Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urbanizarea Si Aglomeratia Urbana
Urbanizarea Si Aglomeratia Urbana
Urbanismul este o maniera de a face un lucru dupa reguli si expresia unui ideal de
frumusete in stiintele umane. Daca urbanismul nu poate pretinde de a fi o stiinta, o
tehnica, o arta, o promisiune, asta inseamna o actiune.(Larousse, pag 5.)
Motivatie:
Tema pe care am ales-o Urbanizarea pe glob si aglomeratiile urbane constituie
un subiect de actualitate,care a fost dezbatut inca din cele mai vechi timpuri, de
cand Terra a inceput sa fie populata de specia umana. Subiectul ne atrage cu atat
mai mult cu cat, in Romania putem remarca un fenomen de imigrare acerba dupa
ani 90.
Capitolul 1. Prezentarea generala a urbanismului.
1. Evolutia istorica a urbanismului.
1.1 Urbanismul antic reprezinta ansamblu de experiente accumulate in timp de
catre om in ceea ce priveste organizarea spatiilor destinate folosintelor
civile,religioase, militare, productive si de recreere din cele mai vechi timpuri
pana la sfarsitul Evului Mediu. Primele orase sau dezvoltat in Mesopotamia,
Egipt, Siria, Asia centarala , India si China.
[Type text]
[Type text]
[Type text]
Orasul
Clasificarea oraselor
Cele mai semnificative din punct de vedere urbanistic sunt:
-clasificarea functionala(se bazeaza pe activitati care definesc rolul unui oras).
-clasificarea in functie de forma fizica(se bazeaza pe configuratia fizica a
orasului).
Forma orasului
[Type text]
Prin forma orasului se intelege aspectul sau vizibil avand in vedere ansamblul
tuturor partilor sale fizice: reteaua de strazi, piete, cladiri izolate, suprafete deschise de
dimensiuni variabile precum: curti interioare, gradini, parcuri etc., elemente naturale si
artificiale definite geometric, precum: canaluri, santuri, ziduri etc.
O posibila clasificare a oraselor in functie de forma este aceea care analizeaza
planul orasului.
Din totalitatea planurilor descoperite de urbanistii moderni putem desprinde
cateva scheme geometrice care au inspirat mai mult sau mai putin constient
constructiile de orase:
1.Planul rectangular (hipodamic) utilizat in constructia oraselor
Avantaje:
schitare simpla;
o usoara divizare a oraselor;
simpla proiectare a retelelor de transport;
Dezavantaje:
circulatia este ingreunata pierderi mari de timp;
in intersectii vizibilitatea este redusa.
Exemple de orase:
New York (zona Manhattan);
San Francisco (California);
Drobeta Turnu-Severin (Romania).
1.Planul radial concentric - este conceput cu scopul unei distribuiri armonioase a
strazilor in jurul unui centru de unde pleaca toate arterele sub forma unor raze.
Avantaje:
permite patrunderea usoara pana in centrul orasului permite extinderi inelare ale
orasului;
asigura legaturile intre cartiere si poate distribui traficul greu si de tranzit pe
arterele de rocada.
Dezavantaje:
circulatia este incetinita;
in intersectii vizibilitatea este redusa.
Exemple de orase:
Odessa (Ucraina)
Milano (Italia)
Braila (Romania)
1.Planul evantai - este de fapt o jumatate de retea radial-inelara, cu toate caracteristicile
acesteia.
2.Planul mixt - combina planul rectangular cu cel radial-inelar.
[Type text]
3.Planul liniar - utilizat in special in constructia oraselor mici sau celor constranse de
conditiile de relief
Dezavantaje:
distanta mare intre punctele extreme ale orasului.
Exemple de orase:
Marsilia
Desi la prima vedere conceptul de oras (centru urban) pare extrem de clar, in
realitate exista o serie de elemente ce trebuie luate in considerare. Definirea orasului
difera de la tara la tara in functie de criterii diferite: - numarul locuitorilor; dotarea cu
echipament tehnico-edilitar,(considerandu-se asezare urbana acea localitate care
dispune de o dotare corespunzatoare privind confortul si igiena locuitorilor: alimentare
cu apa si canalizare, alimentare cu energie electrica,telefonie, strazi etc.; - dotarile
social-culturale care trebuie sa asigure satisfacerea intereselor publice de odihna si
recreere; - importanta in teritoriu; - criterii administrative. Cu toate ca la nivel
international demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a asezarilor omenesti
este extrem de dificil se contureaza totusi cateva criterii general valabile:
criteriul numeric are in vedere marimea demografica a centrelor (de exemplu de la
250 locuitori in Danemarca, 300 in Islanda, 1.000 in Canada, 2.500 in SUA la 10.000 de
locuitori in Spania, Elvetia si pana la 20.000 in Olanda);
criterii hotarate de guvern in cazul unor tari ca Romania, Republica Moldova, Ungaria,
Polonia, Bulgaria, Suedia, Japonia, etc. ,unde orasele sunt decretate prin acte
normative ce au la baza cerinte legate de pozitia geografica favorabila, dimensiunea
demografica, potentialul economic diversificat, structura urbanistica, organizarea
intravilanului, gradul de dezvoltare a serviciilor.
In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari
fenomene, proprii lumii in care traim: -pe de o parte explozia demografica, cresterea
numarului locuitorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei,- iar pe de alta
parte, -desi in stransa legatura-explozie urbanistica, aparitia si profilarea la scara
planetara a marilor aglomeratii urbane, exodul unor mase impresionante de populatie
rurala catre oras, cu toate consecintele care decurg.
Situaia n mai 2011: Aproape 50,5% din popula ia lumii trie te n zona urban,
comparativ cu numai 5% n urm cu doar un secol [1]. Peste 180 000 de oameni
migreaz spre orae n fiecare zi, ei adugndu-se la o popula ie de 60 de milioane de
locuitori pe an care se nasc n zona urban [1]. Dac trendul continu, populaia urban a
[Type text]
Aglomeratiile urbane
Aglomerarea urban - Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului
modern,efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de
urbanizare. Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras(de cel
putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana(comune suburbane,orase mici)
dependenta de el,desfasurata pe o suprafata relativ restransa(cu o raza de pana la 5060 km in jurul centrului principal).
Aglomeratiile urbane au si functii de metropole , de diferite dimensiuni functionale
si teritoriale (mondiale, continentale, nationale, regionale). Metropola = oras mare atat
ca numar de locuitori (depaseste 1 milion) cat si ca extindere teritoriala. Pe glob exista
315 orase milionare . Metropola indeplineste rol de capitala la nivel regional sau
national. Cele mai mari concentrari urbane 1995 (populatia
in milioane
locuitori):Moscova,Londra,Paris,Instambul,Roma,Berlin,Madrid,Viena,Amsterdam,
[Type text]
Bruxelles,Bucuresti etc. Sistemele urbane pot forma asa numitele zone metropolitane
sau simplu metropole (orase mari atat ca populatie: 1.000.000 dar si ca suprafata).
Conurbatiile cele mai intalnite sunt cele formate din orase dublete:
Saint Paul si Minneapolis (SUA), pe de o parte si de alta a fluviului Mississippi;
Ludwighshafen si Mannhein (Germania), pe de o parte si de alta a Rhinului;
Messina si Reggio di Calabria (Italia), pe de o parte si de alta a stramtorii Messina.
Capitolul 2.Urbanismul pe plan mondial
Generalitati
Planeta numara la nivelul anului 2000, peste 6 miliarde de locuitori, dintre care
aproximativ 10% traiau in aglomerari care depaseau 10 milioane de locuitori. Marile
metropole sunt expresia cea mai elocventa a cresterii urbane actuale. Ele au luat fiinta
in toate regiunile globului, cu deosebire in centrele economiei mondiale, dar si in noile
tari industrializate, ba chiar si in tarile mai putin dezvoltate. Metropola este orasul cu
peste 2 milioane de locuitori, iar impreuna cu localitatile satelit formeaza o arie
metropolitana.
Los angeles (S.U.A)
Este cel mai mare oras din statul California si al doilea ca marime a populatiei din
Statele Unite, fiind intrecut doar de New York City.Extinderea enorma a zonei urbane a
facut din Los Angeles orasul cu cea mai mare arie de intindere din S.U.A. Extinderea
orasului a avut loc continuu pana la inceputul secolului al XX-lea. Aria urbana se intinde
pe toate directiile, cuprinzand intregi orase si devenind cea mai intinsa arie urbana a
S.U.A. Economia metropolei se bazeaza pe o diversitate foarte mare a industriei
aerospatiale, petroliera, automobilistica, cea a utilajelor agricole etc. De fapt, statul
California reprezinta o putere economica clasificata la nivel mondial de state pe locul 7,
iar economia orasului Los Angeles contribuie semnificativ la cea a Californiei. Los
Angeles este capitala comitatului omonim, Los Angeles Country. Conform estimarii
facute de Biroul recesamantului S.U.A. in 2005, orasul avea o populatie de aproximativ
3,8 milioane de locuitori, fiind centrul economic si cultural al unei zone metropolitane
extinse, cunoscuta ca Los Angeles-Long Beach-Santa Ana, cu o populatie totala de
peste 12,9 milioane de locuitori. Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre
culturale, stiintifice, educationale, tehnologice si comerciale ale lumii, fiind gazda a
[Type text]
[Type text]
[Type text]
b) economie
-resurse
-baza tehnico-materiala
-factori stimulatori ai dezvoltarii
-nivel regional
-pozitie ocupata la scara regionala si nationala
[Type text]
GRAFIC nr.1: Populatia Urbana pe regiuni intre 1936 si 1999 in Franta. (in %)
[Type text]
[Type text]
[Type text]
Urbanizarea in lume a progresat foarte rapid intre anii 1950 si 2000, procentul
populatiei mondiale din orase fiind intre 30% si 47%. Organizatia Population
Reference Bureau estimeazaca in medie 40% din cresterea populatiei urbane
este reprezentata de exodul rural si 60% cresterii proprii a oraselor.
America latina este actualmente la fel de urbanizata ca si Europa ( cu aprox. 74%
urbani). In Africa si Asia, putin mai mult de un sfert din populatie traieste in orase.
Ritmul de crestere demografica aici , de cele mai multeori , nu intra in raport cu
dezvoltarea capacitatilor de productie economica a acestor zone.
[Type text]
[Type text]
* Cresterea oraselor este inegala in timp si spatiu.De aceea orasele de talie mijlocie
care sunt aspirate de exodul rural pana la jumatatea anilor 1970, au tendinta sa
stagneze. In egala masura, unele orase din nordul Frantei (Lens, Valencienne, din
Estsi din Centru nu mai atrag locuitori noi, in schimb metropolele din Vest ( Nantes,
Rennes, Bordeaux) si din Sud ( Toulouse, Montpellier, Nice, Grenoble) sunt foarte
atractive si dinamice.
[Type text]
Extinderea urbana
*Extinderea urbana, numita si periurbanizare, este un fenomen aparut incepand cu
anii 1960 si care n-a facut decat sa se intareasca de atunci pentru :familiile care
parasesc central oraselor si periferiile apropiate pentru a se instala in pavilioane situate
in comune rurale sau in mici orase in proximitatea aglomeratiilor.
*Extinderea spatial a oraselor a fost acompaniata de etalarea infrastructurilor legate de
modul de viata urban: zonele de activitate economica, infrastructure de transport, zone
comerciale, parcuri de loisir, aeroporturi, etc). Limita dintre orasele si spatiile rurale a
devenit mai ambigua ca in trecut.
*Aceasta periurbanizare s-a efectuatintr-un mod anarchic. Politica de la oras are ca
obiectiv de a sustine cresterea urbana, integrand in
masura posibilului exigentele
ezvoltar durabile (dezvoltarea transporturilor collective, provocarea integrari zonelor
urbane sensibile -ZUS,etc).
* Cand o aglomeratie urbana depaseste sau tinde sad epaseasca 200 000 de locuitori,
aceasta accede la statutul de metropola .
[Type text]
Formarea oraselor
In intervalul 1989 -1997 au fost declarate numai 3 orae noi (Fget i Teiu n
1994 i Baia de Arie n 1997) n comparaie cu perioada 1948 - 1989, cnd au aprut
108 noi orae, respectiv un ritm mediu decenal de 27 orae (sau 2,7 /an). Ora e
existente n Romnia la data recensmntului din 2002 sunt in numar de 265. Ulterior,
au mai fost declarate oficial nc 55 ora e. Conform recensmntului din 2011 oraele
din Romnia au fost ordonate dup populaie. In prezent n Romnia exist 320 ora e.
n prezent, o parte din cele mai mari orae sunt incluse ntr-o zon metropolitan:
Constana (450.000 de locuitori), Braov, Iai (ambele cu o populaie de aproximativ
400.000 de oameni) i Oradea (260.000 de locuitori), iar altele sunt planificate: BrilaGalai (600.000 de locuitori), Timioara (400.000 de locuitori), Cluj-Napoca (400.000 de
locuitori), Craiova (370.000 de locuitori), Bacu i Ploieti.
In 1930, populatia Romaniei intregite era de 18 milioane locuitori, 80% dintre
acestia avand domiciliul in mediul rural, si doar 20% in mediul urban. La momentul
respectiv, Bucurestiul avea o populatie de 0,6 milioane persoane, Cluj, Iasi si Galati
aproximativ 100.000, iar Timisoara 91.000. Odata cu industrializarea fortata initiata de
comunisti, populatia urbana a crescut spectaculos: 5,9 milioane persoane in 1960, 7,5
milioane in 1970, 10,2 milioane in 1980, si 12,3 milioane in 1989. In 1996, trendul s-a
inversat, iar dupa 2005 chiar s-a accentuat. Intre 2005 si 2008, numarul persoanelor
[Type text]
care si-au schimbat domiciliul din mediul rural in mediul urban a fost de 294.000, in timp
ce numarul persoanelor care si-au schimbat domiciulul din urban in rural a fost de
418.000, diferenta fiind de peste 120.000 de persoane. Intre 1996 si 2008, diferenta a
fost de 313.000.
Surse: INS, Laborsta, UNSD
Indicatori demografici:
Previziunea ONU:
Potrivit unor proiectii realizate de ONU, in 2030, 68% din populatia tarii va locui in
orase, iar pana in 2050, procentul va ajunge la 77%.