Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare

Colegiul Agroindustrial din Ungheni

Darea de
seama la:
Prcactica
Tehnologica
,,

A elaborat: eleva
gr.Mc-121

Ungheni 2015

Caracteristica generala a Intreprinderii

I.I.,,Artene Rodion a inceput si a fi construita in anul 2007,iar pe
27.10.2008 intreprinderea a fost inregistrata si si-a inceput
activitatea.Dupa natura sa juridica este o intreprindere individuala.
Fondatorul intreprinderii este Artene Rodion.

Avantajele si dezavantajele intreprinderii

Ca avantaje putem consemna :

- costurile reduse de infiintare si administrare si mai ales posibilitatea
deducerii unor cheltuieli realizate pentru derularea afacerii.
- plata impozitelor se face la nivelul veniturilor din anul anterior,
urmand ca, la sfarsitul fiecarui an, sa se faca o regularizare care ar fi, la
randul ei, platita in anul urmator.
- Beneficiaza de asigurare sociala de sanatate : Conform legii orice
persoana care obtine venituri impozabile are obligatia sa plateasca 5,5 %
din veniturile obtinute.
- Beneficiaza de asigurare sociala in sistemul public de pensii: Conform
legii orice persoana este obligata sa fie asigurata in sistemul public de
pensii.

Dezavantaje
- Rspunzi cu patrimoniul personal

- Posibiliti mai reduse de dezvoltare.

- Contribuia la CAS.

Documentele de constituire a intreprinderii

Document de constituire a ntreprinderii sint hotarrea cu privire la

nfiinarea ntreprinderii, semnat de ctre fondator (fondatori),
incluznd:
a. numele, prenumele (dup caz, numele dup tata), data naterii,
cetenia, domiciliul ceteanului-fondator (fondatorilor-membri ai
familiei);
b. numele, prenumele (dupa caz, numele dupa tat), data naterii,
domociliul efului (directorului) de ntreprindere - n cazul n care
acesta nu este fondator;
c. firma ntreprinderii inclusiv abrevierea;
d. sediul ntreprinderii;
e. data nfiinrii ntreprinderii;
f. genul (genurile) de activitate a ntreprinderii;
g.condiiile reorganizarii i lichidrii ntreprinderii.
In hotarrea cu privire la nfiinarea ntreprinderii pot fi incluse i alte
prevederi care nu contravin legislaiei n vigoare. Denumirea
ntreprinderii individuale, inclusiv abrevierea, trebuie s includ
cuvintele "intreprindere individual" sau "I.I.", precum i numele a cel
puin unui posesor.

Taxa pentru nregistrare 54 lei (urgen 108 lei)

Perfectarea documentelor de constituire 54 lei (urgen 108 lei)
Perfectarea modificrilor i /sau completrilor 36 lei
Verificarea denumirii 39 lei
Rezervarea denumirii pentru o lun 50 lei, pentru 6 luni 100 lei
Extras din Registru - 126 lei
Publicarea n Buletinul Camerei Inregistrrii de Stat - 54 lei
Aprobarea denumirii la Centrul de terminologie - 15 lei
tampila - 226 lei + 9 lei + 15 lei.
nregistrarea n registrul comertului se face n baza rezolutiei motivate a
directorului oficiului registrului comertului de pe lng tribunal. Oficiul
registrului comertului de pe lng tribunal va elibera certificatul de
nregistrare, continnd codul unic de nregistrare, certificatul constatator

emis n baza declaratiei pe propria rspundere, precum i alte acte

prevzute de lege, dup caz.
Termenul de eliberare a certificatului de nregistrare si, dup caz, a
certificatului de nscriere de mentiuni este de 3 zile lucrtoare, respectiv
5 zile lucrtoare, calculat de la data nregistrrii cererii sau, dup caz, de
la data completrii cererii cu documentele solicitate.
Certificatul de nregistrare, continnd codul unic de nregistrare, este
documentul care atest nregistrarea n registrul comertului, autorizarea
functionrii, precum si luarea n evident de ctre autoritatea fiscal
competent.
Titularul ntreprinderii individuale va tine contabilitatea n partid
simpl, potrivit reglementrilor privind organizarea si conducerea
evidentei contabile n partid simpl de ctre persoanele fizice care au
calitatea de contribuabil, n conformitate cu prevederile Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile
ulterioare.

Furnizorii de materie prima

Aprovizionarea cu materie prima se face in general de pe o raza cit mai
apropiata de intreprindere,pentru a reduce timpul de transport.
Principalii furnizori de materie prima sunt Bazele alimentare si
nealimentare din apropiere.
La transportarea materiei prime trebuie sa tinem cont de :
Factura fiscala-care contine date despre furnizor,comparator
denumirea si cantitatea marfii,pret unitary si valoarea totala a
marfii.
Certificat de inovensivitate la materia prima-care contine un proces
verbal cu rezultatele indicilor sanitari conform Documentelor
Normative la materia prima transportata.

Fluxul tehnologic de productie

Procesul tehnologic - reprezint ansamblul de operaii mecanice, fizice,
chimice, care prin aciune simultan sau succesiv transform materiile
prime n bunuri sau realizeaz asamblarea, repararea ori ntreinerea
unui sistem tehnic.
Un proces este un ansamblu de activiti corelate sau n interaciune care
transform elemente de intrare n elemente de ieire.
Procesul de producie - cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru
transformarea materiilor prime i a semifabricatelor n produse finite,
pentru satisfacerea necesitilor umane. Procesul de producie cuprinde
diferite categorii de procese : procese tehnologice de baz, procese
auxiliare, procese de servire i procese anexe.
Procesele tehnologice de baz sunt cele care contribuie direct la
realizarea produselor finite, prin transformarea intrrilor n ieiri; acestea
sunt "procese de transformare" care transform resursele de intrare n
produse intermediare sau produse finite. n cazul produselor
predominant mecanice, procesele tehnologice sunt: elaborarea
semifabricatelor (prin turnare, forjare, sudare, formare etc.), procese de
prelucrare, procese de asamblare, procese de control etc.
Procesele auxiliare i procesele de servire asigur pregtirea, respectiv
servirea proceselor de baz; acestea includ de exemplu: transportul
materialelor i produselor n procesul de producie, fabricarea sculelor i
dispozitivelor, repararea i ntreinerea utilajelor tehnologice etc.
Procesele anexe constau n valorificarea resurselor reziduale rezultate n
producie: colectarea deeurilor, regenerarea emulsiilor etc.

Activitatea laboratorului
Laboratorul tehnologic efectueaza analizele materiei
prime,ambalajului,materialelor auxiliare,productiei finite in conformitate
cu Instrctiunile Tehnologice,Documentele Normative la fiecare tip de
produs in parte si monitorizeaza toate etapele tehnologice.

Analiza indicilor de calitate

Calitatea este un concept care se utilizeaz n toate domeniile vieii
economice i sociale, ns care prezint caracter subiectiv i care are
semnificaii particulare pentru domenii sectoare, funciuni sau obiecte
specifice. Calitatea este un termen general, aplicabil la cele mai diferite

trsturi sau caracteristici, fie individuale, fie generice i a fost definit

n diferite moduri de ctre diveri experi sau consultani n calitate, care
i atribuie deci acestui termen semnificaii diferite.
Acest articol nu abordeaz aspectele i nuanele calitii ca o categorie
filozofic, ci se limiteaz numai la utilizarea conceptului de calitate n
aplicaii tehnice. In marketing, problemele calitii sunt concentrate pe
factorii determinani ai comportamentului de cumprare i satisfacia
clienilor. In managementul operaiilor, calitatea este tratat n relaie cu
practicile de inginerie i controlul fabricaiei.
Calitatea superioar a produselor sau serviciilor oferite de firme
constituie criterii de baz pentru obinerea satisfaciei clienilor i
profitabilitii firmelor. Un nivel ridicat de calitate va determina o
satisfacie mai deplin a clientului, permind deseori reducerea
costurilor, creterea profitabilitii i asigurarea competitivitii
produselor/serviciilor pe pia.
Calitatea unui produs reprezint ansamblul de caracteristici ale
produsului care i confer acestuia capabilitatea de a satisface cerin e i
dorine ale clienilor. Pe baza acestei definiii, un produs va fi "de
calitate" n msura n care ansamblul de caracteristici va satisface
cerinele clienilor (sau ale consumatorilor, ale pieei); n ali termeni,
satisfacia clienilor este o msur a calitii produselor.

Certificarea produsului atest faptul c acesta este n conformitate cu

caracteristicile de securitate, adecvat utilizrii i/sau interschimbabilitii
definite n standarde i n specificaiile suplimentare standardelor, atunci
cnd acestea sunt cerute de ctre pia.
Certificatul de conformitate este un document care atest c un produs
identificat corespunztor a fost supus procedurilor de evaluare a
conformitii i c, la momentul evalurii, produsul este conform

cerinelor specificate aplicabile. Certificatul de conformitate se

elibereaz pentru produsele care sunt fabricate de acelai productor n
aceleai condiii i care sunt evaluate la aceleai cerine aplicabile.

Organizarea ambalarii produselor

Ambalajul(definitie) :mijloc sau ansamblu de mijloace destinat sa
cuprinda sau sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse
,pentru a le asigura protectia in scopul mentinerii calitatii si integritatii.
Ambalarea(definitie) :operatia,procedeul sau prin care se asigura
protectia temporara a produsului.

Criterii de clasificare a ambalajelor :

Dupa natura materialelor din care sunt constituite :Ambalaje din hartiecarton,sticla,metal,materialele plastice,lemn,materiale textile,materiale
complexe.
Conform literaturii de specialitate [101, 102] clasificarea ambalajelor se
face dupa mai multe criterii, din care prezentam cteva n continuare:
v

v
v
v
v
v
v

dupa materialele constituente - ambalaje hrtie si carton,

sticla, metal, materiale plastice, ambalaje din lemn, nlocuitori din
lemn si mpletituri, materiale textile, materiale complexe, n
componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon
gelatinizat);
dupa sistemul de confectionare - ambalaje fixe, demontabile,
pliabile;
dupa tip - plicuri, sacose, tavi, stelaje, borcane, butelii, bidoane,
damigene, canistre;
dupa destinatie - ambalaje de transport, de desfacere, de
prezentare;
dupa specificul produsului ambalat - ambalaje pentru produse
alimentare, pentru produse nealimentare, ambalaje pentru produse
periculoase, ambalaje individuale sau colective;
dupa gradul de rigiditate - ambalaje rigide, semirigide, suple;
dupa durata de utilizare si tipul circulatiei - ambalaje
recuperabile (reciclabile, refolosibile), ambalaje nerecuperabile.

Pe ntregul circuit strabatut de produs - de la producator, distribuitor,

retea comerciala, pna la consumator - importanta ambalajului este
evidentiata de functiile acestuia:

conservarea si protectia proprietatilor produselor mpotriva

factorilor fizici, chimici, biologici:
facilitarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport a
produselor;
promovarea produselor prin crearea unei atitudini pozitive fata de
produs,
informarea
sau
chiar
schimbarea
mentalitatii
consumatorului.

Se observa faptul ca trebuie studiat, n strnsa corelatie, produsul

si ambalajul ca un sistem, ca un tot. In acelasi timp ambalajul trebuie
tratat ca o parte distincta care de multe ori este determinant n adoptarea
deciziei de achizitionare a produsului.Examinarea sistemului produs-om,
produs-echipament si produs-ambient este deosebit de utila, mai ales,
n cazul produselor noi. Analiza functiilor produsului (functii obiective,
subiective si auxiliare) este utila n realizarea ambalajului potrivit.
Ambalajul asigura conservarea calitatii initiale a produsului n toate
etapele circuitului tehnic.
Exista numeroase tehnici si metode de ambalare si
aceasta se realizeaza tinnd cont de anumite cerinte de
calitate:

masa, volum propriu reduse;

fara toxicitate;

fara miros, gust;

rezistenta mecanica ridicata;

impermeabilitate fata de gaze, praf, grasimi;

compatibilitate fata de produsul ambalat.

Ambalajele
sunt
specifice
fiecarui
produs,
consumatorul fiind avertizat n ceea ce priveste modul de
utilizare, manevrare si transport al ambalajului, prin
simboluri grafice specifice si prin simboluri ce se refera la
protectia mediului nconjurator. Consumatorul este n
acest fel, n masura sa stie ca se afla n prezenta unor
produse toxice, radioactive sau corozive, ca produsul este
fragil, ca acesta nu trebuie amplasat lnga surse de
caldura sau expus radiatiilor ultraviolete deoarece exista
pericol de degradare. Alegerea unui anumit tip de
ambalare depinde de caracteristicile produselor ce

urmeaza a fi ambalate, de functiile ambalajului, de

proprietatile
materialului
din
care
se
face
ambalajul. Aceasta poate fi:

colectiva si portionata;

tip aerosol;

n folii contractibile (tip blister si alveolara);

aseptica;

n vid;

n atmosfera modificata (controlata).

Pastrarea,depozitarea si transportarea produselor

Pastrarea reprezinta actiunea de mentinere a calitatii unui produs
obtinut cu sau fara procesare intr-un anumit echilibru al interrelatiei cu
agentii mediului inconjurator.Aceasta actiune presupune masuri
organizatorice si tehnice care sa previna actiunile daunatoare si
modificarile nedorite ale parametrilor calitativi ai produselor alimentare.
Totodata prin astfel de masuri, pentru o parte dintre produsele alimentare

se creeaza mediul necesar evolutiei favorabile a unor procese naturale

care contribuie la imbunatatirea insusirilor lor calitative sau la
dobindirea altora noi (ex: maturarea fainii, brinzei, vinului etc).
Factorii care influenteaza pastrarea calitatii
Pastrarea calitatii prescrise trebuie asigurata pe intreg parcursul
marfurilor alimentare, de la producator la consumator, prin masuri
speciale in ceea ce priveste ambalarea, manipularea, transportul,
depozitarea, expunerea in vederea vinzarii etc.
Ambalarea
Ambalajul unui produs alimentar trebuie sa asigure:

protectia produsului in timpul transportului, depozitarii,

manipularii si desfacerii, fata de anumiti factori externi, precum
temperatura, umiditatea, lumina, praful, microorganismele,
insectele, etc.

pastrarea integritatii, cantitatii si calitatii produselor.

In cazul produselor alimentare, exigentele fata de ambalaje precum si
fata de conditiile in care se efectueaza ambalarea sunt mult sporite
comparativ cu cele impuse pentru produsele industriale. Atit ambalajele
cit si conditiile igienice din timpul operatiei de ambalare, asigurate
necorespunzator, pot constitui factori de contaminare a marfurilor.
Practica a demonstrat ca alimentele ambalate direct de producator si
vindute ca atare prezinta un risc mai mic de contaminare cu
microorganisme comparativ cu marfurile alimentare ambalate sau
reambalate in momentul vinzarii catre consumator.
Pentru pastrarea salubritatii produselor, este necesara respectarea
urmatoarelor conditii igienico-sanitare:

folosirea ambalajelor confectionate din materiale rezistente la

actiunea microorganismelor si care sa permita spalarea si
dezinfectarea lor (in cazul celor reutilizabile). Ambalajele din lemn
au o rezistenta scazuta la actiunea microorganismelor si se curata
greu, motiv pentru care domeniul lor de utilizare se reduce din ce
in ce mai mult, mai ales in sectoarele care prelucreaza produse usor
alterabile. In industria bauturilor alcoolice, a otetului,
grasimilor etc. ele sunt inca folosite pe scara larga, luindu-se insa
masuri speciale pentru a le mari rezistenta la contaminare;

depozitarea ambalajelor in conditii severe de curatenie;

alegerea ambalajelor sa tina cont de compatibilitatea cu

caracteristicile produsului.
Transportul si manipularea
Conditiile si mijloacele de transport sunt stabilite in concordanta cu
modul de ambalare, cu caracteristicile produselor, cu destinatia si durata
transportului, astfel incit sa fie evitate trepidatiile, contactul direct cu
factorii atmosferici, sa se asigure o pozitie cit mai corecta a produselor
in mijloacele de transport etc.
Pentru transportul produselor alimentare se impun conditii igienice care
constau in:
u folosirea unor mijloace de transport specifice produsului (pentru lapte,
carne, piine etc); de exemplu, pentru transportul de scurta durata
al carnii se folosesc mijloace auto la care incaperile de depozitare sunt
captusite cu materiale metalice inoxidabile, iar pentru transportul de
lunga durata se folosesc mijloace frigorifice; pestele intreg se transporta
in lazi si in contact direct cu gheata maruntita (straturi alternative), iar in
timpul manipularii se evita ranirea acestuia, deoarece leziunile deschid
cai de infectare cu microorganisme; pestele eviscerat se transporta cu
mijloace frigorifice in care temperatura nu trebuie sa depaseasca
4oC; laptele se transporta in cisterne speciale, bidoane de aluminiu sau
alte mijloace specifice in functie de durata transportului si cantitatea
transportata;

asigurarea curateniei incaperilor de depozitare ale mijlocului

auto prin spalare si dezinfectare;

incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport sa fie

efectuata de catre personal echipat cu haine de protectie si instruit
corespunzator pentru evitarea contaminarii marfurilor.
Deseori contaminarea produselor alimentare este facuta in timpul
manipularii acestora de catre lucratorii din productie sau comert. De
aceea se impune respectarea cu rigurozitate a igienei miinilor, a lipsei
leziunilor cutanate, a igienei echipamentului de protectie precum si
verificarea starii de sanatate a lucratorilor.
Depozitarea
Depozitarea reprezinta toate activitatile tehnice si organizatorice legate
de amplasarea marfurilor intr-un spatiu fix sau mobil. Din punct de
vedere tehnic, aceste activitati presupun: stivuirea, ordonarea marfurilor
dupa anumite reguli de vecinatate etc.; din punct de vedere

organizatoric: zonarea interioara a marfurilor, ordinea intrarii/iesirii

marfurilor, accesul la marfuri evidenta intrarii/iesirii marfurilor,
caracteristicile depozitelor.
Principalul rol al depozitarii este concentrarea marfurilor in cantitati
mari in vederea dirijarii lor catre consumatori. In raport cu acest rol pe
care il au in circulatia marfurilor, depozitele pot avea urmatoarele
functii:

concentrarea in stocuri a produselor colectate in scopul sortarii,

prelucrarii primare si pregatirii pentru expeditie in cantitati relativ
mari sau in scopul repartizarii continue a cotelor programate in
cantitati relativ reduse;

asigurarea conditiilor de mentinere a integritatii produselor si

uneori de imbunatatire a insusirilor lor calitative;

livrarea si expedierea marfurilor catre cumparator.

In procesul depozitarii calitatea marfurilor alimentare poate suferi
modificari importante si de cele mai multe ori nedorite. Aceste
modificari se produc deoarece majoritatea produselor alimentare se
caracterizeaza printr-o stabilitate relativa in timp, influentata atit
de factorii interni (structurali) cit si de cei externi, care le pot modifica
proprietatile fundamentale, prin procese de degradare, alterare,
contaminare chimica sau microbacteriologica, impurificare cu substante
straine etc.
Factorii
interni
(compozitia
chimica,
proprietatile
fizice,
biologice etc) au facut subiectul unei prezentari detaliate in capitolele
anterioare (cap. 2, 4), evidentiindu-se si influentele acestora asupra
stabilitatii produselor alimentare.
Din punct de vedere merceologic, cei mai importanti factori
externi care produc modificari calitative marfurilor in timpul depozitarii
sunt: prezenta aerului si compozitia acestuia, parametrii atmosferici ai
mediului
inconjurator (umiditatea
relativa
a
aerului,
temperatura), radiatiile luminoase, microorganismele din mediul extern,
natura ambalajului de contact cu marfa, microclimatul si igiena
depozitelor, natura produselor invecinate etc.
Nu se depoziteaza impreuna marfuri alimentare si industriale si nici
acele produse care emana mirosuri puternice ce pot fi imprumutate cu
usurinta de alte marfuri.
Produsele nu pot fi pastrate decit o anumita perioada, in cadrul
termenului de valabilitate. In timpul depozitarii se verifica periodic

parametrii de microclimat precum si celelalte conditii de pastrare a

produselor alimentare.
Existenta unui echilibru intre actiunea factorilor interni si externi
constituie regimul optim de pastrare a produselor alimentare.

Politica de marketing

Politica de marketing reflect concepia organizaiei cu privire la

evoluia activitii sale, opiunile ei de ansamblu, principiile i normele
ce o cluzesc, precum i aciunile concrete prin care se asigur
valorificarea potenialului su corespunztor cerinelor pieii. Se exprim
printr-un ansamblu unitar i coerent de: strategii, tactici i programe
specifice de aciune, care-i asigur viziunea, pentru o anumit perioad
de timp i transpunerea n practic a orientrilor generale, a opiunilor i
a elementelor ce le definesc.
Conceptul de politic de marketing integreaz funciunile ntreprinderii
cu ajutorul crora ea i atinge setul de obiective strategice, prin
stabilirea regulilor ce guverneaz repartizarea i mobilizarea resurselor,
a unor strategii corespunztoare i a unui ansamblu de msuri concrete
pe care le are la dispoziie.
Desigur, rolul esenial n elaborarea politicii de marketing revine
departamentului de marketing, dar nu poate s fie atributul exclusiv al
acestuia, ntruct att obiectivele politicii de marketing, ct i
mijloacele i instrumentele de nfptuire se afl n conexiune i
interdependen cu celelalte componente ale politicii globale.
nfptuirea cu maxim eficien a politicii de marketing, presupune o
mbinare armonioas a strategiilor cu tacticile corespunztoare. Dac
strategia este viziunea de ansamblu asupra modului n care vor fi
ndeplinite scopurile organizaiei (E. Hill i T. O'Sullivan- op. cit., p.
273), tactica este setul de aciuni ce transpune n practic strategia
aleas, momentul n care trebuie aplicate i de ctre cine vor fi
nfptuite.
Att termenul strategie ct i cel de tactic sunt de origine greceasc i
i au izvorul n activitatea militar, fiind preluate, deoarece sunt foarte
sugestive, n activitatea de marketing. Astfel, strategie nseamn
activitatea guvernanilor de a gsi o stratagem (vicleuguri, iretlicuri)
pentru ctigarea btliei , a rzboiului, iar tactica reprezenta
aranjamentele fcute pentru lupta individual. n fond, activitatea de

marketing presupune un rzboi continuu cu concurenii, pe care-l ctig

cel ce are o strategie potrivit i care implementeaz permanent
programele adecvat stabilite pentru atingerea scopurilor pe termen lung.
Dup cum apreciaz autoarele britanice mai sus citate, trebuie s gndim
strategic ca un principiu (modul n care facem lucrurile), iar tactic
precum practicile bazate pe acel principiu (ce facem).
n politica de marketing, strategia deine locul central, pentru c deriv
din obiectivele organizaiei, indicnd direcia activitii, iar tactica
trebuie s se sincronizeze cu strategia, s corespund acesteia, s se
nscrie pe linia ei, s gseasc permanent mijloacele i formele cele mai
potrivite, pentru ca n final s se regleze acordul ntre necesitile
consumatorului i posibilitile organizaiei.
Tactica se afl n raport de subordonare fa de strategie, care rmne
stabil o perioad mai ndelungat de timp, fiind baza formulrii
tacticilor ce se afl n continu schimbare, datorit modificrii
condiiilor concrete ale perioadei respective, a mediului ambiant.
Prin tactica de marketing se detaliaz strategia de marketing de ctre
managerii din acest compartiment, pe termen scurt, stabilindu-se
aciunile concrete, operative, urmrindu-se soluionarea scopurilor
imediate ale ntreprinderii pe fiecare pia i pentru fiecare produs ntro anumit perioad.

Concluzie
Efectuind ,,Practica tehnologica la I.I,,Artene Rodionam facut
cunostinta cu caracteristica generala a intreprinderii,am insusit multe
lucruri noi,am examinat calitatea marfurilor,ambalajul lor,precum si
fluxul lor tehnologic .
n urma studierii detailate a ntreprinderii, a genurilor de activitate, a
modului de organizare a contabilitii pot s menionez c ntreprinderea
are un venit anual inalt si este foarte cunoscuta de catre consumatori.
Designul sau special ,aranjarea marfii corespunzator cerintelor ,atrage
multi consumatori .
In urma efectuarii ,,Practicii tehnologiceam acumulat noi cunostinte
care imi vor fi de mare folos in calificarea mea ca viitor specialist.
Aceast perioad de practic a fost benefic din mai multe puncte de
vedere. Astfel a avut o contribuie foarte mare n formarea unei impresii
despre cum se lucreaz la o intreprindere.
Efectund stagiul de practic am avut ocazia de a rezolva unele
probleme cu care se confrunt orice student si anume lipsa experientei.
n cadrul stagiului de practic am realizat obiectivele propuse si am
obtinut experienta dorita.
n concluzie pot spune c stagiul de practica efectuat mi-a permis
dezvoltarea profesional, n sensul c am deprins anumite calitti pe care
trebuie s le aib un merceolog. Am reuit s m integrez foarte bine n

acel colectiv si mi doresc ca pe viitor s pun n practic ceea ce studiez

n cadrul acestui colegiu si s fiu un bun merceolog.