Adicii

- dependene-

Comportament adictiv
Comportamentul adictiv se
ca o incapacitate psihic de
tensiunile
pulsionale
sau
fundamental (Bergeret, 1981)

manifest
a elabora
,,violena

Comportamentul adictiv reprezint:

Un eec de introiectare
O tentativ paradoxal de identificare
O tentativ de renatere sau de unificare
cu sinele

Dependena
Dependena reprezint tulburarea comportamental
definit prin dorina puternic, compulsiv de a utiliza
o substan psihoactiv
Depena fizic caracterizat de apariia sevrajului
Depena psihic format din:
o craving (Crave (engl.) = a dori ceva cu ardoare,
implicnd solicitarea insistent = ,,sete de drog)
o cutarea impulsiv a substanei
nevoia de a menine i regsi senza ia de plcere, de

bine, satisfacie, evitnd senzaia de ru psihic care

apare n lipsa consumului

Toxicomania
Toxicomania este un consum patologic,
cronic sau periodic, impulsiv de substan e
care modific starea afectiv sau de
contiin.
Conflictele existente n copilrie, n cadrul
familiilor dezechilibrate i reactualizarea
acestora n adolescen joac un rol
important n geneza toxicomanilor.

Drogurile
Dependenta de droguri
este una dintre cele mai
costisitoare boli ale
societatii moderne
Dragostea pasionala
imita indeaproape abuzul
de substante
Utilizeaza acelasi
mecanism de
recompensa la nivelul
creierului

Factori implicai n consumul de droguri:

Dizarmonii ale structurii personalitii (pasiv-dependent,
borderline, antisocial)
Insuficiena controlului vieii pulsionale
Lipsa capacitii volitive abulie
Stari
afective
particulare
(anxietate,
depresie,
hipermotivitate, timiditate)
Stri de decepie i nemulumire (monotonia vieii i lipsa
scrii valorice)
Obinuina social
Influena grupului de prieteni
Influene sociale nocive (modele culturale)
Vagabondajul
Incapacitatea de inserie n grup
Inseria n grupuri anomice
Imaginea de sine (nencredere n sine i complexe de
inferioritate)

Efecte
Drogurile care
altereaza contiinta
au efecte multiple
Efectele drogurilor
depind de doza
administrat
Efectele drogurilor
psihoactive depind de
antecedentele si
asteptarile individuale

Efectele asupra constiintei

Drogurile variaza in functie de
efectele pe care le au asupra
comportamentului si constiintei
Tipuri de droguri : stimulante,
sedative, halucinogene si alte
tipuri precum morfina si
marijuana
Drogurile psihoactive au efecte
variate asupra diverselor functii
ale organismului, nedeterminand
aparitia unor raspunsuri noi,
doar modificand raspunsurile
comportamentale si psihologice

Neurotransmisia
Drogurile sunt folosite
pentru inducerea euforiei,
a unei stari high
Neurotransmitatorii implicati
in mecanismul adictiei si
abuzului de droguri sunt :
- Dopamina
- Serotonina
- GABA

Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul

de recompensa
Nucleul acumbens
Cortex prefrontal
Amigdala
Substanta neagra
Tegment ventral
Calea dopaminergica mezolimbica/ Calea placerii
Comportamente utile:
- mancatul
- bautul
- reproducerea
Comportamente adictive:
- mancatul
- bautul
- reproducerea

Centrii placerii din creier

Exista circuite cerebrale care fac anumite
comportamente placute
Multe specii vor actiona in vederea
stimularii centrilor placerii din creier
Descoperiti de Olds si Milner
Utilizarea drogurilor poate fi sustinuta de
actiunea asupra acestor circuite

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Sistemul mezo-telencefalic
dopaminergic si auto-stimularea
Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in
ariile telencefalului
Tractul nigro-striat:
Substanta neagra > striatul dorsal

Tractul mezo-cortico-limbic
Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice
Implicat in mecanismele de recompensa

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Tractul mezo-cortico-limbic si
recompensa
Zone de auto-stimulare ce nu contin proiectii ale
neuronilor dopaminergici
Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost
observata in studii de auto-stimulare
Agonistii DA au tendinta sa creasca autostimularea iar antagonistii sa o scada
Leziuni la acest nivel opresc auto-stimularea

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Mecanismele neuronale ale

motivatiei si adictiei
Cum actioneaza drogurile asupra
circuitelor de recompensa existente pentru
a determina dependenta?
Studii efectuate pe animale pentru
explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:
- auto-administrarea drogului
- preferinta conditionata de loc
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon

Teste de preferinta
comportamentala

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Legarea dopaminei de receptor si de pompele de

recaptare in nucleul acumbens

Legarea cocainei de pompele de recaptare;

inhibarea recaptarii dopaminei

Cresterea productiei de AMPc in membrana

post-sinaptica

Toate substantele care produc

adictie sunt asociate cu
cresterea activitatii DA in
nucleul acumbens

Efectele drogurilor asupra nivelului de dopamina

din nucleul acumbens
Amphetamine
Cocaine
DA

DA

Nicotine

3h

5h

5h
Morphine

5h

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Source: Di Chiara and Imperato

Recompensele fiziologice cresc nivelul de

dopamina
Nac DA
Nac DA

Feeding
Empty
Box
0

Intromissions
60m

120m

180m

ALIMENTATIA

SEXUL

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001

Abuzul indelungat de droguri

produce modificari fundamentale
si persistente la nivel cerebral

Normal

Dependent de cocaina (dupa 10 zile)

Dependent de cocaina (dupa 100 de zile)

NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL. Longterm frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R, Logan J,
Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine abusers.
Synapse 14:169-177, 1993

Proteinele-tinta initiale ale unor

droguri de abuz

Receptori agonisti
Opioizi
Canabinoizi
Nicotinici

Liganzi de transport
Cocaina
Amfetamina
Metilfenidat

Canale ionice-liganzi
PCP
Alcohol

Biologia moleculara a adictiei

Tintele celulare initiale:
Factorul de transcriptie CREB (cAMP response element-binding
protein)
si tinta
sa BNDF cerebral (BNDF) este un membru
Factorul
neurotrofic

al familiei factorilor de crestere nervoasa, care

include factorii de crestere nervoasa prototip precum
si neurotrofina-3 si neurotrofina-4.
Acesti factori de crestere sunt implicati in
diferentierea si cresterea mai multor tipuri de neuroni
in timpul dezvoltarii creierului, precum si in
mentinerea si supravietuirea neuronilor in creierul
matur.
Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Neuron. 1995;15:979981.

STRESS
Hypothalamus

Efectele
comportamentale
ale hormonilor de
stress cronic
(CRSCAZUTI
H)
INHIBITORY
DE:
SIGNAL
alimentatie
somn
reproducere

CRF
Anterior
Pituitary

CORTISOL

CRESCUTI DE:
activitati stressante in
medii familiare
comportamente de
evitare

Bloodstream
Physiological changes
Supporting flight or fight responses

Neuroni si neurotransmitatori
Dendrite
Axoni
Sinapse
Receptori
Neuron presinaptic
Neuron postsinaptic

In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula
care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii.
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula
semnale electrice intre un neuron si alte celule.

Neurotransmitatori
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a
transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron
si alte celule.
Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4
clase:
(1) Acetilcholine
(2) Amino acizi (3) Neuropeptide
(4) Monoamine
Dopamina
Serotonina
Enkefaline
GABA
Norepinefrina

Mecanismul de recompensa al
drogurilor
Activat de stimulul de
recompensa
Structurile cheie ale
mecanismelor de
recompensa sunt localizate
in sistemul limbic
Alcatuit din mai multe
structuri cerebrale: VTA
(zona ventral- tegmentala),
nucleul acumbens si
cortexul prefrontal (PFC)
VTA -> Nucleul Acumbens ->
PFC

Imaginile arata zonele

fierbinti din creier.
Zone: nucleul caudat si
zona tegmentala ventrala
Aceste zone au o
densitate crescuta de
celule care produc sau
primesc dopamina

Dopamina
Dopamina
- Implicata direct in conditionarea pozitiva,
ex: recompensa si efectele placute ale drogului
- Multe droguri adictive intensifica transmiterea
dopaminergica in special la nivelul sistemului mezocorticolimbic
- Rol important in mecanismul de recompensa

Dopamina
Dopamina mediaza o stare de adictie prin activarea sistemului corticomezolimbic trecand prin aria tegmentala ventrala spre nucleul acumbens
Controleaza toate motivatiile pozitive (bazate pe recompensa)
Induce un sentiment de recompensa pentru o anumita actiune
Modifica raspunsul emotional eliberarea de dopamina la nivelul nucleului
acumbens este un stimulent motor si determina o atitudine pozitiva
Sensibilizare si desensibilizare (toleranta)
Este un mediator al dorintei, poftei
Mediaza comportamentul alimentar
Stabileste importanta actiunilor prin centrarea atentiei fie pe:
Putere sentiment pozitiv
Rau potential sentiment negativ
Stimuleaza motivatia de a actiona spre schimbare
Necontrolat, aceast sentiment de a vrea o anumita substanta conduce la
adictie

Alti neurotransmitatori
Serotonina
Implicata atat in modularea auto-administrarii
drogului cat si a nivelului de dopamina
Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali
de obtinere a drogului
Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla
eliberarea de DA
De asemenea moduleaza calea de recompensa prin
multiple mecanisme, interactionand cu diferiti
receptori de la nivelul creierului

Alti neurotransmitatori
GABA
Implicata in modularea sistemului dopaminergic de
recompensa
Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand
eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in
sistemul de recompensa producand euforie

Endorfinele
Modifica de asemenea comportamentul
Cresc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul
sistemului de recompensa

Dragostea ca adictie

Dopamina si dragostea
-Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza centrii
placerii din creier care sunt bogati in dopamina
-Dopamina determina cresterea frecventei cardiace, midriaza si
usoara sudoratie
-Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau morfina)
determina relaxare musculara si analgezie la doze crescute
-Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul
adictiv si in tulburarile obsesiv-compulsive
-Este hormonul care determina un erotic high la vederea
persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind
dependenta de acest erotic high
-De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o crestere
graduala a dopaminei

Serotonina
Controleaza:
temperatura corpului
somnul
dispozitia
apetitul
durerea

Receptorii
In 1970 s-a descoperit ca
orice peptida gasita in
organism care se gaseste in
orice parte a corpului are un
receptor specific cu care se
potriveste perfect la nivelul
creierului.
Chiar si cele mai mici
vertebrate precum pestii
maritimi primitivi pana la
serpi, pasari, soareci,
maimute si oameni prezinta
receptori opioizi la nivelul
creierului.

Ceea ce inseamna ca aceasta

molecula s-a conservat de-a
lungul evolutiei si probabil a fost
de mare importanta in
supravietuirea organismelor.

Feniletilamina (FEA) sau

substanta dragostei
-Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea
secretia de FEA in primii 2-4 ani de relatie
-Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa
mascheze esecurile si neajunsurile unui potential
partener.
-Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se
crede ca FEA ar fi hormonul libidoului
-Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data ce
corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o
perioada lunga de timp

Oxitocina
Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si are
efect opioid-like.
Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza contractia
musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra faptului ca
oxitocina ar putea incuraja giugiuleala intre barbatii si femeile de
varsta adulta.
Actioneaza ca un tranchilizant natural, permitand femeilor sa
devina mai sensibile la sentimentele altora.
Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand
persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine de
pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina
eliberarea de dopamina---> Euphoric high, stare de euforie

Ce-i motiveaza pe tineri sa devina

dependenti?
1. Asumarea riscurilor
/cautarea placerii
2. Deconectarea
sociala
3. Auto-medicatia

Recompensele fiziologice elibereaza DA

200

150

100
Empty
Box Feeding

200

150

100

15
10
5
0

0
0

60

120

Time (min)

180

ScrScr
BasFemale 1 Present
Sample 1 2 3 4 5 6 7 8
Number

Scr

Scr
Female 2 Present

9 10 11 12 13 14 15 16 17
Mounts
Intromissions
Ejaculations

Copulation Frequency

% of Basal DA Output

NAc shell

50

SEXUL
DA Concentration (% Baseline)

ALIMENTATIA

Activarea sistemului nervos

de catre droguri

(www.projectcork.org)

Efectele drogurilor asupra eliberarii de

Dopamina
METHAMPHETAMINE
1500

% of Basal Release

400

1000

500

0
0
1
2
3hr
Time After Methamphetamine
250

NICOTINE

200

Accumbens
Caudate

150
100

3 hr

Time After Nicotine

Accumbens

COCAINE
DA
DOPAC
HVA

300
200
100
0

Time After Cocaine

250

% of Basal Release

% of Basal Release

% Basal Release

Accumbens

Accumbens

ETHANOL
Dose (g/kg ip)

200

0.25
0.5
1
2.5

150

100
0

1
2
3
Time After Ethanol

Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and Imperato

4hr

De ce dependentii nu pot
renunta la consumul de
droguri?
Atunci cand drogul este incercat pentru
prima data, este de obicei o decizie
voluntara, dar dupa utilizarea drogului,
administrarea devine involuntara.

De ce nu se pot opri?

Recuperarea partiala a transporterilor de

dopamina la consumatorii de Methamphetamina
(METH)
dupa abstinenta prelungita
3

0
ml/gm

Aspect normal

Dependent de METH
Dependent de METH
(dupa 1 luna abstinenta) (dupa 24 luni de abstinenta)

(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)

De ce dependentii nu pot
renunta la consumul de
droguri?
Utilizarea indelungata a
drogului produce modificari
fundamentale si de durata la
nivelul creierului!

Because
Their Brains

have been

Re-Wired
by Drug Use

Utilizarea
voluntara a
drogului

Utilizarea
compulsiva
a drogului
(Dependenta)

Adictia este in
principiu o afectiune a
creierului

FIZIOLOGIE

ISTORIC

- antecedente
- asteptari
- invatare

DROGURI

- genetica
- ritm circadian
- afectiuni
- sex

FACTORI DE MEDIU
-interactiuni sociale
- stress
- stimuli conditionati

MECANISME CEREBRALE

COMPORTAMENT

MEDIU

Criteriile DSM IV pentru dependenta

de substante
Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o
perioada de 12 luni:
Toleranta
Sevraj
Cresterea dozei in timp
Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere
a administrarii substantei
Mult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei
Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost
abandonate sau reduse din cauza uzului substantei
Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea
o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care
probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza
(DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)

Sevrajul dupa despartire

-Din cauza tolerantei dobandite, atunci cand

cuplul se destrama, trebuie sa existe o

perioada de sevraj.
-Sevrajul consecutiv sentimentelor de
dragoste are serioase repercursiuni
asupra sanatatii mentale.
-Un studiu a demonstrat ca despartirile duc
adesea la depresie si anxietate. Studiile
bazate pe MRI au demonstrat cum
cortexul insular, cu rol in senzatia durerii,
a devenit activ cand pacientii priveau
fotografii ale fostilor iubiti.
-Simptome similare cu dependenta de
droguri, persoanele care cred ca sunt
dependente de dragoste sunt de fapt
dependente de senzatiile si hormonii
eliberati in timpul iubirii.

Alcoolul

Alcoolismul
Este o boal primar, cronic, adesea progresiv i fatal.
Manifestrile i dezvoltarea ei sunt influen ate de:
Factori genetici
Factori psihosociali
Factori de mediu.
Boala se caracterizeaz prin:
Scderea controlului asupra butului
Interesul pentru alcool
Consumul de alcool n ciuda consecin elor adverse
Distorsiuni de gndire negarea
Simptomele alcoolismului pot fi continue sau periodice.

Nu s-au gsit dovezi pentru existena unui anumit tip de

personalitate care s fie predictiv pentru alcoolism
Se asociaz cu:
Tulburarea de personalitate borderline
Tulburarea de personalitate antisocial
Tulburrile de somatizare
Anxietatea
Depresia (dou treimi din alcoolici au cel pu in un episod
depresiv major n timpul vieii)
Un consum ndelungat poate preceda:
Atacuri de panic
Tulburri anxioase generalizate
Agorafobie
Fobie social

A standard drink

Tulburari ale memoriei induse

de alcool
Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari
mnezice ulterioare consumului de alcool:
4.4% raporteaza pierderi de memorie
saptamanale
10.9% raporteaza pierderi de memorie lunar
Tulburari ale memoriei au aparut la:
12% barbati alcoolici > 40 ani
7% femei alcoolice > 40 ani
20% - 30% la alte categorii

Factori predispozanti pentru consumul

excesiv de alcool
Antecedente heredo-colaterale de consum
de alcool
Tulburari comportamentale de tip impulsiv in
copilarie
Capacitate redusa de a face fata
evenimentelor stressante zilnice
Depresie, divort sau despartire
Partener alcoolic
Munca intr-un mediu predominant masculin

Sindromul alcoolic fetal (SAF)

Cresterea prevalentei
abuzului de alcool printre
femeile tinere a starnit
ingrijorarea in ceea ce
priveste sindromul
alcoolic fetal si efectele
lui.

Diagnosticul SAF
1. Retard al cresterii
prenatale sau postnatale
2. Disfunctii cerebrale(retard
intelectual, hipotonie
musculara, iritabilitate)
3. Dismorfism facial
Microcefalie
Microftalmie
Buza superioara subtire

Alcoolul: efectele asupra

creierului
Nu exista un singur receptor. Alcoolul
interactioneaza si altereaza functiile mai multor
componente celulare
Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat,
serotonina si receptorii ATP
Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergic
Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse
efectelor consumului acut printr-un mecanism de
compensare homeostazica

Dependena de jocuri de noroc

Dependena de jocuri de noroc (jocul de san patologic)
este incapacitatea juctorului de a se abine ispitei de a juca,
n ciuda ncercrilor repetate, n ciuda nelegerii - la nivel
raional - a consecinelor negative.
Juctorul devine dependent de emoia pe care i-o
produce comportamentul de asumare a riscului, ce poate
avea drept consecine:
probleme financiare,
boli ale stresului,
familii distruse,
averi pierdute,
viei risipite.
Cei care ajung dependeni de jocuri de noroc i neag
aceast condiie, consider c se pot opri atunci cand vor i
solicit ajutor psihologic doar la intervenia ferm a familiei, de
multe ori dup ce au suportat consecine dezastruoase.

Persoanele dependente de jocuri de noroc

sunt motivate s se angajeze n aceste
activiti de trei nevoi iniiale:
- recompense psihice: atingerea unei
dispoziii euforice, n paralel cu blocarea unor
sentimente negative, de gol interior;
- recompense recreaionale: petrecerea
placut a timpului liber n compania prietenilor,
mai ales n fazele de nceput ale adic iei;
- recompense instrumentale: performane
ridicate nensoite de ngrijorri de tot felul,
ctigarea unui premiu ce creeaz o stare de
bine.

Definitia dependentei de jocuri

de noroc
Riscarea unui lucru de valoare
Norocul determina rezultatul
Ireversibilitate

Tipuri de jocuri de noroc

Loteria, loz in plic
Bingo
Pariuri sportive (legale & ilegale)
Slot machines
Jocuri de carti (legale & ilegale)
Pariuri pe curse de cai
Jocuri de noroc on-line
Jocul la bursa
Pariuri pe alte jocuri golf, etc

Lip
de sa
no joc
ro u l u
c
i

Jocurile de noroc
ct
i un

ic

in
oc
ive

SIMILARITATI

Ad
ict

ia

ut De
ili pe
za nd
re en

Fo
los
ire

ta

ul a
ta

de

re
g

Ut
ex iliz
pe ar
rim e
en
ta
l

ui

Abuzul de substante

Pa
to
log

In
te
ra

Jo
no cur
pr roc i de
of
es
ion
ale

Jo
no cu
oc roc ri d
az s e
io n o c i
a l al e
e

Li
co psa
ns
um
ul

Dependenta

Paralela DSM-IV-R
Abuzul de substante
preocuparea
petrecerea timpului cu
activitati legate de
consumul de drog
imposibilitatea de a se
controla
sevrajul
repercursiuni sociale
continuarea consumului
indiferent de consecinte
toleranta

Jocurile de noroc
preocuparea
petrecerea timpului cu
activitati legate de jocuri
de noroc
imposibilitatea de a se
controla
neliniste si iritabilitate
pierderea relatiilor sociale
dezamagire
actiuni ilegale
evadare
inselaciune

Manualul de diagnostic al tulburrilor mentale

(DSM-IV-TR) a stabilit urmatoarele criterii de
diagnostic pentru jocul de ans patologic :
este preocupat de jocul de ans (de ex., este
preocupat de retrirea experienelor de joc anterioare
sau de planificarea ansei ori se gndete la
modalitile de procurare a banilor cu care s joace);
necesit s joace cu sume crescnde de bani n
vederea obinerii excitaiei dorite;
are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce
sau stopa jocul de ans;
este nelinitit sau iritabil cnd ncearc s reduc sau
s stopeze jocul de ans;
joac pentru a scpa de probleme ori pentru uurarea
unei dispoziii disforice (de ex., sentimentul de
vulnerabilitate, de culp, anxietate sau depresie);

dup pierderea banilor la joc, revine n alt zi pentru a

recupera ("urmrirea recuperrii" propriilor pierderi);
minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alii, spre a
ascunde dimensiunea implicrii n jocul de ans
patologic;
a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau
delapidarea, pentru a finana jocul de ans;
a periclitat sau pierdut o relaie important, un post, ori
o oportunitate educaional sau de carier din cauza
jocului de ans;
se bazeaz pe alii spre a procura banii necesari ieirii
dintr-o situaie financiar disperat cauzat de jocul de
ans.

Consecinte
Intoxicatia

Consumul
regulat

Dependenta

Sevraj
Nevoia de drog
Obsesia
Perceptia
Conflictul
Pierderea
controlului

Evaluarea efectelor negative si

dependentei

Nutt, David; King, Leslie A,; Saulsbury, William; Blakemore, Colin (March 24, 2007). ""Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential
misuse"". The Lancet 369: 1047-1053.

Fumatul
Nicotina ingredientul psihoactiv major
Aproximativ 70% dintre cei care
experimenteaza fumatul devin dependenti
Doar 20% din tentativele de renuntare sunt
reusite

Tulburrile n legtur cu nicotina

Prevalena fumatului este n scdere n cele
mai multe naiuni industrializate, dar este n
cretere n zonele n curs de dezvoltare
Tipuri de dependen de nicotin
Dependena de nicotin poate fi:
Cu dependen fiziologic
Fr dependen fiziologic

Tulburari asociate dependenei de

nicotina
Dorina ardent este un element important al abstinenei
de nicotin i poate explica dificultile pe care le are o
persoana n a renuna la produsele coninnd nicotin.
Alte simptome asociate cu abstinena de nicotin includ
dorina de dulciuri i deteriorarea performanei la
sarcinile necesitnd atenie.
Mai multe elemente asociate cu dependena de
nicotin par a prezice un grad mai mare de dificultate n
stoparea uzului de nicotin:
fumatul imediat dup deteptarea din somn
fumatul cnd este suferind
dificultate n a se abine s nu fumeze
relatarea c prima igaret a zilei este una dintre cele
mai dificil de cedat
fumatul mai mult dimineaa dect dup amiaza.

Dependena de nicotin este mai frecvent

printre persoanele cu alte tulburri mentale (ex.
Schizofrenia).
Tulburrile afective, anxioase i alte tulburri n
legtur cu o substan pot fi mai frecvente la
persoanele care fumeaz, dect la fotii
fumtori sau la cei care nu au fumat niciodat.
In funcie de populaia studiat, ntre 55-90%
dintre persoanele cu tulburri mentale fumeaz,
n comparaie cu 30% din populaia general.