Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Enzime Si Coenzime - Cristiana Filip
Enzime Si Coenzime - Cristiana Filip
ENZTME$r COENZIME
't
Editurapf,ll
rAsr.2007
REFEnnrytt gTm,rT,
rFrc r:
'
EDtruRAtrn
SoseauaStefancelMarenr. 11 lasi-7OO49g
f el. lfax:0232-212740
e-mail
:editurapim@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro
EDITURA
ACREDITATA
CNCSISBUCURESTI
66/01.05.2006
DescriereaCIP a Bibliotecii Na{ionalea RomAniei
FILIP, CRISTIANA .I
Enzime9i coenzime/ Filip Cristiana.- Iagi : pIM, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-7
16-798-9
577.15
Prefati
Enzimele sunt componente esenliale ale vietii.
Fdr5. ele reacliile chimice s-ar desfasura cu o viteza atAt de mici
probabil,
viala nu ar fi sesizabi15..
incAt,
Mai mult, f5re capacitatea 1or de a discerne atat intre structuri
diferite, cdt qi intre structuri asemdndtoare, in mod sigur hoasul ar fi
regula.
Surprinzdtor enzimele mai dau dovadd qi de capacitate de
adaptare la modificirile ce intervin in mediul 1or, celular.
De aceea putem, fard refinere, sI numim aceste molecule,
primele molecule inteligente.
Manualul de fali se doreqte a fi un material util in primul rdnd
studentilor facultalii de medicinS. cAt qi celor ce studiazd biologia qi
biochimia.
Materialul pune accentul pe elementele de cinetic6 ertzirrraticS',
a cSlor utilitate practici in proiectarea medicamentelor, este de
necontestat. in p1us, cinetica enzimaticd sti la baza in{elegerii regiirii
metabolismelor gi a coreldrii intermetabolice care fac posibild
suslinerea vielii.
Manualul face qi o prezentare a vitamineior care sunt
componente coenzimatice esenlia1e. Rolul lor in activitatea enzimelor
este evidenliat prin prezentared mecanismelor reacliilor la care acestea
participd. Importanla cunoqterii metabolismului vitaminelor este
justificatd de faptul cd deficitul lor duce la insta-larea unor afectiuni
severe, caracteristice.
Materialul se adreseaze deopotrivd specialigtilor ce lucreazd in
laboratorul clinic, unde aproape toli parametrii biochimici sunt
determinali prin metode enzimatice.
Fere a avea pretenlia de a fi epuizat toate aspectele legate de
tema abordati, autorul iqi exprimd speranla cd cei interesali vor gasi
suficiente informalii gi rdspunsuri referitoare la acest capitol al
biochimiei.
in vederea exprimdrii pdrerilor critice qi a eventualeior
completdri qi sugestii cu privire 1a conlinutul gi conceplia acestui
la
adresa
de
email:
disponibil
autorul
este
material,
cfr1ip20OO@yahoo.com.
Autor
Cristiana Filip
CI'PRINS
I. DNZIME
INTRODUCERE
I.1. DEFINITIE
I.2. NOMENCI"{TURA
I.2. 1. Oxidoreductaze
11
I.2.2. Transleraze
13
I.2.3. Hidrolaze
I.2.4. Liaze
74
l.2.5.Immeraze
t4
74
15
18
I.4. SPECIFICITATE
79
2T
26
26
29
40
42
42
1.6.2.3.7.7.Inhibitia competitivd
I.6.2.3.1.2. Inhibifia necompetitivd
44
46
48
52
53
J+
58
60
pteroifgtutamic)
I
II.2.1. Vitamina A
II.2.2. Vitamina D
IL2.3. Vitaminele E
IL2.4. Vitaminele K qi rolul lor coenzimatic
Bibliogralie
77
72
75
77
79
81
qi coenzimele
63
70
(acidul
OJ
69
folic
oz
68
IL 1.7. Acidul
60
83
85
89
90
97
96
101
105
108
I. ENZIME
INTRODUCERE
Existi
fundamentai.e pentru
doud condilii
via!d.: prima
ca
I.1. DEFIMTIE
Enzimele sunt
t
biocatalizatori
de vedere
formdrii produsului.
Prin substrat se inlelege o moleculd sau un grup de molecule
asupra cdruia actioneazd errzirna.
GP@- - - - - - - ) TA
( .@
i l )(
( y (,
G\
u .8
l.
>b)
+@
\-./
\--l
\
",
a r--..,
! ^6 -@.o
,.( A) . \
\
\_/
s# aetranzltie
Fig.1 - In situati e a qi b ciocnir e sunt
ineficiente deoarece nu duc ra
produqi de reactie;'in situalia c ciocnirea
a"Jr," ln"r"rrta
I:t:::
t
la
rormarea acestora
"onducend
a reactiei
:]
Fig. 2 - Varialia energiei libere funclie de direclia de desfe$urare a reacliei
S)P. Graficul prezinte pe ordonate modilicdrile suferite de energia de activare in
timpul reactiei iar pe abscisd schimbdrile chimice progresive suferite de substrat
(rupere, formare de legaturi) in cursul transformSrii in produs.
G".."r este diferenta
de energie in cazul reacliei necatalizate,
AG."t este diferenla de energie in cazul
reacliei catalizate elfzi'lj,atic l2l.
substratului
in
produs
de reaclie,
in
care
conversiei
pe ordonatd
este
vedere termodinamic
de vitezd.
concluzie
cu
energia de activare.
Enzimele nu fac al.tceva decAt sd micqoreze aceastd energie prin
mecalisme speciale care insd nu influenleazd echilibrul chimic a1
reactiei.
I.2. NOMEI{CI"ATUR.A
Fiecare enzimS.are dou5. denumiri:
- o denumire uzualS. prin care sufixul "a25.' este ataqat denumirii
substratului
sau
'f
" J .: .l
stabilit un sistem de clasificare zecirnal.d.care line seama de reaclia ]
catlJizate gi d.enatura substratului. in acest sistem fiecare enzimi este I
ia pentru-Enzi-"
notate cu un numer de cod format din patru cifre, numdr care permite I
identificarea
enzimei, a substratului
asupra cdruia
reactiei catalizate:
- prima cifr6 a numirului
ac\ioneazd qi a 1'-/',/
;"1'
reacliei catalizate.
- a doua cifrd a nurpdrului de cod definegte subclasa gi se referS.
la tipul grupdrii din molecula substratului
enzirrra.
-
a treia
qi indicl
gruparea
reprezinti
numdrul
de ordine a enzimei in
subsubclasa resoectivd.
E
ab cd \
ttt\
/
/
//
s1asz subclasa
numdr de ordine
\
subsubclasa
I
10
De exemplu enzima
cu numdrul de cod E 1.1.1.1. este
Alcool:NAD-oxidoreductaza, care catalizeazii
dehidrogenarea a_lcoolului
etiiic la aceta.ldehidd. Uzual se acceptd acele
denumiri ce sunt in acord
cu denumirea gtiinlificd ,,Alcool dehidrogenaza,,
(ADH).
Funclie de reacfia cata)izate, enzimele se
clasiltcd in qase clase
majore fiecare cu numeroase subgrupe:
/,."t.-0,-"1'- --\
(Td:1.-d":tT:,,,
oxlgen;
,,.4.
peroxidaze
- transferA
acceptor.
catalizeazd tralsferul
2 ,-q l. Transferaze
de grupdri
func!ionale
substrat (donor) pe alt substrat
(acceptor).
iiaroU..
cu ajutorul apdi: -
/'
/
D
rl
1\
ll
\
I
racemaze gi epimeraze
.,L{
stereoizomerilor L D;
9i
4 xt.
geometrici:
_ cataJizeazd.
interconversiunea
y6.
b .q' ll,igaze
cataJizeazaunirea a doi
Tl_."1151*ge,t
compugiutiri;;a- ene;gi;
eriberatdprin hidrolizaunei
molecure
(-'_-- de ATP.
r
.
5,!;.4| 6, l /i )7.i. , , t
{;, ,.*
/.(_
I.2.l. Oxldoreductaze
Reacliile de oxido_reducere
sunt reaclii in care are
loc un
transfer de H2 sau electroni.
Acest transfer este asrgurat
de partea
coenzimaticd. a enzimei
("
structura enz. p.r7). principa.lele
coenzime cu rol in oddo.,
NADp*vezi
p.7e),
,ffiT"::il':T:r,T";i:
"..",:;ffi;":acidul lipoic, citocromii,
coenzima
(dehidrogenarea)este
de H/e-
(tabel nr'
"":;t;#*I*::o::"o*.oerea
1)'
oxidoreductaze re catalizeaz-a
oxidoreducerea gruprrilor:
"";"-"r*^:oarea
-cHz-oH;
cHz-cHz_; _cH_NH2;_"n=;:
I
12
Hz
Acceptare de c5.treun
substrat
substrat
reducere
e-
reducere
Oz
oxidare
oxidare
----oxiaare
-.
reducere
I
FAD
FADH2
-CH:-CH:-
- CH-a r{
-CH:CH,'1,.
\/
NADH+H+
-fiH-cHr-
t-
OH
/{
Reductaze
NADP+
- CH2-CH2-
t3
sub$rat+ H2O2
O*igetaze
Oxigenazele cataTizeazd reaclii in care oxigenul este introdus la
un substrat:
Subsfat-H+ c)2 Monooxkenaza
> substrat-oH+ Hro
hdF*
subsb:at-H* o,
t o = subsb:at-oH
1,2.2. Ttarr,sfetaze
CalaJizeazereaclii1e de transfer a unor grup5ri ,,G" (altele decAt
H) de la un substrat Sr la qlt substrat 52, conform reactiei:
Sr-G* + Sz -----+ Sr + Sz-G
Grupirile
hexokinadt
ADp + GKp
Glncoz6-fosfat
I.2.3, Hidrolaze
Hidrolazele cataTizeazd ruperea
unor
legdturi
organice, cu
t4
pentru
Caracteristic
aceastS. clasd
o
jl
Pepridaza
t"
()
o
Tn Q
I
u
-HN-CH-C-OH
ll
+ H2N-CH-C-NH
lHzol
Rn+1
Rn+1
Rn+1
1.2.4. Llaze
Liazele sunt enzime care cataJizeazd indepdrtarea unor grupdri
din molecula substratului fdrd" participarea apei, ducAnd 1a formarea
unei duble legS.turi:
-c-c-
------------>
x-Y
ll
)":"(
XY
Aceastd
clasd
include
enzimele
legdturilor C-C, C-O, C-N, C-S, C-X. '
care
ac,tioneazd asupra
1.2,5. lzom,eraze
Izomerazele sunt enzimele care caLafizeazd. interconversiunea
izomerilor optici, geometrici qi de caten6.
CHO
|
'ffpz-iznrrcraza
-(J|-l
I.lL
cHroH
I-
c:o
I
cH2-o-P
cH2-o-P
Dftilroxiaceton-fosfrt
Gliceraldehil- 3-fosfi t
de legd.turi
chramhE
ADP + Pa
15
cu
polipeptidic)
structura
sau
terliare
(formate
cuaternarS. (formate
din
dintr-un
mai
singur
multe
lant
lanluri
.r
se poate rupe tregand de capete in direclii
'- -*'
{r/tt,t
-r ->
SubsAat
@ara ds metat)
- ,
------*,*i*t*
Star de tanzltis
Oa$ inddla)
{},}Enziha romplemsntarl
Prodnst
(bale rupd)
cu substntul
Magneti
m.-ffi-*_ffi
.g
"rttv
tbn
j,-, tl""gir ea
o enzima imaginari care catalizeazd ruperea unei
_^-^
, ^T:metal (a),
^prezinte
oare qe
aclionafld
asupra ei prin forle magnetice. O structuri a enzimei
complementara cu substratul il itabilizeaza p.
ingreunand indoirea (b); O
enzimei complementare cu starea de""."i"
tranzitiJdestabilizeaza substratul
;strucjYe.a
ravorzand ruperea acestuia. Interacliile magnetice sunt
cele care furnizeazd aportJ
de energie necesar pentru indoire. In diafarnele alaturate-este
ilustratd varialia
energiei de activare in cazul unei structuri complementare
cu substratul gi in cazui
unei structuri complementare cu starea de t. rrri1i", i., ca.ul
complementaritdlii
cu
s hstratul complexul ES fiind mai stabil are o energie liberd
mar mica decat a
-mare
substratului, in consecinle necesite o energie de acdvaie mJ
dec6.t acesta.[21
de catalizl. enzimaticd)
cu
substratul
il
va
in
ferm
pe
acesta
interpretarea
datd.
scdderii
energiei
de
activare,
observate in cazul reacliilor catalizate de enzime.
Pe lAngi structura centrului activ al enzimelor, un alt aspect
structural se referi la alcdtuirea 1or. Enzimele in majoritatea 1or
sunt heteroproteiene, formate dintr-o parte proteicd. (alcituitd doar
din lanluri polipeptidice) numite apoproteind qi o parte neproteica
ce este cunoscute sub mai multe denumiri:
a.
b.
I
IE
I.3.1. Izoenzime
Anterior
s_a afirmat
cd
unele
(mu
scre). subunitatea
l;*,l
inimii
gi
in
general
de lanturi
"
"::.::,:l
j',r",I
;"
"ti "l
":::"L::
lesuturilor
cu metabolism
aerob, iar
subunitatea M (muscle) este caracteristicd
muqchiului scheletic
Ai_
in general organelor gi
fesuturilor cu metaboiism anaerob (excepfie
fac ficatul gi eritrocitul). Cele
doud tipuri de subunitdli se asociazd
cate patru pentru a forma un
tetramer ducAnd la aparitia a 5
izoenzime:
LDHI
LDHZ
LDHS
-HHMM
LDH+
-HMMM
LDHs
-MMMM
) creqte in afectarehepaticA
CK este un dimer alcdtuit din doud
tipuri de lanluri : unul de
tip B (brain) cel de ai doilea de
tip M (muscle). Subunitatea de tip
B
este specificd creierului, cea
d.e tip M, muqchiului. Cele doui
subunitdli se asociazd. diferit pentru
a forma un dimer d6nd naqtere
Ia 3 izoenzime.
CKr - BB
CKz
CKs
- MM
structurale
unui diagnostic.
Uneori
enzimele
sunt
asociate
in
aqa-numite
compiexe
il
constituie
piruvat
dehidrogenaza
(pDH), care
I.4. SPECIFICITATE
slfff citateaenzi\:*ic5'^W#
dea
W#g ?9&7tr\vtft.erzirr5:1or
deosebi
intre
structuri'
diferite.
De
aceasta
,,capacitate" este
fuffipecificitatea
prezinta:
specificitateabsolute;
J
t(
"/
I
20
a) Speclficiteteq
absolutd.
+ H2o-l&33L*
2NH3 + Co2
-CH2-CH2-CH-COO"
**0,,-
NH:
f H:
c:o
I
NHz
NHz
Arginind
H2N-CH-CH2-{H2-cH
rl
+
COOH
rus^
Uree
b)
specilrcitatea
Din
aceaste
atsotuti.
srcch-d"hid.ogenara''
Hooc _cH:cH_cooH
Acil succinb
cl
specificitatea
Acid fumarb
rerqtrod
i l_*r,
fH'?-oH _I*
fH-NH,
f
cooH
H2O COOH
_i:\H
pHs
Hzo
9H,
t\l
cooH
- l:o
NH2cooH
Lserina
Acil piruvi:
substrate
cu
izomerie geometrici
prezirrtd.specificitate geometricd.
Ftmaraza,
HOOc--c:g-cooH
I
H
Funwaza -
cH-cH2-cooH
-H p :H o o c-
Acid turnrt
OH
Acil malic
dl u
' "' t
'
I 6
(,
stabilirea unor
-NH-fH-co+H+_H+
/.N:
Ptn=o
tslo a
nt_
'44
__J",
nrSr-H
zl
Cataliza covalentd
ho
r
tl
-HN-CH-C-!I\-CH-C
H2o
S.P
r
HN-CH-C-oH
Rn+1
+ Ii2N-CH-C-NH
I
Rn+1
Ser 10i
*o)
Fig.4 - Centrul
catalitic
al chimotripsinei
evidenfiazd
pozitionarea
aminoacizilor Asp, Hys si ser astfel incat sd lie posibil transferul de protoni fiinia
punctate) [6].
compusului
incarcat
cu viatd foarte
negativ
duce
ia
o moleculi
produsului
25
Rr.6
Ltirtrtr |
rotLld
I
-'
\/
'*i
o.
r*-r'ui^i:
YE]
)
t"
t- s.,'
Fig.s . - Mecairismul
detaliat aI reacti, ei catalizate de chimotripsin6.
Chimotripsina
peptidice la gruparea COOH a
cale.Jj?.earA hidroliza legiturii
aminoaciZilor. cu radicali aromatici (a). Pe parcursd catalizei se fornieazd in urma
transferului unui proton (c), compugi instabili cu sarcina electricd. (d), iar in ufma
ruperii legiturii peptidice Si eliberErii po4iunii ce confine gruparea amino, compuQi
intermediari legafi covalent (e). Atacul nucleofil af apei (f) genefeaza um nou compus
cu sarcine electrice foarte instabil (g), a cErui rupere va elibera o po4iune de la:rt
polipeptidic ce contine gruparea carboxil (h) Qi va regenera enzima (i). [6]
26
generali
enunld
chimice ce se
S-P
viteza de reaclie este datd de cantitatea de reactant
[A]
consumate in unitatea de timp (semnul
indicd consumul
"_,,
reactivului) sau cantitatea de produs [p] formatd in unitatea de timp.
dtAl
v=.
dar
dt
dtAt
-
= dlPl
dt
V-tAl-V-klAl
unde:
K= constanta de vitezi. dependentd de natura reactaltului
condiliile de reactie.
[A] = concentralia reactantului
[P] = concentralia produsului
Unitatea de mdsurd Jrenrnr.
si de
"t""r'rr"i
rrit"r" unitare
Aceastdconstantdestestrict specilicdfiec5reimotecut.,ffol"kllA
de natura
gi tiria
legdturilor
qi
s5. presupunem
o reaclie bimoleculard
{vezi exemolul
Reacliicu
-,.- _
-",.",,-;;;;";il';r:
M .I
_.".,
ll";J0,i",o""
ciocnirea
simultand a trei molecule fenomen relativ rar intalnit qi mult mai greu
de definit din punct de vedere matematic.
Qa-ff
cecantitatea
a" ,"""t""t*To*
il,iA^i
Hffi*.k"'o.oo,r"
rormatd
se
(unitdli
internalionale)
1 Unitate
Internafionali.
ce catafizeazd.
de
molecule
cata_litice
de
substrat
transformat pe moleculd de enzimd qi in unitatea de timp
cAnd enzima este saturate cu substrat. T\rrnoverul reprezintd.
deci activitatea moleculard a enzimei.
L6.2. Cinetica etrzimatici
Conceptul de bazE al cineticii enzimatice consideri c6 formarea
produsului de reac{ie este condilionatd. de formarea in prealabil a
complexului enzima substrat ES, concept redat de relatia:
l
g .1,_5
___j_
gS _
E + p
enzimatice
de pe enzimi,
impiedicAnd sau
30
}cepfie
r . 5 - i 0) .
b)
Influenta temperaturii
asupra activitifii
enzimatice
0.8
E
iJ- -
0.4
f,nzimi
denaturata
0.0
0
Temperaturd("()
cl
Influen{a
cantitilii
de
enzimi
asupra
acti\rititii
enzimatice
influenla
concentraliei
enzimatice
dl
Influenla
concentratiei
substratului
asupra activititii
enzimatice
Dacd in organism cantitatea d.e enzimd (cu exceplia
enzimelor
inductibile) poate fi consideratd relativ constanta,
concentralia
substratelor variaze inse in fimite foarte largi. De aceea
se poate afirma
-:-::
felul
in
care
enzimele iqi
modifici
activitatea
Ia
in
$i
asupra
Menten
au
activitefli
studiat
influenla
enzimatice
realizAld
concentratiei
urmitorul
de substrat
iar
pe ordonatd
vitezele de reaclie
':l
i-
[5] {mN)
34
Kr
S
--
K2
K,
ES ----i-----+
F . D
;-'
(1)
It
Q)
e
a
[ES] este
care se stabileqte intre reaclia de formare a
dictate de raportul
rt
ls
1)
b1
at
(3)
2\
reaclia de disfaritie
te
a complexului [ES]
(4)
L1
de
ce
la
ISe
tre
t.
0)
(6)
(7)
de unde:
KJ t?;;tsl
sau[ES]=
tESl=
r\.2+
^3
tEt.ts1
rrsr=ftflrrr
K 2+ K 3
a\
\
Relafia obtinutS. nu
este intru
KM
totul
utild
deoarece atAt
.tEl=tsrl_fEsl
(e)
t.
= ( tstl - tEsl).tsl
Km.[ES]
Km. [ES] + tEsl.tsl= tE"Il.tsl
[ES].(Km+tsl ) = tE'Il.tsl
(10)
(1 1 )
(r2)
tEr'l . l'Sl
Km+ [S]
Relalia 13 permite ca1culu1cantitilii
de determinat
stabilite
experimental) din
(1 3 )
elemente cunoscute
(care sunt
K3' [E'I]
Km+ [S]
(14)
-:::de:
& . [ES] este viteza initiald, Vo, a procesului conform ecua{iei 2.
IQ . [Er] reprezintd viteza maxima Vmax.a procSului, atunci c6nd
toate cantitatea de enzima este ocupatd de substrat,
conform aceleaqi ecuafii.
in aceastS.situatie relatia 14 devine:
v o= Vnnx.S
(15)
Km+ [S]
stabilitd
de Michaelis-Menten
confirmd
matematic
-.
u o =-Vnnx'S
t<.-
Vnnx
v ^ = -. s
"Km
(16)
vo Vnnx.S
tsl
Vo = Vmax
(17)
38
oncat substrat am adel)ga
vtteza de reacfie nu mai
cre$te peste
anumitd valoare.
3) la valori ale vitezei inifiale
Vs = v^"./ 2 relalia devine:
Vtlt*
= V*.S
2
K m+S
lsl
.,,, I _
*"
t=K; -
s a u K m+ t s l= 2 t s l s a u K m= [ s J
(t 8
r.=_&j5
Kl
(19)
K,
ls.m=-----=r\1
Q0)
vitezd
cea
maimicd,.,",."'::;T;i::i:;i::":" :",*,l:ff:
:;
reactia inversd"
de descompunere inapoi in
E qi S. Astfel
reprezintd de fapt constalta
de disociere a complexului
ES. Disocierea complexului
este strict dependentd de
afinitatea ce
edstd intre enzimd gi subsuat.
Se deosebesc doud sttuatii:
"ft',{
c6rrd Kr>Kz predomind tendinia
de formare a compiexului
ES, deci enzima are o afinitate
crescutd pentru substrat,
K,,' in aceasta
sltuafie are valori foa_rte
mici (raport subunitar). Se
obfine confirmarea
::::1:::: r2lnl
rlrqg.4
:-atematicS. a afirmaliei:
"valori
substrat".
-:tru
:eCuse experimental.
Utilitatea
de Michaelis-Menten
ln 4C\
"Inhibifia
activitdtii
40
t- tf,)
sau
vo
Vrnax'S
Km+S
Km + [Sl
Vunx [Sl
sau
lKmll
Vunx tSl
Vnrax
(22)
lr
Intersectia
cu
adici:
-L=6
Nmll
o= t
*
(23) sau
'rs *ut*
1
I
1
;z-=--::-'-a;vmru(
LSI
vmax
I\m
1__
[s] -
Q4)
1
Km
(2s)
Intersectia cu ordonata:
x=0 <+
I =0
tsl
l=
Vo
adicE:
I
Vrmx
e6)
-l
FI
Fig.12. Inliuenta
loncentrarie;
a,rl,-+*^L-,_-.
.oo,ao,,"t. dii"'Jtl v;;l'iJiiii:iasupra vite
. b1in :"bstratului
coordonatJil;:ii";!','i)lde
reactie a) in
t.6.2.9. Inhibilia
acttvitifii
e3zlmelor
Ecualia Michaelis_Menten
sthbileqte o rela{ie intre
viteza de
reaclre qi concentratia
substratului in situafia
particulare in care
in
mediul de reacfie existd
r
dereacfie.rncondirii.":::;T;1il:":::H"ilJ:':l;.
pot fi prezenti diverqi
corr
care pot influenta activitatea
enzimelor'
Influenla unor astfer
o" >mpugi va fi prezentatd.
in cele ce urmeazE-.
",to"ut
Activitatea enzimelor
poate fi diminuatd
sau anihilatd de
prezenta in mediu
a unor
denaturd
endogend
ilffi-:il1':1"T:':ff :l,l;:.il,":::
exogend (toxice, medicam
tente'
xenobiotice in general)
' Acliunea lor
poate avea efect reversibii
sau ireversibil asupra
activitalii enzimatice.
1.6.2,O.1.Inhibttia reversibili
In cazul inhibifiei reversibile
43
S, fie
E+ P
EI ____jt_
qi a inhibitorului;
ea poate fi
de la centrul catalitic
vo
tif, irhibitef
Inl,ibilie
cornpelirivi
I
44
Un exemplu de inhibifie
succindehidrogenazei care
aiacidului
succinic:
"",,"":I:.lTi;l H[:ltr::
COOH
CH,
l-
cH,
I-
* '.J
(uer"_py
+ ,
A
(acceptor,
fonlE oxida6)
cooH
CH
ll
=.--
cooH
AH,
"f
cooH
AciC succinic
:,TH"
luc.epto.,
roirar"aug
Acil tunnrb
EIS--)F--+
91a p
ES
I
I
E+ P
Moleculele de enzir
produs,
cere
angajate
r"
#:Ti::"J;:j:;
angajate in complexul ""*,ffi.,;:'""
ESI
micd,
care
poate
fi
""r,,j",o;T:"r:;:::H;;:Tff:::"T
45
nu poate fi indepdrtatd
prin
scaae.(f 2 /4) .
InhihiljeneconrpelitivE
I
Firi inhibitor
r
I
I'
necompetitiv
asupra vitezei de reaclie
Fig.14 - Efectul unui inhibitor
reprezentat in coordonate Vo S+So (a) $i in coordonate reciproce 1/Vo Si 1/S (b).
Valoarca lui Km este nemodilicatd,
inhibitoml
avand structura
diferitd de a
substratului.
Viteza maxima* atinsi
de enzima este mai mice ca urmare a
mrmdrului mai mic de molecule de enzime active.
se 1eag5.prin legS.turi
de
"otrdvuri"
sunt
unii
compugi
organici
etc.
46
H:\
H:\
/rtr3
CH
f'
cH-cH2-O H
I
co
I
6
+
F-P:O
I
o
rfH
f'?
cH-cHr-O-P:O
coo
ll
H:C''CH" 'cH,
Tripsina
fH'
Hrgl-
^'\g11.
Dii-izo-propil-fluor-fosfrt
(DFP)
competitivd,
multe medicamente fiind inhibitori ai activitdlii
unor enzime.
I)
Sulfamidelor sunt analogi structurali ai acidului para_
amino-benzoic:
nN$coou
acil para aminobenzob
H,N$sor-Nu,
sulfonamid.i Oacteriostatb)
47
HrN-/N-.nzN\
till
*>A*o
r----------1
/--\
crrrfrn{
fcoi{NH-cutn-
l\- \l
L--------"\--
OH
\
PABA
Acd folib
2\
fe
anticanceroase
Chimioterapia
face
apel
la
numerogi
us
H2N-2N
se
nd
\CID FOLIC
' ior-a inactiva)
,
I ""'N\
ll
|
n\,\N/-cH'-T
// \
-\jFCo-(GIu)
cH:
Nu,
I
il^
'oto**'
f lo
EIYH
,Vt-y,,ty*.
dhidroblat
n,r'r-ZN-.,,.N-<E
.-A*1i",-il{_Lco-,cbh
+?,\+*1._"
NADPH P49P
oH
tln
fA'
dibidofolat
-'
ii
CO-1Grr)
Erahidrofolar
ACID FOLINIC
(foma activa)
Acidul
folic indispensabil
diviziunii
urmacslorarezulteaciduitetrahidrofolic(a$anumitaformS'activda
de
Administrarea
acidului folic) implicat in diviziunea celulara'
enzirrrd responsabil5 de
metotrexat inhibd dihidrofolat reductaz a'
astfel multiplicarea
sinteza formei active a acidului folic' stopdnd
celulard, inclusiv a celulelor tumorale'
48
NH,
t-
Nz\---N
tl ttl
AI'PI'RINOL
\NA*/
..\
H
Adenina
?H
Nz\'n--N
tiltl
?H
.-..'
noANAN/
Nz\r-N
ti l tl
lct
?H
t"
V
--.--'-------.->
Xantin-oxidaza
(x.o.)
Nz\_N
lilt l
soAN
Ntrn
H
XANTTNA
ACID T]RIC
HTNAwAN/
H
Guanina
Adenina qi guanina,
:r.)
initatea
inleiege
comportamentul
acestor enzime va
fi
pentru oxigen,
studierea
hemoglobinei, afinitatea
enzimelor
constante
ce se comportd
definite
asemindtor
de Km nu
mai este
de concentrafia
de
50
Fig. t5 - Reprezentarearali:1l
;l|:f,SitJ:Li:T}ffY':-
g" reaciie
Vo funcfie de concentraua
":t9Ti
ceprezinte't
etici-J-i.,,-,Joiaaralcurba
continua
*"n"*
."t"p.",",'tli
jf,
il'::':dffi1?iu
"i""t"" r'al"r,*ri"-r'a"
"o-i;il
Analiza unui asemenea tip de
curbd aratd ci:
}
la concentralii mici de substrat
viteza d.e reaclie cre$te
foarte putin (nu direct proporEonal
pa in cazul cineticii Michaelis);
p
la concentralii ,,intermediare"
addugarea unei mici cantitdli
de substrat produce o creqtere
bruscd, semnificativd, a vitezei
de
reacfie;
!
)t
viteza de reactie
modulatori,
substratele,
metabolilii
sau
intermediarii
pot
metabolici'
te
iti
de
modulatorii
te
n
ri
te
t's {t.]t
DT
in
al
1.0
tsl
lc
ia concluzie:
cinetica enzimaticd
de
de substrat indiferent
de
variabil.
caracteristice
substrat.
comportare
enzimelor
Aceste
enzime
ce
respecta
alosterice
i;i
cu
cinetica
afrnitate
sinusoidald,
variabild.
adapteazd. activitatea
pentru
functie
de
concentratia substratuiui
mecanisme
prin
care
este
reglati.
activitatea
Enzimele
:entrul
sunt
pe lAngd
numit situs
sau centru alosteric (fig. 17). A1o provine din grecescul ,a1o" care
:nseame altul. Compugii care se 1eag5.la acest situs poartd numele
de modulatori
alosteric
produce
modifrcS.ri conformalionale
modulator
aie enzimei,
care
sau
tense)
afinitate
forme: o forma T
scdzutS. pentru
substrat
pozitivi).
*"-.
***-flilc*,ru
a,.s,
c
SrrreaTT
Modulatorulnesativstcssn
*"0r,,*',
fl
o-,tiv (sausubstHrur
prcrerenlial
d formaT qi nenline proteina in cooperrrivitlkr homorrop{pozttiva)
|
|
alostericlln conforha a TT
I ls teagi preferenliattaformaR ii mentrne
prorein' atosteric,in conrormaliaRir
||
Starea RR
sd explice
funcfionarea acestor enzime, modelul simetric qi
modelul secventiai.
Modelul simetric
Acest model trebuie sd respecte condilia de simetne
in sensul ci
monomerii pot exista fie in forma T, fie in forma
R, star e hibride TR
nefiind admise (fig. IT). Legarea modulatorului (de
exemplu modulator
pozitiv) la starea T determind tranzilia
acestuia la forma R fdrd aparifia
de specii intermediare. In virtutea simetriei
toli monomerii vor suferi
tral:zilia T-+R ceea ce va accelera semnificativ
legarea substratului.
55
simetriei in sensul cE
monomerul
ugurinld
urmetor,
Cs{rr alo$edc
Cooperdtvftrta
deg{tba
Cooperthl{te pad$vl
I
56
Modelul
sewenlial
poate
fi ilustrat
pnn
comportarea
hemoglobinei. Hemoglobina este
un tetramer alcdtuit din patru lanluri
polipeptidice, numite subunitdli
sau monomeri, in care fiecare
subunitate transporte o moleculd
de odgen. Hemoglobina se prezintd.
sub doud forme:
1.
o.,
_\__*
(b)
j:,xT:T:
,,,,,,.:,:'?""*;
,ltiii*H"efiffl
.|iRii:::i:iLT"ffix,"'H:
$T:#:HlTrl"&:*?I;Hr*'ceantreneazed"ph";";i;ti;;;i;;fi;';
nrjn,"*,*i:*i*il*#":glruf'+i:ikl#
La nivel pulmonar,
presiunea
crescutd a oxigenului
,for!eaz6,
Lg".ea" unei prime molecule de oxigen, in urma legdrii, F6z* din hem
x pozrlioneazd, in centrul nucleului tetrapirolic ceea ce antreneazd
cieplasarea histidinei
de lan! c5reia ii
fixarea substratului
de
EE
6 ,@
lI @
[Fll
li
fl C F
=:=
]@
@,
@
@
@
jl j :::= @
i ll
]i
/l =:=
ii
ll
t10 i
&Q
@@
58
Factorii
care
regleaze
acHvitatea
enzimelor
alosterlce
Activitatea enzimelor alosterice este modificatd de a$a_numitii
modulatori sau efectori sau liganzi.
Funclie
de natura
lor,
modulatorii
sunt
homotropi
sau
heterotropi.
Modulatori homotropl
in aceasti situatie modulatorul se identifici cu substratul. Cel
mai adesea substratul acbveaze enzima care il transformh. Se spune
ca substratul este modulator pozitiv gi genereazl un efect homotrop.
Legarea unei molecule de substrat la unul din centrele active ale
enzimei mare$te capacitatea de legare a celorla.lte centre active. Cu alte
cuvinte monomerii se influen{eazd unii pe alfii, instatAndu_se aqanumitul efect cooperativ intre centrele active ale enzimei. Urmarea
cooperdrii monomerilor este cre$terea bruscd a vitezei de reaclie
observatd in cinetica sinusoidald (p.SO).Un exemplu de efect homotrop
il poate constitui fixarea oxigenului la hemoglobind, acesta
favorizAndu- qi propria legare.
Modulatori heterotropi
Modulatorii
(J3Ifi*T.)
a) Reglarea feed - forward
Acest tip de reglare a activitdtii enzimatice are scopul de a imprima
un anumit ritrn unei c5i metabolice. Tralsformarea substratului A in
produsul final H are loc printr-o succesiune de reacsi catalizate de diferite
enzime, in care reaclia calalizatA de enzima Ez (de exemplu) este limitant6
de vitezd. Aceasta insemnd cd transformarea compusului
B in C se
reaizeazA cel mai incet, ceea ce poate duce 1a acumularea lrri. Creqterea
concentratiei compusului B, in mediu de reaqtie face posibild fixarea lui,
tn calitate de modulator pozitiv sau activator, la enzjrrra Es. Compusul B
este deci un activator al enzimei, prin urmare fxarea lui la situsul
alosteric al enzimei va detepmina o cre$tere a activitd$i enzimei Es, ceea ce
va asigura o fluidizare a procesului, prin prelucrarea mai rapidi. a
produsului F (prezent in cantitate din ce in ce mai mare ca urmare a
inilierii cSii metabolice).
Altfel spus un intermediar situat in amonte intr-o cale metabolicd
o enzimd situatd in aval, sd se ,pregeteasce,' pentru a lace
"atenjioneazS.'
fald unui a1h;x sporit de substrat.
b) Reglareafeed - back
Acest tip de reglare a activitdfi enzimatice se nume$te inhibipe prin
produs final, feed-back sau retroinhibilie. produsril final aclioneazd ca un
efector
alosteric
negativ
asupra
enzimei
reglatoare
procesului.
60
(prin fosforilare_defosforilare)
Enz-ser-OH
Enz-ser-O-PO32-
g^n
de pro_
enzimS. sau zimogen. De reguld. zimogenii sunt
sintetiza! lttr_un anumit
compartiment i:r formd. inactivh
9i sunt activafi la locul acSunii sub
inlluenla unor factori locali sau autocatalitic.
Aceste transformbri au
caracter ireversibil 9i implic5 hidroliza unor legdturi
peptidice fcovalente)
chimotripsina
sauDeosina
tripsinogen-ipd!4-!gg94slqB.!!@-tripsina
chimotripsinogen
(un zlmogen,inactlv)
f,
Om--'l
tripsins
> chimofipsini
-l
Pcptid de mascare
PePstnd
lEntrokin|'n
I
Centru activ
Tripsini
(o protrz4 activl)
F
it
b
u
e)
L
62
:i]lg
eficienla
maxima.
Un
de enzimd constitutivS. il
"""-ptt-, \'/ A
:cnstituie hexokinaza, enzima importanta'iir metabolizarea ghtcozei.
'.,
ri
lunesc
te
de
::r diferite organe (de ex. ficat) qi scdderea activitdlii acestor enzime in
plasmd indicd lezarea orgEnului care le produce. Astfel de enzime sunt
enzimele coagulSrii qi fibrinolizei.
lul
. de
: 1n
zzd
prezenla
1or datordrrdu-se
distrucliei
celulare,
care
rde
[e de
v t fie
rde
:plngrapid
a) in
de
enzim5:
cre$terea concentratiei
indicS. o
64
.,--'-.-
tD X
Cna.
I
;
o7a
ett
aaaj!6tard
65
maximd la aprodmativ
a urm5ri
evolulia
bolii,
scaderea
cardiac. Izoenzirrra
in
cum
singur
ar fi: glutamat
mitocondrii,
sau
LDH
Astfel unele
compartiment
celular
dehidrogenaza (GIDH)
gi
glutamic
piruvic
66
'
l.
And|
I
[
|
|
r 234
Tlpul l.oeddm$
c) O modalitatea
catod
de diagnosticare
in
sneciel
concentraliilor
LDHI care
depdqesc nivelele LDHz intre
12- 24 ore (c)- cresteri
secundare ale concentrafiilor
LDHs pot apare ca urmare a
congestiei hepatice (c). Asfel
pot
fi
monitorizate
$i
secundare
ale
complicaliile
infarctuiui [11].
moderne
a apdrut
prin
(al
lo,
ln.ohr(
rr i.rol rm 6ntln. r.d.nrol,
,trllltdl
r. l..tl In d&sprl
ry.$l{i{- Utuk.n r !.ri. d* rlr!. r|! {'tliE
G}
lNb*
er .nihdit
rr..m.
h $n r{. nsrt
mot.t wi4n,
!l!*e
*tnhdF*l.i
hrtd..
trd
d{.. r.dc {nar, ln al$Or sr.iidrrtrn tr{r Mrl!.n.
o-w(
(dl
LrubuN.r lubitr.t rDr(in( riBaonE
rdlt tttll .r{a.|. h$..lltu
itma.rdlhr'ql..rlFer
+.*4!(Et!.
rle.ru$ln
DriFsrrnt.
tlruan{l$nki a da.dali.
Metoda consta in
generarea unor
anticorpi
specifici, prin
oblinut din sAngele acestuia, este pus in godeu. Aici are loc o primi
incubare prin care antigenul din sAngele pacientului (in cazul de fafd
virusul hepatititei) se combine cu anticorpul specific fixat pe godeu. Se
indepdrteazS.apoi componentele nereacfionate, se fac o serie de spdldri
cu solutii tampon adecvate, astfel incet pe suprafala solide rdmane
doar complexul antigen-anticorp. Se realizeazd o a doua incubare prin
addugarea unei solulii ce contine acelagi anticorp specific, marcat insd.
cu o enzimd, adic5. un anticorp la care s-a legat covalent o enzimA, de
regule o peroxidaz,e.In aceastd etape anticorpul marcat cu enzima se
va fixa doar acolo unde antedor s-a fixat antigenul. DupE o procedurd
68
de miocard pentru
dizolvarea cheagului. Ea activeazE plasminogenul la plasmini., enzimd
foarte activd in liza cheagului la elemente componente solubile.
Asparaginaza este utilizatd in terapia anticanceroasd. Celulele
tumorale au nevoie de cantitdli crescute de asparagind pe care o
,furd,,
din sAnge, lipsind astfel celulele normale de acest amrno acid.
Administrarea de asparaginaza scade nivelul acestui aminoacid si
irnplicit viabilitatea celulelor tumorale.
Utilitatea terapeuticS. a multor enzime este limitatd, deoarece, fiind
proteine, ele pot avea rol antigenic.
69
de vitamine
este mic
(cateva
la
declangarea
unor
stari
patologice
specifice,
numite
auitaminoze.
Vitaminele nu constituie sursa energeticd sau piasticd, pentru
organism, dar sunt indispensabile pentru funclionarea
organismului,
coenzimatici,
in
sunt
normalS a
constituentl
importante
roluri
funclionale .
Cercetitorul
pentru
aceste
substantre,
considerate
a propus ca denumire
atunci
factori
nutritivi
deasemenea
substarle
asemenatoare cu a vitaminelor,
cu
structure
chimicd
I
10
Clasiflcarea
vitaminelot
se
bazeazd, pe
cnterii
de
solubilitate:
F vitamine liposolubile (solubile in grd.simi) _ A, D,
E, K;
F vitamine hidrosolubile (solubile in apd) _ Br,
Bz
Bo, pp,
VITAMINE
,/\
./\
Solubileir apn
(hidrosolubile)
/\
Solubile h grnsimi
(liposolubile)
ComplexulB
Care nu apa4in
complexuluiB
I
I
Vitamina C
(acidul ascolbic)
VitaminaA (retinol,p-carotenul)
VitaminaD (colecalciferol)
VitaminaK (filochinona,menadi
Vitamina E (locoferoli)
I.
Cu tol ih
eliberarc de energie
I
Y
I
t
Tiarnina@1)
Acid folic
Riboflavina@2)
Vitamina Bl2
Niacina(PP)
Biotina
Acidul pantotenic(85)
Alrele
+
Vitanina86
N. 1. VITAMINELE HIDROSOLUBILE
Vitaminele hidrosolubile aparlin complexului vitaminic B
{B1,
Bz, Ba, Bo, PP, acid pantotenic, acid folic) vitamina C.
$i
Fiind
solubile in apd nu
se acumuleaz.E in organism in
concentratii toxice qi se elimind in principal pe cale renali.
Vitaminele
hidrosolubile
indeplinesc
in
organism
rol
de
vitamine.
Altfel
forma
activa a
beri-beri,
vitaminelor.
,TlY"',\--+.",
H,A\n,.rcr
l.ts,.{tcu2- cH2-oH
Tiamina
Absorblia tiaminei se reaTizeaz\.la nivelul intestinului
subtire,
organism tiamina
se gd.seqte
,,**-
a.ip
"r' \'\H,
AMP
o Rol metabollc.
CH,
.
N--------tr CH r
I
lt
O
^ ]! \y'cH;cnr-o-P-o-i-oH
I
OH
TPP
o
X
IOH
coenzimS. la unele procese metabolice, decarboxilarea oxidativd. a aceto-acizilor {acid piruvic qi acid o-cetoglutaric). De asemenea, Tpp
constituie coenzima transcetolazelor, enzillr.re din calea pentozofosforicd.
'I
o Tulburiri
de aport vitaminic
animale,
se intAlnes-c $i in
r.
deficienla
tiaminicd
sindromul
conduce
la
Werrricke_
pierderea
II.1.2. Vitamira
?' ?'?n
"
!Hz-CH-6H-CI|CH2-OH
''"JArruYTr^
H,cA./\l$ j-NH
o
intrd
in
structura
(FMN)
qi
formelor
sale coenzimatice,
flavinadenindinucleotid
(FAD).
Flavin-adenin-
Riboflauina
-+:gE{Ist-+
/\
ATP
FN,[,J
ADP
AMP-+
<--FMN
FAD
u,c/-6N--/-;a
-.^t
n3L-\,,4\J
,^ t
'
r
.*..NH
:I'
H,c
-2H-
HrC
-2e-
FMN sauFAD
FMNH2 sauFADH2
de aport vltaminic
> Hipovltaminoza
.-
\,rlrarnina
!6
(piridoxina,
adermina,
factor
includetrei compuqinatura.li,derivali
de piridini,
din pozilia 4:
cH2oH
QHO
oFrf)fcr,or
ou/-ycw,on
Hrc\,./
H3c\.j
"-"Ti:TTj::
fH2NH,
oHf\p-cH,on
Hrc\-./
Piridoxamin6
o Rolul metabolic
Piridoxalul $i piridoxamina
intervin in metabolism
sub formd
coenzimaticd. de piridoxal_S_fosfat,
respectiv piridoxamtn_S-fosfat
(p5p),
ln care gruparea de alcool primar
din pozilia Seste fosforilatd
in urma
reacfiei cu ATp.
tzHo-(CH2-NH2)
otfy"rz-GporH:
Hrc\..r1
Trans '*Pfidoxalfosfat
f*J
-"-c{oos
]f
c-H
\--
p""arboxilare
OH
H:C
Vitamina
transsurfurare
(transferul i:'ffi;J1Tll;,^1.""1".1
":,ff,t;.
r-
Tulburiri
de aport witaninlc
vitaminei
Ba favorizeazd aparifia
cariilor
dentare,
caracteizat
Q*o-*r-NH2
+ Fc
Il "'""
UOH
srontan
----,/l
?'r",
co--NH-N:crr5N
\__/
6"ron
Piriloxal
hklrazona
De
asemenea, peniciiinamina
(beta-dimetii-cisteina)
uz:ual
utilizatd in tratamentul pacienlilor cu boala Wilson, cistinurie qi artritd
reumatoidi, reaclioneaze cu 86, pentru a forma un derivat tiazolidinic
cu penicilamind
Se cunosc doi
?,,,
H-N-:-N-H
t^l
H_N-;\N_H
,l
lr
r-f=1-t
^
H-t-C"--+{
t Bl
H2C\^_,.c
H-(cHrr-cooH
lD
Dl
Beta-biotina
in
f",
H2C\-,.cIFqrrcH-cHr
cooH
Alh-biotina
produsele natufale
biotina
apare combinati
cu lizina,
Biotina-CO-NH-(CHr4-CH-COOH
NHz
18
o Rol metabolic
Biotina
transporta
grupdri
enzime:
*u,.
- oiX"il"'",:-r"
---r*
Hcot+ArP-l----+-d
,i_#"
i
TfFEnz.J"
oon o:5__-i,_-l
t,b--r"-irnc't4-co
i
Biotin-Enzimi
Anhidridd-Pcarbonica
cooJ__^
coolr
^o
e<i-rt-i-Ns
I
tcooH
CH,
t^l
rflT"
|n-Enz.
Biotin-enzimi
Piruvat-carboxilad
Carboxi-biotin-enzimi
o Tulburiri
Carenla
metabolismului
de aport vitaminic
alecteaz^,
aproape
intermediar,
sinteza
toate
de
compartimentele
novo
enzimelor,
se manifesti
prin
tulburdri
nervoase,
PP (niacina,
Si coenzimele nicotinamidlce
factorul pelagro-preventiv)
sunt
Z\fuo-Nn"
f-f-coou
ttl
6\$..!,
6\,,/2
Acid nicotinic
Nilotinamioa
Rol metabolic
Nicotinamida
actjoneazS, in
organism
sub
forma
a doud.
(+
oH (PO3H2)
NAD" (NADp,l
Acestea sunt formele oxidate ce pot fi reduse in NADH+ H* qi
NADPH+ H*, reducere ce are 1ocla nucleul piridinic al nicotinamidei:
80
+2H+
tNH,
+2H+
ffiC" +H+
\N/
R
NADH+H+
in procesele de oxidoreducere
Formele
reduse
ale
in
timp
nu
ce formele
prezintd.
nici
Aceasta
serveSte la
proprietate
dozarea activitdlii
dehidrogenazelor
qi
a_ltor
cu
dehidrogenare.
reaclie
de
8l
. Tulburiri
de aport vitanlnlc
in exclusivitate
Acidul
antidermatitic
(vitamina
Bx,
factor
hepatic,
factor
Acid pantoic
\-----------'Y----------J
Aci'Cpantotenb
82
ctrr-i
il-E+*
l:i' i --- -
-c',- cH,-8ir.r'-cH2-cH2-s
I
I
r r lL
Acidpantoic
P-alanina
1"';;;"
Acid pantotenic
CoASH
pr,l
k'-.J
? "Hi'OH
_ J;
Riboza
-O:P-o
Rol metabolic
are rol in
Tulburifile
experimental.
dup5.
concentratiei acidului
de aport vitaminic
administrarea
antagoniqti.
Scdderea
stare de
83
follc
lacidul
pterollglutamicf
6l coenzimele
derivate
Acidul pteroilglutamic
C), derivalii inrudili
folic.
Este constituit
dintr-un
heterociclu
numit
pteridinS., acid p-
\i
COOH
il
-, HN- qH{CHr2-COoH
N/-CHr-'fIrN
Acid glutamic
Acid pteroilglutamic
Rol metabolic
Acidul tetrahidrofolic
la transferul
stdri de oxidare: -CHs, -CHz-, -CH=, -CHO, -CH=NH, care se pot fixa la
Ns, N10sau ca o punte metilenicd intre Ns Si N10lig.26.
Metabolismul folatului
84
H
r$
ir
l.l
H,N("Y"Y;
,o
s-(cttz-Nrrn
iH
,,,
No-\
I
oH
../*-t-"\
-cH3
--NF-->
tl0
N\./r\slcHr-N't
rEtil
cHc
N5-nEri!FHa
.\
N
cH. ---------->
N s ' to
l'
-cH
lr0
*.,EcHr7\
""r'
NENlO
nEtenil
N5-N lo-nptenilFHa
-Q:o
--:;;;'+
.ii"
"N5|"l:o
'!
./N.rfN=.,
|
ll
I
N\.'\ilcH,-N-
fonnil
ro
r!
N10-formilFH+
- CH ---:-->
Ns
ll-
./N.rr-N\
|
ll
I
to
N=,,As-}-cHr-N-
rl '
IFC-NH
frrmimino
../*-t-*\
ttr0
N\,,\s,,J_cHr-Nt" l
C:NH
N5-brmimino-FH+
N l0 formimino-FlI4
-::
Tulburirl
de aPort vitaminic
in
transport
sistemul
de
se
manifesti
terapia
cu
unele
medicamente.
Carenla
exclusiv
prin
perturbarea
relafiei
strAnse dintre
activitatea
metabolismului
Bn
(cobalamina,
ciancobalamina,
factor
are substituite
deoxiadenozil; in metilcobalamine
XCHg.
I
86
CHr
CH2CH2CONH.,
I{
cH2cH2coNHCHr-i -o-f-
?"o
o
it
CH,
Absorbfia intestinald
a vitaminei
Rol metabolic
doud. forme
sunt
coenzimatice,
implicate
in
metabolic
func{ionarea
active,
ale
a doud sisteme
enzimatice: metilmalonil-C oA'izolrrrerazarespectiv homocrstein_CHs_
transferaza (sau metionin-sintaza),
care catalizeaza urmatoarele
reactii:
87
Homocisteind
Honncistein-transfer
(CQ-cobalamina)
Metionina.
Reacfie de metilare
(citoplasmi)
OH-cobalamina
L-nemmatorul-LoA
5'-deoxiadenozilcobalamina)
.-=-=-.-+
Succinil_CoA
Reaclie de rearanrament
innamolecular
(mitocondde)
in absenla cobalaminei:
a) reactia de metilare se opre$te, Ns-CHg_FH+se acumuleaze,
blocAnd folatul in a$a numita l.capcarld a folatului, (fig 24). Astfel,
homocisteina rdmdne nemetildtd. gi se poate elimina
(homocistinurie),
prin
urind.
$'g.2al.
88
H,N-HC-COOH
-l
CH,
t-
CH,
tS
cHr
(metionina)
(homocisleina)
(metilcobalamind)
trirTtoerim
IA
nEtlfrexat
IG)
,l
1\- Ll l i - r n4
1.,->NAJ)P
.-
-/
xelpu*H*
^folar-redLrtaza
v
Timidini
t
ADN
I
diviziunl oehlara
Fig 27 - Rolul vitaminei Brz $i al acidului folic
Metabolismul acidului folic Ai al vitaminePl2
sunt intergsrelate.ln lipsa
acidului folic, formele active a1e acestuia Ns-NrofFH4 qi Ns-CH37mH+, implicate in
siteza de purine $i timidina necesare diviziunii delulare, sunt delicitare, prin urmare
multiplicarea celulara este incetinite. Un prim simptom este anemia megaloblastica.
in lipsa vitaminei Brz, metil cobalamina CHg-Brz nu se mai formeaze, procesul de
metilare aI homocisteinei diminue, formarea metioninei necesara metilSrii gaor
compu$i esenliali este stopat6.. Gruparea metil rSlnerle blocate pe Ns-CH3rtrFH4,
folalii rdmenand sechestrati in forma metihte, asa numita capcane a folahtui. Se
instaleaz6 simptomele de anemie megalolasticS, iar dace [psa vitaminei Brz este de
lunge durate, apar in plus Si simptome neurologice. Din acest motiv anemia
megaloblastice tratate doar prin administrarea de folali poate masca deficitul de
Br2, ca-re ulterior poate genera disfunclii neurologice majore. De aceea anemia
rnegaloblasticS. trebuie tratate prin administrarea
combinate de acid folic $i
vitamine 812.
!9
TulbEriri
dc aport vitaminie
neryoase
int6lnite
qi in
't
i__-l
A
HO-C
'o-+I
H -<]'
Ho-f-u
cH2oH
Forma redusd
(Acid ascorbic)
o:fi___l
9
-Haf l
Ho-f-H
cH2oH
Forma oxidaa
(Acid dehiclroascorbic)
90
o Rol metabolic
Nu are ro1 coenzimatic tipic, dar este necesar5 pentru buna
funcfionare
a creierului,
ficatului,
glandeior endocrine, in
hematopoezd, hemoglobino-genezd, etc., participAnd
1a numeroase
reacfii de oxido-reducere.
Principalele
reacfii
Ia
care
participd
vitamina
sunt:
de aport vitaminic
intr-un
stadiu
mai
avansat
apar
hemoragii
subcutane,
cunoscute
de Ca insolubil,
de
structuri.
Vitaminele Liposolubile se gS.sescin mod obiqnuit asociate cu
lipidele din alimentele naturale.
Absorblia lor se face in aceleagi condilii ca qi a lipidelor, adicd in
prezenta grS.similor, a bilei gi a sucului pancreatic. Dupi
sunt transportate
vitaminele liposolubile
limfatici
de chilomicroni
absorblie,
pe cale
Vitamina
Ir.2.l.
(Retinol,
axeroftol,
vitamina
antixeroftalmic[,
r9
l7
H
CH,OH
cH2oH
tf
'8
;-
H3
-CH"
18 -
Retinol (Vitamina
dehidrcretinol
r
.A2)
3-uwrruvrvurvr
\ryitamiB
'.^rr'
^2'
"
A1)
,,\jt
Retinol
ot
r1 5
.\..cH
Retinal
----> ,,\.'oot
Acil retinoic
92
B iononn
p caroten
B ionona
Iipsa vitaminei E.
Ingerarea indelungatd de alimente bogate in caroten duce la
depozitatea acestora in lesuturi, apdrdnd xantodermia - ingilbenirea
pielii, in special a palmelor qi tdlpilor, cu exceplia sclerelor care,
rimAnAnd a1be, permit diferenlierea de icter. Hipercarotenemia nu
atrage Si hipervitaminoza A.
Vitamina A se gdseqte in produsele de origine animald in
cantitate mai mare decet in cele vegetale: ficatul unor pegti de apd
dulce, gdlbenuq de ou, lapte.
Rolurile eitaminei A
F Vitamina A (retinol -CHzOH) este indispensabila vielii qi
cre$terii norma-le (in privinla staturii qi greut6!ii). Retinolul exercitd
acliune protectoare asupra epiteliilor, asupra mucoaselor, impiedicAnd
pd.trunderea microorganismelor (acliune antiinfecfioasd), are rol in
funclionarea aparatului genital gi de reproducere (spermatogenezd).
retinolul
sau
pigmenlilor
fotosensibil,
la
trans, ce
+
nervoase transmise de nervul optic la
creier.
A1l-trans-Retinal
11-cis-Retinal
Izomerizarea retinalului
la lumind
qi neglijabild
la intuneric.
genereazS, impulsul
necesitS"transformarea all-trans-retinalului
in 11-cis-retinal qi legarea
NAD./NADH+H-,
in
ca-litate de
coenzimA
alcool
Opsina
(-cHo)
alCCHo)
NADH
Alcool-dehidrogenaza
NAD+
l(-oH)
l (-oH)
,ll
tl
Sange g
lssuhrri
insuficient
de precursori,
Necesarrrl de vitamind
A este in
funclie
de greutatea
de aport vitaminic
de a
in absorbtia lipidelor,
sciderea capacitelii
de adaptare de Ia lumind
la intuneric
96
A produc
radica-1ului R.
\,.J
|
,.'"3
-CIHH<H_gl_cH
t\
CH3 'cH3
Fxgosterol,provitaminaD2
(ergocabiferol)
qH.
R -in-cs,-cn
-cs^-61-"'
cHr
97
Precursorii
prezintE
nu
aclivitate
vitaminice.
Activitatea
5i activarea secundare.
r'o'utrcoffififfi
viamlne
I -l-aSffisecrinoara>
a2 -a activaresecundara
^^-- ^
1.15-1oH12_D
zJ_\Jn_u----------------
o,.{
Activatea
primari.
Transformarea
provitaminei
in vitamina
biologicd comund
(antira}ritica),
98
7-Dehidrocolesterol
u.v.l(niele)
YR
.^-A
,^.fl,!r
f
'../W
I
|
Y
!7,fcllfteror
(viraminaD3)
ficat
oH
25-OH-D3
' .-a>r'
"?*a$ *
al )r-
d'^.."o.,/
1,25-Dihidroxi-D3
(calcitriol)
24,25-Dihidroxi-D3
(inactiv)
La niuelul intestinului
unui
hormon
steroid
induce
mecanlsm similar
sinteza
unei
proteine
I
100
transportoare
de calciu
(Calcium
Binding
protein
CBp) care
sinteza
unei
proteine
specifice
care
leagi
Ca**,
punct
caracteizatd,
prin
de vedere biochimic
hipocalcemie
hipovitaminoza
moderatd
sau
este
normocalcemie,
la
se nume$te
rahitism iar
1a adult
l0l
osteomalacie.
La
adult,
rezerva
de
calciu
fiind
mai
mare,
citoplasmatic
administrdrii
Vltaminele
E (tocoferolii, vitaminele
antisterilitdtii,
vitaminele de reproducere)
Numele de tocoferol provine de la funclia biologicd de a favoriza
fertilitatea (tokos - na$tere; phesein - a purta).
Vitaminele E sunt un grup de vitamine - tocoferoli - formati
dintr-un nucleu de croman substituit qi o catend lateral5" ramificati _
rtfll-
r02
cr,-Tocoferol
Sunt patru tocoferoli importanli: d, p, T, 6 - care se diferenliazb.
intre ei prin numdrul
de grupiri
metil din nucleul cromanic;
proprietSlile vitaminice sunt proporlionale cu numSrul grupelor -CHs,
deci o-tocoferolul va fi ce1mai activ biologic, avend trei grupdri metil,
5, 7, 8-trimetil tocol.
Absorbtia vitaminelor
intestinului
sublire,
in
aceleagi condilii
ca qi celelalte vitamine
liposoiubile.
De 1a intestin, pe cale limfaticd,
citoplasmatice
gi
mitocondriale
9i
fosfolipidele
in
reticulul
biochimic.
Vitamina
E nu
are o functie
biologicd
din membranele
103
organitelor
subcelulare,
dintre
Si
acestea in
special,
lipidele
nesaturate.
Sub
acliunea
oxigenului
molecular,
acizii
polinesaturali
Initierc:
a-H
(QtL J9-qJJr,,. p.
* H.
R'+ 02-
R-OO
Propagare:
R-H+ R-OO.-=+R_OOH
+ R.
intrerupere:
AH + R-OO.-->R-OOH
+ A
,.CHz
Radical tocoferil
putin reaotiv
Acliunea
pentru
viala
antioxidantd
a vitaminei
celulei, intrucat
impreund
Tocoferil-chinond
stabile
E are o importantd
cu
mare
vitamina
C $i alti
antioxidantri alimentari ar fi implicali in protejarea cdilor respiratorii qi
mai ales a tesutului pulmonar de acliunea nocivd a aerului poluat (Os,
NzO). Efectele nocive ale oxidanlilor pot fi ilustrate prin schema
urmatoare:
I
104
AntioxldalF Ql @ Oxidanri
(v{arruuE)
(Fe2+,
Cu2+,02)
I
Y
Peroxizilipidici
I
I
v
Degradarea acizilor gra;r
din fosfolipidele membranare
/''
-''
--- _ r
f^--.--.
urobulero$u
t\
Reticul endoplasmatic
I
Fragilitate_crescutil
5ihemolizn
I
Pemreabilitate
crescuE
Dezintegraxea
struch.uilornecesare
acliriii enzimelorprezente
la acestnivel
|
I
Eliberareaenzimelor
hidrolitice
{
Modificiri la nivel tisular
I
n"ctivareaenzimelor
eE
2-
E sau hipovitaminozei E se
de perioada de deficit
prin
administrarea
vitaminei E.
Independent de gradul de alterare a lipidelor, la animale, s-au
evidenfiat tulburdri a1ecapacitdlii de reproducere la ambele sexe.
105
indelungati
gi abuzivd de vitamind
ovarelor, tulburdri
E, Ia om.
inferioare.
antihemoragicd,
factor
protrombinic)
sunt
derivafi
de
R=
"rr"*oxlt"-,"r,-"",-lxlcHr3-H
fin]l
R=
cH"
t-
(CH'{H{_CH,-H
dihmesil
I{z (farnochinona)
atomi de carbon).
conline un radical
difarnesil
{30
I
106
I.
qoo-
-OOCI
CH,,
t-
CH,
I-c-cH-NlF
ll
Glu
Acid glutamic
co,
_--:________-__>
VitaminaK
TCOOCH
/alrr'
i
_C-CH_NIF
tl
o
Gla
Acid T-carboxi-glutamic
107
Antivitaminele
K, dicumarolul
de vitamind