C1

Introducere in dreptul financiar

Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante
publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani
Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri
publice destinate acoperirii cheltuielilor statului
Finante publice=totalitatea relatiilor de natura economica constituite
sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare
statului pentru indeplinirea sarcinilor sale.
2 conceptii:
A) clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului
sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist
Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la
indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia.
Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private, iar
statul respecta principiul laisser faire, laisser passer. Se actiona conform
principiului guvernarii ieftine reducandu-se la minim cheltuielile publice. aceasta
abordare avea drept efect lipsa protectiei sociale, a reglementarilor in materia
concurentei si a practicilor monopoliste, respectiv existenta unor reglementari
minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori, regimul valutar etc.
B) moderna: s-a dezvoltat dupa I razboi mondial cand statul
neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze
in mod direct procesele economice.
Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului
in economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii
preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale ale statului si
repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a V(veniturilor) nationale.
In noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta care
studiaza activitatea statului in calitate de detonator a unor tehnici financiare
specifice (impozite, taxe, buget public etc.)
In prezent se considera ca finantele publice sunt o disciplina care
apartine domeniului juridic, economic si politic si care se pot defini ca ramura a dr.
public care are drept scop principal studiul regulilor si operatiunilor referitoare la
banul public.
Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in
vedere urmatoarele acte normative:
- L 500/2002 a finantelor publice
- OUG 64/2007 a datoriei publice
- L 273/2006 privind finantele publice locale
L 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat,
bug. fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si
bug. fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe.
OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice.
L 273/ 2006 priveste structura bug. locale, ale comunelor, oraselor,
municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bug.
imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile.
Doua functii principale:
1) functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor
publice + distribuirea lor
2)
functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice,
controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.

Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza

provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre
beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a echilibrului
intre V publice si Ch publice.
stat.

Banul public=

mijloace banesti ale societatii administrate de catre

Se considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a impus

ideea ca orice persoana care realizeaza un V sau detine anumite bunuri in proprietate
datoreaza statului anumite impozite. Pentru ca prin intermediul banului public statul
pune la dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati
private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter social, econ., de
mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale
etc.
Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o
redistribuire a V si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de
decizie politica. Trebuie retinut ca transferurile de putere de cumparare si
redistribuirea V prin intermediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un mijloc
prin care se urmareste ocuparea fortei de munca, reciclarea disponibilitatilor banesti
temporare in economie, combaterea fenomenului inflationist, asigurarea unui
echilibru financiar si realizarea unui echilibru general al economiei.
Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar
al statului care cuprinde totalitate V si Ch publice)
dc. V=Ch=> buget echilibrat
V>Ch=> buget excedentar
V<Ch=> buget deficitar
C2
Acumularea de capital
Acumularea de capital= o prelucrare a unei parti din avutia nationala
(ban public) de catre persoane fizice/ juridice prin anumite metode specifice.
In evolutia societatii s-au observat mai multe etape:
-acumularea: a) primitiva
b) salbatica
c) legala
d) frauduloasa
a) =ocupatiunea. Aceasta forma de acumulare s-a produs inaintea
existentei statului cand existau bunuri mobile si imobile care puteau fi luate in
stapanire (apropriate) fara incalcarea unui dr.de proprietate sau alt drept al unei pers.
b) Se considera ca s-a petrecut dupa aparitia statului, dar intr-o perioada
in care sistemul legislativ nu era suficient de dezvoltat pt.a fi in masura sa ocroteasca
si sa garanteze anumite drepturi ale unei pers.in legatura cu bunuri mobile si imobile.
Se realiza prin forta, cu incalcarea unor stari de fapt pe care organele administrative
nu erau capabile sa le apere.
c) Este un fenomen prezent in mod curent in economiile statelor, care
permite transferul in conformitate cu legislatia in vigoare a unor categorii de bunuri
din sfera publica in sfera privata. Statul modern interventionist cunoaste 2 forme de
proprietate: publica si privata. Raportul dintre aceste forme este influentat de tipul de
economie pt.care a optat statul in cauza. Ca si procedeu specific retinem privatizarea
ce pp.un transfer transparent in conditii concurentiale de bunuri sau de titluri de
creanta.
d) Este un fenomen care se petrece si in perioada contemporana cand,
desi exista un stat puternic si un sistem de legi incidente in materie, se intampla ca

anumite pers.sa corupa functionari publici si sa dobandeasca prin incalcarea legii

bunuri sau alte dr.din sectorul public.
Mecanismul economic
Mecanismul economic= totalitatea relatiilor de natura economica si
care reprezinta modalitati de legatura intre fenomenele econ.raportate unele la
altele.
In evolutia sociala se observa mai multe forme, fiecare fiind caracterizata
de un anumit tip de economie.
Formele de mecanism economic:
1. primitiv
2. deschis
3. liberal
4. interventionist
1. I-a corespuns economia naturala. Nevoile persoanelor erau asigurate
din productie proprie, nu aparuse statul, nu se distingeau cu claritate tipuri de forme
de propr., bunurile erau libere de stapan si nu era dezvoltat schimbul.
2. I-a corespuns economia de schimb. Ea pp.: diversificarea produselor,
dezvoltarea schimbului, aparitia propr.devalmase si germenii unui dr. de
propr.exclusiv.
3. Ii corespunde tot economia de schimb, dar evoluata fata de cea
anterioara: se disting forme de propr.publica si privata, dominatia propr.prv.asupra
celei publice, dezvoltarea relatiilor monetare si de credit, existenta la conducere a
unui stat neinterventionist.
4. Este caracterizat de 3 tipuri de economie:
a. de piata
b. centralizata
c. sociala de piata
a.
Este o economie de credit. Se caracterizeaza prin liberatea de
actiune a ag. econ., libera concurenta, dominatia propr.prv. asupra celei publice,
protectie sociala relativ limitata.
b.
Dominatia propr.publice asupra celei prv., caracterul
planificat al econ., lipsa concurentei, lipsa de transparenta in rel.econ., existenta unui
grad de protectie sociala.
c.
Este o forma de economie intalnita in tarile nordice ale
Europei care a incercat sa imbine aspectele pozitive care caracterizeaza cele 2 tipuri
de economie anterioare. S-a realizat o economie de credit cu o dezvoltata propr.prv.,
concurenta si libertatea ag.econ., norme severe de protectie a mediului si o reala
protectie sociala.
Dreptul financiar
Dreptul financiar= totalitatea actelor normative care reglementeaza
relatiile de constituire, repartizare si utilizare ale fondurilor banesti ale statului si ale
institutiilor publice cu scopul satisfacerii sarcinilor soc.-econ.ale societatii.
Izvoare: ansamblul de acte normative ce reglementeaza raporturile jur.
financiare.
In raport de gradul de generalitate sau specificitate, distingem 2
categ.princ.de izvoare:
A. comune cu alte ramuri de dr. (ex. Constitutia)
B. specifice dr. financiar
Norma de dr. financiar= regula de conduita stabilita sau recunoscuta
de stat care cuprinde dr. si oblig. subiectelor participante la raportul jur. financiar.
Respectarea normei e preluata de forta coercitiva a statului.

Structura logico-jur.:structura trihotomica. Specifica e sanctiunea:

amenda fiscala, penalitati, dobanzi de intarziere, suspendarea finantarii.
Raporturile de dr.financiar= relatiile sociale care iau nastere si se
sting in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si
care sunt reglementate de normele juridice financiare.
Caracterizate de particularitatile ce privesc subiectele, pozitia pe care o
au unele fata de altele, obiectul de reglementre si modalitatile de realizare a formei
de activitate.
Aceste particularitati permit executarea directa a creantei fara sa fie
necesara obtinerea in prealabil a unei hotarari judecatoresti.
Elementele constitutive ale rap.jur. sunt:
a. Subiectele:
-statul reprezentat de un organ de specialitate
-pers.fizice/jur.cu calitate de contribuabil
b.
Obiectul- 2 abordari:
-daca analizam sfera finantelog publice avem in vedere actiuni
de prognoza si organizare bugetara, de creditare, control financiar, circulatie
monetara
-daca se analizeaza operatiunile specifice activitatii financiarfiscale, obiectul va consta in plata unor sume de bani de catre anumiti participanti la
rap.jur.financiar
c.
Continutul: drepturile si obligatiile subiectelor participante in
legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice
Raportul intre dr.financiar si cel fiscal este acela de la intreg la parte.
Dr.fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu
toate aspectele prinvind V si Ch publice.
V publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele
care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au
dus la aparitia unei ramuri autonome.
Moneda
Moneda= o marfa speciala cu rol de echivalent general.
Pt.ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda
tb.sa indeplineasca cumulativ trasaturile:
- sa fie general acceptata
- sa fie divizibila (sa poata fi impartita fara a se altera)
- sa fie tezaurizabila (sa pastreze si sa transmita valoare in
timp)
- sa aiba valoarea de intrebuintare mica
- sa fie relativ rara
Formele de reprezentare a monedei in circulatie poarta numele de
instrument monetar (!=moneda).
Exista anumite forme in care mai exista moneda: lingourile (folosite si in
tranzactionari)->tb.sa mentioneze cantitatea de Au, puritatea si sigiliul emitentului.
Functiile monedei:-curs
Ipotezele privind geneza monedei:
Observam in doctrina ca au fost dezvoltate o suita de teorii care incearca
sa gaseasca originile acestui fenomen.
I. Ipoteza economica
Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care
schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa
accepte in mod universal o marfa intermediara. Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat

tacit, intr-un consens general, a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse
schimbului. In doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de
monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara)
careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie
monetara care nu a mai permis schimbul in natura.
In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca etalon de
valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utilizarea
metalelor pretioase. Pe treapta superioara a economiei de credit se considera ca se
pun in circulatie anumite bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi
valoare.
II. Aparitia monedei ca etalon de valoare
Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o
ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb.
Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a
renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au
impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului
apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a
elimina schimbul in natura (trocul).
III. Ipoteza religioasa
Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci
cele religioase. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui Homer cu observatia ca
in religia antropomorfica zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o
negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific
econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile
religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor
comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare.
S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din
metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete,
ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice.
Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii
animalului. Prin intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit economic
s-a realizat.
IV. Ipoteza sociala
Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una
economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge
posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale
posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera
conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferanduse in sfera economica.
Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal
pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea
anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase.
V. Ipoteza patrimoniala
Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica lea imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane.
Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect
acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile
respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial,
bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare
intrinseca si utilitate casnica.

C3

Geneza social-economica

Aceasta conceptie urmareste evolutia relatiilor social- economice de la

economia casnica la economia productiva.
Se observa cum la un moment dat surplusul de produse a permis
aparitia schimbului. Se considera ca permanentizarea schimbului a reprezentat un
fenomen specific perioadei primei mari diviziuni sociale a muncii cand triburile de
pastori s-au separat de agricultori si vanatori. Specializarea muncii a determinat
diversificarea produselor intre care a fost necesar sa se interpuna o a treia marfa.
Primei diviziuni a muncii i-ar fi urmat separarea mestesugurilor de restul
producatorilor. Metodele care au intermediat initial schimbul aveau forme uzuale
(cutite, varfuri de sageata), abia ulterior impunandu-se discul metalic.
Timp de 21 de sec. s-au utilisat monede din metal pretios cu valoare
intrinseca. Odata cu aparitia primelor banci (1609- Banca din Amsterdam), metalul
pretios a inceput sa-si imparta rolul cu bancnotele convertibile in metal pretios. In
timp, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la bancnote neconvertibile in aur
sau alt metal pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea functiilor monedei
efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii suplimentare si
fara moneda metalica.
Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2 garantii:
acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si garantia statului
emitent.
Categorii de monede existente in circulatia monetara
Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie,
forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat.
Mai multe categorii de instrumente monetare:
1. moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul
circulatiei numerarului (moneda metalica + bancnote)
2. moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se
materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri
electronice)
3. moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza
in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice)
Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de
tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica, se utilizeaza
exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are capacitatea de a efectua plati si
decontari in mod direct. Valoarea unui DST se stabileste pe baza de cos valutar
(modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula).
4.
moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie
masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest
rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila determinata de
partile contractante.
5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu care
inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se bucura in randul
publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni)
6.
cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat si
individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea efectuarii unor
operatiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe
numele sau detinatorului cardului sau sa utilizeze o linie de credit deschisa de
emitent in favoarea sa.

Crearea sistemului banesc al leului

-

sec. V i.Hr. apar coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis care emit
moneda
sec. II i. Hr. incep sa patrunda monedele romane
circulatia monedelor romane se mentine pana la retragerea
trupelor
ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan
local
sec. XIV momentul banariilor
Cuza a vrut sa impuna romanatul, dar nu a reusit
1866- in Constitutie se consfinteste dr. de a bate moneda
L 14/1667 instaureaza un sistem bimetalist Au-Ag
1880 infiintarea BNR
1890- trecerea la sistemul monometalist Au
1928- introducerea biletelor de banca si renuntarea la etalonul Au
Circulatia monetara

Circulatia monetara= totalitatea operatiunilor efectuate cu masa

monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor,
prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat.
Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem L 213/2004statutul BNR.
Diferenta circulatia monetara-circulatia baneasca: not. de bani nu e
identica cu not. de moneda, respectiv instrument monetar.
Bani= expresia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor care
indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mijloc de circulatie si de plata
si de activ de rezerva.
Moneda= forma concreta de manifestare a banilor.
Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si juridice. In
functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se
disting 2 forme de manifestare a acesta: -circulatia monetara legala (se deruleaza
prin conturi)
-circulatia monetara paralele (in numerar)
Intr-o economie se incearca sa se limiteze utilizarea numerarului din
urmatoarele considerente: anumite riscuri (furt, pierdere) si costuri ridicate de
emisiune si administrare a acestora. In tarile dezvoltate numerarul mai reprezinta
doar cateva procente din masa monetara utilizata in circulatie. Renuntarea la
numerar nu-i facila pentru ca generalizarea circulatiei in cont obliga la un anumit
nivel de dezvoltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita tehnologie de
prelucrare a datelor.
Puterea de cumparare a unitatii monetare
Puterea de cumparare= volumul de bunuri si servicii care pot fi
achizitionate cu o unitate monetara intr-o unitate de timp si pe o arie geografica
determinata.
Reprezinta capacitatea reala de a achizitiona bunuri si servicii intr-o
anumita perioada. Acest indice reflecta evolutia preturilor si evolutia veniturilor
banesti ale populatiei.
Puterea monedei nationale se raporteaza la P monedelor straine, fiind
importanta determinarea intre cele 2 categorii de P.

Preturile interne = CURS VALUTAR

Preturile externe

Stabilitatea monetara= posibilitatea mentinerii P unei monede la

intervale diferite de timp.
In conditiile unei economii de piata functionale, prin stabilitate monetara
se intelege existenta unui echilibru intre cererea solvabila si cererea de bunuri si
servicii de pe piata.
cererea solvabila>productia (din considerente monetare)=>
proces inflationist
cererea solvabila<productia (din considerente monetare)=>
fenomen deflationist
Stabilitatea si intarirea unei monede sunt procese care nu se realizeaza
de la sine, ci sunt rezultatul unor politici econ.-fin. complexe. Evolutia unei monede
este determinata nu numai de fenomenele economice, ci si de fenomenele politice,
sociale, militare etc.
O alta problema controversata in th. monetara este aceea a bazelor
stabilitatii monetare. S-a incercat determinarea daca stabilitatea monetara este
intrinseca (P deriva din esenta acestora) sau extrinseca=> 3 directii principale:
a.
Stabilitatea P este legata de o valoare reala (de ex. Au)=>
banii tb.confectionati din metal pretios sau emisiunea monetara tb. sa fie acoperita
prin fonduri de rezerva de metal pretios
b.
Th. nominalista=> baza materiala a banilor e data de
puterea legii; pt.ca banii sunt o creatie a legii, legea si statul sunt forte care confera o
anumita valoare monedei
c.
P deriva din functionalitatea lor=> depinde de modul in
care se desfasoara activ. econ., de respectarea legii, de adaptare la volumul si
structura productiei si mentinerea unui sistem monetar sanatos.
In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental
asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza,
aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati.
Devalorizarea monetara= reducerea legala a valorii valutare paritare
a monedei. Valoarea paritara e data de continutul valoric al unitatii monetare. Acest
continut valoric e determinat fie prin lege nationala, fie prin conventii internat.
Val. paritara se exprima printr-un etalon care poate fi Au, alta moneda
sau un cos de valute si determina raportul dintre valute diferite.
Categorii de devalorizare monetara:
a. devalorizare explicita: masura luata de stat si exprimata
intr-un act normativ
b. devalorizare implicita: proces econ.-fin. cu caracter de
continuitate care afecteaza in permanenta moneda unui stat=> statul nu exprima
intr-un act normativ existenta devalorizarii
c. devalorizare defensiva: operatiune de omologare oficiala a
pierderii P unei monede in urma unei inflatii
d. devalorizare ofensiva: procedeu de stimulare pe cale
monetara a exportului practicat de catre state pt.perioade scurte de timp
e. devalorizare totala: specifica situatiei in care nivelul P a
ajuns atat de scazut incat impiedica derularea corecta a functiilor monetare=>
solutia: inlocuirea vechii monede cu o moneda noua prin reforma monetara
Inflatie (bani multi, marfuri putine)

Inflatia= o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara

si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o
astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de
depreciere monetara.
inflatie- inflare= a umfla
In terminologia econ. apare pt. prima data in SUA cu sensul de emisiune
exagerata de instrumente monetare.
Categorii de inflatie:
Functie de:
a. gradul de depreciere
1)
latenta: se mentine inca increderea publicului in
moneda nationala
2)
reala: deprecierea banului se accentueaza; se
pierde increderea in moneda nationala, iar producatorii nu
mai vand marfuri in moneda nationala
3)
excesiva:
deprecierea
monetara
impiedica
exercitarea functiilor specifice de catre moneda nationala
b. cresterea preturilor
1)
relativa: cresterea preturilor<cresterea masei
monetare
2)
absoluta: invers
c.
ordinul de marime
1)
latenta: 3, 4 %/ an
2)
deschisa: 5-10%/ an
3)
galopanta: mai mare de 15%/an
4)
hiperinflatie: forma paroxistica
5)
megainflatie: 15%/luna
6)
staginflatie: in perioada anilor 60-70 intr-o serie
de state; fenomen de regres econ. pe fondul unei inflatii
persistente

C4
Bugetul
Not. bouge, bougette- punga de piele (cu bani); preluat in engleza cu
semnificatia lui financiara
Conceptul de buget apare in Regulamentele Organice unde se numea
bindget si se utilizeaza inchipuirea cheltuielilor viitoare. In 1866 Constitutia- cap.
Despre finante- in fiecare an Adun. Dep. incheie socotelile si voteaza bugetul. A fost
preluat in toate Constitutiile viitoare.
Reglementarea actuala- sist. bugetar al statului este organizat intr-o
conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem de bugete distincte care
sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.
Sist. bug. roman cupr.un sist. unitar de bugete reglementate pt.
administratia publica centrala in L 500/2002 si ,respectiv, pt. administratia publica
locala in L 273/2006.
Natura juridica-opinii:
1. act administrativ: pt.ca atat V cat si Ch sunt simple evaluari de
ordin financiar. Sist. bug. e considerat un act-conditie pus de catre legiuitor la
dispozitia ag. administrativi pt.a permite acestora sa deruleze acte jur. prin care sunt
create creante de la si in favoarea tezaurului public

2. lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de

administrare intocmit de puterea legislativa ceea ce justifica concluzia in sensul ca
sist.bug nu poate fi decat o lege
3. lege si act administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre
legea formala si legea materiala se considera ca sist. bug. e o lege in partea care
este creatoare de dispozitii generale si un act adm. in partea creatoare de acte
individuale
4. act de planificare financiara: care in urma adoptarii de catre
organul legislativ printr-o lege specifica dobandeste natura jur. de lege
5. principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter
executoriu
Sistemul bugetar= principalul plan financiar al statului care cuprinde
indicatori financiari privind modul de realizare al V si al Ch statului.
Cum Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui
document al carui continut nu are trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan,
leguitorul dezbate si adopta legea bugetara anuala de aprobare a sist.bug.
Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica jur. se confera sist.bug., care
ramane in esenta un plan, forta obligatorie a normei de drept=> sist.bug are nat.jur.
de lege.
Continutul sist.bugetar (subiecte examen)
Continutul sist.bug.= ansamblul V si Ch bugetare.
Veniturile bugetare (ordinare)= V care se incaseaza cu regularitate
la B (buget) si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prev. L fin.publ. si
a L fin. publ.loc.
In temeiul L 500/2002 V bug sunt alc.din:
impozite
taxe
contributii
varsaminte
In doctrina V bug sunt descrise ca fiind alc. din:

V fiscale: impozite si taxe

Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V realizate
-indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si
serviciilor !!!(taxe vamale, TVA)
Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre
pers. fiz. si jur.
V nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor
statului.
!!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de realizare a V, nu se
produce o schimbare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care realizeaza V si tot
statul fiind si colectorul V.

V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care

comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea
realizarii unui obiectiv specific. (ex. bariera de la intrarea in statiunea Mamaia)
Veniturile extrabugetare (extraordinare)= V la care statul apeleaza
in cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral Ch bug.
Mai multe categ. de surse ale V extrabug.: imprumuturile(pe piata
interna- bond-urile; pe piata externa- emisiunea de titluri), vanzarea unei parti din

10

rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand

statului, emisiunea monetara (care nu e recomandata).
econ.

Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al

In Romania urmatoarele categorii de Ch:
-domeniul social: invatamant, sanatate, asig.sociale;
-de cercetare-dezvoltare:cerc. fundamentala, cerc. aplicativa
-militare: -directe (intretinerea trupelor, armament)
-indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi)
-Ch cu sustinerea aparatului de stat
-Ch pt.actiuni econ.
Partile componente ale sistemului bugetar
(!!! a nu se confunda cu Continutul sist.bug.)

Format din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit

structura bugetara.
Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:

state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm.

publ. centrale si org.autonome in teritoriu.
Struct. bug. a oricarui stat de tip unitar cupr.: un sist. bug. gen.
al statului (bug. privind administratia publica centrala) la care se adauga bugete
locale autonome organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit.

state
de
tip
federal:
federatie+state
membre
ale
federatiei+unit. adm.-terit.
Struct. bug. e formata din bug. federatiei, bug. statelor/
provinciilor si bug. locale.
Repartizarea V si Ch intre B centrale si B locale se real. in functie de
atributiile conferite de lege administratiilor centrale si locale. De regula, cele mai
importante V si principalele categorii de Ch formeaza obiectul B centrale.
In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si
cuprinde:
1. la nivel central:
a.
bugetul de stat
b.
bugetul asigurarilor sociale de stat
c.
bugetele fondurilor speciale
d.
bugetul trezoreriei statului
e.
bugetele institutiilor publice autonome
f. bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din
bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa
caz
g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii
h.
bugetele fondurilor provenite din credite externe
contractate/ garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se
asigura din fonduri publice
i. bugetul fondurilor externe nerambursabile
In cadrul bug. adm. publ. centrale se prevad distinct bug. Senatului,
Camerei Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe
ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR)
2.

la nivel local:

11

a. bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate

juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie)
Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub
forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel:
- bugetul general al statului-> V si Ch adm. publ. centrale
- bugetele locale
- bugetele institutiilor pulice
- bugetele extraordinare (imprumuturile)
Procedura (activitatea) bugetara (subiect de examen)
Etape:
- elaborarea proiectelor bugetare
- aprobarea acestora
- executia bugetara
- incheierea exercitiului bugetar
Procedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter
tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii,
adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar.
Principii de derulare a procedurii bugetare:
1.
principiul universalitatii: V si Ch se includ in bugete in totalitate in
sume brute

2.
principiul neafectarii V bug.: nu-i permis ca anumite V bug. sa fie
specific directionate pt.acoperire unei anumite Ch
EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilorsi sponsorizarilor care
pot fi afectate unei anumite destinatii
3.
principiul publicitatii: anumite reguli de transparenta asigurate prin:
- dezbaterea publica a proiectelor bugetare
- dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug.
- publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a
bugetelor si conturilor anuale de executie
- utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre
public a informatiei asupra continutului sist.bug.
4.
principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur document
5.
principiul anualitatii: V si Ch bug sunt aprobate de L bugetara pt. o
perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar
6.
principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in
moneda nationala
7.
principiul echilibrului bugetaru: V bug ar trebui sa acopere Ch
8.
principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unit. adm.-terit. preum si
a pers. fiz aflate-n stare de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de
rezerva bug. constituit in acest scop
9.
principiul autonomiei locale financiare: unit. adm.-terit. au dr. la
resurse fin. suficiente=> se acorda autoritatilor locale dr. de a stabili nivelul
impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor generale stabilite de C. fiscal
10. principiul proportionalitatii: resursele financiare ale comunitatilor
locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor
admministratiei publice locale
11. principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de
a fi consultate in legatura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la
bug.de stat

12

C5

Procedura de elaborare si aprobare a bugetului administratiei publice

centrale

Ordonatorii de credite:
-principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ai adm. publ.
centrale, conducatorii altor autoritati publice, conducatorii institutiilor publice
autonome.
->nivel local: primarii, presedintii Consiliilor Judetene
-secundari si tertiari: dupa caz, conducatorii institutiilor cu personalitate
juridica din subordinea ord. pr. de cr. (intr-un sistem e obligatorie prezenta ord. pr. si
a celor tertiari !!!)
Legea bugetara anuala (subiect de examen)
Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:
- la V: estimarile anului bugetar
- la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si
reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza
Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:
-sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete
-bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora
-sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si criteriile de repartizare
a acestora catre bugetele locale
V si Ch se grupeaza-n buget pe baza clasificatiei bugetare. V sunt
structurate pe capitole si subcapitole, iar Ch pe parti, capitole, subcapitole, titluri,
articole si, uneori, chiar si aliniate. Pt. ca Ch publ. au o destinatie precisa si limitata.
Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa
la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii
publice nu poate fi depasit.
Tot drept anexa la bugetele ord. pr. de cr. se aproba si programele
acestora.
In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile
De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guv. 2 fonduri cu
destinatie speciala:
- fondul de rezerva: se repartizeaza unor ord. pr. de cr. atat la nivel
central cat si la nivel local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor Ch
urgente sau neprevazute
- fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ord. pr. atat la nivel
central cat si local, tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea unor
actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati.
Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe
parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie majorat cu resurse din fondul de
rezerva in functie de necesitatile concrete.
Elaborarea bugetului (subiect de examen)
Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului se elaboreaza de Guv.
prin MFP avand in vedere in principal urmatoarele criterii:
- prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt.
anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani
- politicile fiscale si bugetare
- politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)

13

prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau

ratificate
propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei,
propunerile de defalcare si transfer catre bugetele locale
posibilitatile de finantare a deficitului bugetar

Calendar bugetar:
1. pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si
sociali care se actualizeaza continuu pe parcursul procesului bugetar
2. pana la 1 mai MFP inainteaza Guv. obiectivele politicii fiscale si
bugetare impreuna cu limitele de Ch gandite pt. fiecare categorie de ord. pr. de cr.
3. pana la 15 mai Guv aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si
informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului in legatura cu
principalele orientari ale politicii macroeconomice si finantelor publice
4. pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ord. pr. o scrisoarecadru care specifica urmatoarele:
a. contextul macroeconomic care tb. avut in vedere la
intocmirea proiectului de buget
b. metodologiile de elaborare a documentelor
c. limitele de Ch pe care si le doreste Guv. a fi respectate
5. pana la 15 iunie MFP comunica ord. pr. limitele de Ch finalizate
6. pana la 15 iulie ord. pr. de cr. au obligatia de a depune la MFP
proiectele bugetelor lor care, insa, tb. insotite de documentatii si fundamentari.
Camerele Parl., cu consultarea Guv., isi aproba propriile bugete in vederea includerii
lor in bug. general. Tot acum, autoritatile administratiei publice centrale transmit
propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa
centralizarea informatiilor de catre ord. pr. de cr., la nivelul MFP se poarta discutii
intre conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de divergenta hotaraste Guv. in
ansamblu.
7. pana la 1 august proiectele ord. pr. de cr. sunt centralizate la nivelul
MFP
8. pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta Guv.
proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor ord. pr. Proiectul legii bugetare este
insotit de un raport provind situatia macroeconomica a anului bugetar in cauza si de
proiectiile pe urmatorii 3 ani. Aceste documente se insusesc de catre Guv. si vor
reprezenta politica social-fiscala a acestora.
9. pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii bugetare
anuale definitivate la nivelul Guv. se depun la Parl.
Aprobarea legii bugetare anuale
Guv. supune spre aprobare Parl. proiectele legilor bugetare, proiectele de
buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie.
MFP furnizeaza Parl., la cererea acestuia, documentele care reprezinta
fundamentarea proiectelor de buget. Parlamentul adopta legile bugetare anuale si
legile de ratificare elaborate de Guv. in contextul strategiei macroeconomice asumate
de acesta.
In timpul dezbaterii nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare
anuale care ar determina o majorare a deficitului bugetar fata de proiectiile propuse
initial de Guv.
Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse-n termen
legal nu au fost adoptate de catre Parl. pana cel tarziu la data de 15 decembrie a
anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guv. solicita Parl. aplicarea
unor proceduri de urgenta.

14

Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete stabilita

de L finantelor publice, se aproba prin acte specifice, dupa cum urmeaza:
- prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si bugetele
fondurilor externe nerambursabile
- prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome
- prin lege ca anexa la bugetele ord. pr. de cr.: bugetele institutiilor
finantate partial din sistemul unitar de bugete
- prin actul ord. de cr. ierarhic superior: bugetele institutiilor publice
finantate integral din sistemul unitar de bugete
- prin actul organului de conducere, cu acordul ord. de cr. ierarhic
superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din V proprii
- prin H.G.: bugetul trezoreriei statului
Bugetul se aproba de Parl. pe 3 componente principale:
- pe ansamblu/ parti/ cap./ subcap./ titluri/ art./ alin.
- pe ord. pr. de cr.
- pe credite pt. actiuni multianuale
Estimarile pt. urmatorii 3 ani sunt informatii necesare procesului de
finantare pe termen mediu, dar nu fac obiectul unei autorizari pe anul in curs.
Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de expirarea
exercitiului bugetar, Guv. isi va indeplini sarcinile avand grija ca limitele lunare de Ch
sa nu depaseasca fie:
a) 1/12 din prevederile bugetului anului precedent
b) 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat
daca acestea sunt mai mici decat cele prevazute-n anul anterior
Procedura de provizionare a investitiilor publice
Guv. elaboreaza prin MFP strategia in domeniul investitiilor publice
pornind de la propunerile de programe de investitii elaborate de ord. pr. de cr.
Ch. pt. investitiile publice si Ch de investitii finantate din fonduri publice
se cuprind in proiectele de buget ca anexa la bugetele ord. pr. de cr.
Ord. pr. de cr. au obligatia de a propune anual un program de investitii cu
precizarea insa a unor informatii financiare si nefinanciare in conformitate cu
dispozitiile Legii finantelor publice.
Informatiile financiare se refera, in principal, la urmatoarele:
- valoarea totala a proiectului
- creditele de angajament
- creditele bugetare
- graficul de finantare corelat cu graficul de executie
- analiza cost-beneficiu
- costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a
obiectivului
Informatiile nefinanciare includ:
- strategia in domeniul investitiilor
- descrierea proiectului
- stadiul fizic al obiectivului daca exista
In domeniul investitiilor publice, MFP are dreptul si obligatia sa
stabileasca continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii si
criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice.
Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii se aproba
in functie de valoarea obiectivului fie de: - Guv.
- ord. pr. de cr.
- ceilalti ord. de cr. cu avizul ord. pr.

15

Obiectivele finantate din fonduri externe pe baza de credite externe se

aproba prin H.G.
Obiectivele de investitii se cuprind in programe anuale numai daca in
prealabil documentatiile tehnico-economice si notele de fundamentare privind
necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in conformitate cu
prevederile L finantelor publice.
Ord. pr. de cr. au intreaga responsabilitate in legatura cu realizarea
obiectivelor incluse-n programele de investitii. Pe parcursul executiei bugetare, ord.
pr. de cr. urmaresc derularea procesului investitional si intocmesc rapoarte
trimestriale de monitorizare pe care la transmit MFP.
Daca din motive obiective un proiect de investitii publice nu se poate
realiza conform proiectiei bugetare, ord. pr. de cr. pot solicita MFP pana la 31
octombrie redistribuirea de fonduri intre programele de investitii, anexa la propriul
buget.
Prin exceptie de la prevederile L fin. publ., angajamentele legale privind
Ch de investitii finantate sau cofinantate de o institutie internationala se deruleaza in
conformitate cu clauzele acordului de finantare.
C6

Procedura executiei bugetare (subiect de examen)

Procedura executiei bugetare= ansamblul de acte si operatiuni prin

care se realizeaza urmatoarele etape:
- repartizarea pe trimestre a V si Ch bugetare
- executia de casa bugetara
- realizarea V
- efectuarea Ch
- incheierea executiei bugetare
Procedura executiei bugetare se deruleaza cu respectarea urmatoarelor
principii:
1. legile bugetare anuale aproba creditele bugetare pt. Ch
exercitiului bugetar si structura functional-econ. a acestora
2. creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata unui
exercitiu bugetar
3. alocatiile pt. Ch de personal nu pot fi majorate, dar nu pot fi nici
neutilizate si virate-n vederea utilizarii la alte articole de Ch
4. de principiu, creditele bugetare aprobate unui ordonator pr. de
credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ord. pr. de cr.
5. tot de principiu, creditele bug. aprobate la un capitol nu pot fi
utilizate pt. finantarea altui capitol
6. modificare destinatiei cred. bug. este permisa numai in cazuri
expres prevazute de lege
Etape:
I)

Repartizarea pe trimestre a V si Ch

V si Ch aprobate in cadrul sistemului unitar de bugete se repartizeaza pe

trimestre in functie de anumite criterii:
- termenele legale de incasare ale V;
- termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a
deficitului bugetar;
- perioada in care e necesara efectuarea Ch bugetare.

16

Aprobarea repartizarii se realizeaza de Ministerul Finantelor Publice (MFP)

si de ordonatorii de credite.
In tem. L 500/2002 a fin. publice se observa ca MFP dispune repartizarea
pentru majoritatea destinatiilor.
Ordonatorii pr. de credite aproba repartizarea pentru subdiviziunile
clasificatiei bugetare pentru care nu decide MFP, pt. bugetele proprii si pt. bugetele
ord. sec. si/ sau tertiari, dupa caz.
Ordonatorii sec. aproba repartizarea si utilizarea bug. proprii si
repartizarea bug. ord. tertiari (care doar consuma).
Ordonatorii:
- principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale adm.
publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii
institutiilor publ. autonome
! Prin legi speciale pot fi desemnati ca ord. pr. de cr. : secretarii generali
sau alte persoane. Ord. pr. de cr. pot delega in tot sau in parte aceasta
calitate altor persoane, dar e esential ca actul de delegare sa
mentioneze limitele si conditiile delegarii.
- secundari si tertiari conduc entitati cu personalitate juridica, entitati
care se gasesc in subordinea ord. pr. de cr.
II)

Executia de casa bugetara

Executia de casa bugetara= complex de acte si operatiuni care se

refera la incasarea V si la plata Ch.
Exec. de casa bugetara a bugetelor care compun sistemul unitar de
bugete se realizeaza prin trezoreria statului. pe baza unor norme emise de MFP.
Aceste norme sunt modificate periodic. Ele asigura in mod obligatoriu
urmatoarele:
- incasarea V
- efectuarea Ch in limitele creditelor bugetare aprobate si conform
destinatiei aprobate
- efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica
interna si internationala provenind din imprumuturi contractate direct
de catre stat sau din imprumuturi garantate de stat
- efectuarea de operatiuni in contul autoritatilor adm. publ.
!!! Institutiile publice sunt obligate sa deruleze operatiunile de incasari si
plati prin unitatile trezoreriei statului in a caror raza isi au sediul si la care tb. sa aibe
deschise conturi de V, Ch si disponibilitati.
!!! Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si
plati prin banci comerciale.
III)

Realizarea V

Veniturile= resurse banesti care se cuvin bugetelor si care sunt

alcatuite in principal din impozite, taxe, contributii, varsaminte.
In realizarea V se au in vedere anumite principii:
a) niciun V bugetar nu se poate incasa decat in temeiul legii
b) lista impozitelor si taxelor precum si cotele acestora se aproba prin
legea bugetara anuala
c) inadmisibilitatea perceperii indiferent de titlu sau denumire a vreunei
contributii in afara celor stabilite de lege
d) sumele prevazute ca V reprezinta limite minimale care pot fi
depasite, dupa caz

17

In realizarea V tb. indeplinite in mod cumulativ 2 conditii:

- incasarea la termen
- incasarea in cuantimul prevazut de lege
Etapele incasarii V:
1. identificarea V si bunurilor impozabile
2. identificarea obligatiei de plata concreta
3. incasarea de principiu prin plata in numerar, prin virament sau,
uneori, aplicare si anulare de timbre fiscale mobile. Dc. nu e de bunavoie: urmarirea
incasari V de catre organele care au dr. sa le incaseze
4. efectuarea Cheltuielilor= sume aprobate in bugete in anumite
limite si conform unei anumite destinatii
IV)

Efectuarea Ch

In efectuarea Ch vom respecta urmatoarele principii:

a) sumele reprezentand Ch bug. sunt limite maximale care nu pot fi
depasite
b) angajarea Ch se realizeaza in limitele creditelor bugetare aprobate
c) de principiu, nu-i permisa modificarea destinatiei creditelor cu
exceptia unor cazuri expres prevazute de lege
Executia bugetara se realizeaza pe principiul separarii atributiilor
persoanelor care au calitatea de ord. de cr. fata de cele care au calitatea de contabil.
Ord. de cr. vor indeplini operatiuni specifice angajarii, lichidarii si
ordonantarii Ch.
Contabilii vor realiza operatiunile de plata.
In ambele cazuri, ei au nevoie de anumite vize de specialitate ale
compartimentelor interne.

aprobate

Regulile de efectuare a Ch bug.:

- efectuarea concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare

- numai pe baza de acte justificative

- numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform legii
Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a
urmatoarelor aspecte:
-existenta angajamentului
-suma datorata
-exigibilitatea
Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri,
prestarea de servicii sau executarea de lucrari au fost efectuate si plata se poate
realiza.
Pe cale de exceptie de la principiile L500, se permite Guv. la propunerea
ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii de Ch pt.care se pot
efectua plati in avans.
Plati in avans 2 conditii:
- avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a lucrarilor,
serviciilor etc.
- pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n avans,
sumele reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in
functie de contract. In situatia in care sumele platite-n avans nu sunt justificate pana
la sfarsitul anului bugetar, acestea tb. recuperate de catre autor. publica care le-a
acordat si vor fi restituite bugetelor de unde provin. Recuperarea sumelor

18

nejustificate se face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii

avansului si pana la data recuperarii.
Atributiile ord. de cr.:
Ord.pr. de cr.bug repartizeaza cr.bug si pt. bug. propriu, si pt. entitatile
din subordine. La momentul repartizarii, ord. pr. retin 10% din sumele aprobate pt.
asigurarea unei executii bug. prudente. De la acest principiu exista exceptii Ch de
personal si Ch care decurd in obligatii intl. Sumele reprezentand 10% vor fi insa
repartizate in trimestrul.II dupa analizarea de catre ord. pr. a executiei bugetare din
trimestrul I.
Ord. sec. isi repartizeaza propriul buget si bug. din subordine fara a
putea retine o parte din sume.
Ord. tertiari doar utilizeaza sumele.
Responsabilitatea ord. de cr.:
Ord. de cr. au obligatia de a angaja si utiliza creditele bug. in limitele
prevazute si conform destinatiei.
Ord. raspund in principal de urmatoarele:
-realizarea V
-angajarea, lichidarea si ordonantarea Ch
-angajarea si utilizarea creditelor bugetare
-pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii
-organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile publice
-organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe care le
conduc.
Modificarea destinatiei creditelor bugetare
Modificarea destinatiei cred. bugetare= exceptie de la principiul
conform caruia creditele bugetare aprobate pt. un ord. pr. nu pot fi utilizate de un alt
ord. pr. dupa cum nici cred.bug aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate
pt. finantarea altui capitol.
Situatii:
A. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor
bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile,
la subdiviziuni unde sunt insuficiente.
Virarile sunt permise de la un capitol la altul sau intre programe cu
respectarea urmatoarelor conditii:
1. incepand cu trimestrul III al exercitiului bugetar
2. cu acordul MFP
3. cu cel putin 1 luna inainte de angajarea Ch
4. in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar si 5% din
prevederile programului
Virarile tb. sa respecte prevederile legilor buetare si ale legilor de
rectificare. Sunt interzise virarile de credite bug. de la capitolele care au fost
majorate din fondurile aflate la dispozitia Guv.
B. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul
exercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ord.pr. de cr.
la un alt ord. pr. sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi ord.
MFP este autorizat sa opereze modificari necesare in structura bug.
ord. pr. si in structura bug. de stat fara afectarea echilibrului bugetar.
C. Suplimentarea creditelor bugetare= legile bug. anuale prevad
posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ord. pr. in functie de
evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri exceptionale.

19

Suplimentarea se produce la propunerea ord. pr. si cu aprobarea MFP.

In acest scop au fost reglementate si cele 2 fonduri specifice aflate la dispozitia Guv.
D. Anularea creditelor bugetare= ord. pr. de cr. au obligatia de a
analiza lunar si de a propune MFP anularea creditelor aferente sarcinilor desfiintate
sau amanate.
Pentru sfarsitul anului bugetar termenul limita de transmitere a
propunerilor de anulare e 10 dec. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul
de rezerva aflat la dispozitia Guv.
C7
Procedura incheierii executiei bugetare
Procedura incheierii executiei bugetare= etapa de finalizare a
procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de
executie bugetara.
Contul gen.anual de exec.bug. este intocmit de MFP pe baza situatiilor
financiare prezentate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare
la executia de casa a bugetului de stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale.
Ord.pr. de cr. au obligatia sa redacteze si sa anexeze la situatiile
financiare mentionate rapoarte anuale de performanta in care se prezinta pe fiecare
program:
-obiectivele stabilite initial
-rezultatele preconizate
-rezultatele obtinute concret
-indicatorii si consturile asociate
-situatia angajamentelor legale
Guv.analizeaza si prezinta spre adoptare Parl.conturile anuale de exec.
pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa
verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.
Structura conturilor anuale de executie a bugetelor
In temeiul legii, conturile anuale de exec.ale bug.de stat, bug.asig.soc.
de stat, fondurilor speciale, bug.ord.de cr. vor cuprinde:
a) La V: -prevederile bug.initiale
-prevederile bug.definitive
-incasarile realizare
b) La Ch:-creditele bug.initiale
-cr.bug. definitive
-platile efectuate
Contul gen.de exec.a datoriei publice este intocmit de catre MFP si e
anexat la contul gen.anual de exec.a bug.de stat.
Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice interne, externe
directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pt.credite interne si externe
contractate de diferite pers.jur.
Excedentul sau deficitul bug.se stabileste ca diferenta intre V incasate si
platile efectuate pana la sfarsitul anului bug. Daca se inregistreaza excedente,
acestea vor diminua din deficitele anilor precedenti.
Principii ale incheierii executiei bugetare:
1.
exec.bug.se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an
2. orice V neincasat si orice Ch angajata, lichidata, ordonantata si
neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe anul urmator
3. creditele bug. neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza
de drept

20

4. disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele

destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la sfarsitul executiei
bugetare in conturile structurilor de implementare se raporteaza in anul urmator.
In cazul bug.asig.soc. de stat si bugetele fondurilor speciale
echilibrate prin subventii de la bug.de stat, eventualele excedente se vor
repopulariza cu bug.de stat in limita subventiilor primite.
Controlul executiei bugetare
Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl., Curtea
de Conturi, MFP, instantele de judecata de dr.comun.
Parlamentul exercita un control politic pe baza documentatiei de la
Guv.in cursul anului bugetar. Controlul se poate exercita la cerere/ oficiu si urmareste
evolutia exec.bug. atat cu privire la realizarea V, cat si cu privire la efectuarea Ch.
Parl.Rom. exercita un control financiar ulterior si verifica constituirea,
repartizarea si utilizarea fondurilor publice.
Curtea de Conturi prezinta Parl. anual un raport asupra conturilor de
gestiune ale bunului public din exercitiul bugetar expirat. Raportul va mentuona si
eventualele nereguli constatate. Pt.a asigura o autonomie decizionala pt.Curtea de
Conturi prin lege membri ei sunt independenti si inamovibili.
MFP exercita un control administrativ-financiar. Acest control se
exercita prin organe de specialitate si urmareste modul de realizare a V, realizarea
Ch, limitarea Ch de functionare, eliminarea Ch considerate inoportune sau
neeconomice, utilizarea fondurilor conform destinatiei.
Organele de inspectie vor avea in vedere pe de o parte volumul
cr.bug.aprobate prin legile bug.anuale si eventualele sesizari realizate de org.de
control financiar, judiciare, inclusiv jurnalele mijl. de comunicare in masa.
Cu prilejul controlului organele de inspectie verifica anumite
obiective:
incadrarea Ch bug.in limitele sumelor si conturilor repartizate si
respectarea cu strictete a destinatiei acestora
repartizarea de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in
cuantumul prevazut de lege
efectuarea Ch bug. cu respectarea normelor si dispozitiilor
legale specifice de aprobare a Ch
modul in care se actioneaza pentru restrangerea Ch la volumul
necesar cu eliminarea Ch inoportune
modul in care actioneaza institutiile publice care se
autofinanteaza pt.realizarea V propuse. Se urmareste cresterea nivelului si
posibilitatilor de autofinantare.
Se controleaza gradul de dotare cu obiecte de inventar si
mijloace fixe, situatia reala a patrimoniului
Datoria publica
Datoria publica= datoria publica guvernamentala si datoria publica
locala.

Datoria publica guvernamentala= totalitatea obligatiilor financiare

interne si externe ale statului roman la un moment dat, provenind din imprumuturile
contractate de pe pietele financiare in mod direct sau garantate in numele statului
roman de catre Guv.Ro. sau MFP.
Datoria publica locala= totalitatea obligatiilor financiare interne si
externe ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat, provenind
din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele financiare.
Datoria pub.guv. este alcatuita din:

21

a)datoria pub.guv. interna= totalitatea obligatiilor financiare ale statului

roman provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la
pers.fiz.si jur.rezidente in Romania in lei/ valuta.
Se mai incadreaza si sumele utilizate temporar din disponibilitatile
contului curent general al Trezoreriei statului pt.finantarea temporara a deficitelor
bugetare.
b)datoria pub.guv. externa= totalitatea obligatiilor financiare apartinand
statului si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de la pers.fiz
si jur.nerezidente.
Datoria pub.locala:
a)interna= ansamblul obligatiilor financiare care apartin autoritatilor
administratiei publice locale si care provin din imprumuturi contractate direct sau
garantate de acestea de la pers.fiz si jur.rezidente.
b)externa= (idem)...nerezidente.
Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane,
orice alte conturi aferente dat.pub. la o anumita data sau pt.o anumita perioada
alcatuieste serviciul datoriei publice.
Baza de date organizata pe suport magnetic si pe hartie care evidentiaza
datoria publica in ordine cronologica se numeste registrul datoriei publice. Acesta
e alcatuit din 4 subregistre: subregistrul dat.pub.guv.interne, externe, subregistrul
dat.pub. locale interne, externe. Fiecare mentioneaza 2 pozitii: datorie publica directa
si datorie publica garantata.
Din ian.2005 Guv. este autorizat sa contracteze imprumuturi exclusiv
prin MFP. Acesta din urma poate contracta in scopurile urmatoare:
1. finantarea deficitului bugetar
2. mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general al
Trez.statului
3. finantarea unor proiecte aprobate prin HG
4. sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare
5. alte cazuri prevazute de lege
Imprumuturile contractate direct sau garantate de autor.adm.pub.locale
nu reprezinta obligatii ale Guv, iar plata seviciului datoriei pub.aferente acestor
oblig.se efectueaza din bugetele locale.
Autor.adm.pub.locale pot contracta direct sau garanta imprumuturi atat
interne, cat si externe in urmatoarele scopuri:
1. pt.realizarea unor investitii de interes pub.local
2. pt.refinantarea dat.pub.locale
Rambursarea dat.pub.guv. reprezinta o obligatie neconditionata si
irevocabila a statelor de plata, a capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri
aferente imprumuturilor contractate sau garantate.
Dat.pub.se contracteaza prin instrumentele datoriei publice:
1. titlurile de stat emise pe piata interna/ externa= instrumente
financiare care atesta dat.pub.sub forma de bonuri, certificate de Trezorerie, depozit
sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si valuta.
Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5 ani), in
forma materiala sau dematerializata (inscriere in cont).
Pot fi: -nominative/ la purtator
-negociabile/ nenegociabile
2. imprumuturile de stat= contractate de la banci, alte institutii de
credit, pers.jur romane/ straine, institutii financiare intl. sau alte asemenea entitati
3. imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al
Trez.statului
4. garantiile de stat

22

Existenta si functionarea Comitetului Interministerial de Garantii si

Credite de Comert Exterior (organism care examineaza si avizeaza emiterea de
garantii de stat pt.imprumuturi contractate de ag.economici si subimprumuturi
acordate de MFP) si Comisia de Autorizare a Imprumuturilor si Garantiilor Locale
(examineaza si avizeaza contractele de imprumut si garantiile emise de
autor.adm.pub.locale).
Atributii ale MFP in legatura cu gestionarea instrumentelor dat.pub.:
MFP e autorizat sa emita titluri de stat la momentul
si cuantumul considerate oportune
- poate delega unor agenti sau altor institutii atributiile privind
emisiunea de titluri de stat (conventii incheiate intre MFP si BNR)
- poate mandata o institutie financiara sa administreze imprumuturi
externe in schimbul unui comision de administrare
- este autorizat sa emita garantii de stat pt.imprumuturi contractate de
agentii econ.sau autoritati ale adm.pub. desemnate prin HG (este necesar avizul
Comitetului Interministerial de garantii si credite de comert exterior si cel al Comisiei
de autorizare a imprumuturilor si garantiilor locale daca sunt implicate autoritati
locale)
- obligatia de a rambursa imprumuturile directe contractate in numele
Guv.
- gestioneaza fondul de risc constituit pt.acoperirea riscurilor financiare
care decurg din imprumuturi si garantii asumate de stat
BNR si alte institutii financiare, in temeiul unor conventii incheiate cu
MFP, pot exercita functia de agent de inregistrare a dat.pub.interne sau componente
ale acesteia precum si alte activitati legate de emiterea si administrarea titlurilor de
stat.
C8

Fondul Monetar International (FMI)

In anii 1940, John Meynard Keynes de la Trezoreria Marii Britanii si Harry

Dexter White de la Trez. SUA au conceput aproape simultan si in paralel planuri
diferite pt.instaurarea unui nou sistem monetar intl.
Keynes vedea institutia intl. coordonatoare a sist.mon.intl. ca pe o banca
mondiala centrala cu o larga autonomie, iar White vedea ca sursa a asistentei
financiare contributia tarilor membre.
Institutia care s-a infiintat, FMI, a imbinat ambele concepte. In mod
concret, masa monetara a fost creata dupa modelul lui Keynes, dar printr-un sistem
de promovare sustinut de White.
Negocierile finale au avut loc in 1944 la Bretton Woods si functioneaza
din martie 1947. Sediul: Washington.
Organe de conducere: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Executiv si
Comitetul Interimar.
Consiliul Guvernatorilor e format din cate un reprezentant al statelor
membre. Deciziile politice curente sunt luate de Cons. Executiv, iar politica FMI de
Comitetul Interimar.
Deciziile in cadrul organelor de conducere ale FMI se iau prin vot
proportional. Fiecare stat membru detine un nr. mic de voturi de baza care se
multiplica proportional cu cota de participare financiara.
Rolul cel mai important detinut de FMI e acela de manager al
sist.mon.intl.

23

Respectivul sist.mon.intl. trebuie sa fie ordonat, previzibil si stabil, cu

granite deschise si care sa ofere cadrul necesar unei cresteri echilibrate in comertul
mondial si in economia statelor membre.
FMI actioneaza si ca un organism permanent de consultanta in care
membrii participa activ in sfera monetara.
Rezumarea functiilor indeplinite de FMI:
1. supravegherea sist.mon.intl.
2. supravegherea politicii monetare si a ratei de schimb in statele
membre
3. elaborarea de recomandari privind politica financiara
4. acordarea de credite pt.statele cu dificultati in balanta de plati
externe
FMI acorda credite numai in urma satisfacerii de catre statul imprumutat
a unor conditii de politica economica si financiara.
Documentul specific semnat de FMI si statele imprumutate: Acord
Stand-by.
In memorandumul la acordul stand-by, FMI conditioneaza creditul de
indeplinirea unor conditii politice, economice si financiare. Aceasta conditionare este
o consecinta directa a functiei FMI de supraveghere a procesului de ajustare in
domeniul valutar si are 2 scopuri principale:
-asigurarea ca statul imprumutat utilizeaza creditul exclusiv
pt.redresarea balantei de plati
-asigurarea ca statul imprumutat va avea posibilitatea sa restituie
creditul
La momentul aderarii la sistemul FMI, statele au obligatia de a contribui
cu o suma de bani care se numeste cota de subscriptie. Ea determina marimea
votului in cadrul FMI, accesul la facilitatile de creditare ale FMI si la alocarea de DST
(drepturi speciale de tragere).
DST se aloca statelor in urma semnarii memorandumului acordului
stand-by in mai multe transe succesive.
DST= unitati conventionale de cont, fara existenta fizica si care nu
beneficiaza de capacitatea de a efectua plata directa.
Unui stat i se aloca o cantitate de DST, dar in mod concret se vireaza
suma creditata intr-una din valutele care compun cosul valutar al DST (cosul valutar=
metoda de a stabili paritatea valutara).
Banca Mondiala
(Grupul Bancii Mondiale)
Concomitent cu infiintarea FMI, s-a decis infiintarea unei Banci Mondiale
care sa finanteze reconstructia economiei europene (vest-europene) distruse de al IIlea razboi mondial.
2 denumiri: BIRD (Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare) sau Banca Mondiala.
Ulterior infiintarii BIRD, tot in sist. acesteia, au mai fost infiintate:
Corporatia Financiara Intl., Asociatia pt. Dezv. Intl., Agentia de Garantare Multilaterala
a Investitiilor si Centrul Intl. pt. Arbitrajul in Investitii. Toate acestea formeaza
impreuna cu BIRD: Grupul Bancii Mondiale.
1. BIRD (Banca Mondiala) este principiile de organizare si functionare au
in vedere necesitatea sprijinirii cu fonduri a statelor membre in curs de dezvoltare
prin acordarea de imprumuturi cu obligatia utilizarii lor eficiente.
BIRD e atat o institutie financiara intl., cat si o institutie de dezvoltare
intl.

24

Statele care vor sa faca parte din sist. BIRD trebuie in prealabil sa adere
la FMI.

Organe de conducere: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor

Executivi si Presedintele.
Aceste organe sunt cele care decid si in legatura cu activitatea celorlalte
componente ale Gr. B. Mondiale.
Prin creditele acordate, BIRD nu vizeaza un ajutor in sine, ci acordarea
unor credite si gasirea unor metode care sa ingaduie statelor sarace sa ajunga
eficiente dpdv economie ci politic.
Creditele BIRD urmaresc crearea in statele imprumutate a unor structuri
economice social competitive care sa permita statelor sa se dezvolte independent.
Proiectele BIRD sunt in general pe termen lung, iar creditele sunt
acordate in transe, pe masura implementarii proiectelor.
Fiecare stat membru contribuie cu o cota de subscriptie la fondurile
bancii, cotele respective nefiind singurele surse de finantare ale Bancii. Banca se
autofinanteaza in principal prin obtinerea de capital de pe pietele intl. si prin
investitiile pe care le realizeaza in titluri de valoare.
Sunt considerate credite accesibile ca pret si tentante mai ales ca
perioada; uneori beneficiaza si de termen de gratie.
2. Asociatia pt. Dezvoltare Intl. a fost infiintata cu rolul de a sprijini
statele sarace cu imprumuturi pe termene de pana la 40 de ani si cu perioada de
gratie de pana in 10 ani.
Imprumuturile se acorda fara dobanda, fiind perceput doar un mic
comision de administrare.
Asociatia nu detine capital propriu, iar fondurile ei provin din donatii din
partea statelor industrializate si din transferuri realizare periodic din venitul net al
BIRD.
Din Asociatie fac parte 2 grupuri de state:
- statele industrializate si bogate in petrol
- celelalte state
Ca diferenta: Asociatia imprumuta statele f.sarace.
3. Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA)
completeaza activitatea BIRD prin acordarea de asigurari privind riscurile politice
investitorilor straini care investesc in state in curs de dezvoltare( ex:Romania).
Riscurile politice: nationalizarea si restrictiile valutare.
Contributia financiara la Agentie este impartita intre statele importatoare
si statele exportatoare de capital.
Se incearca acoperirea Ch din primele de asigurari percepute si din
rezervele create in timp.
Sistemul de vot e proportional si se imparte intre cele 2 categorii de
state: importatoare si exportatoare de capital.
4. Corporatia Financiara Intl. (IFC) are ca scop dezvoltarea sectorului
privat al statelor in curs de dezvoltare completand in esenta 2 lacune ale BIRD:
- se implica in investitiile care nu beneficiaza de garantie
guvernamentala
- furnizeaza capital pe termen lung in scopul finantarii unor proiecte
infustriale
Cand se implica in finantare unui proiect, IFC acorda imprumuturi si in
acelasi timp dobandeste o participare la capitalul social al entitatii imprumutate
(parti-sociale/ actiuni).

25

IFC a infiintat mai multe fonduri de investitii care au drept scop

participarea la capitalul social comercial si participarea la dezvoltarea sectorului
bursier al statelor in curs de dezvoltare.
Spre deosebire de alte componente ale Gr.B.Mondiale care crediteaza
fara dobanda sau cu dobanda mai redusa, conditiile finantarii ale IFC sunt corelate cu
conditiile de piata si de aceea finantarile acesteia sunt mai scumpe decat cele
acordate de BIRD.
La momentul la care societatea comerciala privata creditata a ajuns
suficient de solida pt. a-si continua activitatea pe cont propriu IFC isi vinde
participatia la capitalul social.
In Romania si in statele fost-sovietice IFC este o institutie care s-a
implicat activ in procesul de privatizare.
5. Centrul Intl. pt. Arbitrajul Disputelor in Investitii (ICSID) ofera
facilitati pt.concilierea si arbitrarea eventualelor dispute comerciale intre guvernele
statelor membre si investitorii straini.
Si Romania e chemata in 3 cauze in fata ICSID. Una dintre cauze a fost
solutionata in favoarea Romaniei (Noble Ventures c. Romaniei)
Viziteaza site-ul ICSID!
Concluzii: Banca Mondiala si FMI sunt institutii distincte. Banca Mondiala
e in primul rand o institutie de dezvoltare, FMI e o institutie cooperativa care cauta sa
mentina un sistem ordonat de incasari si plati intre state.
Fiecare entitate are un scop distinct, o structura diferita, surse de
finantare diferite si se implica in creditari de natura diferita atingand scopuri prin
metode proprii.
Banca Europeana pt. Reconstructie si Dezvoltare
(BERD)
Infiintata in 1991. Sediu: Londra.
Urmareste sustinerea dezvoltarii sectorului privat intr-un mediu
democratic in statele foste comuniste.
Actele constitutive ale BERD permit implicarea exclusiv in statele care
respecta principiile democratice, protejarea si conservarea mediului inconjurator.
BERD e cel mai mare investitor institutional in Europa Centrala si de E si
mobilizeaza, pe langa propriile finantari, si semnificative investitii straine.
In prezent 60 de state si 2 institutii interguvernamentale detin BERD (BEI
si Comunitatea Europeana).
Desi actionarii apartin sectorului public, BERD investeste cu
preponderenta in sectorul privat si finanteaza impreuna cu partenerii proiecte in
domeniul bancar si industrial precum si proiecte in domeniul privatizarii, restructurarii
si imbunatatirii serviciilor municipale.
BERD promoveaza reformele structurale in general, competitia si
privatizarea, se implica in cofinantarea unor investitii directe, mobilizeaza capitalul
intern si ofera asistenta tehnica.
Organe de conducere: Cons. Guvernatorilor, Cons.Director si
Presedintele.
Consiliul Guvernatorilor este un organ deliberativ in cadrul caruia fiecare
stat membru isi numeste cate un reprezentant, de regula ministrul Finantelor.
Consiliul Director este un organ executiv care raspunde de strategia
BERD.
Presedintele este alea de Cons. Guvernatorilor si isi exercita functia
conform mandatului Cons. Director.
Romania e membru BERD din 1991 si a contribuit la capitalul Bancii cu
96 mil.EURO.

26

BERD este o institutie financiara intl. care a sustinut activ procesul de

tranzitie la economia de piata, proces parcurs de Romania prin acordarea de
imprumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformarii
economice si reformelor structurale.
Pana in prezent BERD ramane cel mai mare investitor intl. in Romania cu
angajamente pe 2006 evaluate la peste 3 mld. EURO.
Romania este unul dintre cei mai mari receptori de finantare ai BERDlocul 3 dupa Fed.Rusa si Polonia.
Prin investitiile realizate si, uneori, implicarea directa la capitalul social al
entitatilor finantate, BERD a reusit sa imbunatateasca practicile de conducere
corporativa si in Romania.
Portofoliul Bancii cuprinde in Romania privatizarea cu investitori
strategici, investitii de tip green field (de la 0), dezvoltarea sectorului financiar,
infrastructura energetica, de transport, comunicatii si infrastructura municipala.
Obiectivele BERD in perioada urmatoare privesc dezvoltarea continua a
sectorului privat, iar implicarea in sectorul public se va limita la proiecte cu impact
semnificativ asupra tranzitiei sau proiecte cu dimensiune regionala.
BERD continua sa sprijine Guv. Rom. in implementarea programelor de
reforme care privesc imbunatatirea climatului investitional si dezvoltarea sectorului
privat.
Tot o prioritate BERD ramane reabilitarea infrastructurii rutiere si a
sectorului energetic.
C9

Banca Europeana de Investitii

(BEI)

E institutia finantatoare a UE infiintata in 1958 prin Tratatul de la Roma.

Actionarii Bancii sunt statele membre UE, iar contributia e calculata in
functie de PIB-ul fiecarui stat.
Banca contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finantari
pe termen lung pt. proiecte specifice cu respectarea normelor prudentiale bancare si
in stransa cooperare cu comunitatea bancara.
Principalul organism de conducere al BEI e Consiliul Guvernatorilor din
care fac parte ministrii desemnati de statele membre, de regula ministrul Finantelor.
Consiliul Guvernatorilor stabileste politicile de creditare, aproba bilantul
si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare din afara UE si numeste
membrii Cons. Director si ai Comitetului de Administratie.
BEI promoveaza si finanteaza obiectivele stabilite prin politicile UE si
implementeaza in mod concret Agenda Lisabona si initiativa Inovare 2010, document
care promoveaza dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.
BEI poate sa finanteze pana la 50% din valoarea unui proiect, de regula
cofinantand investitiile impreuna cu alte banci, intre care Banca Europeana pt.
Reconstructie si Dezvoltare.
In prezent BEI a devenit cea mai importanta sursa de finantare a
proiectelor noilor state din UE fiind, insa, implicata si in regiunea Balcanilor.
Aproape din sumele imprumutate vizeaza domeniul transporturilor.
Incepand din 1990 Banca a decis sa acorde imprumuturi si statelor din
Europa Centrala si de Est.
In perioada de preaderare BEI a acordat imprumuturi pt.finantarea
sectoarelor transporturilor, mediului inconjurator, serviciilor si industriei, educatiei,
sanatatii si IMM-urilor.
BEI activeaza in afara UE pe baza unor protocoale financiare incheiate cu
state din zona Mediteranei, Asia, Am. Latina, Africa, Caraibe si Pacific.

27

Pe

plan

european,

BEI

finanteaza

in

mod

prioritar

urmatoarele

programe:

1. coeziunea economiei si socialului in cadrul UE

2. programul Inovare 2010
3. retelele de transport transeuropene TEN
4. protectia mediului inconjurator si calitatea vietii
5. programele referitoare la IMM
Dupa aderare, Romania va deveni actionar al BEI si va nominaliza un
reprezentant in Cons. Guvernatorilor si un nr. de membri pt.celelalte organe de
conducere.
In ultimii ani principalul rol al BEI fata de Romania a constat in sustinerea
pregatirii de aderare prin finantarea unor proiecte din urmatoarele sectoare:
transport, telecomunicatii, energie, utilitati municipale, IMM.
In Romania portofoliul BEI cuprinde credite acordate atat sectorului
public, cat si sectorului privat.
Pt.a accelera procesul de aderare si, ulterior, de aderare a Rom. in UE,
Banca si-a propus cresterea activitatii de creditare vizand acele domenii pe care le va
considera apte sa determine cresterea competivitatii economiei Romaniei.
Principalele proiecte de transport in care e implicata BEI in prezent sunt:
-reabilitarea caii ferate pe Coridorul Pan-European 4
-reabilitarea infrastructurii rutiere pe Coridorul Pan-European 6
-finalizarea autostrazii in zona Cernavoda-Constanta
In domeniul mediului inconjurator BEI finanteaza in parte instalatia de
epurare a apei de la Glina precum si alte proiecte de infrastructura promovate de
comunitatile locale.
Cheltuielile publice
Cheltuielile publice= modalitatea de repartizare si utilizare a
resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.
Marimea Ch. pub. Difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la
alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala.
Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza Ch privind
urmatoarele domenii principale:
- social
- cercetare-dezvoltare
- apararea nationala
- Ch pt.functionarea aparatului de stat
- Ch cu caracter economic
A)Clasificarea administrativa
1.organica-grupeaza Ch pub.dupa institutiile la care se refera si dupa
sursele de finantare a acestora
2.functionala-grupeaza Ch pub.dupa profilul activitatii institutiilor
publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare
B)Clasificarea economica
1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, Ch pub. se impart in:
a)Ch pub.reale sau negative= o parte din V national (ex. Ch
militare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.)
b)Ch pub.economice sau pozitive= avansul din V national pt.
investitii si dezvoltare
c)Ch pub.neutre= acele Ch care nu influenteaza V national;
reprezinta mai mult o categorie teoretica pt.ca in practica Ch se incadreaza efectiv fie
in categoria celor reale, fie economice.
2.

28

a)Ch de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii

institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Ch pt.salarii,
pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari)
b)Ch pub.de transfer= sume acordate cu titlu nerambursabil
(ex. ajutoare, indemnizatii, pensii etc.)
c)Ch de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice
cu caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie publica si, uneori,
de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii)
C)Dupa caracterul Ch publice de a fi permanente sau incidentale, ele se
impart in:
1.Ch pub. ordinare
2.Ch pub.extraodinare
D)Dpdv juridic:
1.Ch cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice)
2.Ch cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare)
E)Dpdv al intinderii in timp:
1.anuale
2.multianuale
economica:

In practica bugetara Ch se sintetizeaza de regula in structura lor

-

Ch curente (ex. Ch de personal, Ch de materiale, subventii, rezerve

etc.)
Ch de capital
Imprumuturi
Rambursari de credite

I. Ch in domeniul social
Intra:
1. Ch pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman)
2. Ch pt.sanatate
3. Ch pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala
etc.
1.Finantarea Ch pt.invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare,
a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama
resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor
si altele.
Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea
profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.
Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul
explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent similare. Cele mai importante
investitii se realizeaza prin 2 componente principale:
- capitalul tangibil
- capitalul intangibil
In capitalul tangibil sunt incluse Ch suportate de familie si de societate
pt.dezvoltarea individului in perioada copilariei.
Capitalul intangibil reuneste Ch de instruire, educatie, asistenta sociala
propriu-zisa.
2.Ch pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de mobilul
urmarit prin asistenta medicala.
Sist.de asig.soc. presupune plata pensiilor la care se adauga diferite
categorii de ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si
indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau pers.defavorizate.

29

Pt.prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se

introduc servicii medicale profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si
servicii medicale curative.
In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei sarcinii,
urmarirea dezvoltarii copilului si controale periodice cu analize gratuite.
Ch medicale curative: servicii medicale de urgenta, tratamente
chirurgicale, procedurile de recuperare etc.
Sist. public acorda pensii pt.limita de varsta, pensii anticipate, de
invaliditate si pensii de urmas.
De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati
in sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de sanatate.
C10
II. Ch pt. cercetare-dezvoltare
Intra:
1. Ch pt.cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea
cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei
2. Ch pt.cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau
de noi procedee tehnologice
3. Ch pt.dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor
realizarii unui produs pe scara industriala prin constituirea de
prototipuri, statii pilot etc.
Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor
aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic
legate de nevoile economiei nationale.
Pt.determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezv.se utilizeaza de
regula metoda costuri-avantaje/beneficii. Oportunitatea cercetarii este judecata prin
prisma rezultatelor finale.
Sistemul national de cercetare-dezv.este constituit din ansamblul
institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de personalitate juridica si care au in
obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.
Intre persoane jur.de dr. public:
- institute nationale de cercetare-dezvoltare
- institute si centre apartinand Academiei Romane
- institutiile de invatamant superior acreditate
- centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital public
Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetariidezv.se refera la:
-promovarea si dezvoltarea sistemului de cercetare pt.sustinerea
dezv.economice
-integrarea in comunitatea stiintifica intl.
-protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman
-dezvoltarea resurselor umane din cercetare
-dezvoltarea bazei materiale
-finantarea activitatii de cercetare
Sursele de finantare a acestor Ch publice provin de la bugetul de stat,
agentii economici, din programe de cooperare intl.
III. Ch militare
Acesta e unul dintre capitolele cele mai importante, avand in pondere
ridicata in bugetele statelor. Sunt Ch neproductive care afecteaza in mod deosebit
economiile statelor in curs de dezvoltare.
Se observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere a Ch
militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii V national.

30

Ch militare sunt impartite in literatura de specialitate in:

- directe
- indirecte
Se incadreaza in Ch militare directe: Ch ocazionate de intretinere in
tara si in strainatate a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de
armament, echipament militar, mijloace specifice de subzistenta etc.
Cheltuielile militare indirecte sunt Ch publice cu lichidarea urmarilor
conflictelor militare, razboaielor, intre care:
-plati in contul datoriei publice contractate in timp de razboi
-Ch ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e perdant
-Ch legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi, orfanilor de
razboi
-Ch legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar
-Ch cu pregatirea conflictelor armate
Raportul Ch directe cu cele indirecte in totalul Ch militare se modifica
in mod continuu, fiind diferit in caz de razboi comparativ cu perioadele interbelice.
Productia militara= marfa cu caracter deosebit, cu piete de
desfacere speciale. Productia militara beneficiaza de plasament sigur si de regim de
comercializare special.
Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe plan
extern guvernelor altor state.
Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de
finantari din partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii
pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei insolvente a beneficiarilor.
IV. Ch pt.functionarea aparatului de stat
Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale
administratiei de stat alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme,
de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor diplomatice, stabilirea
si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la
sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia
mediului inconjurator.
Ch cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in
categoria Ch curente pt.functionarea apar.de stat. Acestor Ch curente li se adauga
anumite Ch speciale ocazionate de organe insarcinate cu mentinerea ordinii publice,
siguranta statului, justitia si procuratura.
Nivelul Ch publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu
complexitatea vietii economice si sociale, ajungand in statele dezvoltate sa consume
pana la 1/3 din V national si detinand cea mai mare pondere in totalitatea Ch publice.
Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei categorii
de Ch publice, fiind caracterizata in prezent de o administratie nejustificat de
stufoasa care intretine o birocratie care de multe ori isi dovedeste caracteristicile
negative, inclusiv in dezvoltarea economica.
V. Ch pt.finantarea activitatii economice
Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea
sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice:
fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei
nationale.
Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea
Ch bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale:
- dezvoltarea sectorului de stat
- finantarea investitiilor de stat
Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii principale:

31

1.participarea statului alaturi de societati comerciale private la

dezvoltarea unor ramuri industriale cu motivarea ca asemenea Ch publice sunt
reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de apararea nationala etc.
2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu
caracter militar finantate direct de la bugetul de stat
3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor
intreprinderi particulare fie din considerente de ordin politic, fie pt.evitarea
declansarii falimentului ce ar putea avea consecinte grave in plan econ, soc, politic.
Intre Ch pt. finantarea economiei nationale investitiile publice ocupa
locul cel mai important.
La intocmirea obiectivelor de investitii, statul trebuie sa se opreasca
asupra acelora care asigura o dezvoltare complexa a economiei, dar si pe echilibrul
necesar intre crearea de mijloace de productie si productia propriu-zisa de bunuri
destinate satisfacerii pietei interne si sustinerii exporturilor.
Controlul financiar
Notiunea: contra rolus= verificarea actului original dupa duplicatul
care se incredinteaza in acest scop unei alte persoane.
Controlul financiar= actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor
materiale care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt
timp de la desfasurarea lor.
Componenta a controlului economic, controlul financiar are drept
obiectiv cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate resursele
financiare ale societatilor comerciale, modalitate de realizare si utilizare a banului
public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficientei economico-financiare,
dezv.economiei nationale in vederea sustinerii progresului social.
Directiile principale urmarite prin controlul financiar privesc o mai buna
organizare a muncii mentinerii unei anumite ordini si discipline in desfasurarea
activitatilor economice, gospodarirea eficienta a resurselor si aplicarea corecta a
legislatiei.
Scopul controlului financiar= identificarea si corectarea erorilor,
abaterilor si deficientelor in vederea remedierii situatiei si prevenirea repetarii
acestora in viitor.
Functiile controlului financiar:
1. Functia de evaluare deriva din faptul ca prin control financiar se
apreciaza modul de desfasurare a unei activitati de natura economica in conditii de
legalitate si eficienta.
2. Functia preventiva obliga la intreprinderea de masuri pt.evitare si/
sau inlaturarea actelor realizate cu incalcarea legii inaintea de producerea efectelor
negative.
3. Functia de documentare rezulta din necesitatea cunoasterii atat din
punct de vedere calitativ, cat si cantitativ a problemelor aparute in derularea
activitatilor econ.
4. Functia
recuperatorie
presupune
recuperarea
pagubelor si
sanctionarea persoanelor responsabile
5. Functia pedagogica rezulta din faptul ca controlul financiar are
caracter formativ de generalizare a experientei pozitive si de inlaturare a efectelor
negative.
Obiectul controlului financiar consta in acte si operatiuni emise sau
realizate de agentii economici, institutii publice si alti participanti la viata economicofinanciara a statului.
Operatiune= actiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau
patrimoniului public indiferent de natura acesteia.

32

Pe parcursul controlului financiar membrii echipei de control verifica in

ce masura actele si operatiunile indeplinesc conditiile necesare de legalitate,
oportunitate, eficienta, economicitate, realitate si conformitate.
Legalitatea= caracteristica unei operatiuni de a respecta toate
prevederile legale care ii sunt aplicabile si sunt in vigoare la data efectuarii acesteia.
Oportunitatea= caracteristica unei operatiuni de a servi in mod
adecvat in anumite circumstante date realizarii unor obiective ale politicilor asumate.
Economicitatea=
minimizarea
costurilor
alocate
pt.atingerea
rezultatelor estimate ale unei activitati cu mentinerea calitatii corespunzatoare a
respectivelor rezultate.
Eficacitatea= obliga ca grad de indeplinire a obiectivelor programate
pt. fiecare din activitati si la un anumit raport intre efectul proiectat si rezultatul
concret, efectiv al activitatii.
Eficienta= maximizarea rezultatelor unei activitati raportat la resursele
utilizate.
Conformitate= caracteristica unor operatiuni, acte sau fapte
administrative produse in cadrul unor entitati publice de a corespunde politicii
asumate in mod expres in domeniul vizat de entitatea publica sau de autoritatea
superioara acesteia.
Temeiul legal din materia controlului financiar este:
- OG 419/ 1999 si modificarile- controlul intern si controlul preventiv
- L 672/ 2002- auditul public intern
- L 94/1992- controlul ulterior derulat de Curtea de Conturi
Fondurile publice= sumele alocate din bugetele componente ale
sistemului unitar de bugete si bugetele locale si orice credite si imprumuturi externe
contractate direct sau garantate de autoritati ale administratiei publice centrale si
locale.
Institutia publica- Parlament, administratia prezidentiala, ministere,
celelalte organe de specialitate ale adminstratiei publice, alte autoritati publice,
institutiile publice autonome, institutiile din subordinea acestora indiferent de modul
de finantare.
Entitate publica- autoritati publice, institutii publice, companii si societati
nationale, regii autonome, societati comeriale la care statul sau unitati ale
administratiei publice locale sunt actionari majoritari si care utilizeaza si
administreaza fonduri publice si patrimoniul public.
C11
Formele controlului financiar
1) Clasificrile controlului financiar
Persoanele care gestioneaz fonduri publice sau patrimonii publice au
obligaia s realizeze o bun gestiune financiar prin asigurarea legalitii,
regularitii, economicitii, eficacitii i eficienei n utilizarea acestora.
Regularitate = caracterul unei operaiuni de a respecta sub toate aspectele
ansamblul principiilor i regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile
categoriei de operaiuni din care fac parte.
Ministerul Finanelor Publice = autoritatea administraiei publice centrale care
are responsabilitatea elaborrii i implementrii politicii din domeniul gestiunii
financiare.
n doctrin exist multiple criterii de clasificare a controlului financiar:
a) dup organele care efectueaz controlul financiar:
1. Control financiar exercitat de Ministerul Fin. Publ.
2. Control financiar exercitat de ordonatorul principal de credite la ordonatorii aflai
n subordinea acestuia.

33

3. Control financiar propriu al entitii publice.

4. Control financiar exercitat de departamentele interne de specialitate.
5. Control financiar exercitat de Curtea de Conturi.
b) dup momentul efecturii sale:
1. Control financiar preventiv.
2. Control financiar concomitent.
3. Control financiar ulterior.
c)
1.
2.
3.
4.

dup modul de concretizare a controlului financiar:

Control financiar direct.
Control financiar indirect.
Control financiar de fapt.
Control financiar de drept.

d) dup ntinderea aciunii de control:

1. Control financiar parial.
2. Control financiar total.
3. Control financiar permanent.
4. Control financiar periodic.
e) dup sfera de activitate:
1. Control financiar intern.
2. Control financiar extern.
Cnd analizm activitatea unor organe de control, putem observa ntrunirea
mai multor criterii enunate anterior.
* Astfel: Controlul financiar exercitat de Ministerul Fin. Publ. poate fi: preventiv sau
concomitent.
* Controlul financiar exercitat de ordonatorii principali de credite poate fi:
concomitent sau ulterior.
* Controlul financiar propriu al entitii publice poate fi: preventiv sau concomitent.
* Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi este mereu un control ulterior.
1. Controlul financiar preventiv verific legalitatea i regularitatea operaiunilor,
efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, nainte de
aprobarea acestora.
2. Controlul financiar concomitent verific legalitatea i regularitatea
operaiunilor, efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului
public, pe msura efecturii lor.
3. Controlul financiar ulterior se exercit asupra modului de formare,
administrare i utilizare a resurselor financiare ale statului i asupra modului
de gestionare a patrimoniului public i privat ce aparine statului.
Legislaia special reglementeaz n mod distinct: Controlul financiar intern,
controlul financiar preventiv, controlul financiar ulterior.
A. Controlul financiar intern include i auditul public intern, prin care nelegem o
activitate independent i obiectiv, ce ofer consiliere conducerii entitilor publice
n legtur cu buna administrare a veniturilor i a cheltuielilor. Auditul public intern
ajut entitile publice s-i ndeplineasc obiectivele.
Controlul financiar public intern este alctuit din ntregul sistem de control
intern din sectorul public, sistem alctuit din:
- sistemele de control ale entitilor publice.
- cele aparinnd unor structuri special abilitate de Guvern.

34

dintr-o unitate central care e responsabil de armonizarea, implementarea

pp (???) i standardele de control i audit.
Controlul financiar intern este reprezentat de forme de control financiar exercitate
de conducerea unei entiti publice la nivelul acesteia, n vederea asigurrii
administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace.
Obiectivele generale ale controlului financiar:
- realizarea corespunztoare a atribuiilor instituiei publice, conform misiunilor
acestora i n condiii de regularitate, eficacitate, economicitate i eficien.
- protejarea patrimoniului i a fondurilor publice contra eventualelor pierderi.
- respectarea dispoziiilor legale i a deciziilor conducerii.
- dezvoltarea i ntreinerea unor sisteme ce asigur colectarea, stocarea,
prelucrarea, actualizarea i difuzarea datelor i a informaiilor financiare i
meninerea unor sisteme de informare public adecvat prin raportri
periodice.
Legislaia special prevede pentru controlul financiar intern asigurarea
anumitor cerine generale i a unor cerine specifice.
-

Cerine generale:
asigurarea ndeplinirii obiectivelor i meninerea riscurilor la un nivel
considerat acceptabil.
asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere i de
execuie.
asigurarea integritii i competenei personalului.
Cerine specifice:
realizarea evidenei scrise a tuturor operaiunilor, evenimentelor semnificative
i a documentelor, astfel nct documentele s poat fi puse la dispoziie cu
promptitudine la cererea organelor de control.
nregistrarea de ndat i corect a tuturor operaiunilor i evenimentelor
semnificative.
asigurarea aprobrii i efecturii operaiunilor exclusiv de ctre persoane
special mputernicite n acest sens.
separarea atribuiilor personalului, astfel nct atribuiile de nregistrare,
aprobare i control s fie ncredinate unor persoane diferite.

Auditul public intern = activitatea funcional independent i obiectiv

destinat atingerii urmtoarelor obiective:
- asigurarea obiectiv i consilierea destinate s mbunteasc sistemele i
activitile entitii publice.
- sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare
sistematic i metodic, prin care se evalueaz i se mbuntete
eficacitatea sistemului de conducere.
-

Sfera auditului public intern cuprinde:

activitiile financiare sau cu implicaii financiare desfurate de entitatea
publica din momentul constituirii angajamentelor de plat, pn la utilizarea
efectiv a fondurilor de ctre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor ce provin
din asistena extern.
constituirea veniturilor publice i autorizarea i stabilirea titlurilor de crean i
a facilitilor acordate la ncasarea acestora (ealonri, compensri pariale).
administrarea
patrimoniului
public,
precum
i
vnzarea,
gajarea,
concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public sau privat al
statului sau al unitii administrativ-teritorial.
sistemele de management financiar i control, inclusiv contabilitatea i
sistemele aferente informatice.

35

Auditul public intern se deruleaz prin entiti specifice:

unele constituite la nivelul entitii publice.
altele n cadrul Ministerului Fin. Publ.
altele organizate independent de controlul Ministerului Fin. Publ.

Auditul public intern este organizat pe 3 niveluri:

1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI).
2) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI).
3) Compartimentele de audit public intern din entitile publice.
1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) este un organism cu caracter
consultativ, nfiinat pe lng UCAAPI, care are rolul de a aciona n vederea
definirii strategiei i a mbuntirii activitii de audit public intern n sectorul
public.
2) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) este
constituit n cadrul Ministerului Fin. Publ., fiind structurat pe compartimente
de specialitate n subordinea acestui minister, n vederea elaborrii strategiei
i a cadrului normativ general, de coordonare a activitii de audit public
intern la nivel naional.
3) Compartimentele de audit public intern din entitile publice se organizeaz n
entiti publice astfel:
- conductorul oricrei entiti publice are obligaia de a institui cadrul
organizatoric i funcional, necesar desfurrii activitii de audit public
intern.
- n instituiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entiti publice,
auditul public intern se limiteaz la auditul de regularitate i este efectuat de
compartimentele specifice din Ministerul Fin. Publ.
- conductorii entitilor publice subordonate stabilete i menine un
compartiment funcional de audit public intern cu acordul entitii publice
superioare.
B. Controlul financiar preventiv const n verificarea sistematic a proiectelor de
operaiuni, ce fac obiectul acestuia, din punct de vedere al legalitii, regularitii i al
ncadrrii n limitele creditelor bugetare i de angajament.
Obiectul controlului financiar preventiv l fac anumite proiecte de operaiuni
(orice document prin care se urmrete efectuarea unei operaiuni n vederea
aprobrii sale de ctre autoritatea competent).
Proiectele de operaiuni supuse controlului financiar preventiv sunt stabilite de
O.G. 119/1999, de ordine ale ministrului Fin.Publ. i de conductorul entitii publice
pentru unitatea pe care o conduce. Ex. de proiecte de operaiuni: deschiderea i
repartizarea de credite bugetare, modificarea repartizrii creditelor bugetare
aprobate, efectuarea de ncasri n numerar, constituirea unor venituri pulbice.
Ministerul Fin. Publ. este autoritatea de coordonare i reglementare a
controlului financiar preventiv pentru toate entitile publice.
Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit unitar, n formele:
- control financiar propriu (1).
- control financiar delegat (2).
1. Controlul financiar propriu este organizat n toate entitile publice n legtur
cu toate
operaiunile cu impact financiar care privesc fondurile publice i
patrimoniul public.
2. Controlul financiar delegat (2) se exercit de ctre controlori delegai din
cadrul Ministerului Fin.

36

Publ. Se exercit la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat,

bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetul fondurilor speciale, la nivelul
ageniilor de implementare a fondurilor comunitare i la nivelul entitilor publice
considerate de risc ridicat.
Conductorul entitii publice organizeaz controlul financiar preventiv propriu
i ine evidena
angajamentelor, n cadrul compartimentelor de specialitate, prin determinarea
proiectelor de operaiuni supuse controlului i a documentelor justificative necesare.
Controlul financiar preventiv propriu se exercit prin viz de control financiar,
iar persoanele care acord viz sunt desemnate, n acest sens, de conductorul
entitiii publice.
Viza de control financiar preventiv propriu se manifest concret prin
semntura persoanei abilitate i sigiliul personal.
Controlul financiar preventiv delegat se exercit de controlorii delegai ce
aparin Ministerului Fin. Publ., numrul acestora fiind stabilit n funcie de volumul i
complexitatea activitii entitii publice controlate.
Controlorii delegai exercit viza de control financiar preventiv delegat asupra
proiectelor de operaiuni vizate n prealabil de ctre controlul financiar preventiv
propriu al entitii publice.
Viza menionat sau refuzul de viz se exprim n formulare tipizate ce vor
purta semntura i sigiliul personal al controlorilor.
Dac decide s refuze viza de control financiar preventiv asupra unei
operaiuni, controlorul delegat are obligaia de a conacta conductorul entitii
publice i s informeze n scris n legtur cu intenia sa, artnd si motivele
refuzului.
Perioada maxim pentru acordarea vizei sau exprimarea refuzului ei este de 3
zile lucrtoare, de la momentul prezentrii unui proiect de operaiuni, nsoit de toate
documentele justificative necesare.
Operaiunea pentru care s-a refuzat viza de control se poate efectua de ctre
conductorul entitii publice pe proprie rspundere i n limita creditului bugetar
aprobat.
Pentru operaiunile supuse controlului financiar preventiv delegat, refuzul vizei
de control financiar preventiv propriu face ca proiectul de operaiuni s nu poat fi
supus controlului delegat.
n acest caz, ordonatorul de credite are obligaia de a solicita avizul
consultativ al controlorului delegat. Ordonatorul de credite trebuie s analizeze avizul
i s ia ce decizie consider, pe proprie rspundere, n limitele creditului bugetar
aprobat.
C12

Spatiul monetar EURO

Cele 13 state care au adoptat EURO: Austria, Belgia, Finlanda, Franta,

Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania.
Pentru 2008 se pregatesc Cipru si Malta.
Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea adopta
Euro. Acestea au fost stabilite prin Tratatul de la Maastrich (1992; si din 1993 e in
vigoare) si reprezinta testul economic de evaluare a statului, de pregatire a unei
economii pentru a participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM) si se refera la
obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei, finantelor publice, ratelor
dobanzii si a cursurilor de schimb.
I. Inflatia=> mentinerea stabilitatii preturilor

37

Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu

mai mult de 1,5 procente rata inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale
inflatiei.
Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustinuta.
II. Finantele publice
a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv< 3% din PIB.
b.datoria publica<60% din PIB.
III. Rata dobanzii
Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa
depaseasca cu mai mult de 2 pct.procentuale randamentul aferent titlurilor de stat
din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei.
IV. Cursurile de schimb
Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie convenite prin
mecanismele ratelor de schimb europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din
proprie initiativa la deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor
membre.
Criteriile de la Copenhaga stabilesc conditiile pe care statele
candidate care doresc sa devina membre trebuie sa le indeplineasca:
1.
stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept,
dr. omului si protectia minoritatilor
2.
existenta unei economii de piata functionale si capacitatea ei de a
face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE
3.
capacitatea statului respectiv de asumare a obligatiilor de stat
membru, inclusiv cele privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si
monetare (acquis-ul comunitar)
Sistemul EURO e constituit din Bancile Centrale ale Zonei EURO si BCE
(Banca Centrala Europeana).
Consiliul Guvernatorilor al BCE a ales acest termen pt.a desemna
dispozitivul care permite sistemului european al bancilor centrale sa-si indeplineasca
misiunile in cadrul Zonei EURO, dorindu-se mentinerea unei distinctii intre Sistemul
EURO si Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) atata timp cat exista state
membre ale UE care n-au adoptat EURO.
Bancile Centrale (BC) nationale ale statelor membre care n-au adoptat
EURO nu participa la procesul de decizie referitor la politica monetara unica pentru
Zona EURO, continuand sa conduca propria politica monetara.
Atributiile fundamentale ale Sistemului EURO
1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei EURO
2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale
ale tarilor din Zona EURO
3.emisiunea de bancnote in Zona EURO si promovarea bunei functionari
a sistemului de plati
Obiectivul principal al Sistemului EURO este mentinerea stabilitatii
EURO=>stabilitatea preturilor in Zona EURO.
Sistemul EURO va sustine si politicile generale economice din cadrul
Uniunii.
SEBC = BCE + BC nationale ale tuturor statelor membre UE.
BC nationale ale statelor care nu participa la Zona EURO fac parte din
SEBC si se bucura de un tratament particular, fiind abilitate sa conduca propria
politica monetara, insa nu pot participa la luarea deciziilor privitoare la politica
monetara a Zonei EURO.
Organele de decizie ale BCE
1.Consiliul Guvernatilor- alcatuit din membrii Consiliului Director si
Guvernatorii BC nationale ale statelor care au adoptat EURO.

38

2.Consiliul Director- alcatuit din Presedinte, Vicepresedinte si 4 membri

care sunt numiti (toti 6) de catre Guvernatorii statelor membre, la recomandarea
Consiliului UE si numai dupa consultarea Parlamentului European, si a Consiliului
Guvernatorilor BCE.
3.Consiliul General- Presedinte, Vicepresedinte BCE si Guvernatorii
tuturor BC nationale.
Sistemul EURO a fost conceput si reglementat a.i. sa beneficieze de
independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt neexcluzand
cooperarea cu alte organisme ale UE.
BCE intretine relatii bilaterale cu Consiliul UE. Pe de o parte Presedintele
Consiliului UE poate participa la reuniunile Cons. Guvernatilor si ale Cons. Gen. al
BCE. Acesta din urma poate si sa supuna motiuni spre deliberare in atentia Cons.
Guvernatorilor fara a avea drept de vot.
Presedintele BCE e invitat sa participe la reuniunile Consiliului UE si
poate delibera asupra problemelor ce privesc obiectivele si misiunile SEBC si poate
participa la reuniunile Consiliului ECOFIN (ministrii de Economie si Finante ai UE) si la
reuniunile ECOGRUP (ministrii Economiei si Finantelor din Zona EURO).
Guvernatorii BC nationale pot asista la reuniunile informale ale Cons.
ECOFIN.
BCE si BC nationale sunt reprezentate in cadrul Comitetului Economiei si
Finantelor, organ cu caracter consultativ care se ocupa de problemele legate de
politica economica a UE.
C13

Curtea de Conturi

L 94/1992 abrogata temporar de OUG 43/2006 declarata

neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale 544/2006.
Suntem intr-o situatie de tranzit legislativ pana la adoptarea unei legi
organice de organizare si functionare a Curtii de Conturi (denumita in continuare CC)
in conformitate cu solicitarile UE.
Natura juridica: autoritate autonoma de natura administrativa care
detine personalitate juridica si este finantata de la bug.de stat.
Aceasta autoritate exercita auditul extern in sectorul public in calitate de
institutie suprema de audit (adica indeplineste functia de audit extern la nivelul cel
mai inalt in stat).
CC, conform principiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
atributii:
- audit
- raportare, de consultare, avizare si informare publica
Rolul CC se manifesta pe mai multe planuri:
-sa contribuie la buna gestiune financiara a fondurilor publice si a
patrimoniului public
-sa furnizeze Parl., Cons.Locale si Cons.Judetene rapoarte privind
utilizarea si administrarea fondurilor si patrimoniului public in conformitate cu
principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii
-exercita control asupra modului de formare, administrare si utilizare a
resurselor financiare apartinand statului si sectorului public in general, precum si
asupra modului de gestionare a patrimoniului atat public, cat si privat al statului si al
unit. adm.-terit.
CC trebuie sa fie o autoritate autonoma, caracterul acesta fiind exprimat
prin exista unei:
-autonomii decizionale

39

-autonomii a membrilor in exercitarea activitatii

-autonomii financiare
a)Autonomia decizionala. CC isi desfasoara activitatea in mod
independent conform deciziei conducerii si la cererea Camerelor Parl., cu respectarea
Constitutiei si a dispozitiilor legii CC.
Oricare dintre cele 2 Camere poate solicita CC, prin hotarare, efectuarea
unor actiuni de control. Este important de retinut, insa, ca nicio alta autoritate nu
poate obliga CC sa efectueze controlul.
b)Autonomia membrilor CC. Consilierii de conturi sunt independenti in
exercitarea mandatului si inamovibili pe durata acectuia. Auditorii publici sunt, la
randul lor, independenti si se bucura de stabilitate.
c)Autonomia financiara. CC isi intocmeste propriul buget pe care, sub
forma de proiect, il inainteaza Guv.in vederea includerii lui in proiectul legii bug.de
stat.
Auditul desfasurat de CC s.n. audit extern in sectorul public si cuprinde 2
componente de baza:
-auditul financiar extern
-auditul performantei
a)Auditul financiar extern consta in activitatea de verificare a
legalitatii si regularitatii operatiunilor, de examinare a inregistrarilor financiare si de
evaluare a sistemelor de management si control intern.
b)Auditul performantei consta intr-o evaluare independeta a masurii
in care o activitate, un program sau o institutie functioneaza in mod economic,
eficient si eficace.
CC va audita, intre altele, si urmatoarele:
-modul in care autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii respecta
metodele si procedurile de privatizare, precum si modul in care respectivele autoritati
au asigurat indeplinirea clauzelor cuprinse in contractele de privatizare
-sistemele informatice ale entitatilor publice
-sistemul de colectare al V care formeaza bug.central consolidat
-buna gestiune financiara a achizitiilor publice, concesiunilor, inchirierilor
si a oricaror alte forme de administrare a bunurilor si serviciilor apartinand atat
domeniului public, cat si domeniului privat al statului si al unit.adm.terit.
Entitatile care sunt supuse controlului CC:
-entitatile care administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice
-regiile autonome, companiile si societatile nationale, soc.com.cu capital
majoritar de stat
-orice entitati care administreaza bunuri sau servicii apartinand atat
domeniului public, cat si dom.privat al statului si al unit.adm.terit.in baza unor
contracte de concesiune, inchiriere sau orice forme de administrare
-entitati care beneficiaza de garantii guvernamentale pt.credite, de
subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, unit.adm.terit sau din
partea unor institutii publice
-orice institutie romana/straina daca printr-o forma de intelegere
internationala se indica expres competenta CC a Romaniei
Rapoartele CC sunt transmise Parl. categorii:
-raportul anual asupra conturilor de executie a bugetelor pe anul
precedent
-rapoartele elaborate in urma unor actiuni de control solicitate de oricare
dintre Camerele Parl.
-raportul anual cu privire la activitatea proprie
Organizarea si conducerea CC- aceasta institutie e organizata atat la
nivel central, cat si la nivel teritorial.

40

La nivel teritorial functiile CC se vor exercta prin directiile de audit

judetene si ale municipiului Buc.
In cadrul sediului central functioneaza si Secretariatul General al CC.
CC se va compune din departamente conduse de consilieri de conturi. In
cadrul departamentelor vor fi organizatee directii, servicii si birouri.
Pe langa CC va functiona o Autoritate de Audit pentru fondurile
nerambursabile acordate Romaniei de catre UE.
Conducerea CC se exercita de Plenul CC constituit din consilieri de
conturi. Conducerea executiva se exercita de Presedinte ajutat de un nr.de
Vicepresedinti. Toti sunt consilieri de conturi.
In exercitare atributiilor Plenul CC adopta hotarari.
Membrii CC vor continua sa fie numiti de Parl. in sedinta comuna a
Camerelor, la propunerea celor 2 comisii de specialitate de buget, finante a celor 2
Camere.
Raspunderea juridica privind executia bugetara
Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in
urma incalcarii unor norme de dr. prin fapte considerate ilicite si care determina
suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul,
prin utilizarea fortei de constrangere a statului.
Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept
indeplinesc in principal 2 functii:
-o functie educativ-preventiva
-o functie coercitiva
a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita
asupra constiintei oamenilor dreptul in general ca instrument de ordonare a
desfasurarii raporturilor sociale.
Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane
nesanctionata, ci atrage dupa sine o obligatie de dezdaunare este de natura a
indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte similare.
b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste
cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si ordinea sociala.
In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere raspunderii:
-patrimoniale
-administrative
-contraventionale
-penale
Raspunderea penala
Infractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse in Codul
Penal sunt:
-abuzul de incredere
-gestiunea frauduloasa
-delapidarea
-deturnarea de fonduri
Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt
neaparat ord.de cr., pe cand deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ord.de
cr.
Deturnarea de fonduri= schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau
a resurselor materiale fara respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o
perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o paguba unui organ, unei institutii de
stat sau altei unitati publice.
Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani pt.consecinte
grave asupra activitatii.

41

L 500 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2 din

principiile fundamentale ale legii:
- principiul conform caruia sumele aprobate la partea de Ch prin
bug.care compun sist.unitar de bugete reprezinta limite maximale care nu pot fi
depasite
- principiul conform caruia angajarea de Ch bugetare tb.sa se faca in
limita proiectelor bug.aprobate
Sanctiunea: alternativ inchisoare 1 luna-3 luni
-amenda 5000-10000 RON
Raspunderea contraventionala
Incalcarea normelor imperative ale L 500 constituie in majoritatea
cazurilor contraventii. Acestea sunt sanctionate:
- 500-1000 RON
- 1000-2000 RON
- 2000-3000 RON
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face de CC, MFP
si alte persoane daca sunt desemnate expres prin legi speciale.
Constituie contraventie:
-inscrierea sau angajarea unei Ch daca nu exista baza legala
pt.respectiva Ch
-angajarea, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care aceasta na fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare
-netransmiterea de catre ord.pr.de cr. Ministerului FP, conform legii, a
situatiei virarilor creditelor bugetare
-angajarea si ordonantarea de Ch fara viza prealabila de control financiar
preventiv propriu
-nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetara
-angajarea si utilizarea de cr.bug. in alte scopuri decat cele aprobate

42