Sunteți pe pagina 1din 34

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de drept

Raport
La tema:

Aciunea oblic i aciunea


paulian
Disciplina : Teoria general a dreptului civil

Efectuat: Albu Victoria,


masterand USM

Chiinu 2014

Plan:
1. Introducere
2. Noiunea de aciune oblic i domeniul de aplicare al acesteia
3. Condiiile exercitrii si efectele aciunii oblice
4. Noiunea de aciune paulian, natura juridic i domeniul de
aplicare al ei
5. Condiiile exercitrii aciunii pauliene i efectele acesteia

6. Reglementarea juridic a aciunii oblice i pauliene n legislaia


RM si a altor state

1. Introducere
Dispariia statului totalitar a pus nceputul unor transformri importante i radicale n toate
domeniile vieii n Republica Moldova, iar odat cu intrarea n vigoare a noului cod civil al
Republicii Moldova a fost introdus o nou reglementare a proteciei dreptului la executarea
obligaiei.Pe lng mijloacele de executare, legea a organizat n favoarea creditorilor i anumite
mijloace de conservare a patrimoniului debitorului, cu scopul de a acorda creditorilor
posibilitatea s mpiedice pierderea bunurilor acestui patrimoniu, care n doctrin i n sistemele
legislative ale altor state este cunoscut ca gajul comun al creditorilor, fiind organizate msuri
propriu - zis conservatorii. (art.598 CC).
Astfel, n caz de deces sau de faliment al debitorului, creditorii pot cere punerea de sigiliu i
ntocmirea unui inventar, pentru a mpiedica dosirea sau sustragerea valorilor i a bunurilor
mobiliare, iar n alte cazuri creditorul este n drept s intervin n afacerile i n litigiile
debitorului, pentru ca acesta s nu fi ncheiat acte n frauda i prejudiciul creditorilor.

Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor se supun principiului potrivit cruia


oricine este obligat personal - este inut s-i ndeplineasc ndatoririle cu toate bunurile sale
mobile i imobile prezente i viitoare. Bunurile debitorului constituie, astfel, o garanie comun
pentru creditorii si, iar preul lor se mparte ntre acetia proporional cu valoarea creanelor
respective, cu excepia cazului n care ntre creditori exist cauze legitime de preferin. Din
cuprinsul acestor dispoziii rezult c spre deosebire de creditorii privilegiai i de cei ipotecari,
creditorii chirografari nu beneficiaz de un drept de preferin ntre ei sau, astfel spus, de o
garanie particular pentru ipoteza n care debitorii lor nu i-au ndeplinit obligaiile contractuale.
Spre deosebire de drepturile reale, acest drep al creditorilor chirografari nu reprezint o
garanie suficient, deoarece orice micorare a patrimoniului debitorilor l afecteaz. n acest
neles, creditorul poate urmri oricare dintre bunurile debitorului care se afl n acel moment n
patrimoniul acestuia, indiferent dac n momentul naterii obligaiei acel bun nu era intrat n
patrimoniul debitorului, dup cum nu va putea urmri un bun care dei n momentul naterii
obligaiei era n acel patrimoniu a fost nstrinat pn n momentul urmririi. Altfel spus, data
naterii creanei i cuprinsul patrimoniului debitorului nu prezint relevan juridic sub
aspectul bunurilor care pot fi urmrite de creditor, deoarece el nu poate urmri dect
bunurile care se afl n patrimoniul debitorului n momentul urmririi acestora.
Pentru a preveni situaiile care i defavorizeaz, creditorii chirografari pot interveni pe mai
multe ci i anume, fie s cear luarea unor msuri conservatorii cu privire la patrimoniul
debitorului, fie s cear executarea silit a bunurilor debitorului n condiiile prevzute de
procedura civil, fie, n sfrit s introduc unele aciuni aciunea oblic denumit i aciune
indirect sau subrogatorie dac debitorul nu-i valorific el nsui unele drepturi, aciunea
paulian denumit i revocatorie dac debitorul ncheie acte juridice n frauda creditorilor
si chirografari, precum i, n unele cazuri, o aciune direct ori o aciune n declararea simulaiei.
n cele ce urmeaz vom analiza aciunile care vor fi introduse de creditorii chirografari n
situaia n care debitorii acestora se dezintereseaz de valorificarea drepturilor lor sau recurg la
fraud ori nelciune.

2. Noiunea de aciune oblic i domeniul de aplicare al acesteia

Originea aciunii oblice este obscur. La Roma exista o procedura colectiv de faliment civil,
numit venditio bonorum. Astfel, un reprezentant al creditorilor aciona n numele tuturor i
exercita aciunile falitului. Patrimoniul falitului era vndut n bloc la acelai dobnditor.
Dobnditorul patrimoniului era considerat succesor n drepturi al falitului i dispunea de toate
drepturile i aciunile sale.
Aciunea oblic este acel mijloc juridic prin care creditorul exercit drepturile
i aciunile debitorului su atunci cnd acesta refuz sau neglijeaz s i le exercite 1.
Aciunea oblic este denumit, n doctrin, i aciune subrogatorie sau indirect, pentru faptul
c este exercitat de creditor n locul debitorului su. Ea are acelai rezultat ca i cum
ar fi fost exercitat de debitor. Astfel, dac debitorul a suferit un prejudiciu cauzat de o alt
persoan printr-o fapt ilicit i nu cere repararea lui, creditorul va putea s acioneze pe cel
responsabil, n locul victimei, prin intermediul aciunii oblice.
Creditorii exercit drepturile i aciunile debitorului lor n temeiul dreptului de gaj general
asupra ntregului patrimoniu al datornicului. Aadar, ei nu exercit aceast aciune n nume
propriu, ci n calitate de avnzi cauz 2. Totui, credem c atunci cnd uzeaz de aciunea
subrogatorie, creditorii lucreaz n numele debitorului, ct i n numele lor propriu. Ea constituie
un mijloc de conservare a patrimoniului, ct i un mijloc preventiv de aprare mpotriva
pericolului de insolvabilitate a acestuia i se ntemeiaz pe principiul potrivit cruia debitorul
rspunde pentru ndeplinirea obligaiilor cu toate bunurile sale prezente i viitoare cu ntregul su
patrimoniu servind pentru garantarea comun i proporional a tuturor creditorilor si
chirografari.
n principiu, creditorul poate exercita pe calea aciunii oblice toate drepturile i aciunile ce
fac parte din patrimoniul debitorului, deci acelea care au coninut economic. Rezult c
creditorii NU POT EXERCITA drepturile i aciunile extrapatrimoniale, adic personale
nepatrimoniale, adic cele referitoare la statutul persoanei, cum sunt: aciunile de stare civil,
stabilirea filiaiei, drepturile printeti.
De la regula potrivit creia creditorul poate exercita, pe calea aciunii oblice, toate
drepturile i aciunile cu caracter patrimonial ale debitorului, exist urmtoarele excepii:
Creditorii nu au posibilitatea s se substituie debitorului pentru a ncheia acte de
administrare a patrimoniului acestuia, deoarece ar fi de natur s-l pun n situaia
unei persoane incapabile, lipsindu-l de libertatea de aciune. La fel, nu au dreptul s
1 C. Sttescu, C. Brsan, Drept civil. Teoria general a obligaiilor, Editura All Beck,
2000, p.339
2 M.N. Costin, Aciunnea oblic (indirect sau subrogatorie)n teoria i practica dreptului
civil romn, n Studia Jurisprudentia, nr.2/1987, Cluj-Napoca, p.30-31

ncheie acte de dispoziie n locul debitorului. Debitorul este singurul n msur s


ncheie acte de administrare i dispoziie cu privire la bunurile i drepturile sale.
Creditorul nu poate exercita aciunile i drepturile patrimoniale care au caracter
exclusiv i strict personal, n sensul c implic o apreciere din partea titularului lor,
cum ar fi: aciunea n revocarea unei donaii pentru ingratitudine, revocarea donaiei
ntre soi, renunarea la o succesiune etc.
Creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale incesibile sau neurmribile: dreptul
la pensie, dreptul de uz, dreptul de abitaie, dei acestea au un coninut economic.
n concluzie, creditorii pot exercita toate drepturile patrimoniale ale debitorului lor, n afar
de situaiile cnd dintr-un text de lege sau din nsui natura dreptului rezult c el nu poate fi
exercitat dect exclusiv de ctre debitor. De asemenea, creditorii pot s uzeze de toate cile
ordinare i extraordinare de atac mpotriva unor hotrri judectoreti defavorabile debitorului,
dac debitorul nu le-a exercitat i nu a renunat la ele 3.
Astfel, conform unei hotrri judiciare a instanei romne, reclamantul A a naintat aciunea
mpotriva Primriei C prin care a solicitat amenajarea locuinei repartizate prilor M prin
hotrrea Consiliului local. i-au ntemeiat aciunea pe faptul c sunt proprietari tabulari al
imobilului ocupat n prezent de prtul M. Prin decizia primei instane s-a dispus evacuarea
prtului M din locuina reclamantului A, urmnd s fie mutat ntr-un alt imobil din aceiai
localitate dup amenajarea lui (prin transferare din spaiu de producie n spaiu de locuit) de
ctre Primria C. ns, spaiul de locuit repartizat prtului M nu a fost amenajat, motiv din care
prtul M refuz evacuarea. Prtul M a rmas n pasivitate i nu acioneaz Primria privind
obligarea acesteia de amenajare a spaiului de locuit repartizat. n acest context, reclamantul A a
formulat aciunea oblic subrogndu-se n dreptul debitorului M. Prtul - Primria C a invocat
c reclamantul are dreptul de a cere doar evacuarea prtului M i nicidecum nu se pot subroga n
dreptul acestuia de a cere executarea obligaiei de a face constnd n amenajarea spaiului
repartizat. Totui, instana a ajuns la concluzia c aciunea este fondat, deoarece reclamantul a
dovedit existena unui interes legitim n promovarea aciunii care tinde s-i apere dreptul de
proprietate a crui exercitare este condiionat de realizarea obligaiei de amenajare a spaiului
atribuit prtului M, obligaie ce aparine Primriei C.

3. Condiiile exercitrii si efectele aciunii oblice


Aciunea oblic poate fi exercitat de ctre oricare creditor. Cel mai adesea se exercit de
creditorii chirografari; poate fi ns exercitat i de creditorii cu garanii reale, cum sunt creditorii
3 D. Alexandresco, Teoria general a obligaiilor, vol.V, p.204-207

cu privilegii speciale, creditorii ipotecari i chiar creditorii gajiti. Legea permite creditorului s
intervin pe cale oblic n afacerile debitorului su n scopul protejrii intereselor sale. Deci,
pentru exercitarea aciunii oblice care, cel mai adesea se obiectiveaz ntr-o aciune n justiie,
creditorul trebuie s fac dovada unui interes. n caz contrar, terul acionat de creditor poate s
invoce lipsa sa de interes i s cear respingerea aciunii.
Creditorul poate exercita drepturile i aciunile debitorului doar cu respectarea anumitor
condiii4, n mod cumulativ:
o Creditorul s aib o crean cert, lichid i exigibil. Creana pe care o are
creditorul trebuie s fie cert, adic ferm, existena ei s nu dea natere la discuii;
s fie lichid, adic s aib cuantumul determinat i s fie exigibil, adic ajuns la
scaden,

iar nu suspendat printr-un termen sau printr-o condiie. n

legtur cu cerina exigibilitii creanei, n literatura de specialitate s-au purtat


discuii. Dup unii autori, aciunea oblic nu este o msur de executare i, prin
urmare, creana nu este necesar

s fie exigibil 5. Majoritatea autorilor susin c

aciunea oblic este mai mult dect un mijloc de conservare; ea este un act care
pregtete executarea6. n schimb, nu este necesar ca creditorul s aib i un titlu
executoriu, deoarece aciunea oblic nu este
executare, ci un act preliminar executrii silite.(al.1 art.599

un mijloc propriu-zis de
CC al RM).

Mai precizm c dreptul de crean al creditorului nu trebuie s fie anterior dreptului pe


care urmeaz s-l exercite pe calea aciunii oblice, deoarece gajul su general se ntinde asupra
tutror elemntelor active ale patrimoniului debitorului, prezente i viitoare, deci i asupra celor
intrate dup naterea creanei sale.
o Creditorul s fie inactiv, adic s refuze sau s omit exerciiul dreptului su.
Numai o asemenea atitudine jusitfic amestecul creditorului n afacerile debitorului.
De aceea, atunci cnd debitorul i exercit el nsui drepturile i aciunile, creditorul
su nu este ndreptit s le exercite pe calea aciunii oblice. n aceste cazuri,
creditorul are numai posibilitatea de a interveni, pe cale principal sau accesorie, n
proces, alturi de debitor.

4 C. Hamagiu, I. Rosetti-Blnescu, Tratat de drept civil romn, p.197-200


5 Fr. Deak, Teoria general a obligaiilor (curs), p.354
6 D. Alexandrescu, op. cit., p.211

La fel, n eventualitatea n care debitorul i schimb atitudinea, devenind activ ca urmare


a demersurilor creditorului, continuarea exercitrii aciunii oblice nu mai are nici o justificare.
n schimb, creditorul poate rmne n proces, alturi de debitor, pentru a-i apra interesele 7.
o Creditorul trebuie s fac dovada unui interes serios i legitim pentru a exercita
drepturile i aciunile debitorului. Un asemenea interes este prezent atunci cnd, prin
neglijena sau refuzul de a-i exercita drepturile, debitorul este ameninat de
insolvabilitate sau i agraveaz insolvabilitatea existent.
n legatur cu natura sa juridic, la nceput, aciunea oblic era considerat doar o msur
sau un mijloc juridic de conservare a unei valori active n patrimoniul debitorului. Aceast
calificare explica faptul ca ea poate fi exercitat de ctre creditori, fr s fac dovada c au un
titlu

executoriu al drepturilor de crean i motivul pentru care nu poate fi considerata un

mijloc de executare.
Conform art. 601 CC al RM, toate bunurile obinute n baza aciunii oblice intr n
patrimoniul debitorului i beneficiaz tuturor creditorilor acestuia. Astfel, creditorul, exercitnd
aciunea oblic, exercit n realitate aciunea debitorului su. Suntem n prezena exerciiului unei
aciuni n numele i pe contul debitorului 8. Aadar, creditorul nu are un drept propriu i direct
fa de terul prt, ci se subrog n locul debitorului, punnd n valoare dreptul propriu al acestuia.
Aa se explic existena urmtoarelor consecine:
o Prtul acionat poate opune creditorului toate aprrile i excepiile pe care le-ar
putea opune i debitorului. n literatura de specialitate s-a pus problema dac terul
prt poate sau nu s opun creditorului excepia ce se ntemeiaz pe o cauz
ulterioar sesizrii de ctre el a instanei pe calea aciunii oblice. Un astfel de temei
ar putea fi tranzacia de mpcare intervenit ntre debitor i terul prt, dup
punerea n micare a aciunii oblice de ctre creditor. Deci, se afirm c terul are
aceast posibilitate. Aciunea oblic nu este un mijloc de executare silit i deci nu
indisponibilizeaz drepturile patrimoniale ale debitorului. Debitorul poate dispune
de drepturile sale i dup promovarea aciunii oblice; actele ncheiate de el sunt
opozabile i creditorului, dac nu au un caracter fraudulos.
o n cazul n care creditorul exercit cu succes aciunea oblic, se va evita micorarea
patrimoniului debitorului. Aceasta profit tuturor creditorilor n temeiul dreptului lor
de gaj general. De aceea se spune c aciunea oblic este, prin efectele sale, o
7 C. Sttescu, C. Brsan, op. cit., p.341
8 C. Hamagiu, I. Rosetti-Blnescu, op.cit., p.341

aciune colectiv, conservnd gajul general, garanie comun a tuturor creditorilor


aceluia debitor.
o Hotrrea pronunat n urma promovrii aciunii oblice este opozabil debitorului
numai cnd el a fost introdus n proces. n schimb, acea hotrre este opozabil
tuturor creditorilor, indiferent dac le este sau nu favorabil.
Aciunea oblic nu se confund cu aciunile directe, deoarece 9:
- aciunea oblic aparine oricrui creditor, iar aciunile directe pot fi exercitate numai de ctre
anumii creditori i n cazurile expres i limitativ prevzute de lege;
- aciunea oblic are ca scop conservarea patrimoniului debitorului, fiind un act preliminar
executrii silite; dimpotriv aciunile directe sunt msuri de executare i de realizare direct a
unor drepturi proprii ale creditorilor prevzui de lege;
- aciunea oblic are un caracter colectiv profitnd tuturor creditorilor i nu numai celui ce a
exercitat-o; aciunea direct profit numai creditorului care a promovat-o, acesta bucurndu-se de
un adevrat privilegiu, evitnd concursul celorlali creditori ai aceluiai debitor.
n practic, aciunea oblic este rar ntlnit, pentru motivul c atunci cnd dreptul
debitorului are ca obiect o sum de bani, creditorul prefer s recurg la nfiinarea unei propriri
care are ca efect indisponibilizarea sumei i obligaia terului poprit de a face plata direct n mna
creditorului propritor.
1) Efectele fa de creditorul care exercit aciunea oblic
Creditorul exercita pe cale oblic drepturile debitorului su, el nu exercit un drept propriu.
De aceea, efectele aciunii oblice se produc n patrimoniul debitorului i n gajul general al
creditorilor. Aceasta inseamn c de rezultatul obinut profit toi creditorii debitorului neglijent
i nu numai cel care a exercitat aciunea.
1.1 Efectele aciunii oblice fa de terul prt
Terul poate invoca, de exemplu, compensaia datoriei sale cu o crean pe care o are
mpotriva debitorului reclamantului, chiar dac acea crean s-a nscut dup introducerea aciunii
oblice. De asemenea, terul poate opune tranzacia cu debitorul dup aceast dat. Prtul nu
poate opune creditorului dect excepiile opozabile debitorului; el nu are dreptul s se prevaleze,
n aprare, de excepiile nscute din raporturile sale cu creditorul; astfel de excepii pot fi opuse
creditorului numai atunci cnd acioneaz n nume propriu pentru a-i realiza un drept al su
personal mpotriva prtului.
9 M. Costin, op. cit., p.37-38

1.2 Efectele aciunii oblice fa de debitorul pasiv


Problema care se pune n legtur cu efectele aciunii oblice fa de debitorul pasiv este
aceea de a ti dac hotrrea judctoreasc prin care se rezolv cauza este sau nu opozabil
debitorului; altfel spus, aceast hotrre are sau nu autoritate de lucru judecat fa de debitor.
Rspunsul depinde de mprejurarea dac debitorul a fost sau nu chemat n proces. n cazul n care
a fost introdus n cauza, hotrrea judectoreasc definitiv i irevocabil are, fr ndoial,
autoritate asupra lui, fiindu-i opozabil. n cea de-a doua situaie, cnd debitorul nu a fost introdus
n cauza sau n proces, prerile sunt mprite. Unii susin c hotrrea pronunat are, n mod
egal, autoritate i asupra debitorului. Dup ali autori, debitorul care nu a fost introdus n cauz
trebuie s fie considerat ter fa de hotrrea pronunat de instana, care nu-i va fi opozabil.
1.3 Efectele fa de ceilali creditori i debitorului pasiv
Problema care trebuie rezolvat este aceea dac hotrrea judectoreasc pronunat n
soluionarea unei aciuni oblice promovat de ctre un creditor este sau nu opozabil celorlali
creditori ai aceluia debitor. Pentru formularea unui rspuns temeinic, trebuie s deosebim ntre
situaia n care aciunea a fost admis i aceea n care a fost respins.
n cazul n care hotrrea instanei este de admitere a aciunii oblice, ea profit tuturor
creditorilor debitorului, chiar dac nu au intervenit n proces. n situaia n care hotrrea
pronunat este de respingere, adic nefavorabil creditorilor, prerile sunt diferite. ntr-o opinie,
se apreciaz c este opozabil celorlali creditori de ctre debitorul lor care, de regul, particip la
proces. n cea de-a doua opinie, se afirm c soluia depinde exclusiv de mprejurarea dac
debitorul a fost inclus n cauz. n ipoteza n care a fost introdus n cauz i hotrrea instanei
este de respingere, ea va avea putere de lucru judecat att fa de debitor, ct i n raport cu toi
creditorii si; dimpotriv, dac debitorul nu a fost introdus n cauz, hotrrea de respingere a
aciunii oblice, n virtutea principiului relativitii lucrului judecat, nu va fi opozabil nici
debitorului i nici celorlali creditori ai si, cu excepia creditorului reclamant.
O problem interesant care pune n discuii analiza detaliat a aciunii oblice este dac e posibil
prin aciunea oblic de a intenta din numele debitorului o alt aciune oblic?

ntr-

adevar ntrebarea este destul de interesant att din punct de vedere teoretic ct i practic.
Cel puin o analiz rapid a art. 598 601CC al RM, mi-a creat o prere c ar fi posibil
o aa operaiune. Creditorul este n drept s i-a msuri pentru conservarea drepturilor sale i el
poate exercita n numele debitorului orice drept (n afara celor exclusiv personale - aciunea
oblic nu face parte din aceast categorie, aici de obicei situndu-se drepturile subiective

personal nepatrimoniale). Deci, creditorul poate exercita drepturile n numele debitorului


i

debitorul

la

rndul

su

poate

avea

un

drept

de

a-i

conserva

crean.

Cu alte cuvinte vom avea situaia cnd creditorul va avea dreptul debitorului de a-i conserva
o crean.

4. Noiunea de aciune paulian,


natura juridic i domeniul de aplicare al ei
Dac aciunea oblic permite creditorului de a se apra mpotriva inaciunii debitorului su,
aciunea paulian i confer dreptul de a mpiedica pe debitor s-l prejudicieze prin acte
frauduloase, deci prin acte ncheiate cu terii ndreptate tocmai mpotriva intereselor creditorilor,
scopul acestora fiind de a mpiedica plata creanelor ctre cei din urm.
Aadar, aciunea paulian este acea aciune prin care creditorul solicit revocarea sau
desfiinarea judiciar a actelor ncheiate de debitor n frauda drepturilor sale 10. De aceea ea
se mai numete aciune revocatorie. n acelai fel definete aciunea paulian i practica juridic
artndu-se c ea const n mijlocul juridic prin care creditorul poate aciona mpotriva actelor
juridice fcute n frauda drepturilor sale de ctre debitor .. i care .. deriv din dreptul de gaj
general cu privire la patrimonial acestuia din urm, pus la dispoziia creditorului n vederea
realizrii creanei sale, pe calea executrii silite.
La baza aciunii revocatorii se afl un element psihologic i anume, tendina debitorului
aflat n dificultate de a ncheia acte juridice cu terii fie pentru a prejudicial creditorii fie pentru a
avea, eventual, un profit n viitor. Din punct de vedere juridic se consider c temeiul acestei
aciuni l constituie principiul executrii cu bun-credin a obligaiilor (al.1 art.9 i al.2 art.572
CC al RM), cum i dreptul de gaj general pe care l au creditorii chirografari asupra patrimoniului
debitorului. De asemenea, avnd n vedere c actele frauduloase reprezint n delict civil
mpotriva creditorilor, debitorul este inut de a repara prejudicial astfel cauzat.
Reinnd caracterul de remediu al aciunii revocatorii, obiectivat n acel mijloc, instrument
juridic a crui finalitate (funcie) este aceea de a nltura consecinele actelor frauduloase ale
debitorului, prin care acesta, i creeaz sau potenteaz starea de insolvabilitate (o nsrcire
deliberat) considerm, deopotriv c, acest instrument juridic va avea i un rol preventiv, dedus
din aceea c, odata atenionai de existena acestui instrument adaptat unor astfel de situaii
juridice (create n scop de fraud) debitorii, tentai, a apela la astfel de mainaiuni, i vor nfrna
10 M.N. Costin, V.Ursa, Dicionar de drept civil, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1980, p.28

pornirea antisocial, contientiznd c o astfel de operaiune ar putea fi zdrnicit, prin


exercitarea unei astfel de aciuni.
Legiuitorul Republicii Moldova nu a prevzut n Codul Civil o astfel de aciune, lipsind de
posibilitate pe creditorul care nu-i poate satisface obligaia de a putea cere anularea actelor
efectuate de debitor n frauda intereselor lui. Sediul materiei n legislaia romn l regsim
n Codul Civil la art. 1562 care prevede c Dac dovedete un prejudiciu, creditorul poate cere
s fie declarate inopozabile fa de el actele juridice ncheiate de debitor n frauda drepturilor
sale, cum sunt cele prin care debitorul i creeaz sau i mrete o stare de insolvabilitate; iar
alin. 2 completeaz cu Un contract cu titlu oneros sau o plat fcut n executarea unui
asemenea contract poate fi declarat inopozabil numai atunci cnd terul contractant ori cel
care a primit plata cunotea faptul c debitorul i creeaz sau i mrete starea de
insolvabilitate.
n doctrin se mai remarc i faptul c aciunea paulian se ndreapt mpotriva terului cu
care debitorul a ncheiat actul fraudulos. n aceast situaie exist anumite temeiuri juridice i
pentru rspunderea terului i anume, dac a fost de rea-credin - deci complice la fraud- va fi
obligat la repararea prejudiciului astfel cauzat, iar dac a fost de bun-credin i a avut de
ctigat datorit actului ncheiat cu debitorul, va fi inut conform principiului mbogirii fr
just cauz.
Aciunea paulian este o aciune personal - chiar dac este ndreptat mpotriva unui act
privitor la nstrinarea unor drepturi reale imobiliare- i urmrete, n esen, ca i aciunea
oblic, readucerea unor bunuri n patrimoniul debitorului pentru a permite creditorului executarea
silit i asupra acelor bunuri.
La fel, este considerat a fi, ntr-o opinie, o aciune n daune, deoarece urmrete
indemnizarea creditorului pentru frauda ncercat de debitor i are ca efect revocarea actului
fraudulos pn la concurena creanei respective. ntr-o alt opinie, este privit ca o aciune n
inopozabilitatea actului ncheiat de debitor.
Fr ndoial c aciunea paulian este o aciune personal. Creditorul care o exercit nu
invoc un drept al debitorului asupra bunului obiect al actului juridic atacat, ci un drept propriu;
acest drept are caracter personal, deoarece legea nu le acord creditorilor, pe temeiul gajului
general, un drept real asupra bunurilor debitorului.
Aa cum am artat, admiterea aciunii pauliene are ca efect revocarea sau desfiinarea total ori,
dup caz, parial a actului ncheiat de debitor cu terul. Unii au afirmat c este o aciune n

anularea unui act juridic.11 Alii au apreciat c este o aciune n inopozabilitatea actului juridic
ncheiat de debitor n frauda intereselor creditorilor si. 12 i n sfrit, s-a mai spus c suntem n
prezena unei aciuni n repararea prejudiciului cauzat creditorului. 13
mprtim punctul de vedere potrivit cruia aciunea paulian este o aciune n reparare.
Fundamentul ei juridic fa de debitor const, pe de o parte, n dreptul de gaj general al
creditorului, iar pe de alt parte, n ideea c debitorul a svrit, prin actul ncheiat, o fapt ilicit
mpotriva creditorului, cauzndu-i un prjudiciu ce trebuie reparat. Fa de tera persoan care a
ncheiat actul fraudulos cu debitorul, fundamentul juridic al aciunii pauliene difer, dup cum
este cu titlul oneros sau cu titlu gratuit. Cnd actul este cu titlu oneros, revocarea poate fi dispu
numai dac terul dobnditor este de rea credin. Fiind de rea-credin, aciunea paulian se
ntemeiaz pe principiul rspunderii civile delictuale. Dac actul juridc este cu titlu gratuit,
aciunea paulian i are fundamentul pe principiul conform cruia nimnui nu-i este permis a se
mbogi pe nedrept n detrimentul altuia i va avea ca urmare revocarea actului, indiferent c
terul este de bun sau de rea-credin. Aadar, i ntr-un caz i n cellalt, aciunea paulian este
menit s asigure repararea prejudiciului cauzat creditorului. Revocarea actului nu este un scop n
sine. Ea este mijlocul juridic adecvat de reparare a prejudiciului cauzat creditorului prin ncheirea
actului fraudulor de ctre debitor cu terul dobnditor.
n principiu, prin aciunea paulian poate fi cerut desfiinarea oricrui act juridic, cu titlu
oneros sau gratuit, prin care debitorul a micorat gajul general al creditorilor, cum ar fi:
nstrinri de bunuri, cesiuni de drepturi, constituirea unei ipoteci, remiterea de datorii etc. prin
aciunea paulian pot fi atacate i hotrrile judectoreti rmase definitive, prin care debitorul sar fi lsat obligat n urma unor nelegeri frauduloase ncheiat cu adversarul su 14. Astfel,
literatura de specialitate i practica judiciar admit posibilitatea revocrii unei tranzacii judiciare
pe calea aciunii pauliene. Astfel, printr-o tranzacie care produce efecte constitutive ori
translative de drepturi poate avea loc micorarea patrimoniului debitorului i prejudicierea
creditorilor si.
De asemenea, creditorii unui motenitor pot cere revocarea actului de renunare la
motenire, precum i a actului de acceptare a unei succesiuni insolvabile, fcut n frauda
drepturilor lor. n schimb, actele prin care debitorul refuz s se mbogeasc nu pot fi revocate,
cum este neacceptarea unei donaii.
11 T.R. Popescu, P.Anca, Drept civil obligaional, Editura Bucureti, 1997, p.352-353
12 C. Sttescu, C. Brsan, op. cit., p.344
13 C. Hamagiu, N.Georgean, op.cit., p.972
14 D. Alexandrescu, op. cit., p.247

Nu pot fi revocate pe calea aciunii pauliene urmtoarele acte:


Actele care privesc drepturile personale nepatrimoniale
Actele privitoare la drepturile patrimoniale care implic o apreciere personal, de ordin subiectiv
a debitorului
Actele referitoare la drepturile patrimoniale neurmribile. Cu toate acestea, aciunea revocatorie
este admisibil mpotriva actelor juridice carre privesc drepturi patrimoniale neurmribile cnd
ele au fost ncheiate de debitor cu intenia de a frauda interesele creditorilor. Este cazul unui
contract de ntreinere prin care debitorul i asum o obligaie excesiv ce depete vdit
nevoile beneficiarului; obligaia debitorului va putea fi redus, prin aciunea paulian, n limitele
normale ale nevoilor de ntreinere a terului, aprndu-se astfel i interesele creditorului.
Actele prin care debitorul aangajeaz noi datorii, deoarece micorarea patrimoniului nu are loc ex
nunc, ci se creeaz doar riscul unei eventuale insolvabiliti, cnd acele datorii vor deveni
exigibile. n cazul n care s-a constituit o garanie, n doctrin s-a artat c aceasta poate fi atacat
pe calea aciunii pauliene, numai dac a fost constituit independent de obligaia principal i
ulterior acesteia. n aceeai categorie sunt studiate i cazurile de opiuni legale ntre drepturi ori
acte, opiuni stabilite de lege, deoarece creditorii nu pot invoca prejudicierea lor prin faptul c
debitorul a ales o soluie dejavantajoas. n sfrit, se consider c plata unei datorii nu poate fi
atacat prin aciunea revocatorie, deoarece prin aceasta se anuleaz un element pasiv al
patrimoniului debitorului, chiar dac plata fcut micoreaz activul care urmeaz s se mpart
ntre ceilali creditori. Soluia se justific prin aceea c plata unei creane exigibile este un act
necesar. Desigur, plata fcut n mod fraudulos, n mod fictiv, n scopul de a pgubi ceilali
creditori ar putea fi atacat prin aciunea paulian.
O situaie interesant din practica judiciar romn este cazul cnd reclamantul a solicitat
revocarea contractului de vnzare-cumprare a imobilului situat n mun. Constana, motivnd c
frauda debitorului se dovedete prin faptul c, tiind c este urmrit, a nstrinat imobilul la
rude de gradul unu (fiu i nor), care nu au nevoie de locuin, ei locuind ntr-o vil din care
nu s-au mutat, imobilul vndut lor fiind n continuare locuit de prtul debitor.
n lumina acestor consideraii, am putea meniona c aciunea paulian se deosebete
esenial de aciunea oblic. Aciunea oblic se exercit n numele debitorului, iar aciunea
paulian este exercitat de creditor n numele su propriu. De aici rezult c acel creditor care a
exercitat una dintre aceste aciuni fr rezultat o poate apoi exercita pe cealalt. De asemenea,
n cadrul aciunii pauliene, prtul nu poate opune excepiile ce le-ar fi putut opune debitorului,
deoarece creditorul o exercit n persoana proprie.

5. Condiiile exercitrii aciunii pauliene i efectele acesteia


Pentru ca aciunea paulian s fie admisibil se cer a fi ntrunite urmtoarele condiii:
Creana celui care exercit aciunea paulian trebuie s fie cert, exigibil

i lichid.

De asemenea, n principiu, aciunea paulian poate fi introdus numai de creditorii anteriori


actului a crui revocare se cere, pentru faptul c n momentul ncheierii sale
posterior nu avea un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului;

creditorul
un act

anterior al debitorului, n general, nu poate fi prejudiciabil i nici fraudulos fa de creditorii


posteriori ncheierii sale. De la aceast regul se admite c exist i o excepie n situaia cnd
debitorul a perfectat anterior cu intenia dovedit de a lipsi pe viitorii creditori de garaniile pe
care ei, fr s cunoasc ncheierea actului respectiv, le-au avut n vedere atunci cnd s-au hotrt
s contracteze cu debitorul.15 n acest sens, practica judiciar a statuat c actul fraudulor de
nstrinare a unui bun svrit n scopul de a-l sustrage de la confiscare sau de la urmrire silit
este revocabil, chiar dac a fost ncheiat nainte de nceperea urmririi penale, dar dup svrirea
faptei care a dus la confiscarea averii fptuitorului sau la plata de despgubiri.
Dovada caracterului anterior al creanei debitorului fa de momentul ncheierii actului a
crui revocare se cere poate fi fcut prin orice mijloace de prob. El nu trebuie s aib, n acest
scop, data cert. Fa de actul fraudulos, creditorul respective are calitatea de ter propriu-zis.
Pentru el, acel act are valoare de fapt juridic.
Legat de aceast condiie, n literatura de specialitate se poart discuii referitoare la faptul
dac, pentru exercitarea aciunii pauliene, creditorul trebuie sau nu s aib un titlu executoriu.
Unii autori consider c nu este necesar ca debitorul s aib un titlu executoriu, deoarece aciunea
paulian nu este un act de executare, ci de revocare a unui act fraudulos. 16 Alii apreciaz c,
dimpotriv, aceast condiie este necesar pentru motivul c acel creditor , care nu a recurs la
procedura executrii silite, nu va putea dovedi insolvabilitatea debitorului. 17
Considerm c aciunea paulian este o aciune subsidiar, ceea ce nseamn c ea este
admisibil numai dup constatarea insolvabilitii debitorului. Or, n acest scop, creditorul este
obligat, n prealabil, s porneasc procedura executrii silite mpotriva debitorului i numai fiind
n imposibilitate de a-i realize creana va fi n msur s dovedeasc faptul c actul respective i
este prejudiciabil. Aadar, necesiti de ordin practic impun ca dreptul de crean s fie constatat
printr-un titlu executoriu.
15 C. Hamagiu, N.Georgean, op.cit., p.975
16 C. Sttescu, C. Brsan, op. cit., p.343
17 M. Costin, op. cit., p.38

n legtur cu caracterul exigibil al creanelor, n doctrin s-a discutat n ce msur


creanele cu termen i cele afectate de o condiie suspensiv pot conferi creditorului temeiul unei
aciuni revocatorii. ntr-o opinie, ambele cazuri aciunea trebuie refuzat. ntr-o alt opinie, n
cazul condiiei suspensive, dreptul creditorului fiind nesigur, acordarea aciunii pauliene nu s-ar
justifica; n cazul creanei cu termen aciunea ar putea fi exercitat deoarece creditorul aflat ntr-o
asemenea situaie are un drept valorificat, dar este necesar ca insolvabilitatea debitorului s poat
fi stabilit fr executarea bunurilor acestuia, innd seama c n ipoteza creanei cu termen
creditorul nu poate proceda la executare pn cnd nu s-a ndeplinit termenul.
Actul respectiv s fi fost ncheiat n frauda drepturilor creditorului, adic

s-i fi

cauzat un prejudiciu. Prejudiciul const n faptul c, prin acel act, debitorul i-a cauzat o stare de
insolvabilitate sau i-a agravat insolvabilitatea existent (eventu damni). Dovada insolvabilitii
debitorului trebuie fcut de creditor. Astfel, aa cum am afirmat, aciunea paulian are un
caracter subsidiar, n sensul c creditorul o va putea exercita numai dup ce, urmrindu-l pe
debitor, se stabilete c este insolvabil. Astfel spus, aciunea paulian este admisibil numai dup
ce creditorul a recurs, fr rezultat, la celelalte mijloace juridice prevzute de lege pentru a obine
realizarea creanei. Atunci cnd creditorul nu dovedete starea de insolvabilitatea, terii pri, n
aciunea paulian, pot s nvoce excepia beneficiului de discuie. 18
Creditorul nu trebui s dovedeasc nsolvabilitatea debitorului atunci cn acesta din urm
este n stare de faliment sau de insolvabilitate notorie. Rezolvarea este aceeai i n ipoteza n
care debitorul este sovabil ns urmrirea bunurilor sale prezint prea multe sau mari dificulti,
fiind litigioase, aflate ntr-o alt ar sau datorit uzurii fizice i morale n-ar putea fi valorificate
prin vnzare silit.19
n final, mai artm c insolvabilitatea debitorului trebuie s fie o consecin direct i
exclusiv a actului atacat; prin urmare, aciunea paulian este inadmisibil dac insolvabilitatea a
fost provocat de un caz fortuit posterior ncheierii acelui act, chiar dac respectivul act fortuit,
nu ar fi fost sufficient pentru a produce aceast consecin n patrimoniul debitorului.
Frauda debitorului.20 Noiunea de fraud a debitorului este controversat. ntr-o prim opinie,
prin fraud se nelege faptul c debitorul i-a dat seama, a cunoscut pur i simplu c prin actul
care-l ncheie i provoac sau i agraveaz insolvabilitatea. ntr-o alt interpretare s-a considerat
c frauda este sinonim cu intenia sau dolul debitorului. i n sfrit, ntr-o concepie
18 C. Hamagiu, N.Georgean, op.cit., p.976
19 Ibidem
20 E. Crcei, Frauda n aciunea revocatorie (paulian) n literatura juridic i practica
judectoreasc, nr.7/1985,p.23-28

intermediar se apreciaz c ntre intenia de a prejudiciaa pe creditor i simpla cunoatere a


insolvabilitii sunt deosebiri numai de grad i nicidecum de esen, deoarece cunoaterea
prejudiciului de ctre debitor implic i intenia de a vtma.
Considerm real opinia potrivit creia pentru existena fraudei (consilium fraudis) este
suficient ca debitorul s fi cunoscut c prin ncheierea actului i provoac sau agraveaz
insolvabilitatea, cauznd prejudiciu creditorilor si. Frauda debitorului nu implic dolul
contractual, deci frauda comis cu intenia de a prejudicial creditorul, ci numai contiina
debitorului cu privire la rezultatul actului su, adic provocarea ori sporirea insolvabilitii sale,
chiar dac prejudicierea creditorilor nu a constituit scopul imediat al conduitei sale.
n doctrin s-a pus problema criteriilor potrivit crora se poate stabili dac actul a fost sau
nu fraudulos. ntr-o opinie se are n vedere valoarea moral comparativ a mobilurilor care au
determinat svrirea actului respective. ntr-o alt opinie este sufficient ca debitorul s tie c
acionnd ntr-un anumit fel va prejudicial pe creditorii si. Pentru Josserand, 21 de exemplu, dac
rezult c debitorul a cunoscut rezultatul actului se poate prezuma c a vrut s pgubeasc pe
creditorii si i aceasta indiferent dac actul este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit.
Complicitatea terului dobnditor la frauda debitorului. Aceast condiie este necesar doar n
cazul n care creditorul cere revocarea unui act cu titlu oneros ncheiat de debitorul su cu un ter.
Complicitatea terului const n dovada faptului c i-a dat seama c prin acel act creditorii
debitorului sunt prejudiciai, datorit insolvabilitii acestuia din urm. Aciunea paulian este
ndreptat mpotriva terului dobnditor care are, n cadrul procesului, calitatea de prt. n cazul
actelor cu titlu oneros este necesar s se stabileasc reaua-credin a terului, participarea sa la
fraud, n sensul cunoaterii de ctre acesta a prejudicierii creditorului prin acele acte.
Exemplu: Prin cererea depus la 14.03.2003 la judectoria Braov, reclamanta T. a
chemat n judecat pe prii C., A., i E. solicitnd revocarea declaraiei de renunare la
succesiunea prtei C. i a certificatului de motenitor nr.7 din 11.03.2003. n motivarea cererii
reclamanta a motivat c actele menionate mai sus i este creat un prejudiciu, n sensul c prin
ncheierea lor debitoare C. i mrete starea de insolvabilitate, meninndu-se astfel
imposibilitatea recuperrii creanei stabilite prin sentina civil nr.5458 din 18.03.1998 a
judectoriei Braov. Instana a considerat c aciunea este fondat, motivnd c aciunea
ntrunete condiiile obligatorii ale aciunii pauliene, i anume: prejudiciul creditorului i
caracterul fraudulos al actului. Prejudiciul nu exist dect n cazul insolvabilitii debitorului,
iar proba insolvabilitii se dovedete prin mai multe dosare execuionale, ultim ul fiind cu
nr.345/2001.
21 L. Josserand, Cours de droit civil positif francais, vol II, Paris, 1953,p.433

De asemenea, instana a apreciat c tranzacia a avut un caracter fraudulos, deoarece


debitoarea C. a avut cunotina rezultatului pgubitor al renunrii la motenire fa de
creditoarea T., deoarece executarea silit mpotriva sa ncepuse la 2iulie 2001, nefiind finalizat
din lips de bunuri.
n cazul actelor cu titlu gratuit, condiia complicitii terului nu este necesar. Prin
revocarea actului, terul dobnditor nu are nimic de pierdut, de vreme ce nu a pltit un echivalent.
Astfel, ntre interesul creditorului prejudiciat i interesul terului, constnd n aprarea unui
avantaj patrimonial cu care s-a mbogit, din motive de echitate, se acord protecie creditorului.
Cu toate acestea, n urma admiterii aciunii pauliene, terul dobnditor cu titlu gratuit va putea fi
urmrit numai pn la concurena valorii cu care s-a mbogit. 22
Nu trebuie ignorant faptul c uneori terul dobnditor nstrineaz, ntre timp, bunul ce i-a
fost transmis, altei persoane. ntr-o astfel de ipotez, subdobnditorul va avea acelai tratament
juridic ca autorul su. Referitor la aceasta, o instan a statuat: n ce privete pe subdobnditori,
li se aplic aceeai regul ca la dobnditori. n consecin, actul va fi anulat dac ei au dobndit cu
titlu gratuit, indiferent de buna sau reaua lor credin, sau dac, dobndind cu titlu oneros, au fost
de rea-credin, adic au cunoscut frauda svrit de nstrintor. Menionm c, indiferent de
situaii n care se afl subdobnditorul, dac actul ncheiat de primul dobnditor cu debitorul este
un act mpotriva cruia aciunea paulian nu este admis, ea va fi inadmisibil i fa de
subdobnditor.23
Exemplu: Reclamanta ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE DEVA a solicitat n
contradictoriu cu prtele SA Mintia i SA A3000, revocarea contractului de vnzarecumprare autentificat n 18 februarie 2002 ncheiat ntre cele dou prte i restabilirea
situaiei anterioare n sensul nscrierii dreptului de proprietate al SA Mintia asupra celor
dou imobile ce au fcut obiectul nstrinrii n cartea funciar. n motivarea cererii reclamanta
a artat c prta debitoare SA Mintia fiind debitoare la bugetul statului, la data de
18.02.2002 i-a nstrinat prin contractul de vnzarecumprare a crui revocare se solicit dou
imobile situate n municipiul Deva ctre prta SA A3000, prin aceasta mrindu-i starea de
insolvabilitate. Caracterul fraudulos al contractului de vnzarecumprare ncheiat ntre cele 2
prte reclamanta l-a motivat prin faptul c reprezentanii celor 2 societi care au convenit la
vnzarea-cumprarea imobilelor sunt rude de gradul unu (tat i fiu), precum i preul derizoriu
al vnzrii raportat la rata inflaiei.
Tribunalul Hunedoara prin sentina nr.2154 din 12 septembrie 2003 a respins aciunea,
reinnd n motivare sentinei c prin vnzarea celor dou imobile, reclamanta nu a fost
22 C. Hamagiu, N.Georgean, op.cit., p.977
23 C. Hamagiu, I. Rosetti-Blnescu, op.cit., p.585-586

prejudiciat, deoarece pentru recuperarea creanei reclamanta a sechestrat bunuri ale debitoarei
n valoare de peste 18 miliarde lei, valoare ce depete cu mult creana. Astfel c reclamantul
nu a dovedit c nstrinarea atacat l-a prejudiciat, adic i-a provocat insolvabilitatea
debitorului vnztor. Cu att mai mult c creditorul nu a contestat c n patrimoniul debitorului
exist i alte bunuri, deja sechestrate a cror valoare depete valoare creanei.
Aciunea paulian are, n principal, efectul de a atrage revocarea actului fraudulos care,
astfel, nu va mai putea fi opozabil creditorului i acesta va putea urmri bunul care constituia
obiectul acelui act. Dac aciunea paulian este admis de instana de judecat, actul juridic
atacat poate fi revocat. Efectele admiterii aciunii pauliene trebuie analizate n raport cu terul
dobnditor, debitorul i ceilali creditori ai debitorului. 24
Fa de terul dobnditor, actul juridic este revocat. Efectul ei se va mrgini la repararea
prejudiciului suferit de creditor. Terul va putea oferi creditorului suma necesar pentru stingerea
preteniilor sale, pstrnd astfel bunul respectiv. Revocarea are loc numai n limitele necesare
realizrii dreptului de crean al creditorului reclamant. Aa se explic faptul c n cazul cnd
prejudiciul este inferior valorii obiectului acelui contract terul are dreptul de a pstra bunul
dobndit, oferindu-i creditorului plata creanei. n schimb, dac treul a dobndit bunul cu titlu
gratuit, el are obligaia de restituire a acestuia. 25
Fa de debitor, actul revocat continu s rmn n fiin i s-i produc efectul n raporturile
sale cu terul contractant. Revocarea actului opereaz exclusiv n raporturile dintre creditor i
ter. Lucrul se ntoarce n patrimoniul debitorului numai printr-o ficiune grefat pe raporturile
dintre creditor i terul dobnditor. n consecin, ceea ce excede nevoilor de plat a creditorului
aparine definitiv terului. De asemenea, terul dobnditor cu titlu oneros se va putea ndrepta
mpotriva debitorului printr-o aciune n regres pentru a obine ceea ce a pltit creditorului.
Fa de ceilali creditori ai debitorului, admiterea aciunii pauliene nu produce nici un efect.
Revocarea actului atacat profit numai creditorului sau creditorilor care au introdus aciunea.
Aadar, aciunea paulian are caracter individual. Aceasta se explic prin aceea c cel care a
introdus aciunea exercit un drept propriu i individual. Reclamantul nu prezint nici pe debitor
nici pe ceilali creditori ai debitorului.

6. Reglementarea juridic a aciunii


oblice i pauliene n legislaia RM
24 M. Costin, op. cit., p.49-50
25 Ibidem

Aciunea oblic, ca mijloc de garantare a executrii obligaiilor, este reglementat n art.


598-601 CC al RM. Potrivit art. 599 Creditorul al crui crean este cert, lichid i exigibil
poate, n numele debitorului su, exercita drepturile i aciunile acestuia n cazul n care
debitorul, n dauna debitorului, refuz sau omite s le exercite. Creditorii exercit aciunea
oblic n temeiul dreptului de gaj general asupra patrimoniului debitorului.
Spre deosebire de aciunea oblic, cea paulian nu are o reglementare expres i detaliat
n Codul Civil. Cu toate acestea, unele elemente ale ei se pot desprinde din art.218 al.1 CC, care
stipuleaz c nulitatea relativ a actului juridic poate fi invocat doar de persoana n al crei
interes este stabilit sau de succesorii si, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai
prii ocrotite pe calea aciunii oblice. Instana de judecat nu poate s o invoce din oficiu. Ca i
aciunea oblic, aciunea paulian se ntemeiaz pe dreptul de gaj general al creditorilor
chirografari.
Proiectul Codului Civil, spre deosebire de actuala reglementare CC, cuprindea
reglementri exprese referitoare la aciunea paulian. n acest sens, art.440 al.1 din Proiect
prevedea: n cazul n care debitorul tia sau trebuia s tie la momentul ncheierii actului juridic
(benevol) c n rezultatul actului juridic va fi pricinuit un prejudiciu unora sau mai multor
creditori privind posibilitatea acestora de a urmri datoriile, acesta poate fi declarat nul i fiecare
creditor a cror posibiliti au fost prejudiciate prin acest act juridic poate invoca nulitatea,
indifferent de faptul dac creanele acestuia au aprut nainte sau dup ncheierea actului juridic.
De asemenea, noul Cod Civil romn, intrat n vigoare recent, conine reglementri exprese
cu privire la aciunea paulian, fiind ns, denumit aciune revocatorie. Astfel, CC al Romniei
stipuleaz: dac dovedete un prejudiciu, creditorul poate cere c fie declarate inopozabile fa
de el actele juridice ncheiate de debitor n frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care
debitorul i creeaz sau i mrete o stare de insolvabilitate. 26 Din aceast prevedere observm
c, spre deosebire de legislaia naional, cea romn nu stabilete ca efect al aciunii revocatorii
nulitatea relativ, ci inopozabilitatea fa de sine. De asemenea, o novaie este prescrierea aciunii
pauliene la termenul de 1 an.
Reieind din cele relatate mai sus, este necesar o propunere de lege-ferenda privind
modificarea CC al RM i introducerea n acesta a reglementrilor exprese cu privire la esena
aciunii pauliene, subiecii i condiiile de exercitare a acesteia, precum i efectele aciunii att
pentru creditorul-reclamant, ct i pentru debitor i ter. n acest caz se va mai stabili, pe lng
aciunea oblic, nc un mijloc de protecie a drepturilor creditorului, i anume aciunea paulian
sau, fiind eventual numit, aciunea revocatorie, ceea c ear consacra o mai mare stabilitate

26 Cod Civil romn, 15 iulie 2011, n vigoare 1 octombrie 2011, art.1562-1565

raporturilor juridice i o ncredere mai mare de a contracta prin sigurana creditorului c nu va fi


prejudiciat.
Partaj bunuri comune. Actiune oblic.Aprecierea probelor. Stabilirea contribuiei soilor la
dobndirea bunurilor comune
Ambii soti au avut venituri in timpul casatoriei si intrucat din probele administrate nu s-a putut
determina contributia certa a partilor in dobandirea bunurilor comune retinute la masa
partajabila, instanta a constatat ca bunurile dovedite in cauza sunt dobandite prin contributie
egala, astfel ca instanta nu a partajat bunurilor in cote diferentiate.
La incetarea starii de comunitate, imparteala se realizeaza prin unicitate de cote stabilite pentru
fiecare codevalmas in raport cu contributia reala la dobandirea bunurilor luate in ansamblu, iar
nu pe pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor in raport cu anumite categorii de
bunuri, astfel cota de contributie a fiecaruia la dobandirea bunurilor comune urmeaza a se
stabili asupra intregii comunitati si nicidecum asupra fiecarui bun in parte. (decizia nr.
4149/21.10.2003 a C.S.J., sectia civila).
Prin cererea inregistrata la 31.03.2004 pe rolul Judecatoriei Craiova, reclamanta Asociatia de
Proprietari X Calea Bucuresti, prin reprezentantul sau legal, a solicitat partajarea bunurilor
realizate in timpul casatoriei de catre L. R. I. si L. R. D.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca parata L. R I. a fost angajata asociatiei de
proprietari, in functia de casier, iar in urma verificarilor care s-au efectuat, s-a constatat ca
aceasta si-a insusit din banii asociatiei si ca urmare a acestei situatii a fost trimisa in judecata si
condamnata penal in dosarul nr. 6895/2002 al Judecatoriei Craiova, sentinta penala nr.
3130/8.07.2002, care a ramas definitiva prin respingerea apelului si recursului declarat.
Reclamanta a aratat ca inca din faza anchetei penale au fost identificate si sechestrate o serie
de bunuri ce au apartinut celor doi parati, care la data respectiva erau sot si sotie.
S-a precizat ca bunurile inscrise in procesele verbale de sechestru si care trebuiau sa acopere
prejudiciul cauzat asociatiei, prejudiciu care s-a ridicat la suma de 1.054.176.603 lei, au fost
mentinute prin hotararea de condamnare. A mentionat faptul ca prin sentinta civila aflata in
dosar nr. 30401/2002 al Judecatoriei Craiova s-a dispus desfacerea casatoriei dintre cei doi
soti, hotarare care a ramas definitiva in urma solutionarii apelului care a facut obiectul dosarului
nr. 6460/CIV/2003 al Tribunalului Dolj.

Reclamanta a sustinut ca, trecand la executarea sentintei penale, a intampinat greutati privind
recuperarea prejudiciului adus asociatiei si astfel se impune partajarea acestor bunuri intre cei
doi parati si continuarea executarii asupra bunurilor debitoarei Lupu Radu Ioana, masa bunurilor
partajabile fiind compus din: apartament cu doua camere, situat in Craiova, frigider Zanussi;
aragaz cu patru ochiuri; o mobila bucatarie; coltar cu masa; un cuier hol; doua fotolii cu masa
rotunda; o canapea extensibila si doua fotolii imitatie piele; o mobila sufragerie; un TV color
marca Orion; un covor persan; doua tablouri in ulei - peisaje natura; doua tablouri in ulei; 3
lustre; 53 bibelouri portelan; o mobila de dormitor formata din sifonier cu doua usi sus cu vitrina,
recamier cu lada; un covor persan, precizand ca aceste bunuri apar in procesul verbal incheiat
la 15.06.2001 (neexistand in prezent autoturismul ESPERO cu nr. DJ-9l-CRI; terenul din
comuna Amarastii de Sus, in suprafata de 323,8l m.p. plus constructie reprezentand spatiu
comercial de 54,30 m.p. care apar in procesul-verbal din 25.06.2001; autoturism Mercedes cu
nr. DJ- 29-CRI apartinand SC Eurazi Prod Com SRL Amarastii de Jos, care apare in procesulverbal din 31.07.2001.
Reclamanta a mentionat ca, desi aflate sub sechestru, unele din bunuri, pe baza unei procuri,
data de catre debitoarea L. R. I. (care se afla in stare de arest), paratului L. R. D, sotul sau,
acesta a instrainat autoturismul Espero cu nr. DJ-91-CRI ca si bunurile inscrise in procesulverbal din 25.07.2001.
Reclamanta a solicitat aducerea la masa de impartit si a altor bunuri imobile pe care sotii le-au
dobandit in timpul casatoriei, dar actele au fost facute numai pe numele lui Lupu Radu Dorel,
aceste bunuri fiind: o garsoniera situata in Craiova, un teren in suprafata de 1425 m.p. situat in
intravilanul comunei Amarastii de Jos.
Prin cererea inregistrata la nr. 8359/01.04.2004 pe rolul Judecatoriei Craiova, reclamanta L. R.
I. a chemat in judecata pe paratul L. R I., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se
dispuna partajarea bunurilor comune realizate in timpul casatoriei.
Reclamanta L R I a aratat ca a fost casatorita cu paratul pana in anul 2004, cand in urma
pronuntarii divortului dintre ei, calitatea de soti a incetat, iar in timpul casatoriei au realizat
urmatoarele bunuri: un teren in suprafata de 1425 mp pe care se afla un gard construit si o
plantatie de vita de vie, situat in intravilanul com. Amarastii de Jos, teren care a fost cumparat
cu bani de la parintii sai, in mod exclusiv; apartament cu doua camere, situat in Craiova, cu
mbuntiri, valoarea unui autoturism marca Espero achizitionata in 19.01.1996, ce a fost
vandut de catre parat in perioada in care reclamanta se afla in stare de detentie, masina care a
fost achitata in felul urmator: 6.500.000 lei reprezentand avans, achitati cu bani proveniti de la

parintii sai, iar restul de rate au fost achitate din bani comuni ai partilor, iar valoarea obtinuta de
parat ca urmare a vanzarii autoturismului a fost cheltuita de acesta in scopuri personale.
Instanta, avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 164 C.proc.civ., a
dispus conexarea dosarului cu nr. 8359/2004 la dosarul cu nr. 8307/2004.Cnd debitorul isi
exercita el insusi drepturile si actiunile, creditorul nu este indreptatit sa le exercite pe calea
actiunii oblice. In aceste cazuri, creditorul are posibilitatea de a interveni pe cale principala sau
accesorie, in proces, alaturi de debitor.
In speta de fata, intrucat debitorul si-a schimbat atitudinea, devenind activ ca urmare a
demersurilor creditorului, continuarea actiunii oblice nu mai are nici o justificare, creditorul
putand ramane in proces, alaturi de debitor, pentru a-si apara interesele, astfel ca in cauza,
Asociatia de Proprietari Calea Bucuresti a ramas in proces in calitate de intervenienta.
La data de 05.07.2004, au formulat cerere de interventie in interesul reclamantei, numitii R. O.
si R.O., prin care au solicitat admiterea cererii promovata de reclamanta R. I., in sensul
partajarii bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei in cote diferentiate de 60 \%
pentru reclamanta si 40 \% pentru parat.
In motivarea cererii de interventie, acestia au aratat ca sunt parintii reclamantei L. R. I., iar pe
toata perioada casatoriei au sustinut-o cu importante sume de bani pentru achizitionarea unor
bunuri mobile, precum si pentru sustinerea sarcinilor si nevoilor familiei.
Intervenientii au aratat ca s-au realizat cu bani de la ei, urmatoarele: in anul 1992 a fost achitat
avansul in valoare de 9955 lei in momentul achizitionarii apartamentului; la apartament au fost
efectuate urmatoarele imbunatatiri: montat usa la intrare, gresie si faianta pe hol si in bucatarie,
aplicat tapet, montat apometre si calorimetru, inlocuit baterie chiuveta baie; in anul l996 s-a
achitat avansul reprezentand 20 \% din valoarea autoturismului Daewoo-Espero, moment la
care paratul era plecat din tara, au ajutat-o ulterior pe reclamanta la achitarea si a altor rate,
intrucat veniturile paratului erau insuficiente, astfel ca, rata stabilita era de 200 dolari, din care
jumatate era suportata din salariul paratului si jumatate din bani proveniti de la intervenienti; tot
cu banii intervenientilor s-au achitat si taxele notariale, precum si pretul terenului in suprafata de
1425 m.p.solicitat la partaj.
Intervenientii au aratat ca au inteles sa o gratifice in mod exclusiv pe reclamanta cu mai multe
bunuri mobile, precum si diverse ustensile si articole de menaj ce au constituit zestrea oferita de
intervenienti, ca pe langa imprumuturi au sustinut-o in mod frecvent si cu alte sume de bani.
Intervenientii au aratat ca, intrucat imprumutul oferit de intervenienti in cuantum de 27.500.000
lei nu a fost achitat, au inteles sa se indestuleze cu urmatoarele bunuri mobile: biblioteca
Luciana, compusa din 5 corpuri, mobila de dormitor, 2 covoare, masina de spalat, 2 lustre, 4
macaturi, 3 servicii de cafea, un serviciu de masa, mobila de bucatarie, in scopul de a le

valorifica obtinand bani pentru acoperirea imprumutului. Astfel, in masura in care aceste bunuri
se doresc a fi impartite, ele nu pot fi cuprinse in masa partajabila.
La data de 05.07.2004 reclamanta R. I. a precizat actiunea introductiva, in sensul ca a solicitat
partajarea bunurilor mobile si imobile dobandite de parti in timpul casatoriei in cote diferentiate,
respectiv 60 \% pentru reclamanta si 40 \% pentru parat.
In motivarea cererii precizate, reclamanta a aratat ca la data de 03.02.2004, Tribunalul Dolj a
dispus in mod definitiv, desfacerea casatoriei, iar aceasta imprejurare, precum si situatia de
creditoare fata de Asociatia de Propriatari reprezinta motive ce determina partajarea averii
partilor.
Reclamanta R. I. a precizat ca in timpul casatoriei a realizat impreuna cu paratul urmatoarele
bunuri: I - cota de? din garsoniera situata in Craiova,apartament cu 2 camere situat in Craiova,
teren in suprafata de 1425 m.p. situat in intravilanul com. Amarastii de Jos; bunuri mobile: TV
color Orion, frigider, aragaz, cuier hol, 2 tablouri in ulei, o lustra, bibelouri portelan; II - bunuri
mobile ramase in posesia paratului: mobila bucatarie (alta decat cea aflata in apartament),
coltar, covor persan, perdea Pascani, lenjerie pat, 2 servicii cafea, 1 lustra, 1 set pahare, 1 set
cani apa, aparat telefonic, bibelouri, set pat pentru o persoana, aceste bunuri mobile fiind
destinate utilarii garsonierei; III - bunuri mobile care au fost luate de parat la momentul separarii
partilor: serviciu de masa cobalt pentru 12 persoane, 3 servicii cafea cobalt fiecare pentru 6
persoane, 3 servicii cafea portelan, 2 servicii de masa pentru 6 persoane, 2 seturi tacamuri
argintate fiecare pentru 12 persoane, patura din par de camila, 2 lenjerii de pat, 2 seturi oale
bucatarie, piese de schimb Espero, aparat sudura, masina de gaurit, 4 lazi si vitrine frigorifice 2 orizontale si 2 verticale, geamantan piele albastru; IV - suma de 50.000.000 lei ramasa in
posesia paratului din pretul obtinut in urma vanzarii masinii in timp ce se afla in detentie.
Reclamanta a mai precizat ca din timpul casatoriei au datorii comune, astfel: in timpul casatoriei
au contractat un credit, acordat catre SC Eurazi SRL, pentru achitarea caruia au garantat cu
apartamentul proprietate comuna, astfel ca in urma efectuarii unor plati in contul acestei datorii,
la momentul de fata au mai ramas de achitat aproximativ 1700 USD; precum si cheltuieli de
intretinere, impozit si alte utilitati, realizate in comun pana la momentul separarii in fapt.
Reclamanta a solicitat obligarea paratului sa-i restituie urmatoarele bunuri proprii, ramase in
posesia paratului: o pereche cercei imparatesti - aur de 24 karate, verigheta, 2 inele, 2
lantisoare de cca. 7 gr. fiecare, o pereche cercei in forma de creola de aprox. 7 gr. aur 18
karate, iar in cazul in care aceste bunuri nu mai exista sa fie obligat paratul la plata contravalorii
acestora prin imputarea lotului ce i se cuvine.
Reclamanta a sustinut ca in permanenta a fost ajutata de parinti si de sora sa R. G., cu ajutorul
carora au fost realizate urmatoarele imbunatatiri la apartamentul proprietate comuna: montat
gresie si faianta pe hol si bucatarie, montat usa de la intrare, aplicat tapet in cele doua camere,
montat apometre si ceasuri pentru calorimetru, achitat avansul atat la apartament, cat si la
autoturismul Daewoo - Espero.

La data de 06.09.2004, paratul L. D. a formulat intampinare, prin care a solicitat a se admite


partial cererea promovata de Asociatia de Proprietari Calea Bucuresti si a se scoate de la masa
partajabila urmatoarele bunuri care nu sunt comune: autoturismul Mercedes DJ-29-CRI, acesta
fiind proprietatea SC Eurazi Prod Com SRL, iar prin vanzarea acestuia societatea si-a achitat
creantele catre banca; garsoniera din Craiova, cart. Craiovita Noua, Aleea Castanilor, bl. 99 A 1,
sc. 1, ap. 10, este cumparata pe banii tatalui sau L. I cu bani proveniti din vanzarea
apartamentului proprietatea sa situat in Craiova, bijuteriile solicitate de R. I. au ramas in posesia
acesteia si nu stie ce s-a intamplat cu ele; autoturismul Daewoo Espero a fost vandut in
vederea achitarii creditului pe care reclamanta l-a contractat pe societatea sa si astfel a fost
obligat sa achite sumele restante catre banca, pe perioada cat aceasta se afla in detentie.
La data de 08.10.2004, reclamanta R. I. a depus la dosar precizare la actiune prin care a aratat
ca in mod gresit a solicitat includerea la masa de partaj a terenului in suprafata de 1425 m.p.
situat in intravilanul com. Amarastii de Jos, intrucat terenul a fost cumparat cu bani provenind de
la parintii si a solicitat sa se constate ca terenul este bunul propriu al reclamantei, nu poate fi
supus impartelii in cote egale si urmeaza a-i fi atribuit in totalitate, fiind fara relevanta faptul ca in
mod formal contractul de vanzare-cumparare s-a incheiat doar pe numele paratului Lupu Dorel.
Paratul L. D. a precizat la 11.10.2004 ca intampinarea sa depusa la dosar la 06.09.2004 este o
simpla aparare si nu are caracter de cerere reconventionala.
La 11.10.2004, dupa ce a fost pusa in discutia partilor, instanta a admis in principiu cererea de
interventie in interesul reclamantei formulata de intervenientii.
Reclamanta Radu Ioana a solicitat in dovedirea cererii si in aparare proba cu acte, cu
interogatoriul paratului si cu martori, probe incuviintate de instanta.
Paratul Lupu Dorel a solicitat in aparare proba cu acte, cu interogatoriu reclamantei si cu
martori, probe incuviintate de instanta.
Intervenienta Asociatia de Proprietari nr. 15 Calea Bucuresti si-a insusit probele solicitate de
reclamanta R. I..
Intervenientii au solicitat in dovedirea cererii proba cu acte, cu interogatoriul paratului si cu
martori, probe incuviintate de instanta.
La data de 17.01.2005, a formulat cerere de interventie L. I. prin care a solicitat scoaterea de la
masa partajabila a garsonierei in care locuieste, situata in Craiova, care a fost cumparata in
totalitate cu banii sai rezultati din vanzarea apartamentului.
In motivarea cererii, a aratat ca garsoniera este cumparata cu banii sai, dar pe numele celor doi
fii ai sai L. R. si L. D., din vanzarea unui apartament cu 2 camere, intrucat dupa decesul sotiei
sale a hotarat de comun acord cu copiii sai sa vanda apartamentul si sa cumpere o garsoniera
pe numele lor, iar diferenta de bani a impartit-o in mod egal cu cei trei copii.

Prin incheierea de sedinta din data de 28.02.2005 instanta a admis in principiu cererea de
interventie formulata de intervenientul L. I.
La data de 06.07.2005 intervenientul L. I. a depus la dosar precizare a cererii sale prin care a
aratat ca a vandut apartamentul sau si, fiind de buna credinta, a cumparat garsoniera pe
numele fiilor sai si ca recunoaste ca L. D. si L. I., din proprie initiativa, au imbunatatit garsoniera
prin cateva lucruri care se regasesc in tabelul facut de R. I si existent la dosar, bunuri care se
afla in garsoniera in care locuieste.
Intervenientul a aratat ca, in timpul detentiei reclamantei, fiul sau a locuit impreuna cu
intervenientul in garsoniera, unde avea lucrurile personale si actele, iar la data eliberarii din
penitenciar, fosta nora i-a facut o vizita, cand fiul sau era plecat si a luat din garsoniera ce a
considerat necesar, fara sa se opuna, dar fara sa banuiasca ca reclamanta isi va insusi toate
actele pe care le-a gasit in scopul folosirii acestora la partaj.
Intervenientul a depus la dosar copia contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.
1203/07.07.2000.
In cauza au fost audiati martorii propusi deprti i au fost interogate prile.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut pentru incheierea de admitere in
principiu urmatoarele:
Reclamanta R. I. si paratul L.D. s-au casatorit la data de 29.10.1988, casatoria fiind desfacuta
prin sentinta civila nr. 7498/04.07.2003 a Judecatoriei Craiova, ramasa definitiva prin decizia
civila nr. 227/03.02.2004 a Tribunalului Dolj.
Reclamantul si parata au locuit impreuna in apartamentul cu doua camere, situat in Craiova,
proprietate comuna a partilor, conform contractului de vanzare-cumparare cu plata in rate nr. 2001186/27.11.1991, iar rata si dobanda lunara s-au retinut de la paratul L. D.
Partile au locuit in acest apartament pana la data de 17.01.2001 cand reclamanta R. I. a fost
arestata preventiv (starea de arest fiind mentinuta prin sentinta penala nr. 3130/08.07.2002 a
Judecatoriei Craiova), apoi paratul s-a mutat in garsoniera.
Dupa eliberarea sa, in aprilie 2003 reclamanta a locuit cu copilul in acest apartament pana la
data plecarii in strainatate in luna mai 2004.
Prin intampinare, paratul L. D. a aratat ca autoturismul Mercedes DJ-29-CRI, a fost proprietatea
SC Eurazi Prod Com SRL, iar prin vanzarea acestuia societatea si-a achitat creantele catre
banca, ca garsoniera este cumparata din banii tatalui sau L. I., cu bani proveniti din vanzarea
apartamentului proprietatea acestuia, ca bijuteriile solicitate de Radu Ioana au ramas in posesia
reclamantei si ca autoturismul Daewoo Espero a fost vandut in vederea achitarii creditului pe
care reclamanta l-a contractat pe societatea sa si astfel a fost obligat sa achite sumele restante
catre banca, pe perioada cat aceasta se afla in detentie.

La interogatoriu paratul a recunoscut ca a dobandit in timpul casatoriei cu reclamanta


urmatoarele bunuri: apartamentul cu doua camere in cart. Brazda lui Novac, TV color Orion,
frigider, aragaz, cuier hol, 2 tablouri in ulei, o lustra, bibelouri de portelan, un geamantan piele
albastru.
Paratul a recunoscut ca mobila de dormitor si masina de spalat provin de la parintii reclamantei
si a aratat ca imbunatatirile la apartament au fost facute impreuna de parti, iar apometru si
calorimetru au fost montate in urma cu cateva luni.
Paratul a recunoscut la interogatoriu ca a intrat in apartamentul bun comun in luna noiembrie
2004, ocazie cu care a incheiat un proces-verbal cu bunurile gasite in apartament, (fila 199) in
prezenta martorilor B. M. si P. I., pe care l-a prezentat instantei.
Paratul nu a recunoscut ca parintii reclamantei le-ar fi dat bunuri cu obligatia de a le restitui in
timp.
Autoturismul Espero a fost cumparat la data de 19.01.1996, conform contractului de vanzarecumparare din 19.01.1996 (fila 212), avansul fiind de 6.523.957 lei, iar restul ratelor au fost
retinute din salariul cuvenit paratului pentru fiecare luna.
Sustinerea reclamantei R. I. si a intervenientilor R. O. si R. O. privind provenienta avansului
platit la acest autoturism, nu a fost dovedita, pentru a se justifica inlaturarea prezumtiei de
comunitate instituita de art. 30 din C.fam.
Reclamanta nu a dovedit faptul ca avansul a fost achitat cu bani proveniti de la parintii sai, din
probe rezultand ca bunul a fost cumparat de soti prin contributie comuna.
Astfel, in perioada noiembrie 1995 - februarie 1996, paratul L. D. a primit de la Daewoo
Automobile atat retributia din tara cat si suma de 1266 USD diurna pentru perioada deplasarii in
Coreea (fila 214 - adeverinta nr. D13/2325/09.07.2004 A Daewoo Automobile).
Acest autoturism a fost vandut la 18.07.2002 de catre paratul L. D., potrivit contractului de
vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit, cu suma de 150.000.000 lei, iar banii obtinuti din
vanzarea acestuia au fost depusi de parat in contul creditului contractat de Sc Eurazi, al carei
asociat unic este reclamanta, insa in posesia paratului a ramas suma de 50.000.000 lei din
pretul autoturismului, suma care urmeaza a fi adusa la masa paratabila.
Autoturismul Mercedes DJ-29-CRI a fost proprietatea SC Eurazi Prod Com SRL Amarastii de
Jos si a fost vandut potrivit facturii Fiscale nr. 0925365/30.05.2002 (fila 71).
Terenul din comuna Amarastii de Sus in suprafata de 323,81 m.p. plus constructie reprezentand
spatiu comercial de 54,30 m.p.a fost vandut, potrivit contractului de vanzare-cumparare
autentificat sub nr. 964/01.02.2002 de BNP Tomita, de catre reclamanta prin mandatari, sotul si
sora sa, in baza procurii speciale autentificate sub nr. 891/2002.

Garsoniera situata in Craiova, cart. Craiovita Noua, Aleea I Castanilor, bl. 99 A 1, sc.l, ap.10, nu
a fost dobandita prin contributia comuna a reclamantei si a paratului, astfel ca instanta nu a
retinut la masa partajabila cota de? din acest bun.
Potrivit precontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1107 din 16.06.2000 de BNP
Defta, intervenientul L. I. si D. V. s-au obligat sa vanda sotilor I. V. si I. M. apartamentul
apartamentul proprietatea acestora, situat in Craiova, str. Calea Bucuresti, bl. E 6, sc. 1, ap. 3,
jud. Dolj, cu pretul de 120.000.000 lei, din care L. I. a primit la data incheierii precontractului
suma de 75.000.000 lei si fiica D. V. suma de 45.000.000 lei, urmand ca dupa dezbaterea
succesiunii defunctei L. M. sa autentifice contractul de vanzare-cumparare (fila 70).
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1203 din 07.07.2000 intervenientul L.
I. si D. V. (intervenientul avand cota de 5/8 si D. V. avand cota de 3/8) au vandut apartamentul
proprietatea acestora.
Garsoniera situata in Craiova, Craiovita Noua, a fost cumparata de fiii lui L. I, respectiv paratul
L. D. si L. D. la data de 29.06.2000, potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat sub
nr. 2425/29.06.2000 de BNP Gageatu, cu pretul de 40.000.000 lei.
Reclamanta nu a dovedit ca impreuna cu sotul sau ar fi contribuit cu vreo suma de bani la
dobandirea acestui bun, astfel ca instanta nu a putut retine la masa partajabila cota de? din
acest bun, fiind dovedit ca acest bun a fost achizitionat din pretul pe care intervenientul L. I. l-a
obtinut din vanzarea apartamentului sau, aceasta cota de? fiind bunul propriu al paratului L. D.,
conform art. 31 lit. b din C.fam.
Terenul in suprafata de 1425 mp situat in intravilanul com. Amarastii de Sus a fost cumparat de
paratul L. I., in timpul casatoriei cu reclamanta, potrivit contractului de vanzare-cumparare
autentificat sub nr. 742/14.04.1998 de BNP Defta, acest bun intrand in comunitatea de bunuri a
sotilor, reclamanta nefacand dovada ca acest bun a fost achizitionat prin contributia sa
exclusiva cu bani proveniti de la parintii sai asa cum a sustinut.
Se pot imparti, in intregime sau in parte, numai bunurile comune existente in momentul in care
se face impartirea.
S-a solicitat de catre intervenienta Asociatia de Proprietari includerea la masa partajabila a unor
bunuri mentionate in procesele-verbale de sechestru.
Instanta nu a retinut la masa partajabila urmatoarele bunuri: autoturismul Espero, cu nr. DJ-91CRI; terenul din comuna Amarastii de Sus, in suprafata de 323,81 m.p. plus constructie
reprezentand spatiu comercial de 54,30 m.p. care apar in procesul-verbal de sechestru din
25.06.2001 si autoturismul Mercedes cu nr. DJ- 29-CRI, apartinand SC Eurazi Prod Com SRL
Amarastii de Jos, care apare in procesul-verbal de sechestru din 31.07.2001.

Aceste bunuri au fost vandute in timpul casatoriei partilor, de catre parat care a avut procura
speciala de la reclamanta pentru vanzarea acestor bunuri, si nu mai exista la momentul in care
se face impartirea.
Nu se pot include in masa partajabila bunurile instrainate de soti in timpul casatoriei, de comun
acord.
Cu sumele obtinute din vanzarea acestor bunuri, paratul a achitat din datoriile societatii al carei
asociat unic este parata, datorii care au fost garantate de ambii soti.
Din desfasuratorul platilor efectuate catre Fundatia Capa (fila 62), se observa ca pe data de
01.02.2002 paratul a depus suma de 100.000.000 lei, pe data de 30.05.2002 a depus suma de
140.528.250 lei si pe data de 18.06.2002 a depus suma de 93.324.000 lei.
Instanta a retinut ca in posesia paratului a ramas suma de 50.000.000 lei din pretul obtinut din
vanzarea autoturismului Espero (vandut cu suma de 150.000.000 lei -fila 241), precum si suma
de 50.000.000 lei din pretul obtinut din vanzarea terenului din comuna Amarastii de Jos (vandut
cu suma de 150.000.000 lei -fila 57), sume ce au fost incluse in masa partajabila.
Datoriile comune sunt imperativ determinate de lege, iar toate celelalte datorii sunt personale
fiecarui dintre soti.
Cheltuielile de intreinere a apartamentului bun comun reprezint o datorie comuna, conform
art. 32 lit. a din C.fam., la fel si obligatiile contractate de soti impreuna, potrivit art. 32 lit. b din
C.fam.
Instanta retine din adresa cu nr. 64/11.04.2005 a Asociatiei de Proprietari ca la data de
01.03.2005 la apartamentul bun comun, reclamanta avea o datorie de 14.371.500 lei
reprezentand cheltuieli de intretinere incepand cu luna aprilie 2003.
Reclamanta R. I. a solicitat sa se retina la masa partajabila cheltuielile de intretinere, impozit si
alte utilitati, realizate in comun pana la momentul separarii in fapt, insa nu a precizat cuantumul
acestor sume si perioada pentru care se solicita.
Momentul separarii in fapt al sotilor l-a constituit luna ianuarie 2001, cand reclamanta a fost
arestata preventiv, iar dupa eliberarea sa, in aprilie 2003 reclamanta a locuit cu copilul in acest
apartament pana la data plecarii in strainatate in luna mai 2004.
Instanta a retinut din probele administrate in cauza ca aceste cheltuieli restante au fost platite
de paratul L. D., chiar si dupa separatia in fapt a sotilor, potrivit chitantelor aflate la dosar la filele
204-210.
Astfel, instanta nu a retinut in masa partajabila aceste datorii comune efectuate pana la
momentul separarii in fapt, solicitate de reclamanta.

Lupu R. D. si L. R. I. sunt garanti ipotecari la contractul de imprumut cu nr. 564 din 25.06.2001
incheiat de SC Eurazi Prodcom SRL cu sediul in Amarastii de Jos cu Fondul Romano-American
pentru Investitii din Romania - Fundatia Capa, astfel ca aceasta datorie a devenit comuna.
In urma efectuarii unor plati, creditul restant era la data de 29.02.2004 in suma de 1801 USD
(fila 33).
Chiar daca contractul de garantie imobiliara a fost semnat si de parat, nu a rezultat din probele
administrate ca suma de bani imprumutata de SC Eurazi Prodcom SRL a fost cheltuita in
interesul ambilor soti.
Insa, obligatia care rezulta din garantia cu un bun comun, in speta apartamentul, constituie o
datorie comuna, cauza obligatiei este indiferenta, obligatia este comuna chiar daca nu ar avea
legatura cu nevoile casatoriei, astfel ca s-a retinut la masa partajabila creditul restant al
reclamantei si paratului.
Imbunatatirile aduse apartamentului bun comun, respectiv montat gresie si faianta, apometre,
au fost facute de ambii soti prin contributia lor comuna, si nu s-a facut dovada ca aceste
imbunatatiri au fost realizate cu contributia parintilor reclamantei si a sorei acesteia.
Chiar martora T. E. propusa de reclamanta confirma faptul ca imbunatatirile au fost facute prin
contributia ambilor soti.
Apometrele au fost montate de reclamanta, insa paratul a preluat ratele, situatie dovedita cu
chitantele aflate la dosar( fila 206).
Coroborand probele administrate in cauza, instanta a retinut ca nu s-a facut dovada ca parintii
reclamantei au sustinut-o pe reclamanta cu importante sume de bani pentru achizitionarea unor
bunuri mobile, ca ar fi platit avansul la autoturismul Espero, ca ar fi achitat pretul si taxele
notariale pentru terenul in suprafata de 1425 mp solicitat la partaj, ca imbunatatirile la
apartamentul partilor au fost efectuate cu bani de la parintii reclamantei, sau ca intervenientii ar
fi achitat avansul pentru apartamentul partilor.
De asemenea, intervenientii nu au dovedit faptul ca i-au oferit un imprumut in suma de
27.500.000 lei reclamantei care nu le-a fost restituit.
Nu s-a facut dovada certa ca parintii reclamantei ar fi ajutat sotii cu sume de bani, insa acestia,
in virtutea relatiilor de familie, s-au ajutau reciproc.
Martorul R. A. a relatat ca fostii soti au fost ajutati in timpul casatoriei de parintii reclamantei cu
alimente, iar imbunatatirile la apartament au fost realizate prin contributia sotilor.
Instanta a retinut din probele administrate ca mobila de sufragerie si o mobila de dormitor au
fost cumparate de parintii reclamantei pentru reclamanta, astfel ca aceste bunuri nu au fost
retinute la masa partajabila, aceste bunuri fiind proprii ale reclamantei R. I. in conformitate cu

art. 31 lit. b din C.fam., astfel ca se va constata caracterul de bun propriu al reclamantei asupra
acestor bunuri.
Intrucat intervenientul L. I. a recunoscut prin cererea depusa la dosar la 06.07.2005 ca sotii au
imbunatatit garsoniera prin cateva lucruri care se regasesc in tabelul facut de R. I. si existent la
dosar, bunuri care se afla in garsoniera in care locuieste, instanta a retinut la masa partajabila
aceste bunuri solicitate de reclamanta prin precizarea facuta la 05.07.2004, respectiv bunurile
mentionate la pct. II- mobila bucatarie (alta decat cea aflata in apartament), coltar, covor persan,
perdea Pascani, lenjerie pat, 2 servicii cafea, 1 lustra, 1 set pahare, 1 set cani apa, aparat
telefonic, bibelouri, set pat pentru o persoana, aceste bunuri mobile fiind destinate utilarii
garsonierei.
In ceea ce priveste celelalte bunuri solicitate de reclamanta a fi incluse la masa partajabila,
instanta a retinut ca nu s-a facut dovada existentei acestora si a dobandirii lor in timpul
casatoriei.
In raport de probele administrate in cauza, instanta a constatat ca actiunea civila de partaj
bunuri comune precizata formulata de reclamanta R. I., cererea de interventie in interes propriu
formulata de intervenienta Asociatia de Proprietari nr.15 Calea Bucuresti, prin reprezentantul
sau legal si cererea de interventie in interesul reclamantei formulata de intervenientii R. O. si R.
O. sunt intemeiate in parte, iar cererea de interventie in interesul paratului formulata de
intervenientul L. I. este intemeiata, in sensul de a nu se retine la masa partajabila cota de? din
garsoniera.
Potrivit art. 30 alin. 1 C.fam., bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt
de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor.
Ambii soti au avut venituri in timpul casatoriei si intrucat din probele administrate nu s-a putut
determina contributia certa a partilor in dobandirea bunurilor comune retinute la masa
partajabila, instanta a constatat ca bunurile dovedite in cauza sunt dobandite prin contributie
egala, astfel ca instanta nu a partajat bunurilor in cote diferentiate.
La incetarea starii de comunitate, imparteala se realizeaza prin unicitate de cote stabilite pentru
fiecare codevalmas in raport cu contributia reala la dobandirea bunurilor luate in ansamblu, iar
nu pe pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor in raport cu anumite categorii de
bunuri, astfel cota de contributie a fiecaruia la dobandirea bunurilor comune urmeaza a se
stabili asupra intregii comunitati si nicidecum asupra fiecarui bun in parte. (decizia nr.
4149/21.10.2003 a C.S.J., sectia civila).
Astfel, prin incheierea de admitere in principiu pronuntata de instanta la data de 03.10.2005, s-a
admis in parte si in principiu actiunea civila precizata formulata de reclamanta R. I. impotriva
paratului L. D., pentru partaj bunuri comune.

S-a admis in parte si in principiu cererea de interventie formulata de Asociatia de Proprietari.


Calea Bucuresti.
S-a admis in parte si in principiu cererea de interventie in interesul reclamantei formulata de
intervenientii R. O. si R. O.
S-a admis in principiu cererea de interventie in interesul paratului formulata de intervenientul L.
I.
S-a constatat ca reclamanta R. I. si paratul L. D. au dobandit in timpul casatoriei, prin contributie
egala, urmatoarele bunuri: un apartament cu doua camere imbunatatit cu gresie, faianta,
apometre, situat in Craiova, cart. Brazda lui Novac, un teren in suprafata de 1425 mp situat in
intravilanul com. Amarastii de Jos, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub
nr. 742/14.04.1998; frigider Zanussi; aragaz cu patru ochiuri; o mobila bucatarie; coltar cu masa;
un cuier hol; doua fotolii cu masa rotunda; o canapea extensibila si doua fotolii imitatie piele; un
TV color marca Orion; doua covoare persane; doua tablouri in ulei - peisaje natura; 1 lustra; 53
bibelouri portelan; un geamantan piele albastru; un serviciu de cafea de portelan; doua servicii
de masa pentru 6 persoane; 2 lazi frigogorifice; si urmatoarele bunuri aflate in posesia paratului
in garsoniera: mobila bucatarie, coltar, covor persan, perdea Pascani, lenjerie pat, 2 servicii
cafea, 1 lustra, 1 set pahare, 1 set cani apa, aparat telefonic, bibelouri, set pat pentru o
persoana; suma de 50.000.000 lei vechi rest din pretul obtinut din vanzarea autoturismului
Espero, ramasa in posesia paratului si suma de 50.000.000 lei vechi rest din pretul obtinut din
vanzarea terenului in suprafata de 323,81 mp si a constructiei din comuna Amarastii de Jos,
ramasa in posesia paratului.
S-a constatat ca partile au o datorie comuna la Fondul Romano-American pentru Investitii din
Romania - Fundatia Capa.
S-a dispus iesirea din indiviziune intre reclamanta R. I. si paratul L. D. in cote de 1/2 pentru
fiecare parte.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea si lotizarea bunurilor ce compun
masa partajabila cu indicatia de a se evalua bunurile la valoarea actuala de circulatie, de a se
efectua mai multe variante de lotizare in functie si de posesia bunurilor, iar inegalitatea de
valoare a loturilor sa fie compensata prin sulta si s-a dispus efectuarea unei expertize contabile
pentru stabilirea creditului restant la Fundatia Capa.
Tinand cont de incheierea de admitere in principiu pronuntata la data de 03.10.2005, si facand
aplicarea disp. art. 728 C.civ., art. 36 alin.1 teza final C. fam. i art. 673 10 alin. 4 C.proc.civ.,
instanta va admite in parte si in fond actiunea civila precizata de partaj bunuri comune formulata
de reclamanta, va admite in parte si in fond cererile de interventie formulate de Asociatia de
Proprietari nr. 15 Calea Bucuresti si de Radu Oprea si Radu Oprica si va admite in fond cererea
de interventie formulata de Lupu Ion.

Instanta va atribui bunurile direct prin hotarare asupra fondului cauzei, astfel cum au solicitat
partile, potrivit art. 67310 alin.4 C.proc.civ., apreciind ca exista motive temeinice fata de
imprejurarile cauzei.
Instanta va omologa raportul de expertiza tehnica intocmit de expert Girleanu Eugen in varianta
1, urmand a atribui reclamantei lotul nr. 1 si paratului lotul nr. 2, cu obligarea reclamantei la plata
sultei corespunzatoare catre parat, avand in vedere inegalitatea de valoare a loturilor.
Instanta s-a oprit asupra acestei variante de lotizare, avand in vedere posesia bunurilor retinuta
prin incheierea de admitere in principiu.
Instanta va omologa partial raportul de expertiza tehnica specialitatea topografie intocmit de
expert Popa Ioan Alexandru, in ceea ce priveste evaluarea terenului si va atribui reclamantei
intreg terenul in suprafata de 1425 mp. situat in intravilanul com. Amarastii de Jos, jud. Dolj, din
contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 742/14.04.1998 de BNP Defta Emil,
urmand ca reclamanta sa plateasca sulta corespunzatoare paratului.
Instanta a atribuit reclamantei intreaga suprafata de teren, avand in vedere dorinta partilor,
intrucat reclamanta a solicitat sa-i fie atribuit terenul si paratul a aratat ca nu doreste sa-i fie
atribuit acest teren.
Instanta va omologa raportul de expertiza tehnica specialitatea constructii, intocmit de expert
Craciunescu Jean, in varianta I si va atribui reclamantei apartamentul bun comun, urmand ca
reclamanta sa plateasca paratului sulta corespunzatoare.
Instanta s-a oprit asupra acestei variante de lotizare intrucat reclamanta are nevoie de acest
spatiu de locuit, reclamantei i-a fost incredintat spre crestere si educare minorul rezultat din
casatorie, iar paratul nu mai locuieste in acest apartament, asa cum rezulta din adresa emisa de
Asociatia de Proprietari care atesta faptul ca inca de un an de zile s-a solicitat de catre parat
scaderea totala a numarului de persoane.
De mentionat ca L. R. D. si L. R. I. sunt garanti ipotecari la contractul de imprumut cu nr. 564 din
25.06.2001 incheiat de SC Eurazi Prodcom SRL cu sediul in Amarastii de Jos cu Fondul
Romano-American pentru Investitii din Romania - Fundatia Capa.
Chiar daca contractul de garantie imobiliara a fost semnat si de parat, nu a rezultat din probele
administrate ca suma de bani imprumutata de SC Eurazi Prodcom SRL a fost cheltuita in
interesul ambilor soti.
Insa, obligatia care rezulta din garantia cu un bun comun, in speta apartamentul, constituie o
datorie comuna, cauza obligatiei este indiferenta, obligatia este comuna chiar daca nu ar avea
legatura cu nevoile casatoriei, potrivit art. 32 lit. b din C.fam.
Fiecare dintre fostii soti va trebui sa contribuie la plata datoriilor comune in proportie cu partea
din comunitate ce i se cuvine.

Lichidarea definitiva a contributiei sotilor la plata datoriilor comune se face numai cu ocazia
impartirii bunurilor comune. Pana la aceasta data se prezuma ca fiecare a contribuit in mod egal
la plata datoriilor comune.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza contabila intocmit de expert Dumitrescu Gheorghe,
depus la dosar la data de 21.06.2006, creditul restant la data de 17.02.2006 este de 700 USD la
care se adauga dobanzi de 495,48 USD si penalitati de 465,45 USD, calculate la 31.01.2006.
Acestea transformate in lei la cursul BNR din 31.01.2006 conduc la un credit restant de
2.091,18 lei, la care se adauga dobanzi de 1.480,20 lei si penalitati de 1.390,48 lei, rezultand o
datorie totala de 4.961,86 lei.
Intrucat apartamentul a fost atribuit reclamantei, iar creditul a fost facut in beneficiul firmei al
carei unic asociat este reclamanta, aceasta urmeaza a plati creditul restant, iar paratul urmeaza
a plati 1/2 din datorie reclamantei, respectiv suma de 2.480,93 lei, asa cum a fost stabilita prin
raportul de expertiza, intrucat lichidarea datoriilor comune se face la momentul impartirii
bunurilor.
Aceste modalitati de atribuire a bunurilor ar putea satisface si interesele intervenientei Asociatia
de Proprietari Calea Bucuresti, care a solicitat partajarea bunurilor comune, interese care tind la
recuperarea prejudiciului creat de reclamanta, in ipoteza in care reclamanta nu isi achita de
bunavoie prejudiciul.
Instanta a retinut in incheierea de admitere in principiu ca in posesia paratului au ramas suma
de 50.000.000 lei vechi, rest din pretul obtinut din vanzarea autoturismului Espero si suma de
50.000.000 lei vechi, rest din pretul obtinut din vanzarea terenului in suprafata de 323,81 mp si
a constructiei din comuna Amarastii de Jos si a retinut aceste sume in masa partajabila, iar prin
incheiere instanta a dispus impartirea bunurilor in cote de 1/2.
Asa cum s-a retinut prin incheierea de admitere in principiu, aceste bunuri au fost vandute in
timpul casatoriei partilor in anul 2002, respectiv la data de 18.07.2002 si la data de 01.02.2002,
de catre parat care a avut procura speciala de la reclamanta, ori casatoria partilor a fost
desfacuta prin sentinta civila nr. 7498/04.07.2003 a Judecatoriei Craiova, ramasa definitiva prin
decizia civila nr. 227/03.02.2004 a Tribunalului Dolj.
Astfel, paratul urmeaza a mai obligat la restituirea catre reclamanta a sumei de 5.000 lei RON,
ce urmeaza a fi actualizata conform indicelui de devalorizare, incepand cu data de 20.03.2006,
data la care a fost precizata cererea verbal de catre aparatorul reclamantei si consemnata in
incheierea de sedinta, conform art. 132 alin. 2 pct. 2 C.proc.civ., si pana la data platii efective.
Instanta urmeaza a respinge capatul de cerere din actiunea precizata formulata de reclamanta
Radu Ioana privind restituirea bunurilor proprii, intrucat nu s-a facut dovada certa ca bijuteriile ar
fi fost luate de parat si nici nu au fost identificate aceste bunuri.

Paratul nu a recunoscut la interogatoriu ca bijuteriile ar fi ramas in posesia sa, iar la intrarea in


apartament, acesta a intocmit un proces-verbal de inventariere a bunurilor, in prezenta a doi
martori, in care nu se regasesc bunurile solicitate.
Instanta va stabili, conform art. 67310alin. 4 C.proc.civ., un termen de plata a sultelor de 4 luni
de la ramanerea definitiva a hotararii.
Intrucat in procesele de partaj partile au o dubla calitate, iar solutia pronuntata cu privire la
iesirea din indiviziune este deopotriva in interesul tuturor, instanta va compensa partial
cheltuielile de judecata si va mai obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 158,70 lei
cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu de expert achitat
de reclamanta.