Introducere

Reteaua de supermarket Fourchette

2.1. Caracterizarea activitii companiei Fourchette-M S.R.L.
Compania ucrainean Fourchette-M S.R.L. cu o istorie de mai bine de 10
ani pe piaa din Ucraina a reuit s devin una din cele mai cunoscute i de succes
reele de magazine. n Kiev notorietatea mrcii o constituie 99%, n timp ce n n
capitala Moldovei cifra este de 88%. La inceput reeaua era constituit de cteva
magazine de tip bufet ca n 1998 la Kiev s se deschid primul supermarket
Fourchette. Astzi Fourchette este un celebru lan de magazine cu amnuntul
i ridicata cu o larg gam sortimental de circa 25000 de produse. n prezent
compania dispune de propriile sli de prelucrare a crnii, brutrii i alte secii care
au dus la crearea private label adic a propriei mrci.
De asemenea firma a fost una din primele care a nceput s-i comercializeze
toat gama de produse prin internet. Acest serviciu inc nu este disponibil pentru
Republica Moldova,,dar in Ucraina a devenit foarte popular i pare a fi un sector
promitor i la noi.

n Republica Moldova reeaua de magazine Fourchette s-a extins dup

cum urmeaz:
Tabelul 2.1.
Reeaua de magazine Fourchette n Republica Moldova
Oraul
Adresa
1.Bli
str. Alexandru cel Bun 5
2.Chiinu
b-d. Dacia 5
3. Bli
str. Hotinscaia 17
4. Chiinu
str. Calea Ieilor 10
5. Chiinu
str. Moscovei
6. Edine
str. Independenei 90
7. Soroca
b-d.tefan cel Mare 110
8. Comrat
str.Pobeda 58
9. Chiinu
str.Arborilor 21 Shopping Malldova
n toamna anului 2006 la Bli s-a deschis primul supermarket Fourchette cu o
suprafa de 2000 m. n aprilie 2007 este deschis deja primul magazin n
Chiinu cu o suprafa de 1500 m. Astfel compania ajunge n 4 ani la 9 magazine
pe teritoriul Moldovei, ultimul fiind deschis in centrul comercial Shopping
MallDova cu o suprafa de 3000 m.

MODULUL I
I

Caracteristica unitatii de comert, aspecte

generale:
Denumirea: Fourchette-M SRL ICS; Adresa: str. Independentei, 15;
Forma organizatorico-juridica: Societate cu Raspundere Limitata; Genul
de activitate a intreprinderii: comert cu amanuntul si activitate in sfera
alimentatiei publice.
Reguli de baza ale comertului cu amanuntul:
1. n activitatea lor ntreprinderile se cluzesc de legislaia Republicii
Moldova.
2Lucrtorii ntreprinderii snt obligai s cunoasc i s respecte cu
strictee Regulile de baz.
3.n fiece ntreprindere se respect necondiionat cerinele regimului
de lucru stabilit i cele ce in de profilul ei comerical.
4.Relaiile reciproce dintre ntreprinderile, care desfoar activiti
productive i de comer n alimentaia public, i colectivele deservite
de acestea din ntreprinderi industriale, instituii i organizaii snt
specificate prin contracte, care prevd recuperarea cheltuielilor pentru
obinerea i comercializarea produciei.
5. Regimul de lucru al ntreprinderii este stabilit de proprietarul sau
conductorul ei, de comun acord cu organele autoadministrrii locale.
Regimul de lucru pentru ntreprinderile alimentaiei publice, care
practic activiti de producie i comer la ntreprinderi industriale,
instituii i organizaii, se stabilete de comun acord cu administraia
lor.
6. ncperile comerciale i de producie ale ntreprinderii se
amenajeaz n strict conformitate cu cerinele proteciei muncii,
ocrotirii sntii i mediului ambiant, pstrrii, fabricrii i
comercializrii produciei (mrfurilor), securitii antiincendiare i cu
alte prescripii, specificate n actele normative.
7. La intrarea (pe faada) ntreprinderii se afl firma acesteia, pe
care se indic n dou limbi denumirea ei, apartenena (proprietarul),
regimul de lucru.
8. ntr-un loc vizibil se vor expune extrase din prezentele Reguli de
baz i din alte acte normative, care reglementeaz comerul i
activitatea de producie i comer n alimentaia public.

9.Sesizrile i reclamaiile consumatorilor se nscriu n Condica de

sugestii i reclamaii, care este eliberat de ctre organele de statistic
teritoriale, nuruit i autentificat prin aplicarea tampilei i
semnturii reprezentantului autoritii administraiei publice locale.
10. Cumprtorii snt deservii de ctre ntreprindere n orele de
program. Suspendarea accesului cumprtorilor n sala comercial n
legtur cu apropierea pauzei pentru prnz sau a orei de nchidere a
ntreprinderii este interzis. Cu 10 minute nainte de nchidere
lucrtorii ntreprinderii previn cumprtorii c timpul de lucru expir i
deservirea clienilor se suspend.
Cnd ntreprinderea se nchide pentru pauza de prnz sau la sfritul
zilei de lucru, casa nceteaz s funcioneze n strict corespundere cu
orele de program. ns toi cumprtorii, care au deja cecuri de cas
sau bonuri de marf, trebuie s fie deservii.
11. nchiderea ntreprinderii pentru reparaii (reutilare) se face de
comun acord cu organele autoadministrrii locale. Dac unitatea n
cauz i desfoar activitatea de producie i comer la ntreprinderi
industriale, instituii i organizaii, atunci nchiderea ei pentru reparaii
se coordoneaz cu administraia lor.
Despre nchiderea ntreprinderii pentru reparaii (reutilare)
cumprtorii snt ntiinai printr-un anun special, afiat cu cel trziu 5
zile nainte de data preconizat. n anun se vor indica adresele celor
mai apropiate ntreprinderi cu profil asemntor.
12.n vitrinele ntreprinderilor se expun numai mostre de mrfuri care
snt n vnzare. Modelele mrfurilor din vitrin trebuie vndute la
solicitarea cumprtorului dup ce a fost verificat calitatea lor.
Mostrele de mrfuri, folosite ca elemente ale aranjamentului vitrinei
sau care fac parte din inventar, nu se vnd.

Modul de eliberare a autorizatiei de functionare a

intreprinderii:
Pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unitatii de comert,
solicitantul va depune o cerere la Centrul de informare si documentare
a populatiei al Primariei municipiului Chisinau o cerere-tip completata.
Modelul de cerere va fi elaborate de catre Directia generala comert,
alimentatie publica si prestari servicii, urmind a fi plasata pe pagina
web a institutiei in termen de doua luni din momentul aprobarii
prezentului regulament. In cerere vor fi indicate urmatoarele :

a) denumirea complete a obiectivului pentru care se solicita

autorizatia;
b)adresa obiectivului;
c) principalele grupuri de mrfuri care vor fi comercializate n unitatea
respectiv sau
serviciile prestate;
d) orarul de funcionare a unitii;
e) numele persoanei responsabile pentru funcionarea unitii.

Modul de eliberare a autorizatiei sanitare:

Autorizaia sanitar reprezint un act tehnic i juridic eliberat n scris
de ctre autoritatea local de sntate public, prin care sunt stabilite
condiiile i/sau parametrii de funcionare ai unei activiti existente ori
de punere n funciune a unei activiti n obiective de interes public.
Se scrie cerere-tip ddupa model completata.
La cerere se anexeaz:
a) dosar tehnic, care va cuprinde: avizul sanitar, dac este cazul,
planul dimensionat cu structura interioar, dotrile necesare
desfurrii activitii supuse autorizrii, prezentarea circuitelor
funcionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaiei, temperaturii
ambientale, schia reelelor de utiliti sau modul de asigurare a
acestora (ap potabil, ap cald menajer, evacuarea apelor uzate
menajere i tehnologice, evacuarea deeurilor solide i, n cazul
unitilor medicale, a deeurilor periculoase rezultat din activitatea
desfurat);
b) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitara.

Modul de eliberare a licentelor pentru comercializarea

bauturilor alcoolice si articolelor de tutungerie:
1.Licena de stat pentru dreptul de comercializare cu amnuntul a
buturilor alcoolice i articolelor de tutun (n continuare - licena)
se elibereaz de ctre primriile municipiilor i executivele raionale
i atesteaz c subiectul activitii comerciale dispune, n
conformitate cu prevederile actelor normative, de anumite condiii
pentru depozitarea i comercializarea buturilor alcoolice i articolelor
de tutun.
2.Pentru obinerea licenei subiectul activitii comerciale depune la
primaria municipiului o cerere dupa model .

La cerere se anexeaz:
a)copia certificatului de nregistrare de stat a subiectului activitii
comerciale;
b)datele privind utilarea ntreprinderii comerciale cu mijloace
tehnice i de msur pentru c)asigurarea comercializrii buturilor
alcoolice i a articolelor de tutun, pstrarea lor
n corespundere cu prevederile actelor normative;
d)copia licenei pentru dreptul de activitate n domeniul comerului cu
amnuntul i alimentaiei publice;
e)documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei.

1.3. Structura ntreprinderii comerciale:

Magazinul Fourchette este amplasat paralel cu strada care este o
arter mare de circulaie a vehicolelor ceea ce-i ofer faciliti la
transportarea mrfurilor de la fabrici la companie. Magazinul dispune
de: o sala comerciala, un depozit, buctria, cabinetul directorului
general, patru wc atit al lucratorilor cit si unul pentru clienti. In salile
comerciale se comercializeaza atit produse alimentare cit si
nealimentare. n depozit se depoziteaz atit produsele alimentasre cit
si cele nealimentare, recepionarea mrfurilor are loc la intrarea in
depozit,adica la rampa. Casa este folosit pentru achitarea
cumprturilor efectuate de ctre cumprtori i eliberarea cecului.
Restul oficiilor sunt destinate pentru lucrul angajailor din alte sfere. n
interiorul slilor comerciale produsele sunt amenajate dupa sectoare
rafturile pentru expunerea marfurilor la reducere care atrag clientii
obiectelor. La receptie se folosete xeroxul, faxul i printerul. La casa
casierul este dotat cu aparatul de casa pentru achitarea produselor.
Planificarea magazinului
Scopuri:
utilizarea optim a spaiului comercial
amplasarea optim a categoriilor de produse
amplasarea punctelor de vnzare
modalitile de ncetenire a fluxului de cumprtori

Magazinul este divizat n 25 raioane aliementare i nealimentare.

Vizual se observ o divizare orizontal a slii comerciale n zona
alimentar i nealimentar. Fiind un magazin pentru ntreaga familie
sortimentul este unul foarte variat: de la produse cu cerere zilnic
(lactate) , produse cu cerere periodic (produse pentru uz casnic), ct i
pentru fiecare membru al familiei (jucrii pentru copii)

Planificarea intrerioar a magazinului Fourchette

Utilajul comercial:
frigidere, vitrine frigorifice, gondole
Aprox 40% din spaiu comercial i revine utilajului comercial.
Preponderent este folosit tipul vertical de amplasare a utilajului
comercial, avantejele acestui fiind:
este cel mai eficient mod de utilizare a spaiului;
ofer posibilitatea instalrii unui numar mai mare de displayuri, alturate
marginilor rndurilor principale;
se tie c 80-90% cumprtorilor parcurg punctele de vnzri
situate pe
perimetrul slii comerciale i doar 40-50% trec prin rndurile
interioare. Iar n acest caz cumprtorii sunt nevoii s parcurg cel
puin un rnd n drum spre casele de marcat, astfel crete posibilitatea
s cumpere un produs , i posibil vor cuta i unul complementar.
Puncte de vinzare suplimentare

Majoritatea punctelor de vnzare suplimentare sunt reprezentate prin

display-uri :
-

unele sunt aranjate n continuarea raftului, altele se afl chiar

n drum, spre a nceteni fluxul cumprtorilor.

pentru aceeai marc i tip de produse ( suc Gustos, Coca

Cola, cafea Nescafe , ceai Greenfield, ampon
Wash&Go)

pentru mrci diferite , dar pentru acelai tip de produse (iaurt,

sucuri, cafea, buturi alcoolice , msline, ap de toalet cu
mostre)

Casele de marcat
Sunt prezente 15 case de marcat. Caracteristicele acestora sunt :
asigur desfurarea unei circulaii nestnjenite a
cumprtorilor, nct fluxul acestora nu se intersecteaz n faa
caselor de marcat;
cumprtorii sunt ndrumai n aa fel nct toate casele s fie
solicitate n mod relativ uniform;
nu funcioneaz toate casele de marcat, chiar i n orele de
vrf, cel puin 2 nu funcioneaz, fapt ce creeaz aglomerri.

Elemente promoionale
Afiul include 4 rubrici: delicious, comod, avantajos, econom.
atrage atenia
informeaz consumatorul
nu e clar diferena dintre avantajos i econom
se creeaz impresia c gustos este doar ceea ce e menionat
n rubrica
delicious
elementele promoionale sunt nserate astfel nct informaiile
eseniale despre produs nu sunt acoperite

 mesajul de promovare este plasat ntr-un mod strategic la

nlime - astfel
nct acesta s fie uor vizibil pentru consumator.
dimensiunea caracterelor este una potrivit
mesajul ofertei este uor identificabil prin prezena
caracteristicii
sale principale, i anume ieftinirea preului.
noul pre nu este bine evideniat i prezentat n contrast cu
vechiul pre.
nu este contrastul dintre culori care s evidenieze oferta
fcut

Printre materiale promoionale (POSM) pot fi menionate: posteri,

stickeri, separatoarele de raft,display-uri i wobblere.
Poster: suport tiprit, de diferite dimensiuni, prin care brandul
comunic beneficiile sau ntrete mesaje legate de promoii.
Sticker: material de promovare cu utilitate larg, de la lipirea pe
ua magazinului, pn la nmnarea lui sub form de element
colectionabil sau cadou.

Shelf talker: element de promovare care poate fi realizat din carton,

plastic, lemn sau metal i care are scopul att de semnalizare a
produsului n raft, ct i ca suport de comunicare a mesajului de brand
sau a unor promoii.
Stopper (cu varianta wobbler): obiect care marcheaz ferm
produsul n raft prin faptul c iese n afara raftului. Poate avea
forme rotunde, ovoide, triunghiulare sau ptrate i se poate realiza din
multe tipuri de materiale; sunt foarte avantajoase ca impact al
semnalizrii prin faptul c au suprafata mai generoas de
expunere i pentru c sunt extensii ale produsului din raft, ceea ce
contribuie esential la captarea ateniei consumatorului.
Separatoare de raft: materiale de semnalizare realizate din carton
plastifiat sau plastic; au rolul de a sublinia identitatea unui produs
sau a unei clase de produse. Ocup puin loc n economia raftului
i sunt extrem de eficiente ca impact vizual, delimitnd foarte
clar produsul n diversitatea de oferte.
Display -uri fixe : suporturi de produs nsoite de vizual; practic,
se pot realiza n modaliti nenumrate, din plastic, lemn, carton,
metal, plexiglass sau pot relua forme i teme diverse: tradiionale,
clasice, moderne. Au rolul de a detaa produsul de raft, de a-i evidenia
importana i rangul n seria larg de produse gzduite de
magazin.
Display -uri mobile : similare celor fixe, dar mbogite prin dinamism
i interactivitate. Pot fi mbogite cu sisteme informaionale care s le
confere posibilitatea de a transmite mesaje acustice, sonore,
olfactive sau motrice.
Dispensere: suporturi branduite, instalate fie la raft, fie independent
de acesta i care conin pliante sau cupoane de reduceri. Utile att
din punct de vedere al imaginii mrcii, ct i din punct de vedere
logistic.
Impactul vizual i acurateea mesajului sunt elementele - cheie care
justific prezena acestor materiale n magazin.

Muzica modalitate de influenare a vitezei/tempoului micrii fluxului

de cumprtori

Orele de virf muzic energic, dinamic, ncurajeaz o trecere mai

rapid prin sala comercial, spre a nu crea aglomerri
Dimineaa muzic linitit, predispune spre relaxare,reflexie, tempou
lent, spre a-i reine pe cumprtori ct mai mult n sala comercial
Design interior-este unul obinuit, nu atrage o atenie deosebit
Pereii interiori- vruii cu alb i portocaliu, culorile reprezentative ale
magazinului
Pardoseala- de ciment
Plafon- lampa-lumin de zi, lampa cu incandescen
Iluminare efectul luminii de zi
Aranjarea produselor pe raft
Majoritatea produselor sunt aranjate vertical. Avantajele prezentrii
verticale:
frneaz mersul clienilor, i oblig s parcurg cu privirea
toat nlimea pentru a descoperi produsul care l caut
(cumprare premeditat) i le permite s observe produsele a
cror cumprare nu au prevzut-o;
permite unui produs s fie prezent la fiecare nivel de vnzare:
clientul percepe produsul la nivelul ochilor i l cumpr de la
nivelul minii sale;
amenajarea vertical d impresia de ordine i de luminozitate;
permite o mai mare rapiditate n perceperea articolelor.
n magazinul Fourchette se utilizeaz:
- n cazul sucurilor, berii, buturilor rcoritoare
- n cazul display-lor
- ntr-o aranjare mixt (o singur marc, produse diferite : porumb,
mazre)

1.4. Ordinea
deschiderii
nchiderii

magazinului, predarea organelor de paz dup nchidere.

Programul de lucrul al magazinului Fourchette este cuprins intre orele
8.00 si 22.30 pe parcursul intregii saptamini.
Magazinul este deschis de o persoana responsabila,care cunoaste
codul de alarm, aceasta persoan vine cu 15 min. Inaintea lucrului i
descuiemagazinul. Dup ce ziua de munc se termin casiera scoate
casa, adic calculeaz soldul pe ziua ce a trecut. Casierul pregtete
ncasrile bneti i alte documente de plat i ntocmete darea de
seam a casei casierului superior conform unui bon de intrare. Fiecare
lucrtor face ordine la locul de munc.Inainte de a nchide magazinul
lucrtorii mai controleaz nc o dat locul de munc ceea ce privete
igiena. Dup ce totul a fost efectuat i reverificat lucrtorii prsesc
locul de munc anunnd persoana de serviciu ce trebuie s ncuie
magazinul.
Dup ce tot personalul a plecat persoan de serviciu pune un cod de
alarm pe care nimeni nu-l tie nafar de ea.

1.5. Organizarea instruirii personalului i regulile tehnicii

securitii n unitile de comer.
n fiecare unitate comercial trebuie s fie prezent un jurnal n care s
fie nscrise regulile securitii n timpul muncii. Personalul trebuie o
dat ntr-o perioad de timp s se semneze c a luat cunotin cu
regulile de securitate. Fiecare angajat a oricrei ntreprinderi ar trebui
s fie instruit n privina postului pe care l ocup. Managerul sau alta
persoan ce ocup un loc de munc mai superior ar trebui s fac o
instruire n privina tehnicii securitii, deoarece se pot ntmpla cazuri
exceptate ce se termin n cele mai dese cazuri cu traume.
La magazinul Fourchette fiecare angajat este instruit despre munca
pe cara trebuie s o efectueze.

In corespundere cu regulamentul de ordine interioara a muncii, se

pretind urmatoarele cerinte de la toti lucratorii magazinului I.C.S.
Fourchette MS.R.l
1. Sa respecte cu strictete regimul de lucru al unitatii comerciale date;
2. Sa nu intirzie la serviciu;
3. Sa nu paraseasca locul de munca in timpul zilei de lucru;
4. Sa fie prinzul pe rind conform oralului;
5. Sa nu plece acasa mai devreme decit ora cuvenita;
6. Sa aiba un aspect exterior impecabil (neaparat sa poarte uniforma);
Pentru vinzatori mai exista si niste reguli adaugatoare, cum ar
fi:
1. Sa pregateasca locul de munca pina la inceperea zilei lucratoare, sa
respecte curatenia, sa urmareasca sortimentul , preturile;
2. Sa fie comunicativ, amabil, bine-voitor cu clientii;
3. Sa poata asculta cumparatorul, sa aplaneze situatiile de conflict;
Se interzice categoric:
1. Sa se foloseasca telefonul mobil;
2. Sa consume guma de mestecat;
3. Sa se plimbe prin sala fara motiv;
4. Sa vorbeasca cu voce ridicata unul cu altul.etc.
Modulul II
II. Tehnologii comerciale in unitatile de comert
2.1. Organizarea procesului comercial din cadrul magazinului.
Ca si in orice activitate in grup, cum se lucreaza in unitatea
comerciala, este necesara o organizare stricta a personalului. Lucrul in
intreprindere este dirijat de Directorul general si subalternii lui.
Pe linga cel mai important proces de vinzare, in magazin se mai
petrec un sir de actiuni care impreuna formeaza totalitatea proceselor
din cadrul magazinului si asigura o neintrerupta deservire calitativa a
consumatorilor.

Aceste procese sunt :

Receptia- care include verificarea cantitativa si calitativa a
produselor, aprobarea documentelor insotitoare, primirea
marfurilor si transportarea lor in depozit.
Dezambalarea- acest lucru se produce la iesirea marfii din
depozit si transportarea ei in sala comerciala, adica scoaterea
marfii din cutii mari, ambalaje deteriorate sau prea mari pentru a
le putea transporta in sala de comert.
Amblarea- este procesul ambalarii marfurilor care nu se pot
comercializa fara ambalaj, insa au sosit la intreprindere intr-un
stoc mare pe care consumatorul nu este in stare sa il cumpere,
atunci marfurile se ambaleaza cite o piesa, doua sau i se
micsoreaza masa sa. Pentru aceasta la intreprindere exista o
incapere speciala, cu inventar si aparate necesare acestui proces.
Transportarea- marfurile sunt transportate de la rampa de la
depozit si de la depozit in sala comerciala.
Etalarea- este asezarea marfurilor pe rafturi, in asa mod ca ea sa
fie vizibila si ca orice doritor sa o poata cumpara in ce cantitati
doreste.
Amplasarea preturilor- indata ce marfa iese din depozit si este
asezata pe rafturi, de la receptie sunt aduse preturile acestor
marfuri, ele trebuie comparate cu codurile de pe produs si
asezate corespunzator. Unele marfuri mici care se vind rapid sunt
stiker-uite, pe ele cu ajutorul unei masini speciale se aplica un
stiker.

Procesele operative in unitatile de comert.Factorii

intreprinderii in organizarea rationala a circulatiei marfurilor.
Circulatia marfurilor cu amanuntul ncheie procesul circulatiei
marfurilor, (ele ajungnd la consumatorul final). Acesta se deruleaza
prin unitatile comerciale specializate n vnzarea marfurilor cu
amanuntul, constnd n magazine complexe, chioscuri, etc.La unele

unitati comerciale de vnzare cu amanuntul sunt organizate si depozite

de repartizare n care se primesc marfurile de la furnizori, distribuinduse apoi un sortiment comercial magazinelor.Contabilul firmii urmareste
daca coincide timpul aprovizionarii cu timpul intrarii marfii in
magazin,dupa care le stocheaza si le pregateste pentru procesul de
comercealizare. Unele marfuri ca de exemplu cascavalul, carnea,
pestele, necesita innainte de comercializare sa fie preambalate dar in
cantitati mai mici. In acest caz marfa se duce in camera de
preambalare, unde este taiata, cintarita si i se aplica codul cu bare si
pretul.
Principalele surse de aprovizionare a unitatii comerciale sunt
furnizorii.
Furnizorii in magazinul Fourchette sunt:
1) Producatorii si intreprinderile industriale ale R.M.(Franzeluta, Milk
Mark, Alba, Bucuria, JLC, etc.)
2) Societatile cu raspundere limitata si intreprinderile individuale(SRL
JLC , SRL Alba , SRL Vitanta , etc.)
3) Importul marfurilor din tari straine (dulciuri, ceai/cafea, bauturi
alcoolice, lactate, etc.)
Distributia marfurilor. Ea reprezinta procesul prin care bunurile si
serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor. Pentru Fourchette
este specific distributia selective, adica care este specifica marfurilor
care au nevoie de anumite conditii de pastrare, expunere si vinzare. O
asemenea distributie are in vedere produsele alimentare perisabile,
produsele electronice si electrocasnice, etc.
Procesul de logistica al intreprinderii. Logistica de distributie
toate activitatile care sunt necesare pentru a aduce produsele din
punctul lor de finalizare, din intreprinderea producatoare, pina la
ultimul puct din canalul de distributie.
Activitatile logistice cuprind:
1 Proiectarea si organizarea depozitelor;
2 Depozitarea;
3 Transportul;
Canalele de distributie reprezinta un sistem complex, care
include nu numai Producatorul-Intermediarii-Consumatorii, dar si
relatiile de interdependenta ce iau nastere intre acestia, scopul acestui

system fiind acela de a adduce marfurile, pe cai cit mai eficiente, la

indemina cumparatorilor. Canalul de distributie are un caracter
tridimensional, structura lui avind dimensiuni legate de lungime, latime
si adincime.
Lungimea canalului depinde de numarul verigilor intermediare
prin care trece produsul pina ajunge la consumatorul final. Este
vorba de numarul de etape, dar nu de distanta in spatiu parcursa
de produsul respectiv.
Latimea canalului depinde de numarul unitatilor prin care se
asigura circulatia unui produs in cadrul aceleeasi etape din
structura circuitului in cauza.
Adincimea canalului de distributie are in vedere gradul in care
canalul asigura extinderea sau circulatia marfurilor si implicit
apropierea produselor de locurile effective de consum, fie prin
amplasarea unitatilor de desfacere, fie prin formele de
comercializare practicate.

2.2. Organizarea relatiilor contractuale al intreprinderii cu

furnizorii si beneficiarii.
O conditie importanta la crearea relatiilor economice, este
organizarea

relatiilor

contractuale

intre

intreprindere

si

furnizori.Organizarea relatiilor contractuale presupune nu doar

incheierea diverselor contracte, dar si executarea obligatiilor
contractuale si achitarii financiare reciproce.
Contractul - acord incheiat intre 2 sau mai multe persoane
fizice sau jurudice cu privire la desfasurarea relatiilor economice
dintre ele, reprezentind suportul juridic al oricarei tranzactii
comerciale.
Continutul contractului:
1. Partile si reprezentantii;
2. Obiectul contractului;
3. Durata contractului si obligatia de livrare a marfii;
4. Pretul si modalitatea de plata, conturile si bancile la care acestia
sunt deschise;
5. Garantiile privind calitatea marfii, ambalajul, marcarea si
etichetarea, expedierea si transportul;
6. Clauzele;
7. Conditiile se expeditie, incarcare, descarcare, transport;
8. Clauza penala.
Exista foarte multe tipuri de contracte, iar o raspundere larga in
practica comerciala o au:
Contractul de vinzare-cumparare;
Contractul de livrare;
Contractul economic.

Contractul de vinzare- cumparare este acel contract in baza caruia o

persoana, numita vinzator, transfera si garanteaza altei persoane,
numita comparator, dreprul sau de proprietate asuora unui bun.

Continutul contractului de vinzare-cumparare:

Titlul;
Preambulul(exportul si imoirt);
Obiectul contractului;
Denumirea marfii;
Cantitatea;
Calitatea;
Ambalarea marfii;
Marcarea marfii;
Pretul;
Transportul marfii;
Garantii de calitate etc.
Contractul de livrare-este contractul in care furnizorul se obliga sa
produca sis a livreze, iar beneficiarul se obliga sa achite plata pentru
productia livrata.
Trebuie sa contina:
1 Pretul si ordinea de achitare;
2 Calitatea productiei, materiei prime;
3 Termrnii, ordinea livrarii, responsabilitatea.
Cei mai importanti furnizori ai grupei buturilor

EFES VITANTA

COCA-COLA

VARDA

PREMIER SV

GELIBERT

ELIT CENTAUR

SB TRADE

REPLAST COM

TRINON GRUP

AQUA TRADE

Produse locale
Categoria produselor locale include: carne, pete, produse lactate,
fin,
produse de panificaie i alte bunuri.
Cei mai mari furnizori de bunuri ai grupei locale :
Principalii furnizori ai grupei locale

CETIGAN

LAPMOL

TELEMAR

CARIBA AGRO

OSCAN IMPEX

PANINELLA

BASARABIA NORD

FIDESCO

SLAVENA LUX

FEREX

LACTALIS ALBA

GARITUDOR

SUPER VICTORIA

BONITO MOL

Bcanie
n categoria acestei grupe intr urmtoarele produse:
fin de gru i altele;
cereale necesare pentru hran - hric, ovz, orez i alte
cereale;
diferitele tipuri de fasole, ce conin o cantitate mare de
proteine vegetale;
paste diferite;
uleiuri vegetale - floarea-soarelui, ulei de msline i alte specii;
diferite tipuri de ketchup;
sosuri;
cele mai importante condimente - zahr, sare, carbonat de
sodiu;

 principalele tipuri de condimente - piper, frunze de dafin, i

multe altele;
elaborarea de repede buctrie - paste finoase, precum i de
cereale, supe, piure;
fructe uscate, nuci, semine i legume uscate;
varietate de snacuri - chips-uri, semine, biscuii;

Cei mai mari furnizori n categoria bcnie

TRIGOR AVD

LUX PROBA GRUP

BONALI IMPEX

BUCURIA

MOLDAGROPRODUCT

COMALIMSER

RUSANDA

ALMAIAN

OLIVA PLUS

EL PASSO

HENDRIX-BAIL

SNACK CLUB

INTERTERM

ANRUAD

RIUL VECHI

IDEEA PRIM

Non food
Cei mai mari furnizori ai acesei grupe sunt :
Cei mai mari furnizori n categoria de non-food
LE BRIDGE

TRIGOR AVD

ABRICOL

VION IMPEX

REPUTATIA

MAG

SAN FLORIN

TAROL DD

Ponderea furnizorilor pe grupe de produs

Metodologia si tehnica incheierii contractelor comerciale:
Inainte de a incheia contractul, intre producatori si comercianti
exista relatii care imbraca diverse forme de colaborare in pregatirea si
realizarea schimbului.
Contractul este un act juridic civil concretizat in acordul de vointa a
doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, a modifica
sau a stinge intre ele drepturi si obligatii.
Orice contract se bazeaza pe un acord de vointa. Dumneavoastra
sunteti de acord sa creati, modificati sau stingeti drepturi si/sau
obligatii. In intreprindere cel mai important este contractul de vinzare
cumparare,pe linga el mai sunt si alte contracte cum ar fi :

1) contracte de vanzare-cumparare (cel mai important contract

atat pe planul comertului intern, cat si in relatiile comerciale
internationale);
2) contractele de intermedieri (contractul de mandat, contractul de
comision, contractul de agency);
3) contractele de concesiune (contractul de concesiune exclusiva,
contractul de franchising);
4) contractele de transfer de tehnologie (contractul de licenta,
contractul de knowhow, contractul de consulting-engineering);
5) contractele de finantare a operatiilor comerciale (contractul
de leasing, contractul de factoring) etc

Prin contract se infaptuiesc cele doua componente ale vietii

economice: productia si circulatia marfurilor prin intermediul banilor.
Cel mai des intalnit, in domeniul comercial, este contractul din
continutul caruia rezulta ca de la data perfectarii lui se nasc drepturi si
obligatii reciproce si interdependente intre parti.

Aceasta inseamna ca in schimbul obligatiei de a livra un produs,

cealalta parte se obliga, reciproc si interdependent, sa plateasca un
pret.

MODULUL III
III.Oferta si promovarea marfurilor in sistemul
tehnologic al magazinului
3.1. Analiza realizarii actelor legislative, cu privire la Regulile
de comercializare cu amanuntul a unor tipuri de marfuri
alimentare si nealimentare
*Profilul comercial i specializarea unitii de comer se stabilete
de ctre proprietar, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Unitile de comer care comercializeaz produse alimentare uor
alterabile trebuie s fie dotate cu utilaje comerciale i frigorifice
necesare, mijloace mecanice i inventar, conform regulilor
sanitare i normelor de dotare tehnic n vigoare.
* Decontrile cu consumatorii pentru mrfurile comercializate se
efectueaz prin intermediul mainilor de cas i control cu
memorie fiscal, n conformitate cu actele normative n vigoare.
*Consumatorul este n drept s controleze veridicitatea calculrii
costului mrfii conform etichetelor de marf, precum i a greutii
i unitii de msur la mrfurile cumprate, a termenelor de
valabilitate (pstrare) a produselor conform facturilor, a fielor de

ridicare a mrfurilor, prezena certificatului de conformitate,

certificatului igienic, precum i informaia corespunztoare pentru
consumatori, conform prevederilor standardelor naionale.
*n cazul n care a fost comercializat marfa cu defeciuni i
consumatorul nu a fost prevenit de ctre vnztor, consumatorul
este n drept s cear, la discreia sa, realizarea drepturilor ce-i
revin n conformitate cu prevederile legii.
*Unitatea de comer va asigura n mod obligatoriu prezena
indicatoarelor de preuri (ntocmite corect) la mrfurile expuse
spre comercializare i, la solicitarea consumatorului, va oferi o
informaie complet despre productori, proprietile de consum
i preurile la mrfuri, asigurnd, de asemenea i un nivel adecvat
de servire.
*Vnztorii snt obligai s supravegheze calitatea mrfurilor
comercializate i, n caz de depistare a nrutirii indicilor
calitii mrfurilor.

Cererea de marfuri in intreprindere

Cererea -reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac
prin intermediul pietei, adic prin vnzare-cumprare. Cererea
are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea, ea
exprim , n acelai timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la
un moment dar, la preurile existente, considernd date veniturile
i preferinele cumprtorilor. Cererea poate fi
individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun
economic sau la altul;
total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau
serviciul respectiv;
agregat sau global care exprim ansamblul cererii din partea
tuturor cumprtorilor i la toate bunurile i serviciile existente;
aceasta se exprim n forma bneasc, fiind astfel posibile
msurarea i compararea.Cererea cuprinde:
Bunuri si servicii destinate consumului final.

 Bunuri si servicii destinate consumului intermediar.

Sortimentul de marfuri se formeaza in dependenta de tipul si
profilul marfii, se arnjeaza in asa fel in cit sa existe o legatura
intre ele. Sortimentul reprezinta imbinarea si selectarea diferitor
tipuri de producte.
Cererea, ca volum, structura i nivel al cerinelor de consum, se
schimb de la o perioad sau alta, avnd, deci, un caracter
dinamic. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt
nevoile, venitul si preul. ntr-o astfel de confruntare, piaa ar
putea confirma doar parial nevoia real pentru diverse produse
oferite, ceea ce ar fi tardiv pentru procesul de producie sau
pentru activitatea comercial. Productorii vor s tie dinainte
dac produsele oferite vor avea cerere, n ce cantitate i la ce
pre, dup cum i comercianii vor s aib certitudinea obinerii
produselor dorite.
Cererea de marfuri, reprezinta o diversitate de forme si intensitati
de manifestari, in functie de tipul de nevoi satisfacute.
Cele mai importante tipuri de cereri de marfuri in magazinul
Fourchette sunt:
I

Cererea curenta-specifica marfurilor de prima necesitate (in

special P.A.);

II

Cererea periodica-intilnita la produsele de uz casnic;

III

Cererea rara-este manifestata la bunurile de folosinta

indelungata(produse electrocasnice).
Sortimentul de marfuri alimentare si nealimentare

Sortimentul de marfuri se grupeaza in citeva grupe :

Pine i produse de cofetrie;

Lapte i produse lactate;
Pete i produse din pete;
Carne i produse din carne ;
Mezeluri;
Bcnie.
Condiii de pstrare a alimentelor:

 orice aliment perisabil (cu durat mic de pstrare: lapte i

produse proaspete din lapte, carne i preparate din carne,
legume i fructe crude, prjituri, ngheate) se pstreaz
obligatoriu la temperaturi ntre 0 i +4C, adic la frigider;
Pentru pstrare mai ndelungat, alimentele perisabile (cu
excepia laptelui, produselor proaspete din lapte, prjiturilor,
oulor) se in la congelator, la temperaturi sub 15C.
Durata de pstrare a alimentelor se prelungete i prin utilizarea
metodelor de conservare. Aceste metode sunt:
fierberea prelungete termenul de pstrare cu nc 24-48 de
ore, cu condiia pstrrii la frigider dup rcire;
pasteurizarea laptelui, a berii, a buturilor rcoritoare se aplic
la nivel industrial i prelungete pstrarea alimentelor cu 24 de
ore (lapte) pn la 1 an (buturi rcoritoare);
sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte
UHT prelungete timpul de pstrare ntre 6 luni i 3 ani;

Metodica formarii sortimentului de marfuri in magazine.

Mrfurile de consum, n deosebi produsele alimentare, au o deosebit
importan social i economic, sunt primordial necesare pentru
satisfacerea necesitilor vitale ale omului, au impact asupra sntii
organismului uman i asupra mediului ambiant.
Sortimentul reprezinta totalitatea marfurilor care este format din
diferite produse care au la baza un principiu comun de formare,
materie prima, destinatie capacitati, marime.Sortimentul de marfuri
este o parte componenta foarte importanta in procesul de

comercializare in unitatile de comert cu amanuntul . Asortimentul de

marfuri in forma sa concreta, de bunuri si materiale puse la dispozitia
clientului unui punct de vinzare - ocupa un loc dominant in politica
comerciala a unei firme.El defineste, prin natura produselor din care
este constituit: segmental de utilizatori caruia se adreseaza: masura
activitatii economice a punctului de vinzare.
In fata diversitatii nevoilor clientului, comerciantul stabileste un
sortiment printr-o uniune de produse particulare. Vocabularul curent
folosit pentru descrierea subdiviziunelor unui sortiment cuprinde:
1.Produsul - care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre
consumator in vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este vindut sub
un nume care ii individualizeaza starea si uneori calitatea. De exemplu:
pine; brinza; cascaval.
2.Categoria de produse care desemneaza un ansamblu de produse
capabile sa raspunda unei finalitati globale identice, respectiv aceleasi
nevoi. De exemplu:sos pentru lasagnia; vanilie pentru prajituri
3.Modelul care corespunde individualizarii unui produs, in functie de
materie prima, de designul folosit.
4.Referinta care este veriga de analiza cea mai mica, pentru ca ea
identifica marca unui anumit model dintr-un produs.
5.Piese sau articolul, cera raspunde unitatii de vinzare dintr-o
referinta particulara data.
De regula sortimentul de marfuri se deduce din cererea
consumatorilor, in dependent de capacitatea lor de a procura
produsele oferite.
Descrierea sortimentului pe grupe de marfuri alimentare si
nealimentare, indicind producatorul, caracteristici de calitae,
conditii de pastrare si termenul de valabilitate
Sortimentul de produse-muimea mrfurilor realizate
saucomercializate de o anumit organizaie,structur cantitativ
icalitativ,n funcie de anumite criterii,astfel nct scorespund cererii

unui anumit segment de consumatori i scontribuie la asigurarea unei

activiti de producie respectiv comerciale rentabile.
Caracteristici de calitate suntnsuiri, atribute sau proprieti
cuajutorul cruia se evalueaz calitatea.Ele determin
caracterulcomplex al calitii.
Defect este (despre produse
nealimentare)lips,scdere,imperfeciune material,fizic
saumoral,neajuns al prdusului,ceea ce interzice folosirea lui;(despre
produse aliementare) stricciuni,mucegiri ceea cele face
necomestibile.
Termen de valabilitate este termenul de folosire a produsului,
ncazul n care termenul de valabilitate este trecut se interzicefolosirea
acestui produs.
Sortimentul de mrfuri din magazin este variat mprindu-se n mai
multe categorii:
1.Panificaie: pine,chifle,covrigei,biscuii,prjituri.

Termenul de valabilitate 72 ore la pine

ichifle; 60 zile lacovrigei i biscuii.
Defectele posibile: mucegire, infestare
cu alte mirosuri.

2.Crupe: fulgi de ovs,hric,orez.

Fin de gru,fin
de ppuoi,zahr,sare,mazre.
Majoritatea au termenul de
valabilitate 12 luni de la data
fabricrii,doar fina de gru are 18
luni ,iar cea de ppuoi-10
luni.Defectele posibile:infesatre cu altemirosuri,nvechire,depuneri de
insecte.

3.Paste finoase:
-tuburi curbate sau drepte cu tietura
dreapt
- cu lungimea de la 1,5-4,0 dup
curbaexterioar i 3,0
-10,0 pentru paste groase; pene-tuburi
cu tietur oblic
-cu lungimea de la 3,0-10,0 cu unghiul
de la ascuit pn la obtuz;benzi din care
sunt tieeii lungi(curbaidublu)-20,0;i
figurine dintr care sunt urechiue,sfredelu-cu lungimile de 1,5 pentru
paste finoase matriate i 3,0 pentru paste finoase presate i alte
sortimente.
Termenul de valabilitate:4,5 luni.
Defecte posibile: mpachetarea necorespunztoare, intrusuri n pachet.
4.Conserve:
pete,carne de
vit,mazre,ppuoi,
roii,masline,ananas,pepeni,
ciuperci,pasta de tomate.
Legumele avnd termen de
valabilitate 2,3 ani de la data
fabricrii.
Defectele posibile: mucegire,
ncrire, borcanul poate fi spart, conservarea poate fi
necorespunztoare.

5.Dulciuri:
ele fiind de diferite tipuri de la
diferite fabrici.Termenul de
valabilitate fiind la majoritatea de
12 luni.Defectele pot fi infestarea
cu alte mirosuri.

6.Buturi calde:

ceai,cafea,capucino.
Termen de valabilitate: 24
luni. Defecte: infestare.

7.Buturi rcoritoare alcoolice:

vodk,rachiu,koniak,ampanie,kagor,bere,vin rou sec,rou

demodulce,alb demidulce.
Termen de valabilitate la vinuri este nelimitat, la celelalte butiri civa
ani.

8.Buturi rcoritoare
nealcoolice:

Dorna,Gura Cinarului, Viva,

Fanta,
Coca-Cola, Sprite, Nestea,
Joys, Letto.Termen de
valabilitate la toate 12 luni.

9.Mezeluri:

salam,crenvuti. Termen de
valabillitate 1 luna- 3luni
Defecte: nvechire, mucegire.

10.Lactate:

lapte-72 ore;smntn-10 zile;

iaurt-12 zile; chefir-5zile; brnz
dulce-10 zile; maionez-3 luni
sau 6 luni n dependen de
temperatura de pstrare;
cacava-12 zile.
Defecte: mucegire, infestare,
nvechire, paraziti n pachete.
Produse ngheate: ingheat,
aluat ngheat, pulpe de curcan,
colunai. Termen de
valabilitate 6 luni.
Defectele: nvechire, lips de
produs, mpachetare
necorespunztoare.

Familiarizarea cu continutul actelor care prescriu calitatea

marfurilor.
La receptia marfurilor sunt primite si actele care confirma ca marfa
este in conformitate cu standardele si regulamentele in vigoare, si nu
vor actiona negativ asupra sanatatii consumatorilor.
- Factura fiscal este un formular tipizat de document primar cu
regim special, prezentat cumprtorului de ctre subiectul impozabil,
nregistrat n modulul stabilit, la efectuarea livrrilor impozabile.
Coninutul facturii fiscale:
-

Furnizorul

Cumprtorul

Delegaia

Documentele anexate

Punctul de ncrcare

Punctul de descrcare

Redirijri

Foaia de parcurs, seria ,numr, data.

Transportator

Totalul

Valoarea total a livrrilor impozabile(fr TVA)

Taxa pe Valoarea Adugat

Accizele

Valoarea livrrii

Permis eliberarea

Predat bunurile

Primit bunurile

Timpul de staionare a transportului

Ruta i distana

- Expedierea;
-

Transportul;

Ruta;

Notele speciale;

Numele,prenumele, medicului veterinar;

Semntura;

tampila.

Certificatul de calitate- este un document emis de catre unitatea

producatoare prin care atesta calitatea care a stat la baza fabricarei
unui produs potrivit standardelor legale, este aprobat de catre :
Costita Danici Controlul sanitar veterinar de productie

Coninutul certificatului de calitate:

- nr. certificatului ;
- data ;
- expeditorul ;
- destinatorul ;
- denumirea produsului ;
- tipul ambalajului ;
- nr.de locuri ;
- masa neta ;
- data fabricarei ;
- termen de valabilitate ;
- data expirarii termenului de realizare ;
- conformitatea documentelor normative.

Analiza normelor cu privire la etichetarea marfurilor.

Etichetarea- aplicarea etichetei sau inscrierea elementelor de

identificare pe produs, pe ambalajul de vinzare cu amanuntul, pe
dispozitivul de ambalat, ce insotesc produsul pus in vinzare si se refera
la acesta.
Cerintele obligatorii de etichetare a produselor alimentare.
Denumirea sub care este comercializat alimentul ;
Lista cu ingrediente si cantitatea unor ingrediente ;
Cantitatea neta ;
Data durabilitatii minimale ;
Instructiuni de folosire ;
Denumirea si adresa ;
Tara de orogine ;

 Identificarea lotului (-L);

Concentratia alcoolica (%).
Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe
eticheta sunt:
denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;
grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;
principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de
ambalaj;
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
restrictii de consum, domeniul de utilizare;
documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)
conditiile de pastrare, depozitare;
termen de valabilitate sau garantie.
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume
tratament de modificare a calitatii

Codificarea marfurilor. Codul cu bare, cerintele de aplicare la

marfuri
Cod o combinaie de elemente simbolice prin care sereprezint o
informaie.
Codificare operaiunea de transpunere n cod a
elementelor definitorii ale unor produse,servicii,fenomene.
Cod cu bare o modalitate de reprezentare grafic a caracterelor
numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare
nchis cu spaii albe de dimensiuni diferite.
Codul cu bare pune la dispoziia utilizatorilor o metod deintroducere
automat a datelor n sistemul informatic,cu ovitez i acuratee
deosebit,un lucru practic care esteimposibil de realizat prin culegerea
manual a datelor.

Metoda de imprimare este important pentru meninerea

caracteristicilor codu
lui,n condiii de mediu diferite n care
sunt transportate sau depozitate produsele.
Codurile cu bare pot fi aplicate:
pe ambalajul produsului;
pe etichete,care se aplic pe ambalaj;
prin etichetare la locul ambalrii produsului.

MODULUL IV
IV. DEPOZITE DE MARFURI
4.1. Tipuri de depozite, amplasarea spatiilor de depozitare in
unitatea comerciala
1. n functie de rolul ndeplinit:
- depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii
traditionale asupra depozitelor. Aceste unitati realizeaza stocuri
de marfuri n vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si
obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada
mai scurta (legume, fructe) sau mai ndelungata de timp (cartofi);
- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii
moderne asupra depozitelor. n aceste depozite pastrarea marfurilor

este temporara n esenta, centrul de distributie fiind un intermediar n

derularea circulatiei bunurilor.
2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o ndeplinesc:
- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici
de marfuri de la diversi furnizori n vederea formarii unor partizi mari
(depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse industriale,
caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);
- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri
industriale sau materii prime (sare, petrol, ngrasaminte chimice, etc.)
si le transforma n partizi mici pentru a le livra beneficiarilor;
- depozite de tranzit, amplasate de regula n gari si porturi, servind
pentru pastrarea temporara si uneori pentru pregatirea marfurilor
n vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi
beneficiari;
3. Dupa gradul de specializare:
- depozite strict specializate n care se pastreaza un singur fel de
marfa (sare, cartofi, combustibili lichizi);
- depozite specializate avnd ca obiect stocarea unei singure grupe
de marfuri (confectii, ncaltaminte, cosmetice etc);
-depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de
marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textilencaltaminte, galanterie-cosmetice);
-depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor
nealimentare;
-depozite mixte n care se pastreaza att marfuri alimentare ct si
nealimentare.

4. Dupa forma de proprietate

- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin
proprietatea asupra bunurilor pastrate n depozit si care actioneaza pe
principiile rentabilitatii econpomice;

- depozite de stat care se gasesc n proprietate publica

si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de
stat;
Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor
criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare,
amenajarea interioara a depozitelor etc.
Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva
extinsa, lundu-se n considerare spatiile de depozitare mobile,
respectiv stocarea n tranzit. Mijloacele de transport devin spatii de
stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii.
Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu
extinderea comertului la distante mari si a celui international.
In hipermagazin sunt depozite destul de mari si incapatatoare si bine
aranjate, ele sunt amplasate in interiorul blocului unde se afla
magazinul, de asemenea au depozite specializare, desigur sunt
private, dar au si depozite mixte.
Conditiile incaperii destinate depozitarii si pastrarii
marfurilor
n funcie de procesele operative ce se desfoar, suprafaa
total a unui depozit este format din:
-Suprafaa ncperilor operative ( cca 80-90%) destinat pstrrii
efective a stocurilor de mrfuri , amenajat ca o sal unic sau sub
forma unor ncperi separate sau sli compartimentate pentru
pstrarea unor produse alimentare ce necesit regim difereniat de
pstrare i pentru efectuarea operaiilor de sortare , recepie i
expediere.
-Suprafaa ocupat de ncperile administrative i cu caracter social
-Suprafaa afectat ncperilor tehnice.
Pentru o mai bun organizare a activitii se impune necesitatea
sectorizrii pe orizontal a suprafeei de depozitare astfel:
-

zona I, situat n imediata vecintate a cilor principale de acces,

destinat produselor care se livreaz cu o frecven mare i n
cantiti mari

zona II, situat de o parte i de alta a primei zone sau n adncime

fa de aceasta, este destinat produselor care se livreaz cu o
frecven medie i n cantiti medii

zona III, amplasat n prile periferice ale depozitului, cele mai

ndeprtate de cile principale de acces, este afectat pstrrii
mrfurilor cu circulaie lent sau de extrasezon
i a nlimii utile de depozitare a stelajelor:

zona I, situat pe primul nivel al stelajului, este destinat mrfurilor

de volum i greutate mare sau cu o vitez de circulaie accelerat

zona II, situat pe al doilea nivel al stelajului, este destinat

mrfurilor de volum i greutate mic sau cu o vitez de circulaie
lent

zona III, nivelurile trei i patru ale stelajului, constituie spaiul destinat
stocurilor de rezerv
Selectarea spatiilor, a utilajului din deposit pentru pastrarea
marfurilor si a produselor usor alterabile
Mobilierul se compune din: rafturi simple, dulapuri cu sertare,
containere etc.
Utilajul aflat n dotarea depozitelor const n: utilaj frigorific, cntare,
utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat.
Unelte de lucru i echipamentele sunt utilizate n procesele de servicii,
ele sunt: maini de tiat i porionat, amini de umplere automat,
maini de sigilare, maini electronice de etichetat ( marcat), maini de
testarea aparatelor electronice i electrocasnice etc.
Respectarea cerintelor sanotaro-igienice catre marfa si
ambalaj
In depozit trebuie de pastat igiena,la fel ca si in sala comerciala ,
pentru pasrtarea produselor conform tuturor documentelor si
standardelor, pentru a evita posibila parazitare, infectare, deteriorare
sau alterare a produselor, pentru a aduce minimum posibil de daune
magazinului.
Trebuie de respectat la fel si alti factori de exemplu :umditatea relativa
a aerului , fiecare orodus are limita sa permisa, desigur in deposit nu
trebuie s arazbata razele solare pentru a nu dauna produselor usor
alterabile, pentru a nu dereriora ambalajul lor.
Modul de restituire a ambalajului la intreprindere si furnizori
Ambalajele de circulatie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb intre
furnizorii de marfa si clienti, nu se factureaza si nu se supun TVA. In
conditiile in care clientii nu detin cantitati de ambalaje necesare
efectuarii schimbului prevazut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de

marfa ambalajele necesare in schimbul unei garantii depuse acestora,

fara facturare si fara TVA. Periodic, se vor factura si se vor supune TVA
cantitatile de ambalaje date in garantie si scoase din uz la clienti ca
urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.
CONDITIILE DE PASTRARE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE
Pastrarea alimenteler trebuie sa se faca astfel incat sa se previna
alterarea, degradarea, contaminarea chimica si biologica, impurificarea
cu praf sau mirosuri straine de natura produsului. Unitatile de
alimentatie publica trebuie sa asigure pastrarea alimentelor in camere
sau compartimente special amenajate pentru anumite categorii de
produse si anume: produse uscate (cereale, fainoase, zahar, produse
ambalate), lapte si produse lactate, carne, peste, derivate ale acestora,
legume, fructe proaspete si conservate. In depozite si incaperi
destinate pastrarii produselor alimentare se va asigura o ventilatie
permanenta si corespunzatoare; se vor impiedica accesul insectelor ti
rozatoarelor. Produsele alimentare, cu exceptia legumelor si fructelor
crude, se pastreaza in lazi, butoaie, saci care sa asigure protectia
prafului.Produsele alimentare se depoziteaza pe gratare de lemn
asezate in stive, pe randuri sau compartimente, distantate in asa fel
incat sa asigure o ventilatie perfecta, precum si accesul persoanelor
care controleaza starea produselor depozitate. Autoritatile din
alimentatia publica sunt obligate sa pastreze timp de 36 ore o proba
din fiecare fel de mancare gatita si servita.
Produsele de panificatie se pot pastra in cosuri de rachita, de
material plastic sau in lazile fabricilor, cu conditia ca acestea sa fie
curate si acoperite, sau sa fie asezate direct pe pardoseala si la
adapost de praf si de sursa de caldura. Se pastreaza la temperatura de
10 - 18 oC, cu umiditatea relativa a aerului de 60 - 70 %, in spatii
dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de surse puternice
de caldura.
Faina se pastreaza in depozite uscate, aerisite, in saci de material
textil sau in pungi de hartie, stivuite, astfel incat sa poata circula aerul
la temperaturi de 10 oC, umiditatea relativa a aerului fiind de 70 - 75
%, timp de 60 de zile in perioada 01.04-30.09 si 120 de zile in perioada
01.10-31.03, in camere fara rozatoare sau insecte. Umiditatea mai
mare de 14,5 % a fainii duce la formarea cocoloaselor.
Crupele (gris, malai, orez, arpacas) se pastreaza in locuri uscate,
dezinfectate, bine aerisite, respectand conditiile de vecinatate,

deoarece primesc usor mirosuri straine; temperatura de 16 - 20 oC,

umiditatea de 70 - 75 % pentru a evita uscare in exces, mucegairea
sau incingerea. Se pot pastra 30 de zile in perioada calda si 45 de zile
in perioada rece.
Pastele fainoase sunt ambalate in pungi de celofan, hartie
pergamentata sau polietilena, cutii de carton, saci de hartie, lazi de
lemn. Spatiile de depozitare trebuie sa fie curate, uscate, aerisite,
dezinfectate. Temperatura de pastrare sa fie de 20 oC, iar umiditatea
de maximum 85 %. Termenul de valabilitate pentru pastele simple este
de 12 luni, pentru pastele cu oua este de 8 luni iar pentru pastele cu
alte adaosuri este de 6 luni.
Legumele se pastreaza in pivnite uscate sau incaperi racoroase an
care se poate asigura un curent continuu de aer; ele vor fi asezate in
lazi curate sau pe platforme de rafturi cu schelet metalic si vor fi
controlate periodic, indepartandu-se imediat cele stricate. In astfel de
conditii se pastreaza legumele mai putin perisabile (cartofii de toamna,
ceapa uscata, usturoi, radacinoase) si la temperaturi de 0 - 5 oC,
umiditatea relativa fiind de 75 - 90 %. Legumele perisabile (verdeturi,
dovlecei, ceapa verde, usturoi verde, ciuperci, tomate, cartofi timpurii)
trebuie consumate imediat.
Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,
de aceea se impun conditii speciale de pastrare si depozitare, in spatii
frigorifice: carnea refrigerata se pastreaza la o temperatura de 0 oC+4
o
C si o umiditate relativa a aerului de 75 - 85 %, timp de 48 ore; carnea
congelata se depoziteaza in spatii speciale, care sa asigure o
temperatura in profunzime de -12 oC; poate fi pastrata astfel timp de 4
- 12 luni.
Laptele si produsele lactate se pastreaza in bidoane speciale
acoperite cu vase smaltuite acoperite cu capac, puse in racitoare sau
in bazine cu apa racita si gheata la temperatura de +2 oC+8 oC timp de
24 ore. Depozitarea se face in incaperi frigorifice curate, dezinfectate,
fara miros strain. Este interzisa depozitarea laptelui in locuri insalubre.
Grasimile se tin in spatii aerisite, curate, intunecoase, la o
temperatura de 0 - 7 oC, umiditate de 75 - 80 %. Termen de pastrare
valabil; ulei vegetal 4 luni, ulei de germeni de porumb 90 de zile,
margarina 30 de zile, untura 90 de zile.
Ouale se depoziteaza in spatii si ambalaje curate, bine aerisite,
intunecoase, cu temperaturi de 0 - 14 oC si umiditate de 70 - 90 %.

Termenul de depozitare in perioada 15.09-31.03 este de 20 de zile, iar

in perioada 01.04 - 14.09 de 10 zile. Sa se evite depozitarea
indelungata a oualor.

Conluzie

In urma realizarii acestei practici am analizat intreprinderea din mai

multe puncte de vedere, am observat ca ea dispune de tot ce este
necesar pentru o buna functionare. Are o amplasare destul de
favorabila,dispune de utilaje si mobila moderna,activeaza in
conformitate cu legislatia in vigoare, dispune de toate actele necesare.
Amplasarea raioanelor in favorizeaza, comercializarea marfurilor
alimentare cit si cele nealimentare.
Am avut ocazia sa pun in aplicare cunostintele despre psihologia
cumparatorilor, in fiecare zi fiind in contact direct cu consumatorii, mi-a
fost mai usor sa-i determin pe cei care sunt mai pretentiosi, pe cei
care sunt mai educati si calmi, pe cei niincrezuti in sine, si desigur mi-a
placut experienta cu copii mici, pentru care cel mai important este sa
zimbesti si sa le propui ceva cit mai colorat si atractiv.
Aceste doua saptamini de practica ma vor ajuta nu doar mai bine sa-mi
realizez lucrul pe care in viitor il voi practica, dar imi va fi si o lectie de
viata sa fiu mai atenta la lucruri mici.

Bibliografie

1. http://furshet.ua/

2. Baza material-tehnic a ntreprinderilor comerciale /

Feodosie Pitucan

3. Regulamentul privind condiiile i procedura de efectuare

a certificrii igienice a mrfurilor i produselor alimentare
i nealimentare

4. Lista mrfurilor i produselor alimentare i nealimentare

supuse certificrii igienice n Centrul Naional tiinificoPractic de Medicin Preventiv

5. Google.md