Filter, AutoFilter.
10.3. Aplicaie
Foaia de calcul urm[toare (figura 10.3) con\ine o list[ cu facturile emise de o firm[.
Pentru fiecare factur[ sunt specificate urm[toarele date:
codul facturii
data emiterii facturii
numele distribuitorului
numele clientului
produs v`ndut
pre\ul unitar
cantitatea v`ndut[
valoarea total[ (pre\ul unitar*cantitatea v`ndut[).
Pentru a calcula valoarea total[ se introduce ]n celula H2 formula =F2*G2. Aceast[
formul[ se va copia pe coloan[.
1. Se selecteaz[ o celul[ din list[.
Filtrarea datelor
Figura 10.3
2. Din meniul Data se aplic[ comanda Filter, Autofilter. }n dreptul fiec[rei celule
din capul de tabel se insereaz[ o s[geat[ de derulare.
Prin filtrare se poate r[spunde la ]ntreb[ri de genul: S[ se vizualizeze toate comenzile
livrate de Popescu.
Pentru aceasta se aplic[ un clic pe s[geata de derulare din coloana Distribuitor =i se
selecteaz[ din lista afi=at[ Popescu.
Dac[ trebuie vizualizate toate comenzile livrate de Popescu cu valoare mai mare de
500000 lei se mai face o filtrare dup[ c`mpul Total. Se aplic[ un clic pe s[geata de derulare
din coloana Total =i se selecteaz[ op\iunea Custom. Din lista de operatori se selecteaz[
operatorul >, iar ]n caseta al[turat[ se introduce valoarea 500000. Se selecteaz[ butonul OK.
10.5. Aplicaie
}n exemplul din aplica\ia precedent[ s[ se realizeze o filtrare astfel ]nc`t s[ fie
vizualizate doar comenzile ]n valoare de 500.000 de lei livrate de Popescu folosind comanda
Advanced Filter.
Figura 12.5
La sf`r=itul listei (figura 12.5) se las[ o linie liber[ =i se introduce domeniul de
criterii. Se vor introduce ]n foaia de calcul urm[toarele informa\ii:
}n A10
Distribuitor
}n B10
Val. Totala
}n A11
Popescu
}n B11
>500000
Rezolvare:
1. Se selecteaz[ domeniul de celule care con\ine lista A1:H8.
2. Se aplic[ comanda Data, Filter, Advanced Filter.
3. Caseta de dialog Advanced Filter se completeaz[ ]n modul urm[tor:
se selecteaz[ op\iunea Filter the List, in place
List Range
A1:H8
Criteria Range
A10:B11
se demarcheaz[ op\iunea Unique Records Only.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
CAPITOLUL 11
COMPARAREA ALTERNATIVELOR N VEDEREA LURII
DECIZIEI OPTIME
11.1. Utilizarea facilitii Goal Seek
Excel dispune de o serie de facilit[\i pentru a putea r[spunde la ]ntreb[ri de genul Ce
se ]nt`mpl[ dac[ ?. Presupunem c[ avem o foaie de calcul, cunoa=tem r[spunsul dorit, dar
vrem s[ rezolv[m problema =i ]n sens invers, adic[ s[ g[sim valoarea de intrare care conduce
la un anumit r[spuns. Pentru a putea rezolva probleme de acest tip se utilizeaz[ comanda
Goal Seek.
Pentru a folosi comanda Goal Seek se formuleaz[ ]nt`i problema, se introduc
variabilele =i formulele ]n foaia de calcul. Celula cu rezultate trebuie s[ con\in[ neap[rat o
formul[, iar formula respectiv[ trebuie s[ con\in[ referiri la alte celule din foaia de calcul,
celule care con\in variabile de intrare.
Pentru g[sirea valorii de intrare care s[ conduc[ la un anumit r[spuns se vor parcurge
urm[toarele etape:
1. Se selecteaz[ celula rezultat, care trebuie s[ con\in[ o formul[ =i ]n care vrem s[ ob\inem o
anumit[ valoare.
2. Se aplic[ comanda Tools, Goal Seek. Pe ecran apare caseta de dialog Goal Seek (figura
11.1).
Figura 11.2
Suma la ]nceputul lunii 1 este chiar suma depus[, deci ]n B5 vom introduce formula
B1.
Suma la sf`r=itul unei luni este suma de la ]nceputul lunii la care se adaug[ dob`nda,
deci formula din celula C5 va fi B5B5*B$2/12.
Suma la ]nceputul lunii 2 este suma de la sf`r=itul lunii 1, deci ]n B6 vom introduce
formula C5.
Se copiaz[ pe coloan[ formulele din B6 =i B5. Suma de la sf`r=itul perioadei este ]n
celula C16. Valoarea din aceast[ celul[ depinde ]n mod indirect de suma depus[ din B1.
Dac[ se modific[ suma depus[, automat se modific[ =i valoarea din C16. De exemplu,
pentru o sum[ depus[ de 3000000 se va ob\ine la sf`r=itul perioadei o sum[ de
4896282lei.
S[ rezolv[m acum urm[toarea ]ntrebare: Ce sum[ trebuie depus[ astfel ]nc`t la
sf`r=itul perioadei suma final[ s[ fie de 10000000 lei ?.
Rezolvare:
1. Se selecteaz[ celula C16.
2. Se aplic[ comanda Tools, Goal Seek
3. Caseta Goal Seek se va completa ]n modul urm[tor:
Set Cell
C16
Celula care con\ine suma pe care vrem s o ob\inem
To Value
10000000
Suma pe care vrem s o ob\inem (suma depus)
By Changing Cell B1
Celula care variaz ca s ob\inem rezultatul
4. Se selecteaz[ butonul OK
Excel rezolv[ problema ]n mod invers, suma care trebuie depus[ fiind de 6127097 lei.
Figura 11.3
}n celula B6 se introduce formula -PMT(B2/12,B3*12,B1), formul[ cu care se
calculeaz[ ratele lunare ce trebuie pl[tite pentru a returna creditul care se g[se=te ]n
B1, pe durata specificat[ ]n B3 (B3*12 reprezint[ num[rul de luni), cu dob`nda din
celula B2 (B2/12 reprezint[ dob`nda lunar[).
2. S[ facem o analiz[ de senzitivitate ]n care s[ analiz[m cum sunt influen\ate ratele lunare
de dob`nzi.
Se construie=te un tabel ]n care prima coloan[ sau prima linie con\ine valorile care trebuie
testate. Pentru exemplul nostru ]n domeniul A9:A13 con\ine ratele dob`nzii care vor fi
utilizate ca intr[ri ]n analiza de senzitivitate.
3. }n urm[toarele coloane (sau linii) din tabel, ]n celulele din capul de tabel se introduc
adresele formulelor care con\in r[spunsul. }n cazul nostru ]n celula B8 se introduce
formula B6 (B6 con\ine formula pentru calculul ratelor lunare).
4. Se selecteaz[ celulele care con\in tabelul. Se aplic[ comanda Data, Table. Pe ecran apare
caseta de dialog Table (figura 11.3).
Figura 11.4
Figura 11.11
}n coloana Buget proiectat sunt introduse prevederile ini\iale ale bugetului.
}n coloana Buget repartizat sunt introduse bugetele repartizate fiec[rui departament.
}n coloana Diferen\[ se va calcula diferen\a dintre bugetul repartizat =i bugetul
proiectat. }n celula D2 se va introduce formula B2-C2, care se va copia ]n domeniul D3:D5.
}n coloana Procent se va calcula procentul cu care se dep[=e=te bugetul proiectat. }n
celula E2 se va introduce formula D2/C2. Aceast[ formul[ se va copia ]n domeniul E3:E5.
}n ultima linie din tabel se vor calcula totalurile: bugetul total repartizat, bugetul total
proiectat, diferen\a total[ =i procentul de dep[=ire total. Celulele din aceast[ linie vor con\ine
urm[toarele formule:
B6: =Sum(B2:B5)
C6: =Sum(C2:C5)
D6: =B6-C6
E6: =D6/C6
Folosind facilitatea Goal Seek s-ar putea r[spunde la ]ntreb[ri de tipul: C`t de mult
ar putea s[ scad[ bugetul repartizat pentru departamentul Desfacere astfel ]nc`t s[ se reduc[
dep[=irea bugetului total?.
Dep[=irea bugetului total se g[se=te ]n celula E6. Aici ar trebui s[ ob\inem valoarea 0.
Bugetul pentru departamentul Desfacere se g[se=te ]n celula B5.
Pentru rezolvarea problemei:
1. Se aplic[ comanda Tools, Goal Seek.
2. Caseta de dialog Goal Seek se completeaz[ ]n modul urm[tor: Set Cell - E6, To Value 0, By Changing Cell - B5.
3. Se selecteaz[ butonul OK.
Dup[ aplicarea comenzii celula B5 va con\ine bugetul care trebuie repartizat
departamentului Desfacere astfel ]nc`t bugetul total s[ nu fie dep[=it.
Pentru a testa mai multe strategii de repartizare a bugetului se poate folosi managerul
de Scenarii.
Rezolvare:
Se denumesc celulele B2:B5:
1. Se selecteaz[ celula B2.
B5
1252130000
1000000000
Utilizarea Solver-ului
CAPITOLUL 12
UTILIZAREA SOLVER-ULUI
12.1. Solver - ul
Cu comanda Goal Seek se poate analiza varia\ia rezultatelor ]n func\ie de o singur[
celul[ de pornire. Multe foi de calcul sunt prea complexe pentru comanda Goal Seek. La
unele modele pot fi necesare intr[ri multiple sau se pot impune restric\ii asupra unora dintre
valorile de intrare sau asupra rezultatului. Analiza unui rezultat prin modificarea valorilor din
una sau mai multe celule se poate face utiliz`nd facilitatea Solver din Excel.
Pentru a putea fi folosit[ facilitatea Solver, ea trebuie mai ]nt`i instalat[. Pentru a
realiza acest lucru se vor executa urm[torii pa=i:
1. Se aplic[ comanda Tools, Add-Ins. Pe ecran apare caseta Add-Ins (figura 12.1).
Utilizarea Solver-ului
Se aplic[ un clic pe s[geata de derulare pentru a vedea lista cu operatori pentru
restric\ii =i se selecteaz[ operatorul corespunz[tor.
}n ultima caset[ text se scrie valoarea restric\iei ce trebuie respectat[.
Se aplic[ un clic pe butonul Add pentru a introduce =i alte restric\ii.
Pentru a reveni ]n caseta de dialog Solver Parameters se aplic[ un clic pe butonul
OK. Restric\iile definite vor fi afi=ate ]n caseta Subject to the Constraints.
4. Se aplic[ un clic pe butonul Solver. Solver-ul va ]ncepe efectuarea calculelor pentru
solu\iile optime. Dup[ ce g[se=te o solu\ie, pe ecran apare caset[ de dialog Solver
Results (figura 12.4).
12.3. Aplicaie
O companie are trei fabrici ]n localit[\ile A, B, C. Produsele realizate ]n aceste fabrici
sunt distribuite din localit[\ile S =i P. Compania analizeaz[ posibilitatea de amplasare a unui
nou depozit ]n localitatea R. Analizele efectuate au stabilit urm[toarele costuri de transport:
Costul Transportului ]n depozitele din:
Fabrici
S
P
R
A
10
14
8
B
12
10
12
C
8
12
10
Capacit[\ile de produc\ie la fabricile din localit[\ile A, B, C sunt de 20, 30 =i 40
unit[\i pe s[pt[m`n[.
Se estimeaz[ c[ depozitul din R va absolvi 20 de unit[\i pe s[pt[m`n[, iar cele din S
=i P, 40 respectiv 30 de unit[\i pe s[pt[m`n[.
Utilizarea Solver-ului
S[ se determine modul de distribu\ie a produselor la depozite astfel ]nc`t costurile de
transport s[ fie minime.
Modelul va avea 9 variabile:
x1 - num[rul de produse transportate de la fabrica A la depozitul S
x2 - num[rul de produse transportate de la fabrica A la depozitul P
x3 - num[rul de produse transportate de la fabrica A la depozitul R
x4 - num[rul de produse transportate de la fabrica B la depozitul S
x5 - num[rul de produse transportate de la fabrica B la depozitul P
x6 - num[rul de produse transportate de la fabrica B la depozitul R
x7 - num[rul de produse transportate de la fabrica C la depozitul S
x8 - num[rul de produse transportate de la fabrica C la depozitul P
x9 - num[rul de produse transportate de la fabrica C la depozitul R
Restric\iile modelului sunt:
1. x1x2x3<=20 (Produc\ia din fabrica A sa nu dep[=easc[ capacitatea de productie)
2. x4x5x6<=30 (Produc\ia din fabrica B sa nu dep[=easc[ capacitatea de productie)
3. x7x8x9<=40 (Produc\ia din fabrica C sa nu dep[=easc[ capacitatea de productie) C)
4. x1x4x7>=20 (numarul de produse transportate n depozitul A s fie mai mare dect
cererea la depozitul respectiv)
5. x2x5x8 >=40 (numarul de produse transportate n depozitul B s fie mai mare dect
cererea la depozitul respectiv )
6. x5x6x9 >=30 (numarul de produse transportate n depozitul C s fie mai mare dect
cererea la depozitul respectiv )
Functia obiectiv a modelului este minimizarea cheltuielilor de transport. Cheltuielile de
transport sunt egale cu
10x114x28x312x410x512x68x712x810x9
Pentru rezolvarea acestei probleme se va configura foaia de calcul n modul urmtor (figura
12.6):
Figura 12.6
Utilizarea Solver-ului
Figura 12.7
Se selecteaz[ butonul Options. }n caseta de dialog Solver Options se marcheaz[
op\iunile Assume Linear Model =i Assume Non Negative. Se selecteaz[ butonul OK.
}n acest moment se poate selecta ]n caseta de dialog Solver Parameters butonul
Solve.
}n caseta Solver Results se selecteaz[ op\iunea Keep Solver Solutions =i cele trei
rapoarte. Se selecteaz[ butonul OK.
Solver-ul rezolv[ problema. Rezultatul ob\inut este:se vor transporta 20 de produse de
la fabrica A la depozitul R, 30 de produse de la fabrica B la depozitul P, 20 de produse de la
fabrica C la depozitul S, 10 de produse de la fabrica C la depozitul P 10 de produse de la
fabrica C la depozitul R.
CAPITOLUL 13
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE PROGRAMARE LINIAR
13.1. Rezolvarea problemelor i procesul de luare a deciziilor
}n general, prin <problem[> se ]n\elege o dificultate care nu poate fi dep[=it[ ]n mod
automat. Procesul de rezolvare a unei probleme poate fi definit ca procesul de identificare a
diferen\elor dintre starea actual[ =i starea dorit[ a unei afaceri =i stabilirea ac\iunilor necesare
pentru a rezolva aceast[ diferen\[. Pentru probleme destul de complicate care s[ justifice
timpul =i efortul unei analize am[nun\ite, procesul de rezolvare a unei probleme implic[
parcurgerea urm[torilor pa=i:
1. Identificarea =i definirea problemei.
2. Determinarea unui set de solu\ii alternative.
3. Determinarea unui criteriu sau a unor criterii pentru evaluarea alternativelor.
4. Evaluarea alternativelor.
5. Alegerea unei alternative.
6. Implementarea alternativei alese.
7. Evaluarea rezultatelor =i verificarea dac[ a fost selectat[ o solu\ie satisf[c[toare.
Luarea deciziilor este un termen ]n general asociat cu primele cinci etape ale procesului
de rezolvare a unei probleme. Astfel, prima etap[ ]n luarea unei decizii este identificarea =i
definirea problemei, iar ultima etap[ este alegerea unei alternative, care de fapt este actul de
luare a deciziei (figura 13.1).
S[ consider[m urm[toarea situa\ie. Un absolvent de facultate ]=i caut[ un serviciu. Ca
urmare a cererilor depuse, absolventul prime=te mai multe oferte situate ]n localit[\i diferite:
Bucure=ti, Timi=oara, Constan\a, Bra=ov. Alternativele pentru acest caz de luare a deciziei
sunt:
1. Acceptarea postului din Bucure=ti.
2. Acceptarea postului din Timi=oara.
3. Acceptarea postului din Constan\a.
4. Acceptarea postului din Bra=ov.
Urm[torul pas al procesului de luare a deciziei este stabilirea criteriilor ce vor fi folosite
]n evaluarea alternativelor. Problemele decizionale ]n care obiectivul este de a g[si cea mai
bun[ solu\ie ]n raport cu un singur criteriu se numesc decizii cu un singur obiectiv. Desigur,
un criteriu important este salariul, dar pot exista =i alte criterii: posibilitatea de avansare,
localitatea, posibilitatea de a avea o locuin\[. Problemele decizionale ]n care decizia este
luat[ ]n func\ie de mai multe criterii se numesc decizii multicriteriale.
Urm[torul pas este evaluarea fiec[rei altenative ]n raport cu fiecare criteriu. Unele
criterii sunt u=or de evaluat (cum ar fi salariul), altele pot fi evaluate pe baza unor factori
subiectivi (poten\ialul de avansare, localitatea). }n general, la factorii subiectivi, pentru
fiecare variant[ se acord[ un calificativ sau o not[. De foarte multe ori criteriile sunt
contradictorii. O alternativ[ bun[ prin aplicarea unui criteriu poate s[ nu fie la fel de bun[
prin aplicarea celorlalte criterii.
Pentru evaluarea primului tip de criterii se folosesc metodele cantitative, pentru cel de al
doilea tip, metodele calitative.
}n abordarea cantitativ[ analistul se va concentra asupra datelor asociate problemei =i va
dezvolta un model matematic care va descrie obiectivele, restric\iile sau alte rela\ii care
exist[ ]n problem[. Ulterior, prin utilizarea metodelor cantitative, analistul va face o alegere
]n func\ie de datele problemei.
Identificarea
alternativelor
Determinarea
criteriilor
Analiza
cantitativ[
Analiza
calitativ[
Evaluarea
alternativelor
Luarea deciziei
functia obiectiv
5 * x 40
restrictii
x0
Restric\ia x0 este necesar[ deoarece nu se poate fabrica un num[r negativ de
produse.
Aditiv
2
/5
0
3
/5
Solvent
1
/5
3
/10
Tabelul 13.1 Necesarul de materii prime pentru ob\inerea unei tone de adidiv/solvent
Pentru a ob\ine o ton[ de aditiv se amestec[ 2/5 tone de material 1=i 3/5 tone de material
3. O ton[ de solvent poate fi ob\inut[ prin amestecarea a tone de material 1, 1/5 tone de
material 2 =i 3/10 tone de material 3.
Produc\ia este limitat[ de disponibilitatea celor trei materii prime. }n prezent firma
dispune de 20 tone de material 1, 5 tone de material 2 =i 21 tone de material 3. Prin natura
procesului de produc\ie, materiile prime care nu sunt utilizate ]n procesul de produc\ie curent
sunt considerate de=euri.
Fiecare ton[ de aditiv aduce un profit de 40$ , iar fiecare ton[ de solvent aduce un profit
de 30$.
Managementul firmei ABC, dup[ analiza cererii de pe pia\[, a decis c[ pre\urile
stabilite vor determina v`nzarea ]ntregii cantit[\ii produse (aditiv =i sovent).
Formularea problemei
Formularea problemei sau modelarea reprezint[ procesul de transpunere a problemei
]ntr-un model matematic. Modelarea problemei este o art[ care poate fi st[p`nit[ prin practic[
=i experien\[. De=i fiecare problem[ are caracteristici unice, multe probleme pot avea
tr[s[turi comune. Ca urmare, pentru ]ncep[tori pot fi utile o serie de reguli ce pot fi aplicate
pentru formularea unui model, reguli ce vor fi ilustrate ]n dezvoltarea modelului matematic
pentru firma ABC.
Acest exemplu a fost selectat pentru a introduce metoda program[rii liniare pentru c[
este u=or de ]n\eles. }n practic[ apar probleme mai complicate, care necesit[ o analiz[ mai
profund[ pentru a identifica toate aspectele care trebuie incluse ]n model.
Primul pas este identificarea obiectivului =i a restric\iilor. }n cazul nostru obiectivul
este maximizarea profitului total. Restric\iile se refer[ la cantit[\ile de materii prime
disponibile, care limiteaz[ cantit[\ile de aditiv =i solvent ce pot fi produse.
Restric\ia 1: cantitatea de material 1 utilizat[ trebuie s[ fie mai mic[ sau egal[ cu
cantitatea de material 1 disponibil[.
Restric\ia 2: cantitatea de material 2 utilizat[ trebuie s[ fie mai mic[ sau egal[ cu
cantitatea de material 2 disponibil[.
Restric\ia 3: cantitatea de material 3 utilizat[ trebuie s[ fie mai mic[ sau egal[ cu
cantitatea de material 3 disponibil[.
Urm[torul pas este definirea variabilelor de decizie. Cele dou[ variabile de decizie
sunt: num[rul de tone de aditiv produse =i num[rul de tone de solvent produse. Not[m cu:
A: cantitatea de aditiv produs[ (tone)
S: cantitatea de solvent produs[ (tone)
A =i S sunt variabile de decizie.
Se scrie obiectivul utiliz`nd variabilele de decizie. Profitul total provine din dou[ surse:
v`nz[rile de aditiv =i v`nz[rile de solvent. Dac[ profitul ob\inut prin v`nzarea unei tone de
aditiv este de 40$, atunci prin v`nzarea a A tone profitul va fi 40*A. La fel, dac[ profitul
ob\inut prin v`nzarea unei tone de solvent este de 30$, atunci prin v`nzarea a S tone profitul
va fi 40*S.
Profitul total 40A 30S
Expresia matematic[ a obiectivului se nume=te func\ie obiectiv. }n cazul nostru
obiectivul este maximizarea profitului total, deci func\ia obiectiv va fi:
Firma ABC
2
3
4
5
6
7
8
Materiale
Material 1
Material 2
Material 3
Profit pe tona
0.4
0
0.6
40
Necesar de materiale
Aditiv
Solvent
0.5
0.2
0.3
30
Cantitate disponibila
20
5
21
9
10
11
Model
12
Variabile de decizie
Aditiv
Solvent
13
14
15
Tone produse
16
17
Maximizarea profitului
total
=B8*B15+C8*C15
18
Restrictii
Material 1
Material 2
21
Material 3
22
19
20
Cantitati utilizate
=B5*B15+C5*C15
=B6*B15+C6*C15
=B7*B15+C7*C15
<=
<=
<=
Cantitati disponibile
=D5
=D6
=D7
Materialul 1
Materialul 2
Materialul 3
Solu\ia optim[ A25 tone de aditiv =i S20 tone de solvent s-a ob\inut pentru cazul ]n
care s-a considerat c[ profitul pe ton[ pentru aditiv este 40$, iar profitul pe ton[ pentru
solvent este de 30$.
Presupunem c[ datorit[ unor factori exteriori are loc o reducere a pre\urilor, ceea ce
determin[ o sc[dere a profitului de la 30$ pe ton[ la 25$ pe ton[ pentru solvent. }n acest caz
programul de produc\ie de 25 de tone de aditiv =i 20 de tone de solvent este ]n continuare cel
mai bun? }n mod normal ar trebui s[ rezolv[m o nou[ problem[ de programare liniar[ cu
func\ia obiectiv modificat[ 40*A25*S. Acest lucru nu este necesar, deoarece cu analiza de
senzitivitate putem determina ]n ce limite poate varia profitul pe tona de aditiv f[r[ ca solu\ia
Adjustable Cells
Cell
Name
$B$15 Tone produse Aditiv
$C$15 Tone produse Solvent
Final
Value
25
20
Reduced
Cost
Constraints
Cell
$B$20
$B$21
$B$22
Name
Material 1 Cantitati utilizate
Material 2 Cantitati utilizate
Material 3 Cantitati utilizate
Final
Shadow
Constraint Allowable Allowable
Value
Price
R.H. Side
Increase Decrease
20 33.33333333
20
1.5
6
4
0
5
1E+30
1
21 44.44444444
21
9
2.25
CAPITOLUL 14
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE TRANSPORT
14.1. Probleme de transport
Problemele de transport apar frecvent ]n situa\iile ]n care trebuie planificat modul de
distribuire al bunurilor de la produc[tori la consumatori. Obiectivul obi=nuit al acestor
probleme este minimizarea costurilor de transport. Modelele de transport sunt o varia\ie a
problemelor de programare liniar[ =i presupun urm[toarele:
1. Obiectivul este minimizarea costurior totale de transport.
2. Costurile de transport sunt func\ii liniare ]n raport cu num[rul de unit[\i
transportate.
3. Cererea =i oferta sunt exprimate ]n unit[\i omogene.
4. Costurile de transport pe unitate nu variaz[ cu cantitatea transportat[.
Pentru a ilustra modul ]n care se pot rezolva problemele de transport prezent[m
urm[torul exemplu:
O companie dispune de trei fabrici =i patru centre de distribu\ie. Fabricile sunt plasate
]n Cluj, Bac[u =i Craiova. Capacit[\ile de produc\ie ale fabricilor sunt:
Fabrica
Capacitate de produc\ie (unit[\i)
Cluj
5000
Bac[u
6000
Craiova
2500
Total:
13.500
Centrele de distribu\ie sunt plasate ]n Deva, Ia=i, Bucure=ti, Bra=ov. Cererea pentru
produsele companiei ]n aceste centre este:
Centre de distribu\ie
Cerere (unit[\i)
Deva
6000
Ia=i
4000
Bucure=ti
2000
Bra=ov
1500
Total:
13.500
Managementul ar dori s[ determine cantitatea care ar trebui transportat[ de la fiecare
fabric[ la fiecare centru de distribu\ie astfel ]nc`t costurile de transport s[ fie minime.
Figura 14.1 prezint[ graficul cu cele 12 rute posibile. Un astfel de graf este numit graf
de re\ea. Cercurile reprezint[ nodurile re\elei. Liniile care unesc nodurile se numesc arcuri.
Fiecare punct de plecare =i sosire este reprezentat printr-un nod, iar fiecare rut[ posibil[ este
reprezentat[ printr-un arc. }n dreptul fiec[rui nod este trecut[ valoarea ofertei (pentru
capacit[\ile de produc\ie) sau a cererii (pentru centrele de distribu\ie). Sensul de deplasare
este indicat prin s[ge\i. Costurile unitare de transport pentru fiecare rut[ sunt prezentate ]n
tabelul 14.1 =i pe fiecare arc din figura 14.1.
Destina\ie
Origine
1. Deva
2. Ia=i
3. Bucure=ti
4. Bra=ov
1. Cluj
3
2
7
6
2. Bac[u
7
5
2
3
3. Craiova
2
5
4
5
Tabelul 14.1 Costurile unitare de transport pe fiecare rut[
5000
Ia=i
4000
Bucure=ti
2000
Bra=ov
1500
7
Bac[u
5
2
2
2500
6000
Cluj
6000
Deva
Craiova
5
4
2
3
4
5
6
7
8
Origine
Cluj
Bacau
Craiova
Cerere
Deva
3
7
2
6000
Destinatie
Iasi
Bucuresti
2
7
5
2
5
4
4000
2000
Oferta
6
5000
3
6000
5
2500
1500
Brasov
9
10
11
Model
12
Cost minim
13
39500
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Origine
Cluj
Bacau
Craiova
Total
Deva
3500
0
2500
6000
=
6000
Destinatie
Iasi
Bucuresti
1500
0
2500
2000
0
0
4000
2000
=
=
4000
2000
Brasov
0
1500
0
1500
=
1500
Total
5000
6000
2500
<=
<=
<=
5000
6000
2500
Func\ia
obiectiv
Partea st`ng[ a
restric\iilor
Partea dreapt[
a restric\iilor
Min
c
i =1 j =1
n
ij
x ij
x ij s i
x ij = d
j =1
m
i =1
x ij 0
i = 1, 2 ,..., m
Oferta
j = 1, 2 ,..., n
Cererea
pentru toti i si j
unde:
i index-ul pentru punctele de origine
j index-ul pentru punctele de destina\ie
xij num[rul de unit[\i transportate de la originea i la destina\ia j
cij costul unitar de transport din originea i la destina\ia j
si oferta sau capacitatea din originea i
dj cererea la destina\ia j
CAPITOLUL 15
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ALOCARE
15.1. Probleme de alocare
Problemele de alocare pot ap[rea ]n diverse situa\ii de luare a deciziilor. Problemele
tipice sunt: alocarea lucr[rilor pe ma=ini, repartizarea personalului ]n diverse centre
teritoriale, repartizarea agen\ilor care s[ efectueze anumite activit[\i. O caracteristic[ distinct[
este c[ unui agent ]i este asignat[ o singur[ activitate =i se ]ncearc[ optimizarea unui obiectiv,
cum ar fi minimizarea costurilor, minimizarea timpului, maximizarea profitului, etc.
Pentru a ilustra modul de rezolvare a problemelor de alocare vom considera urm[torul
exemplu: Firma ABC, specializat[ ]n studii de marketing are trei clien\i noi. Fiec[rui proiect
]i trebuie alocat un lider de proiect. Timpul necesar pentru realizarea proiectului depinde de
experien\a =i abilitatea liderului de proiect. }n prezent sunt disponibile doar trei persoane,
proiectele au aproximativ aceea=i prioritate =i nu pot fi realizate ]n acela=i timp. Conducerea
firmei trebuie s[ stabileasc[ ce lider de proiect va coordona fiecare studiu astfel ]nc`t cele trei
studii s[ se termine ]n timpul total cel mai scurt. Unui lider i se poate aloca doar un proiect.
Cu trei clien\i =i trei studii sunt posibile 9 alternative. Timpii estima\i pentru finalizarea
fiec[rui proiect sunt prezenta\i ]n tabelul 15.1.
Client
Lider de proiect
1
2
3
Ionescu
10
15
9
Popescu
9
18
5
Georgescu
6
14
3
Tabelul 15.1 Timpii estima\i pentru terminarea fiec[rui proiect
Figura 15.1 prezint[ graful de re\ea pentru problema analizat[.
10
1
Ionescu
Client
1
Client
2
Client
3
15
9
9
1
2
Popescu
18
5
6
1
3
Georgescu
14
3
Firma ABC
Client
2
Lider de proiect
5 Ionescu
6 Popescu
7 Georgescu
4
1
10
9
6
3
15
18
14
9
5
3
8
9
10
Model
11
Timp de realizare a
proiectului
12
26
13
Client
2
14
15
16
17
18
19
Lider de proiect
Ionescu
Popescu
Georgescu
Total
20
21
1
0
0
1
1
=
3
1
0
0
1
=
1
Total
0
1
0
1
1
1
1
<=
<=
<=
1
1
1
=
1
Func\ia
obiectiv
Partea st`ng[ a
restric\iilor
Partea dreapt[
a restric\iilor
Min
c
i =1 j =1
n
ij
x ij
x ij 1
i = 1, 2 ,..., m
Agenti
x ij = 1
j = 1, 2 ,..., n
Activitati
x ij 0
pentru toti i si j
j =1
m
i =1
Managementul proiectelor
CAPITOLUL 16
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
16.1. Managementul proiectelor
Multe din proiectele din via\a real[ sunt foarte complexe =i costisitoare. Realizarea
acestora la timp =i ]n cadrul bugetului alocat nu este o sarcin[ u=oar[. }n mod tipic, anumite
activit[\i nu pot ]ncepe ]nainte ca altele s[ se termine. Iar dac[ ]ntr-un proiect apar sute de
astfel de dependen\e, problemele de planificare se complic[ foarte mult, iar managerii au
nevoie de metode speciale de analiz[.
C`teva din ]ntreb[rile la care vom ]ncerca s[ r[spundem ]n continuare sunt:
1. Care este termenul de terminare al proiectului?
2. Care sunt momentele de ]nceput =i de terminare ale fiec[rei activit[\i?
3. Care activit[\i sunt critice, ]n sensul c[ ele trebuie s[ se termine exact ]n termenul
planificat, astfel ]nc`t s[ nu fie dep[=it termenul final de realizare al proiectului?
4. C`t de mult pot fi ]nt`rziate activit[\ile necritice astfel ]nc`t s[ nu fie dep[=it
termenul final de realizare al proiectului?
5. Cum pot fi alocate resursele diverselor activit[\i astfel ]nc`t proiectul s[ se realizeze
rapid =i cu costuri minime?
Metodele PERT =i CPM, acronimele pentru Program Evaluation Review Technique =i
Critical Path Method, graficele Gant, sunt metode de analiz[ utilizate pentru managemenul
proiectelor. Indiferent de metod[, primul pas ]n planificarea proiectelor este definirea
activit[\ilor =i stabilirea rela\ilor de preceden\[ dintre acestea. Aceasta este partea cea mai
important[ a unui proiect =i ]n mod normal ]n aceast[ etap[ ar trebui implicate mai multe
persoane, astfel ]nc`t s[ nu fie uitat[ nici o activitate important[.
Exemplu
}n prezent firma ABC are birouri doar ]n Bucure=ti, =i dore=te s[ deschid[ birouri noi ]n
Bra=ov. }n acest scop o parte din personalul din Bucure=ti se va muta ]n Bra=ov =i se va
angaja personal nou. }n timp ce economi=tii trebuie s[ se ocupe de partea financiar[ a
afacerii, arhitec\ii trebuie s[ se ocupe de proiectarea interioarelor.
Anumite p[r\i ale proiectului nu pot ]ncepe p`n[ c`nd altele nu sunt terminate. De
exemplu, nu pot fi amenajate birourile dac[ acestea nu au fost ]nc[ proiectate, sau nu se poate
angaja personal p`n[ nu se stabile=te personalul necesar. }n tabelul 16.1 sunt prezentate
activit[\ile din care este alc[tuit proiectul.
Activitatea
Descriere
A
B
Selectarea birourilor
Stabilirea planului de organizare =i a
celui financiar
Determinarea personalului necesar
Proiectarea interioarelor
Amenajarea birourilor
Selectarea personalului care se va muta
Angajarea de personal nou
Mutarea propriu-zis[
C
D
E
F
G
H
Activit[\i
precedente
-
Durata de realizare
(s[pt[m`ni)
3
5
B
A, C
D
C
F
F
3
4
8
2
4
2
H, E, G
3
5
C
D
G
H
I
J
10
12
14
16
18
20
22
Managementul proiectelor
predecesor imediat a lui G. O ]nt`rziere a activit[\ii I nu ar afecta momentul de ]ncepere al
activit[\ii G. Astfel de informa\ii sunt importante pentru manager pentru c[ ar putea s[
stabileasc[ ce activit[\i ar putea fi ]nt`rziate f[r[ a modifica termenul final de realizare al
proiectului. Graficele Gant nu pot fi folosite pentru astfel de analize, ]n acest caz fiind
recomandat[ metoda de reprezentare a proiectului printr-un graf.
A
1
4
B
4
D
5
E
C
B
3
Figura 16.2 Graful par\ial
A
1
4
B
Astfel, figura 16.4 arat[ c[ activitatea D poate ]ncepe dup[ ce =i A =i C s-au terminat.
Similar, F poate ]ncepe dup[ ce activitatea C s-a terminat.
Putem generaliza modul ]n care introducem o activitate fictiv[ ]n modul urm[tor:
Presupunem c[ vrem s[ ad[ug[m o activitate A, ]n nodul de start N, dar nu toate activit[\ile
care se termin[ ]n nodul N sunt activit[\i precedente ale acestei activit[\i. Pentru aceasta se
creeaz[ un nou nod M, cu o activitate fictiv[ de la nodul M la nodul N. Toate activit[\ile care
se termin[ ]n N =i sunt predecesoare ale activit[\ii A se vor termina ]n nodul M. Acum
activitatea A poate ]ncepe ]n nodul M.
Figura 16.5 prezint[ graful asociat tabelului 16.1.
2
4
B
H
7
7
G
8
Figura 16.6 Introducerea celei de a doua activit[\i fictive
Astfel, graful final are forma din figura 16.7.
Managementul proiectelor
A(3)
D(4)
E(8)
B(5)
F(2)
C(3)
H(2)
G(4)
J(3)
I(5)
9
Figura 16.7 Graful final
Din tabelul 4.1. se poate calcula (adun`nd duratele de realizare ale activit[\ilor) c[
timpul total de realizare al proiectului este de 39 de s[pt[m`ni. Termenul acesta poate fi mai
mic deoarece unele activit[\i se pot desf[=ura simultan (de exemplu activit[\ile A =i B).
Pentru a afla termenul minim de realizare al proiectului trebuie s[ calcul[m drumul
critic. Un drum ]ntr-un graf este o succesiune de activit[\i de la nodul ini\ial (1) la nodul final
(9). De exemplu secven\a B-I necesit[ 10 s[pt[m`ni pentru a fi realizat[, secven\a B-C-D-E-J
23 de s[pt[m`ni. }ntr-un graf pot fi identificate mai multe drumuri de la nodul ini\ial la cel
final, cu durate diferite. Se pune problema determin[rii celui mai lung drum de la nodul
ini\ial la cel final. Acest drum, numit drum critic, va determina timpul de realizare al
proiectului, deoarece nici un alt drum nu este mai lung. Dac[ activit[\ile de pe drumul critic
sunt ]nt`rziate, ]ntregul proiect va fi ]nt`rziat. Din aceast[ cauz[ activit[\ile care se g[sesc pe
drumul critic se numesc activit[\i critice. Activit[\ile critice trebuie realizate la termen.
Problema se rezolv[ ]n modul urm[tor:
1. Se calculeaz[ pentru fiecare activitate cel mai devreme termen de ]ncepere =i cel
mai devreme termen de terminare.
Vom nota cu:
DI cel mai devreme termen pentru ]nceperea unei activit[\i
DT cel mai devreme termen pentru terminarea unei activit[\i
t durata estimat[ a activit[\ii.
Pentru o activitate, rela\ia dintre aceste m[rimi este: DTDIt
Termenul DI pentru o activitate care pleac[ dintr-un nod este cel mai mare DT al
activit[\ilor care se termin[ ]n acel nod.
Pentru fiecare activitate din re\ea se calculeaz[ DI =i DT. Rezultatul este prezentat
]n figura 16.8.
A(0,3)
D(8,12
E(12,20)
B(0,5)
C(5,8)
3
F(8,10)
Figura 16.8
Termenele DI =i DT
H(10,12)
7
G(10,14)
8
J(20,23)
I(5,10)
9
D(8,12)
E(12,20)
B(0,5)
C(5,8)
3
F(14,16)
H(18,20)
7
G(16,20)
8
J(20,23)
I(18,23)
9
Figura 16.9 Calcularea TI =i TT
3. Determinarea rezervei de timp asociate fiec[rei activit[\i.
Rezerva de timp este timpul cu care o activitate poate fi ]nt`rziat[ f[r[ a afecta
termenul de finalizare al proiectului. Rezerva de timp (RT) se calculeaz[ cu
formula: RT TI - DI TT DT
De exemplu, pentru activitatea G, rezerva de timp este:
RTG TIG DIG 16 - 10 6 sau
RTG TTG DTG 20 - 14 6
Aceasta ]nseamn[ c[ activitatea G poate ]nt`rzia cu 6 s[pt[m`ni dup[ cel mai
devreme termen de ]ncepere a activit[\ii f[r[ a ]nt`rzia proiectul.
Pentru activitatea C:
RTC TIC DIC 5 - 5 0
Deci activitatea C nu are rezerv[ de timp =i trebuie s[ ]nceap[ ]n s[pt[m`na 5. Cum
aceast[ activitate nu poate fi ]nt`rziat[ f[r[ a afecta ]ntregul proiect, ]nseamn[ c[
aceast[ activitate este o activitate critic[.
Activitatile care au rezerva de timp 0 sunt activitati critice.
Managementul proiectelor
A
ACTIVITATE
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
B
DESCRIERE
Selectarea birourilor
Stabilirea planului de organizare si a celui financiar
Determinarea personalului necesar
Proiectarea interioarelor
Amenajarea birourilor
Selectarea personaluli care se va muta
Angajarea de personal nou
Mutarea propriu-zisa
Stabilirea relatiilor cu noii partener din Brasov
Instruirea personalului
C
DURATA
3
5
3
4
8
2
4
2
5
3
D
DI
0
0
5
8
12
8
10
10
5
20
E
DT
3
5
8
12
20
10
14
12
10
23
F
TI
5
0
5
8
12
14
16
18
18
20
G
TT
8
5
8
12
20
16
20
20
23
23
H
ABATERE
5
0
0
0
0
6
6
8
13
0
23
Formula
MAX(E3)
MAX(E2,E4)
MAX(E5)
MAX(E4)
MAX(E7)
MAX(E7)
MAX(E3)
MAX(E6,E8,E9)
D2C2
G2-C2
MIN(F5)
MIN(F4,F10)
MIN(F5,F7)
MIN(F6)
MIN(F11)
MIN(F8,F9)
MIN(F11)
MIN(F11)
E13
E13
F2-D2
IF(H20,DA,NU)
Se copieaz[ ]n
E3:E11
F3:F11
H3:H11
I3:I1
I
CRITICA?
NU
DA
DA
DA
DA
NU
NU
NU
NU
DA
MAX(E2:E11)
Timp
maxim
Timp
Managementul proiectelor
Activitate
A
B
C
D
E
Total
Timp normal
(ore)
32
40
50
24
120
Cost normal
($)
640
480
1000
288
4800
7208
Timp minim
(ore)
20
30
30
15
70
Cost maxim
($)
800
720
1200
360
5600
Costul
urgent[rii/or[
13.3
24
10
8
16
Timp
32
A
32
B
40
50
3
E
120
24
Utiliz`nd duratele normale pentru fiecare activitate, cel mai devreme termen pentru
finalizarea proiectului este 194 ore (pe drumul critic C-D-E).
Pentru a reduce termenul de finalizare al proiectului la 193 de ore o activitate de pe
drumul critic trebuie urgentat[ cu o or[. Cum costul urgent[rii pe or[ pentru activitatea D este
mai mic dec`t costurile urgent[rii pe or[ pentru activit[\ile C =i E (810 =i 816), se va
urgenta activitatea D cu o or[. Astfel, proiectul se va termina ]n 193 de ore, drumul critic va
fi C-D-E =i costul total 720887216.
Dac[ termenul de finalizare mai trebuie redus cu o ]nc[ or[, la 192 ore, aplic`nd un
ra\ionament asem[n[tor se urgenteaz[ activitatea D cu ]nc[ o or[ =i costul marginal va cre=te
cu 8$.
Dac[ termenul de finalizare trebuie redus mai mult, la 191 ore, problema se complic[.
Situa\ia este ilustrat[ ]n figura 16.4. Acum exist[ dou[ drumuri critce A-B-E =i C-D-E,
ambele de 192 ore.
2
32
40
4
C
50
120
22
A
Activitate
A
B
C
D
E
B
Timp normal
32
40
50
24
120
C
Cost normal
640
480
1000
288
4800
D
E
F
G
Timp minim Cost maxim Durata urgentare Cost/ora de urgentare
20
800
12
13.33333333
30
720
10
24
30
1200
20
10
15
360
9
8
70
5600
50
16
DI
0
32
0
50
74
DT
32
72
50
74
194
TI
2
34
0
50
74
TT
34
74
50
74
194
Abatere
2
2
0
0
0
Activitate critica
194
***
***
***
Managementul proiectelor
Formula
B2-D2
(E2-C2)/(B2-D2)
0
E9
0
E11
MAX(E10,E12)
D9C9
G9-C9
F10
F13
F12
F13
E13
F9-D9
IF(H90,***,)
E13
SUMPRODUCT(B9,B13,G2:G6)
Se copieaz[ ]n
F3:F6
G3:G6
E10:E13
F10:F13
H10:H13
I10:I13
-
}n prima parte a foii de calcul se introduc timpul normal, costul normal, timpul minim
=i costul maxim de realizare a fiec[rei ativit[\i. Pe baza acestor date, se calculeaz[ ]n coloana
Durata maxim[ a urgent[rii durata maxim[ cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate
(diferen\a dintre timpul normal =i timpul minim), iar ]n coloana urm[toare costul urgent[rii
pe or[ (diferen\a dintre costul maxim =i costul normal raportat[ la durata maxim[ a
urgent[rii).
Al doilea tabel din foaia de calcul con\ine variabilele de decizie ale problemei
duratele cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate (]n domeniul B9:B13). Ini\ial toate
valorile vor avea valoarea 0.
}n coloana Durata activit[\ii se calculeaz[ durata activit[\ii ]n cazul ]n care aceasta va fi
urgentat[ cu valoarea din coloana Durata urgent[rii (diferen\a dintre durata normal[ =i durata
urgent[rii).
}n coloanele urm[toare se calculeaz[ cele mai devreme =i cele mai t`rzii termene de
]ncepere =i terminare al fiec[rei activit[\i, respect`nd succesiunea activit[\ilor (la fel ca ]n
exemplul anterior). Apoi, se calculeaz[ pentru fiecare activitate abaterile =i se introduc
formulele pentru determinarea activit[\ilor critice.
Func\ia obiectiv (celula C15) este minimizarea costului total de urgentare, calculat ca
suma produselor dintre duratele cu care se urgenteaz[ fiecare activitate =i costul urgent[rii
activit[\ii pe unitatea de timp - min(C15).
Restric\iile problemei sunt:
1. Durata ]n care trebuie realizat proiectul (con\inut[ ]n celula D14). De exemplu dac[
proiectul ar trebui terminat ]n 184 de ore, restric\ia ar fi D14184
2. Durata cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate nu poate dep[=i durata maxim[
de urgentare, iar aceste durate sunt numere pozitive. Deci,
B9 : B13 0 si
B9 : B13 F 2 : F 6
CAPITOLUL 17
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ANALIZ DECIZIONAL
17.1. Modele de analiz decizional
Principalele elemente ale unui proces decizional sunt:
1. Agentul decizional.
2. Tipul problemei decizionale. Dac[ parametrii problemei analizate sunt cunoscu\i se
spune c[ avem de a face cu decizii ]n condi\ii de certitudine. }n cazul unor
evenimente ale c[ror probabilit[\i de apari\ie sunt cunoscute, se spune c[ procesul
decizional are loc ]n condi\ii de risc. Dac[ probabilit[\ile de apari\ie ale
evenimentelor sunt aleatoare (nu sunt cunoscute), atunci decizia este adoptat[ ]n
condi\ii de incertitudine.
3. Variantele posibile de ac\iune, pe care deciden\ii le au la dispozi\ie.
4. Strategiile posibile de ac\iune ale managerilor. Aceste strategii constau ]n diverse
reguli care permit alegerea unei variante din cele existente.
5. Obiectivele procesului de decizie (scopul urm[rit de manageri). Aceste obiective se
concretizeaz[ fie ]n restric\ii, fie ]n func\ii scop.
Evenimentele care pot ap[rea, dar pe care agentul decizional nu le poate controla sunt
numite st[ri ale naturii.
Modelele de analiz[ decizional[ vor fi prezentate pe urm[torul exemplu:
Firma PDC a cump[rat la Bu=teni un teren pentru a construi un complex de vile.
Pre\urile de construc\ie ale acestora variaz[ ]ntre 300000$ =i 1200000$, ]n func\ie de num[rul
de camere. }n urma studiilor efectuate au fost realizate trei proiecte de dimensiuni diferite: 6
vile cu 10 camere, 12 vile cu 20 de camere =i 18 vile cu 30 de camere. Factorul cheie ]n
selectarea uneia din cele trei alternative este evaluarea corect[ de c[tre managementul firmei
a cererii viitoare. Cu toate c[ pia\a poate fi influen\at[ prin publicitate, pre\urile de cazare
relativ mari fac ca cererea s[ depind[ de o varietate de factori asupra c[rora managementul nu
are control.
Managementul firmei crede c[ exist[ dou[ posibilit[\i:
acceptarea proiectului de c[tre pia\[, =i deci o cerere mare
cerere redus[.
Deci, pentru exemplul analizat exist[ dou[ st[ri ale naturii:
S1 cerere mare
S2 cerere redus[
=i trei alternative:
d1 proiectul de dimensiune mic[
d2 proiectul de dimensiune medie
d3 proiectul de dimensiune mare
Utiliz`nd cele mai bune informa\ii disponibile, agentul decizional trebuie s[ evalueze
pentru fiecare alternativ[ =i stare a naturii c`=tigul ce va fi ob\inut. }n func\ie de problema
analizat[, acest c`=tig poate reprezenta un profit, un cost, un timp, o distan\[, sau orice alt[
m[sur[ care s[ reflecte ie=irile problemei studiate.
}n tabelul 17.1 sunt prezentate profiturile evaluate pentru problema analizat[ (]n
termeni de milioane de dolari).
Castig
maxim
8
14
20
Decizie
recomandata
Criteriul optimist
2
3
4
Alternativa
6 Proiect de dimensiune mica
7 Proiect de dimensiune medie
8 Proiect de dimensiune mare
5
Starea naturii
Cerere mare
Cerere redusa
8
7
14
5
20
-9
9
10
20
Castig
maxim
7
5
-9
Decizie
recomandata
Proiect de dimensiune mica
Criteriul pesimist
2
3
4
Alternativa
Proiect de dimensiune mica
7 Proiect de dimensiune medie
8 Proiect de dimensiune mare
5
6
Starea naturii
Cerere mare
Cerere redusa
8
7
14
5
20
-9
9
10
Celula C14
Celula D14
Celula D18
Celula E14
A
1
Regret
maxim
12
6
16
Decizie
recomandata
Criteriul regretelor
2
3
4
Alternativa
6 Proiect de dimensiune mica
7 Proiect de dimensiune medie
8 Proiect de dimensiune mare
5
Starea naturii
Cerere mare
Cerere redusa
8
7
14
5
20
-9
9
10
11
Matricea regretelor
12
Alternativa
14 Proiect de dimensiune mica
15 Proiect de dimensiune medie
16 Proiect de dimensiune mare
13
Starea naturii
Cerere mare
Cerere redusa
12
0
6
2
0
16
17
18
Regretul minimax
j =1
P ( S j ) = P ( S 1 ) + ........ + P ( S N ) = 1
VA(di ) = P( S j )Vij
j =1
Altfel spus, valoarea a=teptat[ a unei alternative este suma ponderat[ a c`=tigurilor
alternativei analizate. Ponderea unui c`=tig este probabilitatea asociat[ st[rii naturii j.
Pentru exemplul analizat, dac[ probabilit[\ile de apari\ie ale st[rilor naturii sunt 0.8
pentr S1 =i 0.2 pentru S2, avem:
VA(d1)0.8*80.2*77.8
VA(d2)0.8*140.2*512.2
VA(d3)0.8*200.2*(-9)14.2
}n final va fi selectat[ alternativa cu valoarea a=teptat[ cea mai bun[ (cea mai mare
valoare pentru criterii de maximizare, cea mai mica valoare pentru criterii de minimizare). }n
exemplul analizat se ]ncearc[ maximizarea profitului, deci cea mai bun[ alternativ[ este d3
(cu VA14.2)
Valoare
asteptata
7.8
12.2
14.2
Decizie
recomandata
2
3
4
5
6
7
8
9
Alternativa
Proiect de dimensiune mica
Proiect de dimensiune medie
Proiect de dimensiune mare
Probabilitatea
Starea naturii
Cerere mare
Cerere redusa
8
7
14
5
20
-9
0.8
0.2
10
11
14.2
Celula D11
Celula E6
Bibliografie
Colesca S.
Ra\iu-Suciu C.
***
***
Editura