NEPUTINTA INVATATA

Neputina nvat apare atunci cnd un animal este supus in mod

repetat unui stimul aversiv,de care nu poate scapa. In cele din
urma,animalul nu va mai incerca sa evite stimulul si se va cimporta ca
si cum ar fi complet incapabil de a schimba situatia. Chiar si atunci
cand posibilitatea de a scapa este prezenta,aceasta neputinta invatata
va mpiedica orice aciune. Dei conceptul este puternic legat de
psihologia i comportamentul animalelor,se poate aplica,de
asemenea,la multe situaii care implic fiine umane. Cnd oamenii
simt c nu au nici un control asupra situatiei lor,ei pot,de asemenea, s
ncepe s se comporte ntr-un mod neajutorat. Aceast inaciune i
poate conduce pe oameni s treac cu vederea oportuniti de
ameliorare sau schimbare.
Descoperirea neputinei nvate
Conceptul de neputin nvat a fost descoperit de ctre psihologii
Martin Seligman i Steven F. Maier. Ei au observat iniial
comportamentul neajutorat la cini care au fost condiionai n stil clasic
s se atepte la un oc electric dup ce auzeau un sunet. Mai trziu,
cinii au fost plasai ntr-o cuc care coninea dou camere separate
printr-o barier joas. Podeaua era electrificat pe o parte,iar pe
cealalt nu. Cinii supui anterior la condiionarea clasic nu au fcut
nici o tentativ de evadare,chiar dac pentru a evita ocul pur i
simplu trebuia s sar peste un obstacol mic.
n scopul de a investiga acest fenomen,cercetatorii au conceput mai
apoi un alt experiment. ntr-un prim grup, cini erau legai cu hamuri
pentru o perioad de timp i apoi eliberai. Cinii din al doilea grup au
fost legai cu aceleai hamuri,dar au fost supui la ocuri electrice care
puteau fi evitate prin apsarea unui panou cu nasurile lor. Al treilea
grup a primit aceleai ocuri ca i cel din grupa a doua,cu excepia c
cei din acest grup nu au fost n msur s controleze durata ocului.
Pentru acei caini , din al treilea grup,socurile preau a fi complet
aleatorii i n afara controlului lor. Mai trziu , cinii au fost plasati ntr-o
cuc. Cinii din primul i al doilea grup au aflat repede c,srind
bariera,eliminau ocul. Cei din al treilea grup,cu toate acestea,nu au
fcut nici mcar ncercarea de a se ndeprta de ocuri. Din cauza

experienei lor anterioare,ei au dezvoltat o ateptare cognitiv c

orice ar face nu ar putea elimina ocurile. Seligman i Maier, 1967.