Programarea agregat constituie o concretizare a cererii pe tipuri reprezentative de produse/grupe de

produse, care reflecta nevoile consumatorilor.

Orizontul de timp este de obicei divizat in trimestre.
Strategiile vor fi analizate sub aspectul costului de realizare, firma oprindu-se asupra costurilor minime, deci
rentabilitatea pe termen lung, maxima.
Variabile principale :
- cantitatea produsa in perioada t
- nivelul cererii de produse in perioada t
- nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t
Variabilele implica mai multe categorii de costuri :
- stocul de intretinere a stocului de produse finite
- costul de supramunca
- costul de inactivitate
- costul deficitului de produse
- costul angajarii si demitetii
Strategii de programare agregata
Strategii de urmarire a cererii productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pentru
aceeasi perioada.
Poate fi realizata prin :
1. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand
a. cererea depaseste posibilitatile de productie
b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa (timp de inactivitate)
2. angajari/concedieri de personal in functie de cresterea sau scaderea cererii
Avantaje :
- lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel de siguranta
- inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse
Strategia de programare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie
este influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de
produse finite.
Modalitati de actiune practica a strategiilor agregat
- se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea stocului de produse finite asigura satisfacerea
cererii in cazul abaterii fabricatiei de la marimea acesteia
- se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu cererea, iar marimea minima a stocului
corecteaza greselile de previziune in domeniul cererii
- se prevede un program mixt, deoarece asigura cheltuieli obisnuite de productie si cheltuieli minime
de :
o angajare sau demitere a lucratorilor
o de plata a timpului suplimentar lucrat
o de reorientare a personalului
Programarea calendaristica
Etape program de productie calendaristic coordonator presupune actualizari ale planului si armonizari
agregate ale comenzilor facute de clienti, cu resursele de productie
Obiectivul armonizarii agregat reprezinta incadrarea comenzilor in nivelul celor trei factori ai procesului de
productie la nivelul intreprinderii intr-o perioada k. Factori :
- capacitatea de productie
- forta de munca
- materii prime
Pasii aplicarii deciziei multicriteriale
1. stabilirea criteriilor
a. prtofitul cu subcriteriile
i. profit marginal
ii. submediu
iii. mediu

iv. peste medie

v. remarcabil
b. clientul
c. costul
d. valoarea comenzilor
e. controlul
f. adaptabilitatea
g. incarcarea centrelor de productie
h. nivelul organizarii
i. piete potentiale
2. stabilirea coeficientilor de importanta a fiecarui criteriu
3. elaborarea matricei unitatilor pentru fiecare din m criterii si n produse fabricate
4. determinarea vectorului de prioritate a comenzilor/produselor
5. ordonarea celor n componente ale vectorului
Programul calendaristic centralizator cuprinde pentru fiecare luna informatii referitoare la :
- denumirea produselor programate
- cantitatile programate din fiecare produs
- prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati de produse programate pe luna
- termenele de livrare
- valoarea productiei marfa programare
Repartizarea sarcinilor de productie pe executanti directi se poate realiza metodele cercetarii
operationale pentru perfectionarea programarii operative. Se propune modelul problemei de alocare in
variantele :
- modelul problemei de distribuire/transport care implica
o alocarea executantilor directi la nivelul sarcinilor de productie
o o sarcina de productie poate utiliza o combinatie de executanti
- modelul problemei de repartizare presupune formarea de perechi executanti produse/lucrari
Functia obiectiv pentru o problema de ordonantare poate fi :
- minimizarea timpului total
- minimizarea intarzierii totale
- minimizarea costului intarzierii
- minimizarea costului de intretinere a produselor in stoc
Dificultatea problemelor de ordonantare este data de dimensiunea produselor si conditiile in care se
desfasoara lucrarile :
- fragmentarea loturilor ciclice in loturi de transport
- timp de transport de la o unitate structurala de fabricatie la alta
- accelerarea unor lucrari din cauza presiunilor unor clienti
- schimbarea locului lucrarii in firul de asteptare
- defectiuni ale masinilor
- lipsa sau epuizarea materiilor prime la unele locuri de munca
- timp de prelucrare variabil la acelasi produs sau la loturi de marimi diferite
Rezolvarea problemelor de ordonantare pe termen scurt se poate face pe baza :
- regulilor de prioritate
- marimilor numerice de prioritate
- algoritmilor optimali
- algoritmilor euristici
Graficul alternant al circulatiei produselor in functie de operatie, masina, tact
- reda pe cale grafica modul de circulatie a pieselor de la locurile de munca
- momentele de incepere si terminare a fiecarei piese care face obiectul programului de productie
Avantaje :
- permite stabilirea momentelor de intrarte si iesire a pieselor pe linia de productie in flux, conform
tactului liniei

permite identificarea masinilor sau locurilor de munca, la care se va efectua fiecare piesa sau piesele
care urmeaza a se executa pe fiecare loc de munca
- pe baza informatiilor de mai sus, se stabilesc programele operative de productie pentru o anumita
perioada, cu precizarea :
o denumirii
o cantitatii
o momentelor de incepere
o duratei de executare
o termenul final
- permite o marire cantitativa si calitativa a indeplinirii programelor operative de productie
Dezavantaj : dificultatea intocmirii graficului in cazul unui numar mare de piese.
Graficul de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta sub forma unui dreptunghi a carei
baza indica scara timpului, adica numarul de zile lucratoare din luna respectiva, iar pe diagonala evidentiaza
ritmicitatea fabricatiei potrivit sarcinii de productie programate.
In partea stanga a graficului se construieste o scara verticala pe care vor fi prezentate sarcinile de productie
zilnice cumulate in expresie naturala si in procente.
Urmarirea indeplinirii programului de productie se realizeaza prin marcarea printr-un punct a sarcinilor
zilnice realizate.
Unirea punctelor va conduce la o linie franta care permite aprecierea gradului de indeplinire a sarcinilor sub
aspectul ritmicitatii.
Acest grafic permite determinarea ramanerii in urma sau avansului in fabricatie.
Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie se desfasoara pe baza mai multor
metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului preferential tip ABC.
Testul ABC
- zona A pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice.
Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri mari.
- zona B componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea,
succesiunea de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si
cicluri de fabricatie medii.
- zona C reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de
stocuri
Extracosturile de programare agregata
- costul de intretinere a stocului de produse finite
- costul de supramunca
- costul de inactivitate
- costul deficitului de produse
- costul angajarii si demiterii
- costul muncii temporare
- costul pentru comenzi returnate
Documentele utilizate in ordonantarea in fabricatie
1. Bonul de consum asigura lansarea in fabricatie a materiilor prime si ofera informatii referitoare la:
a. identificarea produsului care se executa
b. denumirea, cantitatea si caracteristicile materiei prime
c. informatii pentru buna gestionare a materialelor.
Constituie sursa primara de evidenta a cheltuielilor cu materia prima.
2. Bonul de lucru asigura lansarea manoperei in fabricatie si contine informatii de identificare:
a. a produselor
b. operatiilor tehnologice care se executa si locul acestora
c. executanti directi
d. consumul de timp
Este sursa de evidenta a cheltuielilor cu munca vie

3. documentul de identificare a produselor pe fluxul de fabricatie este Nota de predare sau bon de
miscare interioara. Se utilizeaza in predarea intre sectii sau la magazia de semifabricate a produselor
executate.
4. Fisele de insotire
5. Borderoul documentelor de lansare are a scop centralizarea consumului de materii prime sau
manopera pe unitatile structurale de fabricatie.
Toate documentele contin valori potentiale, ce se transforma in procesul de fabricatie, in productie
neterminata si apoi in productia marfa.
Definirea lotului de fabricatie reprezinta cantitatea de produse identice lansate simultan in fabricatie, care
se prelucreaza pe aceleasi locuri de munca si care consuma un singur timp de pregatire incheiere.
In functie de stadiul de fabricatie, lotul de fabricatie poate fi :
- semifabricat
- lot de piese
- lot de subansamble
- lot de produse finite
In desemnarea categoriei de lot, un loc important il ocupa timpul de pregatire-incheiere, ce are ca continut :
- timpul pentru emiterea documentatiei de lansare
- timpul pentru aprovizionarea executantilor cu cele necesare productiei
- timpul pentru instruirea muncitorilor sau studierea documentatiei tehnice
- timpul necesar pentru reglarea utilajelor
- timpul pentru executarea unuia sau mai multor piese de proba
- timpul pentru predarea lucrarilor executate si aducerea locului de munca in starea initiala de fabricatie
Costurile marimii loturilor de fabricatie
- cheltuieli aferente salariilor reglorilor
- cheltuieli aferente lansatorilor
- generate de emiterea si multiplicarea documentatiei de lansare
Factorii care influenteaza marimea lotului de fabricatie
1. factori externi intreprinderii
- realizarea unui volum de productie intr-o perioada determinata, potrivit cerintelor pietei
- nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprinderii
- situatia aprovizionarii tehnico-materiala
2. factori interni intreprinderii
a. actori de natura tehnica
b. factori de natura organizatorica
c. factori de natura financiara
MRP are posibilitatea de a :
- planifica necesarul de materiale
- programa si controla capacitatea de productie
- planifica toate resursele utilizate de o firma
Niveluri de aplicare :
- ca un sistem de control al stocurilor
- ca un sistem de control al productiei si stocurilor
- ca un sistem de planificare si programare a resurselor pentru activitati de productie si a capacitatii de
productie
Detalierea MRP se fundamenteaza pe :
- programarea agregat
- programarea cererii
- comenzile firmei de la clienti
Functiile MRP:
- planul indistrial si comercial
- programul director de productie
- calculul incarcarilor globale
- calculul nevoilor dependente

- calculul incarcarilor detaliate

- urmarirea si controlul fluxului incarcarii
- controlul executiei
- buclele de reglaj
Algoritm de ordonantare NEXT BEST
- NB cu origine fixa dat fiind primul reper care se executa, se va alege urmatorul reper acela care
corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior
- NB cu origine variabila conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare dintre
cele ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se procedura de la NB
cu origine fixa
- NB cu reducerea coloanelor presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe fiecare
coloana si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective
Algoritmul de ordonantare JOHNSON
- se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru
intreg consumul de productie minim pe primul utilaj
- se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se prelucreaza
pe cele doua utilaje
Controlul calitativ
- al indeplinirii programelor de productie - consta in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor
primare cu privire la functionarea utilajelor si desfasurarea procesului de productie, in scopul de a
evidentia stadiul in care sarcinile de productie lansate in fabricatie au fost executate
- al sarcinilor de productie reflecta concret modul in care se executa si programeaza productia
programata si lansata in fabricatie
Pentru realizarea obiectivelor de baza este necesar a compara continuu sarcinile programate cu cele realizate.
Trebuie acordata o atentie maxima produselor cu cicluri si costuri mari care se pot determina prin testul ABC.
Obiectivul activitatii de control cantitativ are doua semnificatii :
- sarcina de productie
- locul de munca
Astfel urmarirea si inregistrarea simultana a datelor ofera informatii cu privire la :
- stadiul indeplinirii programului de productie
- respectarea termenelor de executie
- gradul de utilizare a capacitatii de productie
Urmarirea si controlul cantitativ se poate face dupa modelele
- pe baza de program-grafic
- pe baza de documente
- pe baza de stocuri
Aceste metode se bazeaza pe aplicarea concomitenta a unor principii :
- consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de
fabricatie
- in raport de nivelul programat
- pe acelasi suport informational
- in raport de variabila timp
Mijloacele tehnice utilizate in urmarirea si controlul cantitativ al indeplinirii programelor de productie pot fi
clasificate astfel :
1. instalatii de comunicatie si semnalizare permite stabilirea legaturilor dintre unitatile de productie si
punctele de coordonare a acestora, pe baza
a. acustica ; fonica ; vizuala
2. instalatii de semnalizare cuplate cu mijloace de control asupra functionarii utilajelor care asigura
productia
3. instalarii de inregistrare, colectare si transfer al datelor privind evidenta operativa a productiei
4. sistem informatic de conducere operativa a productiei