Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALEGORIA PATRIMONIULUI-libre PDF
ALEGORIA PATRIMONIULUI-libre PDF
ALEGORIA PATRIMONIULUI
rl" Roru.lanw,
ptn
oradea
Unirre$itaba
: Text.Pieldtie
FacAfi.
[{lt
Biblioteca
oradea
Unrversiiatea
TertPielSrie
Fac.Artt.Constr.
mr.Nr, lsg'-tmoJ
t . -.
Patrimoniu* Acest frumos $i stivechi cuvint era legat, la origine, de structurile familiale, ecommice $i juridice ale unci societ4i
stabile. inrddlcinate in spaiu qi timp. Asdzi, el urmeazi un alt destin de mare rasunet, cind. modihcat de diverse adictive (genetic,
nalural,istoric..), a devenitun concept"nomad"Patnmoniu istoric Expresia desemneazi un fond menit si delec_
teze o comunitate brgiti la dimensiuni planetare, constituit prin acu_
mularca continud a unei diversititi de obiecte care impertA$esc
opancnenta lor comunl la trecul opere si capodopereale artelor frumoase $i aplicale, lucrfi fi produse apa4inind tuturor ltiintelor $i
m2liestriilor omenesai ln societateanoastr[ rdtdcitoare. pe care mobi.
litatea ii ubicuihtca prezentului ru irceteazd sA o transfbrmc, "patfimoniu istoric" a dcvenit unul din cuvintele cheie ale tdbului med;aric El face referire la un tip de iIlltilulic si la un tip de mentalitate
TraNferul semantic suferit de cuvint sernnaleazd opacitatea
lucrului desemna! Patrimodul istoric 5i conduitele care ii sint aso'
prinsein straturide semnifica-tii
ale ciror ambiguititi
ciale se g2lsesc
qi
doui
lumi li doui vizidczaniculeazi
iri coDtradicliiarticuleazi
uni asupralumii
Cultul consacratastlzi patrimoniuluiistoric cere,deci, mai mult
dccit o incuviiotaresafisfecuteEl trebuiecerctat,cici estercvelabrul. neluatin seami $i totu$i vddit, al unei sterj a sociedlii $i al
i trebArilor care o ftdmind- Aceasta este perspectiva din care il
abordezaici
t
au enlints",
q"i a*-a suivant
lcsloG.desples etdesmd.es
ei* afreritug"
Ditlionaaire dc la langueJranta?ic de E Littrc
AI-EGORLA
PAIRINIONIUI
-UI
Dln fondul inens si heterogenal patrimoniului isioric am ales
dreptcategoricexemplari patrimoniulconslruit-cel carepriveirc ccl
mai direct cadrul dc viati al tuturor si al ficcdruiain parte.Ieri inci
am fi vorbit de monumenteistorice.dar cele doui expresiiau incetat
sii inai fie sinonime.Monumenreleisroricenu mai constituiedecir
pirrteI unei mo\r(niri\crc nu incetea/j\a crca\(apfin ane\a.ea
unor noi feluri de bunurrti prin lirgirea cadruluicronologicsi a ariilor geograficein interiorul cirom se inscriu acestebunuri
Pe cind se constituiain Fnnla prima Comisie a monumentelor
istoricc-in 1837,cele trei mari ca@goriide monumenterstonceerau
rtunisifclcAntichitilii- edificiilc rcligioaseale Evului mediu si citeva
castele.hnedial dupn al doilea r;zboi mondial. numdrul bunuritor
inventaiateera de zeceori mai mare.dar nalura1ornu se schimbasc
cu nimic.Ele lincauprin esenfa1orde arhcologieg de isroriasavanti
a arhitectlrii. Dc alunci-toale fonnele artci de a construi.savanreSi
populare.urbaneti rurale,toatecategoriiledc editicii. publice r; pt
vale-somptuareti utilitarc au lost anexatesub noi nume: arhitedum
rrrrrrd, denumireveniti din llalia pentru a desenDaconstrucliipri
vale ne-monumentale,adcseori ridicate fhri ajutorul .trhireclilor;
Iitectwa rernaculard. prcluati din Anglia pentru a dcosebi edificiilc cu caracterregional: arhilecturainllu riald a uzinelor, girilor,
tirnalelor, rccunoscutimai intii dc c;1rcenglezi'.In sfiriit. domeniul
patrimonialnu se inai limiteazdla cdrficii individuale,el cuprindede
acum ansamblurileconstruite li lcsutul urban: insule ti caiiere
urbane.satc,o qe intregi !i chiar ansambluride ora;e'. cum o arad
"1ista"Patrinoniului mondial stabiliri dc UNESCO.
T'ini in rnii )nrlccr.cuJrrl (mnologicin. ( s( in.ifiar monu
menteleistorice era, ca fi astiizi-practic nelimitat in amonte.unde
(orn!iLle(.r cel al .crccta luf rfieologice.ln
(l nu depa.er
",rl
linilele celei de a doua iumlititi a secolului XIX
Azi. belgienii
rcgrelii Casapoporului ( 1896), capodoperda lui Hofla. distrusdin
1968.iar liancezii, Halele lui Baltard demolatein 1970,in polida
puternicclorprotestevenite din Franla si din lumeainueagi Oric?t
de prestigioise,acestevoci erau cclc ale unei mic; minorititi confruntatc cu indiferentagenerali. Pcnfu administraliefi tnajonlatea
publicului,pavilioanelediafanecomandatede Napoleonal lll ler si
Haussmannnu ateau decit o funcliune lriviali ce nu le deschidca
accesul citre calegoria monumentelor ln alari de asta. clc
MONUIVIENT
SI MONUNIENIISTORIC
,rt).'rlinc.ruunci epoci reputatedatoritit prostului ei gllsi Astizi. o
r',rrrea Parisului haussmannianeste clasat: Si. in principiu. e de
ir.arinsoe viitor La fel se petreclucrurile li cu arhitectura"modem
nylc i'lustraidin FranF, la inceputul secolului' prin Gujmard,
l;\'iforte si $coalade la Nancy, ii pe care sourtimeaexistenfeisalc
r l:icul-o si fie de indati asimilad unci mode qi dispfetuid
Chiar ti secolulXX a fbrlat po(ile domeniuluipatrimonial Firi
ixk)iali ci la om actuali ar fi declaratemonumentistoric $i prote
trlc hotelul lmperial din'tokyo, capodoperi a lui F. L Wnght
( l9l5) carea rczistatseismelofnaturale,demolatin 1968;atelioele
lrsdcrs de Pcrret (1919) demolate in 1960; marcle nagazin
Schocken( 1924) al luj Mendolsohnla Stuttgaft'dcmolat in 1955;
( 1954, demnlxlrn lq73
J,'oensarul
lui I ouis Kahn lx Philidelphia
't
irr ranta.o cornisrcrecenlconniluilr a palrimoniulur
'ccolulul
XX" a ircercat si elaborezecrileriile $i tipologia necesarepenftu a
flu lisa si se piardi nici o m:rturie istorici semnificativ5-Nici
rrhiteclii intiri nu sint mai putin interesali in desemnareadrepl
|ronumcnteistorice a lucrfilor lor. Le Corbusiera initiat. in vial6
liind. orotectia lucririlor sale diII care astdzi unsprezecesint
sinl inscrisepc inventarul
declaraiemonumente,iar patrusprezece
suplimentarVila Savoyea prilejuil mai multc campaniide reslau
m;e. mai costisitoaredecit aceleaale unuia sau altuia dintre nonlrmentelemedievale.
in sffr$il, noliunea de monument istoric $i practicile de conservarecare ii sint asocjates-audspindit si in afaraErfopei unde
apiruseri si care rimdsese mult timp teritoriul 1or exclusiv Anii
t870 au putut vedea.in cadrul desshideriiMeiii. discretapitrun
dere a monumentt ui istoric in Japonia=:penlru aceasli lari carc
iii tr:iise traditiile in prezent,care nu cunoscusealti istorie decit
cea dinasdca, nu concepeaaria veche sau modernii decit vie_ nu
iti conscna monumenteledecit mercu noi gfalie reconstruclieilor
ritualc. asimilarea timpului occidcntal trecca prrn lccunoallcrea
urei istorii ufliversale-prjn :rdoptareainslitutiei muzeului $i prin
ca mallurriJle Il(culului
DrstrrreamonLrmentelol
cpoca.Strrele t 'xle (ri,u primele(are \;-si rpere
i" ,**.'
Datrimoniul natural- dar nu erau de loc interesatedc conservarea
;nui patrimoniu collslruit a cirui protecficesterecenti $i la incepul
se m:rginea la locuiniele partjcrlafe ale marilor personalit:ili
ALECn)RIA
PAIRIMONIULU]
nationale.in ce pdveste Chinar. cireia acestevalori ii rimiseserl
striine. ea a deschisfi exploatatsistematicfilonul monumcntclor
istorice.incepindcu anii 1970.
Prima Conferintn internationalA pentru conscrvarca monumentelori storice,linuti la Atenain 193 | 6,nu a reunitdccit curopcni
A doua,linu6 la Veneliain 1964.a beneficiatde p.ezenlaa lrci ltrri
ne europene.Tunisia, Mexic si Peru.CincispreT-ece
ani mai tirziu,
optzeci de Fi apa4inind celor cinci continentesemnauConventia
Datrimoniului mondial
Tdpla cxtcnsie a bunurilor de patrimoniu - tipologici. cronologictr
si geografici estc insotili de cre$lereaexponenliali a publicului lof.
Concertul patrimonial $i concertarca pmcticilor de conservare nu
se desfi,:oari, insi. fiiri disonanfe, Ascmcnca rccorduri incep si
inspire ingrijor-are Oare nu vor gencm clc distrugcrea obiectului
lor'? Efectele negative ale turismului nu s au flcur simlirc doar la
Florenl.rsauVenetia Oraful verhi din Kyolo sc dcgmdcazapc zi cc
trc(c. ln Egipl. au Febuil inchi\e morminteledin Valea Regilor In
Europa, ca $i in alte pn4i. inflatia patrimonialaeste combirutd Si
denuntata !i din alte motive: cost de intretinere, neadapiare la
folosinlele actuale- actiune paralizantd asupra marilor proiecte de
amenajareSint de asemeneainvoateoevoiade innoire si dialectica distrugeriicareau fecut,de a lungul secolelor.ca monumentenoi
si succeadAcelor vcchi. Dc lapt, ftrA a ne ituarce la Antichitate sau
Er l mediu. cj rafifnind in Fmnla, ajunge si reamintim sutele de
biserici gotice distruse in secolele XVII qi XVllI pentru "inliumusetare" $i inlocuife cu edificii barocc sau clasice. Piene Patte,
arhitectullui Ludovic al Xv-lea. preconiza.in primul seuplan pentru ameliorareri infrumuselarea Parjsului,sa "lase de izbelistc"'
toate constructiilegotice. Nici monumenteleAntichitdtii. cit ar fi
lbsl de prestigioasein perioadaclasicr. nu scepaude nimicire (precum vestitul Palaisde Tutele'de la Bordeaux),odati ce stdteauin
caleaprcicctclor de modemizarea ora$lorfi teritoriului.
ln Franta,tmditia distrugediconstructivesi a modernizarii,iluslrati de acesfeexemplc!scrvesleasdzi drept cautiunefi ju$tificare
penmr un numAr dc alcsi in impotrivirea tor fili de avizele
arhitectilorriefi $j alc Comisiei monunenteloristorice.Dac! teatrul
din Nimes, cheie a unui ansambluneo clasic unic in aceasd(ari. a
fost inlocu;t cu un centru cultual polivalcnt, accaslas-a i implat in
MONUMT]NTSI MONUMENTISTORIC
ALEGORTA
PATRIMO\TIULUI
Proprietarii,la rindul lor, revendic;dreptul de a dispuneliber de
bunuilc lor pentru a obine din ele pHcerile sau profiturilc pc carc
lc poftcsc.Acesteargumentese lovescin Frantade o legislaticcare
privilegiaztr interesulpublic. Ele, totuti- continud sA prcvalezein
StateleUnite, unde limikrea fblosinlei patimoniului istoric privat
trece drept o atingerea liberti{ii cetiteanulur
Vocile discordanteale acesloropozantisint la lel de puterniceca
$i hodrirea k)r. Fiecare zi aducc dovezj in acest sens. Totufi.
ameninliirile pennanentc carc apasi asupra patdmoniului nu
impiedicd un lary conscnsin favoarcaconservari;fi protectieisale.
Ele sint apiratc olicial in numele valorilor giintifice. estetice,
meDorialc,sociale.urbane.iar patrimoniulesiein socielilile induslrialc avansatepurt6torul acestora Un dntropolog american arc tcmci
strsuslini ctr, prin mediereaturismului de arti, patrimoniulconstruil va fi clcmentul de legiturd al societitii modiale .
Consens/contestare: ratiunile si valorile inv(rate in tavoarea
celor doutr pozilii respective soliciti un cxamen si o evaluare critice.
Inflatie: a putut fi atribuiti unei strategii politice: ea compo(i in mod
evident o dimensiune economici si marcheazi ftrd indoiala o reactie
impotriva mediNrilltii urbanizlrii contcmporane.Aceste interpretari
ale conduitebr in relalie cu palrimoniul nu sint totuti sufic;ente pntru a explica cxtnordinara lor proljferare. Ele nu ii puizedzdsensul
Subieclulmeu cslc locmai enigma acestuisens:zona semantici
a patrimoniuluiconstruitpe cale de a se constitui.greu de pilruns.
rcce $i totodatdficrbinte-Pentrua md orienta.voi urcainapoi in limp
in ciularca originilor. dar nu a unei istorii. mn voi folosi de
rcpreTentari
li reperecon(rcre.insr l r .-njr u0urrnvcnrarin prealabil. trebuieprecizate,cel putin provizoriu. continutul$i diferenta
dintre cei doi termeni esentialipentru ansamblulpracticilor patrimoniale:monument$i monumentisloric
Mai indi, ce inlelegemprin monument?In francezd,sensuloriginal al lermenului cstc accla al larinesd)lni,monunentun. el insusi
derival din tnonere(a inltijnfa, a reaminti), ceva ce se adreseazi
memoriei.Nalura afcctive a mesajuluieste esenliali: nu estevorba
de a lircc o consBtarc.dc a oferi o jnformal;e neutrl, ci de a pune
in nifclrc. prin cmolie, o amintirevie. In acestprim sens.vom numi
monumcntorice anefact construitde cetre o comunitatede indivizi
altor genem(ii percoanc.
Ponlru a-$i rcmemora,
MONUMENTSI }IONUMENTISTORIC
cvcnimcnte,sacrificii-rituri saucrcdinte.Specificitateamonumcnului line deci tocmai de modul sdu de a actionaasupftrmemorici.Nu
numai ci o prelucreazlsi o mobilizeazi prin medicrcaafcctivit?ifii.
incit si reaminteasclun trecutfecut si vibrezgin manicraprezentului. Dar acesttrecLrtinvocat si convocat.oarecumincantat.nu este
nul oarecare:el eslc localizatti selectdin scopurivitale.ln m?tsura
in care el poatc contribui in mod direct la mcnfinereaii p2lstrarea
identitllii unci comun;tdfi.etnici sau rcligioastr,nalionall. tribald
sauthmiliala.Pentruaceiacareil conslruicsc.ca si Dentrucei care-i
primesc scmnalel.monumentuleste o pavAzdimpotriva lraumatismului {)xistenlei.un dispoziiiv dc siguranld"Monumentulasigur6,
imblrbite^za. liniqteqteprin imbunarea fiinlei timpului. El este
garantuloriginilor !i calncazi nelini$teape care o gencrcazdincertitudineainceputurilor Sfidarc a entropiei,a acliuDii dizol\ante a
timpului asupratuturor lucrurilor naturales-ianilicialc. cl incearcA
sd potoleasciangoasamo(ji ti a n'micirii
EsenF monumentuluise constituiedin raportul s?iucu timpul
triit !i cu mcmoda. aldel spus, din tn.fnrnea M Qntropologicd.
Restul e contingcnt.deci divers ai variabiLAm vtrzutasta in cazul
destinatarilor saj. ti lucrurile nu stau altfcl nici cu genurile $i
formele salc: mormint. templu. coloani, arc dc triumt, stell. obelisc.
stilD-totem.
Monumentulare toate ldsdturilc unui fenomencultural univcrsal. Sub multiple forme, el parc prczent pe toate conlinenlclc$i in
aproape toate societitile. frc ci ele posedi sau nu scnerea
Monumentul, dupi caz. refuzd inscripfiile, sau le primc$tc cind
parcimonios. citrd libcral. meori pinl la a se acopcri cu ele de tot.
Senerind alunecarca cAfre alte functiuni.
Totuii. rolul monumentuhi. inteles in sensul lui originrr, $i-a
pierdutprogresivimportanlain societntile occidcntaleii tinde sil se
c\rompczc.Ln ump ce cu!inlul insusi (iJLrgl xlte semnrfi,rrlri.
ateslaace.t luiru. ln 168q.luretiereplre deju 5ridcn
Diclronarcle
tcrmcnuluio valoarearheologici,in detrimentulinterpeldriidircctc:
"Mirturie care ne rimine desprc o marc putere sau gr{ndo&rc a
sccolclortrecute.PifamideleEgipfului, Colosseumsint ,?!onrm?nlz
lrumoaseale mdririi regilor Egiptului. a Republicii romme." Ciliva
rni mai tirziu. Dicnonnabe de I AcadAnie plaseaztrdc-a binelea
monumentul!i funcliuneasa memorialdin prezenl,dar cxemplele
AIEC'OR{,{PAIRMONILILUI
N'IONL]J\IENI
SI MONUMENTISTORIC
ALMORIA PAIRIMONIULT'I
MONUMENT
tsl ORIC
$t NIONIJMENI
l0
ll
ALE(;ORIAPATRIMONruLUI
ISTORIC
SI MONU]\IENT
MONLDIENT
t2
l3
ALECORIAPATRTMONIULUI
c:ror copii precedcntesint astfel distruse Cealalti, creativi. este ilustrati in Europa prin foanc multe exemple, Pentru a miri $i a da mai
multi splendoare sanctuarului unde "preafericitul Denis a lfostl
sfln$luit.timp de cinci sutc de ani", Suger a pus sA [e distrusl in
part,in iimpul anilor 1130,bazilicacarolingiani p care tmditia o
atribuia lui Dagobert". Cel mai prcqios ti vencrabil monumcnt al
creftinll5lii, Sllntul Petrudin Romq nu a fbsr oare dcmolatduDtro
! ia(i de apruapeddua\prezece
secolc.in uffna unri hotenria lui iuliu
al lllea? Trcbuia inlocuit cu un edificiu grandios a cerui merelic ti
scenografie sI poali reaminti puterea cucerit, de Biserici incepind
cu epocalui ConstantinSi cu noile inflexiuni ale doctrineisale.
ln schimb,pentru cA so plasetzdintl un loc imuabil fi definidv
in ansambful obiectivat $i hxat dc cunoaQtere-monuntentul istotic
necesitd,in logica acesteicunoa cri $i ccl putin in teori,o conser
vare nc-condilionatd
Proicctuldc conservarea monumenteloristoricesi Dunerealui in
aplicarcau evoiuatcu timpul Si nu por fi disociatede isroriainsisi
a notiunii InveDlie a occidentului,spuneam,!i bine datata Ma;
rimine si 1lefixarc criteriile datirii.
Intrarea unui oeologismin lexicoanemarcheazi rccunoastcrea
oficiala a obieclllui malerial sau mental pe cate il desemncazAAccastdcoDsacrarcprezintiiatadar un decalajcronologic.mai muh
sau mai putrn importantdupi caz, in raporrcu primele folosi; ale
termenului$i cu aparitia,dintr o dati sauindclungpregatid, a rclerentului sxu Expresi^ monunent isto,i.i nu a intrat in diclionarcle
francezedecit in a douajumitatc a secoluluiXIX Dar folosircasa
sc rispindise incA de Ia inccputul sccolului Si fusesecoDsacratidc
Guizot pc cind, de-abia numit ministru de inteme in 1830. creea
poslul dc inspeclor al Monumentelotjsrorice Trebuie loru$i sI ne
inlorrcem\i mai mull in timp. Exprc.iaap.rrein(a din t7q0. fer?l
indoiale pentm intiia dali, sub pana lui L A Millinr. in momentul
in care.in contextulRevolul;eifranccze,sint elabomteconcepol de
monument istoric Si mijloacele de pistrarc (muzee, invenlare,
clasare,refolosire)care ii sint asociatc'.
Vandalismul Rcvolutiei de la 1789 nu trebuie toruti minimalizar
Mina de oamcni carc il combrnrscri in sinul Comiterelor $i Comisiilor
revolutionare cristalizau. sub urgen(apricolului, ideilc impfut?ilite d
amatorii de arl.a,de afiiteclii $i savantii epocii Luminitor.
14
MONUMENT$I MONUMIJNTISTORI('
l5
ATECORIA PATRIMONIT'LTII
l6
L ANIIC
UNL{NISMELE
St MONUIVIENTU
CAPITOLLL I
Umanismele
gi monumentulantic
r8
antice
19
AI-EC,CIRIA
PATRIMONII]'LUI
De atunci,ca atlt de adeseain alte domenii.Romaofeia un spectacol ambiguu', asuFa c?iruia privirca secolului XX cste tcnrari se
proiectz-e valorile $i demersurile societ4ii occidentale, postmedicvale
Romacunoaste
colcclionari
ri chiar actuale.
de artterudi(i ca Asinius Pollio. rafinati ca Arlicus- gurmaozi ca Seneca,
previzilori ca Ciccm. pasionali pintr la a $i pierde viala ca Vcrresius
Romacunoa$teo pia(i dc art6 cu expc4i, falsificarori,agenri.Roma
a despuiatGreia la o scardcare cstecomparabiltrcu aceeaa pridirilor
napoleoniene: martore sint cele cinci sute dc staoi de bronz smulse
sanctuaruluide la Delphi $i ale clror dmasite sc gisesc astazi la
palatul lui Dioclefiande la Split $i ln cel al lui Haddan dL ta Tivoli.
Roma a vdzut consruindu-se, in insisi iDcinra acestei Villa
Hardriana.primul muzru de arhitecturtr in mirime naturali.
Totu$i, compaftlia cu modemitateaoccidcntali trebuic temperata II fapl, nici un principiu nu inlerziccdistrugereaedificiilor sau
obiectelor de arta vechi Pistrarea lor tine de cauze aleatorii. h afari
de aceasta.nici bunuriledobilc coleclionate( sculpturi,picturi. vase,
crmee), nici \rechileedificji admiratc(religioasesaucivile) nu sinr
investitecu valoarcistorici.
Doud trtrsituri, elnici Si cronologicd, oferA cheia dcosebirii lor
fali dc monumentele qi patrimoniul istoric occ;dcntal. Toate
obiectelccarei au ?ncinratpe Attalizi, apoi pc rcmani. sinr de origine greacA'.Cu exceplia citorva lucriri de la incepulul secolului VI,
ele apa4in in exclusivitatepcrioadelorclasictrd elenistict Valoarea
lor nu tinc nici de relalia Ior cu o islorie pe carc si o autentificesau
a cdrei datare sd o permiti, nici de vechimea lor: ele oferi ochiului
implinirile unei civilizatii supcrioare. Sint modelc, menire si reinvic
o artd de a tIii si un rafinamenlpe carenumai grccii Ie cunoscuser?l
Attalizii voiau sA fucd din capilala lor un centru de culturAgeacl
Romadi ceuuu si se pitrunde.prin viz, de lumeaplastic! aGrecjei,
a$a cum ceuhu sd se impregnez cu gi.direa Greciei prin practicarealimbii sale.Nu era vorba de un dcmersreflexiv si cosnitiv. ci
de un proce. de insu\ire: buciili de arhitecturacau de siulprurd.
obiecte alc anizanilor greci. carc caprti o noud valoarc de intrebuinfareodatdasimilatedecoruluitermclot strizii, gr;dinilor publice $^iprilate, locuintei, sauconveni@in agrementeale vietii domesrice
In sfir$it, aceea$iprudeng este necesad in privinta valorii esredce atibuitc crealiibr Greciei clasice. Desigur, o noui expcrienli a
20
Evul
trnrnl lui M!.cellus la Roma citrc l88O:oblu6l !i euPrt, irepind
'u
rnll'tr. dc fnnilii de patricenilaolald cu nllesug.ri
t]N'IANISNIILII
ANTIC
SI N'loN!]NJENTL'L
lrumusctii.tnediatizatiprin conttiinti. se dezvolti incepindcu seco
lrl III inainleil crci noastre.Dar ea raimineiD gereral subofdonald
xltor categofii dc practici.Se mai obscrvd.pe linga aceasta.la cea
nrai mare prnc a colectionaribr. molivalii striine de pliccrca pro
pr;e artei: prcsligiu' la cuceritofi. snobism Ia paFr'enili.profit sau
! sr al jocullri ln all;i. Dar. se vr spunc.aceleatidevieri nu carac
ledzeaziioarc o parte imponantda colectionarilordc arltr actuali?
Apoi. acccntul ti comportamcnlul afirtorului par manifeste la
Pergamca ti la Roma. undc Sylla a fost i tiatorul lui Verfesius.
'lotusi. alcgcrilegusrrlui nu sinr ciliuzite de ciilrc o viziune supra
lrcculului. Pe0lruir se pulca cvocain mod legi(im notiDneade mo
numentistoric. lipscllc in acestetimpuri accadistanlareiil.j dc is
(('rie care si lie subinlinsdde un proicct dcliberatde conservarc.
23
ALFCORIAPATRIMONIULU]
in Provencc. arenelc din Arles sint transformate ?n fortiread.
arcadclelor inchise.pc\tc gmdeDelelor \c construicrteun carrierdc
locuinte iar id centru cste ridicat! o bisericil Nici Arcurile dc
triuml nu slnt ocolite.odati ce sc impodobesccu tumuri dc apdrarc
ca aceladdicat in secolulXII pc arcut lui Sepi:miu Severdj cXtrc
a(eiasi Frangipani
Totuli, in acclca$i epoci. un flumdr de opere si editicii ale
piginisrnului
au ficul nhiecluluneicon.enand;liheratela inc(urea
directzlsau iDdirecli a clerului care rimdsesc sineurul deDozitaral
unci tradiliilitersrc ni a hnmniht, ului anri.. Monumente
sauputrimoniu istoric dvdnt ld /errrc?nu putem rjspunde la aceasrdintrebare decft dupd ce vom fi incercar analizarea motivatiilor acestci
atitudini de conservarc.
Mai intli. raliuni praclice de economiein vremuri de criztr in
Larc populali3eru d(.( nrr5. (on\rructrileruinare.lradilirlearli/analcpe calc !i se piarJi Tn\ccolul Vl. dritudinea
papciCrigorc
I este semnificativl La Roma, el isi ia sarcinade a inrretine-oar_
cu1imobilirr.\i prrclicAo politic:lde relolosirepe cureo ra conlmua succesonrl slu, Honorius: marile locuinte Datriciene sint
transformalein minlstiri. strtilelor de receptiein biierici. in afara
Romei.cl it musrri pe mrsionari"Nu d;\uugetircmplelepi8ine.
ci numai idolii pe care ii adapostescCit privesreedificiile iniele.
mullumiti-vi str le stropili cu apd sfintitr si sd asczati in ele
altarele ii rclicvele voasrrerr-"Conduila mcului diogen esteerijali
in doctrintr
Inleresulutilitar nu cra in\a \inurul factor rb con\ervirreavcslrgiiloranrrce.
Ahc motivrliipuncauin miscarecuoostinlelc
litrarc
sensibilitatea.
Pentru iDvdlafi. monumenrete!i obiecteleplgine
$i
liceau ccou unor rcxte famjliare.lnteresulSi respectularitad a;eslor operciint solidurecu po,,itirlradoltaleJe Bisericein privinta
literclorsj $riintclorclari(c. in mod altemariveloqrile in numele
"humrnitilii s:lu condamnale
penuu papitusn Artlcl. prelurea
humanilay\tlui afielor anticc culmincazi in timpul acestor .scurtesi
fJrlrxle renosleripc curePanotik) lc a numiticza,rcrrrrrL:jn secolclevlll si lX in cadrulpotiri(iicarotinpienc..rpoi
in,ecotetc)O
ti KI ruh impulsulmaritor abali umrnisri.Cind GurUaumede
Volpiano, Cauzelin dc Saint Benoit sur Loire, Husues de Clunv.
rpoi Hildebertde Lavardin.Joho de Sa[.bur]. Sugeide Sarnr-Denis
24
25
ALEGORIAP,{TRIMONII,'LUI
ANTIC
TJMANISMELE
$I MONUMENTTJL
26
2'1
ALEGORIAPAI'RIMONILILLTI
UMANIS]VIELE
SI MONIMENTULANIIC
28
29
AI.EC'ORIAPATRIMONIULUI
copleQilcde locuinle Structum Romci imperialc fuseseilcarsi de
urmeleprccesionalcale unui ola$ de pcleinaj:l
In cadrulrevoluficicunoajteriipe care o tdia atunciItalia, insiti
aceaste imagine ruinati a unei Antichiiili tocmai rcdescoperiacla
lumina orbiloare a tcxtelor. aproape obligi- privirca se confere
monumentclor romanc o dimensiune istorica [n acest conlext mcn
tal, pe accste locuri $i sub dcscmnareaplumlA de'antichititi"
ftebuie situatAnaltereamonumentuluiistorjc. li vor trebui incl trei
secole pentru a Si cilptrta numele dcfinitiv.
Faza antichizanti
din Quattroccnto
30
ANTIC
UMANISMELE
SI MONUMENTUL
r/11(nrctlc
in noapteaignoranfeiacelesecoleale Occidentuluicre$tin
rirr contribuiseril la inlelegerea i grefitd $i la lhlsilicarca
,,rp,xhrperelorsala $i dacn, in haloul siu luminos, Antichitatea
r .rl ri valoare de perfectiune ti de model, penlru intiia oard' ca iii
ilr/liiluie si fundamenlalasa alteritateLectum purifrcatoarca poe
r l i. cilre voia si citeascdversurilelui Virgilius 1:rAbarbarismeFi
tnrr gl{)se,a descopcnt li fundat distanla istotic;. Succesoriisii
lrilritti aveausA mdrcasclaccasti distanti tot mai mulil
l)c rtunci. pcntru Pctrarca $i cercul siu de prieteni' edificiile
.rnrr(c capili o valoarc noua Etc sint purttrtoareleunei a doua
||hliicri cire o autentificd$i confirmi pe aceeaa cS4ilor Ele stau
lr]rlufic pentrurealitateaunui trecut incheiat Sint smulsesttrPi rii
In||rilinres; banalizantea prezentuluipentru a face si striluoeasci
llnir secolelorcare le edificaser5.Ele risipesc prin prezenlalor
r.^nr:rnlalegendar,a textelorSreceltiSi latine.iar aceastdpulerenu
\r oHrifest; niciieri mai bine ca la Rom.L
(il toate acestea.l& vremea la care Pe[arca scric poefinl Airica.
flliliciile clasicese atld in slujba unei relalii inctr cxclusiv tcxfuale
ru Anlichitatea Forma si inllti$area monumcn@lor romane nu
\.'hljrlii sensibilitateavizuala,ci confed legitimihtc memorieilitera
l\4tli mult decit monumentclcsalc indivjduale. situl intreg al
'.
l{onrci cste cel carc cvoci inaintc dc toate "un mod de viald exemacclcviln,r $i virili!ale'". inh un cuvint.un climatmoral.
ol.I 1...1.
in Il75 un litcral orieten al lui Peirarca,medicul Giovanni
l)(nr(ti.impirt46te impresijlesale despreRoma lu; Fra GuSlielmo
rl( ( rcnronar.<Am vlzut, spuneel. statujde bronz sau de marmuri
n\rpiledc sculp
lrugmenle
t'.]\trrl(ninain ziu.lde i :i numeroase
^t
(oloune
pe
care5li s(ulp
grrndior\e
!i
irrr 1r:rrie.arcuride triuml
public in
ridicatc
monumente
alte
faptelor
str;lucite,
nrrr r\r()ria
iii
r'rx,nrcirmarilor oamenicarestatornicisedpacea$i salvascralara dc
Irtl(rtc ameninfitoare[...] a$a cum imi amintescci am cilrt; am
vnr,,l krnt" acesteanu lird o marc cmolic, dorind ca fi tu str poli'
|i (i!it. sii le vezi in limp ce. opnndu te din drum' iii spui poate:
'1.'r.1
rl( \iEur duvezi lorfamarul dcspremari oameni . '
s-r \pus desprc accasti scrisoarc, ca $i despre alte corespondenle
ai cle rcfll)cli o imagine a Romei "aproapeemfatic
. rnnerrrDi)ranc.
[rnr vi/rali]L'- ADartcnenfalor exclusivi la lumea scris?t$i prel|Dilrilc lor csenlialmentefi lologice, literare, morale' politice'
'r
31
AIEGORIAPATRIMONIULUI
lL
ANTIC
UNIANISN{ELE
S] MONUMENIT,-I-
tr' ,ar',: ii avca ltalia pe atunci t..1. De mai muke ori l-am auzit
;\t n(l strtuile ii sculpturilepe care le vEzusela Roma cu ascme
nr,r l(iDriraliesi vercmlie. incit plrea cr-si iesedin lire 1.. 1.Lduda
|,.||l|rl iruloritoracestorchipuri dincolo dc orice mdsurA$i conchidea
,,r,ll(it ncestesculpturiar avea miicar o scinteiede viald, ele ar fi
)asedecit le ar puteaface natura-'
nlr|| tl
l||cinl.trcasculptoruluianonim pare identicacu cca a lui Henri
,lr' Winchesler sau Gregorius. Totuii, similitudinca formuliirii
u (lc o deoscbirecapitali: cel carese exprimi prin intermedierea
'N
de careel se
hr l),r l nu maresleun literal.ci un.l,l,7r. Pldccrea
prdcliciarl
\ale
de
adivitiu
de
spccficitalea
li\,i {rhrurirl c lcgalS
provocati
de
plicere.
exclusiv
.,nc
c.r
ascmenea
r.'
inteli.,
t ,t.
"
, rlrrrlc;r sculDiurilorSiealilicjilorantice,independentde valoarcalor
.rrllhrtici. fusesedeja inccrcatdanterior dc nenumirali zidari sa!
r, rrlPtorimedievali-Noutateaexperienteirclatatede Dondi line de
contemplare{ operci antice este usumati fl
lirrtul ci dezinteresata
in raport
rr.it rrlicatd in mod cxplicil Se stabilc$teastfel o distaDtrd
qi-o
in
aceeali
pe
care
luau
analogl
cu
cea
| || vcstigiileAnlichitilii.
Petrarca
rD,\'ii \uccesoriilui
'
l)ct ersul lui rlr'tle.rii lumealbrmclor plasticenu sint. ca reguld
lileralilorElc vor mai
sensibilil:l!ii
rirhlrli. mar putinrnacce\ibile
lunPulprimelordcceniiale.e.olului.IimP in (are
ilt,,,"u
"ra,.lcla
lbcc repetatecilitorii de studii la Roma". unde rele
ll"Ilclleschi
rrn/r ti misoartredificiile anticc ln timp ce, ca $i el, i r citeodati
trnprtlnriicu cl. Donatello,Chiberti. Luca della Robbia vin $i rcvin
h l;lorcnla,pentru a stualiala Roma modelclesculp rii clasice
'[
l\rnir unii istorici. fuIst sintezacelor douAabordiri. dc artist si
,t| lrt,:ial. s-ar fi realizatin limpul ullimului sfert al secoluluiXIV'
\,I\oxrea lui Dondi citre Guglielmo da Cremona nu ar marca
ci ar
,,lx'/rtr.rdi|ltrecele doua curenleprralcle \i indepcndcnte
picior
pe
de
egalia)e/ale
rnalizaeelordoudcomponcnlc.
r'irzcnr,r
i,,r" A.crteu ur operaconjugxlin cazul primilor ,x,,r/afi de rnr
rl( r'i..r ciror figuri tutelari esle Niccolo Niccoli '.
?\.cst erudil florentin. carc a inceput prin a colecliona manu
i(t|\clc aulorilor clasici, se pasiona.de pe la 1380. de sculptum
nflr( il p,: crre o cdutain itrtfeagaltalie Colectiape care o lasii lui
( irsrnlr dc Medici ne poale face str-l considedm primul a-matorde
,ritr. in scnsulmodem al termenului PeDtruE Gombrich". Niccoli
Brbliote
0radea
Universitatea
tii*;"-"1111
3.1*
WV.
4
AIEGORIAPATRIMONI
LLLTI
ANTIC
SI MONUMENTUI,
UMANISMELE
34
'
35
ALECORIA PATRIMONTULUI
li
I
36
UI{-{MSMELESI MONIJ'}"{EI'ITUI
- ANTIC
lcm
rn \.r Ahruri i.leCapiloliu Srin lala Forului \lA ponicul unui
Romd'
la
primr
oara
\cnrl
pe
rnr
cind
cari.
Pentru
.,i c,'"*'.ri"i
nproup. inlreg. liP\indu-r doar imhtit;Lmintcade muri"i,'
uu,
var sr au
rrrr ',irut
Miri aooi.iomanii l-au lransformalin inlregimcin
podcul, d lmindu_i coloancle''"
rl(.Ixrhl
'''
,rrr; ur" ..heletului alcspuiatde came' alc infamiei care
i..i"lii
sinr folositc incepindcu Rkiwn n 'h'riftio urbis
lui Ruphacl
"',"."ri
"id[i - l4s2) a lui Popeiopinr ll scnsoarea
;;;;;;, ii;;0
poemul
prin
trecind
t5l6)'
(in
preajma
lui
,n,.1 t-"on ut Xlea
al
ll-lca'
Piui
vtitorul
Piciolomini
Papd
ii ii.rio" *r. *'ainatul
_dcciute din anticr | !lorie--5i c'JeH poporul
rl ,trLc\(:r./5Romei
marli,r,f" O"-n"r"u ii smulge pietrele drn Tiduri si-i schimbA
este
protcstclor
altul, violeng
a"*
-i" r" *r"". De la-u;text la
istoric
evilu5iv
ordin
"ii'iJ
.t lraduce preocuPin de
',,,:,:.,tf.
i se adauP'
iiL"ii",rir' Lcto \uh Si\tu: al ltlcar' fie ca acesteia
dei
Mcddclena
I
frust'
picrdule
al unei lrumu.elr
J;*;t
;.t
",i,i
(' .flx'
\ub acelasiPonlifical)
'i*.:i""
le re\ine in mod oblrglloriupapilor'ca in tim
"..d,iJii
cel Mrre. Dar acum e\te \orba d( o con:er\i]Ie
D$l ['i Cngore
i',,.f.-i. ii" nu mai e aclpirlaroare\i diunziloate'ci distrnirlimisuri de restauraresi dc protecliea edi
,'i'i.i.ri'ri si in""gi e
""
l( iil()r anice impotriva multiplelor agresiunicare le amenmla'''
i"i Manin al V-le-n bulclc ponril.icute\c suc-ced
ir""a
pontllr(atBUla
'.'.tiir*
rrru.r'it scop-une.ri in mai mullerindunrub ac(l ii
1462 de
aprilic
ta
28
ptl}lic^ti
t.
urbe
rr,tu
i',,"riir'ii,,l
papa
la
inceput'
De
"1,-,"
excmplari
este
Piccolomini,
,inrrcPiusat ll-lea
"oralul
;.;t.."te
!i trntichittrli'Dorind sd conscfle
;i;.i;,;;lr;"
srrF
sd" et intelescsd"ara.re
;;i,,';;il;;emni,"." 5i spien<loarca
5i o(rotireah'rzilinudnn,pentruinrrelinerea
;";;,,"i
"i,h",tsia tururor;clorlahclocuri\fintedin acestoras'ual
.,t,r brsericilor
."- e;"*"liile viiloare qa glsea\c5 intacle edificiile
t'
-conleranumilului
"""ir" r Je.ripiiietor' intr adevar..reesrca
i"i":fi,l;i
la
ii,,,r .:""'t"i r.rrn,lrta podoabaii cel mai mare farmec mcild
cc
csle
rt|rrrci e\empluluislonos3l celor\ethi ii mai ale\' ceea
mal
rrrrr si mai imponani' acclca5iedificir ne pcrmit \' percepem
tlnc i;aerlitatei lucruritor omenqti'
'Vii.ur,.l. o...rc.on\ideralii )i s'nsibilla rugaminlilcdnturala edificiile antice' un
r"f"i .tiJ. p"p, to..ut.-d atunci' cu privire
3',7
ALECORL{PATRIMONITILUI
UMANISMEI-E
$t MONL]}'IENIII-ANTIC
38
39
ALECN]RIA
PA'1
RIMONITJI-T]I
Aidoma, cardinalulvenelianpietro Barbo- viito.ul paul al lllca.
oblrne corre\ronrreJColo*(umuluj pentru a cunslrui uelehrul
Parrl/o vene/ra.carei \x irdbposri
cojc(riiled( rna cnlj(t lar in ccl
nn\e.replj Si\rusil ry leu.acclu,i( olus.eumj fumiAl malerjalelc
penlru podul carc ii poanii numele.iar cheltuielileDoliticii sale dc
con.rruct au fo\l .u.linulede m(r o iumatate
de du/hi de rcmple,i
('um \e (\pticil rrnhi!atenrlace\rorpnncipi prpi
carc. fie
ri
venelienr.
Irorenlrn'
\au \ren(,,i.dc Iunpulrimpului.prolcJeaTi
cu o
mini Sidegradeazicu altaedificijlc antic; ale O;asutui?Cei rnai ade_
sea,_dc
altfel.dezaprobarea
umanitrilorse manifesriimpo[iva rolului
1or.in masacrarea
Romei: Poggioti Biondo il vizeazi pe Nicotaeal
Vlea; PomponiusLero si FausroMadctalena.
pe Sixrus;t IVle:L Mai
qup4
Lorenzo
jefirit
de
Medici
va
fi
Roma ti Ostia (sub
lirziu,
!9
lnocentiual VIII lea). iar Atexandruat W-tca va fi scosFbrumutta
mc,,rt,prin Camcraafoslulica.s(ri,oarex lui Rrphrcl (rrc Lnn 3l
X lca'pun( din nouin cauzaresponsabitrrarer ri a trnritiilortnr
Fprior
Nici chiar atitudinea protesratarilor, liter.ri ori anitd. no ene totdeaunacoerenlAL
Raphaelnu \e multume\le\e pLngdcu lir ism asupn
"cadavrulluil
ace\rlu'lnobdor"). dridadrreginatumii.usrrijci;irl
$i sfirtecati atit dc jalnic", El dcnunli cu neobisnuit cumi: iToati
rcea\tnnouaRomapc careo vedemrslii in mare(iafi frum;selcaei.
cu p-alalele
fi bisericilcsale.a fost in mtregimecladiUiay cum e,rc cu
lnr.raculrjrn m$rmumanlica.Nu m:i p()tgindr llre o uJinct urstetcci
0c ta sosre?mcd ta Roma b(i nu sinr doispre,,cccni dc urunci_
au fdst distrure alitea frumoa.scmonumente.cunl sinl pierl. arcadade
inlrarern rermelelui Dioctetian.lemptut
tui Ccresde pe Vta !J(ra.o
pitu drn t-orum arJ cu puline /de in urma ri ale circj marmuri xu
losr preschimbatein \.?r 1.,.1.E o ruline pcntru ace?rst?i
cp(rcAsi n role_
ral asemencir
lucrun1...1.
\i ceijattidusmanixi Rorncinu ar
Hdnnibat
, I pururaclronacu mai mulri cruztme." Toluri. acela)iRuphaclbeneliciazi de un brcvet at acetuiasiLeon at X lca carc ii incrcdinFazi -in
(rlitalc Je arluLecrai Sfintului Pctru. ihf,e(.tia
lenerala x tutur(,r
gp;nfilur
r luturorrJe.coperirilor
rJepierresi marmuracrre se vor
'i urrinteh Roma\i pe un perimclrudc zecemje. pcntru
lrr'e dc alrm
ca sa poati cumpira tot ce ii va fi nccsarconstruirii noului temDlu'"._
De ldpr.oameniiojbrlide lum;naAjrichibtii ri a intichililriornu
pureru.de la o,,r la ali.
.c
rnlesrrall.
-d eliherc/ede o menldlitrte
40
AN' C
UMANISMELE
SI MONUMENIUIurre.ornporlamentcinscrisein timp !i carecontinuausi fie acelea
'r
i[ ru,tnitilii contemporanilor.cultivat sau inculti Luarea de dis
rirtx lrtri de edificiile trecutuluicere o lungd ucenicie.intr-o durati
,1,.tirrp l^- carecrudi(ianu o poatemic$orali careestcnecesaripntl|r ( ir rcspectulsi se substituiefamiliantitii.
l'r de altii Darte.dezvohareacolecliilorli licomia coleclionanlor.
lh. .n crn vortrade inscriptiisaude sculpturi.giscau un terer priviletr,rr ii cdiliciile din careacestepiesecrau smulscferi mili! Acestfel
,1, (lcgr.darc avea sA creascdodatAcu nunnrul amatorilor li cu
rrll('rir'ct|come(ului de art;ir slirrit. chiar atitudineaco rudictoriea pap;lor fi a anturajului
(\tc
dictatdde politici economice5i tebnicelegatedc nevoiade a
l,r
xrl|l||rnrsetasi modemizaOrasul, de a lace din el o mare capida
\..uhri UrgenF acfiunii neccsiti materialc de construclie de carc ei
n[ ,li\pun indeliuns Precumr' \Palii libcrc Penlrua ti reali,'apro
r.'.,"rcic si a rivah,,acu opera Anlichilati t-a lel ca mai lirziu. in
, .(lrul modemizdrii teriloriale intreprinsl dupi secoleleclasice' sau ca
rn crvul vini,rrii hunurilor nationale rnitiate in Fmnta de Revolutie'
\nU e:r asdzi. sub ochii noStrj, pntrx aceleali rafiuni. antreprenorii $i
josnice
P,rnororii lucriril('r erau. prea adesca.instrumcnteleunor
r( tc de distrugere.
('ici. si Doateci accstlucfl estecel mai semnificativ.ambivalenla
plpikx. carc seamini a duplicila{e.anunli o dimensiuneimportaotla
rhi(ursului occidentaldespreconsenare si ptotec-tiein general'a
rronumcnteloristoriccSi antichititilor,in particularFie ci se sPrijini
a.c\t discu^!a de!eniaJe'tacon\liinla
tr'r.rtiuncsaupe \enlrmenle.
(aulrunea
dcmol:iriiLe!md noliuneade
.rrrutl a demJlatorului
!i
astfelin afarajocului conscolind
ocrolirii
lor
a
,l|rtichiltrtide aceca
ii
o proleclierdcalaa
rrnfirldistrulcrir,napii\i con.ilieriilLrrfonded-/a
disaur.i\a,sene\le la di\imulrreadar )i la aulori,.i;rr natura.-Dur
rarcadistrugeriiefective.cu acelali gest.a aceloraliantichit4iAsa se intimpli cn pe scena Quattrocerto ului italian. ta Roma,
('flc trei discursuri,punereain perspectiviisioici' punercain per
anisticd ti discursulconserv;rii contrihie la aparjfia unui
'rrcctivi
rou obiect: chiar daci redus numai la antichitnli.prin !i pentru un
rnrbliclimitat la o minoritatede crudi(i,ani$ti li principi. el va con
ItitLrilbrma primari a monumentuluiistoric.
vREUET\ANTICARILOR
CAPITOLULIT
Vremea anticarilor
Monumentereale ;i monumentefigurate
calea
r", r,,,,1,r.sculplurilor5i obiectclorde arti lcche fi p'eg;lcstc
arhitecturi!
dc
,,,,,., \ irrii Dronumentelor
lrrr. r doua ium:itrllea secoluluiXVI si xl doitea sfcrt al seco
l,'1,', \lX. tntic"hitilile lac obiectul unui imen:i efbr1dc conceptu
.,1,/.,r..i inventariere.Un aparaticonolrafic sprijindaceasl:llucrarc
| ,r.rrrr/ri fixarealor in memorie.Un corpusde edifrcii' conservrtc
r,r',i,rr PrirrputeLeaimaginij li a lcxlului' este astltl adunAtintr un
VREMEAANIICARILO^
45
ALEGORIA
PA'I'RI
i\IONI(]I-LTI
sau Fischcr von Drlach, al ciirui En.,rurf'ajlcciazi imaginaliei o
intu^ilieis(orici fondardpe o foarte valt:i cunoattercl
In slirsit. ar trebui men(idra(itoti aceiacare se prevalaudoir de
calitalcil lor de a)natori- irccpind cu marii mcena englezi
(Leiceslcr. BurlingtoD...)pinii la baronul belgiandc Crassierca.c .r
coresporld.rt
douizcci ii fapte dc ari cu Mondirucon".Granita csle
dc altfcl ldesca incclti inlrc anricar ti li(erarulpe care intinderca
educaticisalecl sic!'il facc un potentialanticar.
Erudili si colcctioDari,anlicarii stfng in cabineiclolor nu doar
medaliiSi alte 'rinr)liite'alc lllcutuiui.cLrDr
li se spuneape alurci.
dar si. sub lbrma unor "culegcrj ii porlolblii . adeviraredosare'
asocinrddcscrien !j r.prezenriri figurate alc anrichitililor in kraid
Duropa-ei corespoDdausi se lizirau. schimbind deseoi obiccle.
iDtotdca|lnainfbrnulii. discurild dcscoperirile ri ipolezele l(n..
Cercctiile unor erudili. !i nu ale celor Dtai neinscmnari_
rdmineau
ineditc in arhilele lor. dar erau pe lars utitiare ri ciratc in pubtic,rliile all(' au(ori.l-ucfirilc lipIrilc. dinlrc carc cele Dtaiimpoftantc
eraude ft ati ln usc', erau difuzaleir iDlreagaEuropri.comeDlalc
ii c.iteodnlilchiar contestate.
ln accst fcl s-r consdtuil un inens corpus dc obiecle carc
inglobeaziirind pe find i'Dcimpul sauinscriptiile.lnoncdele.sisiliilc.
deci crdrul.toatcacccsoriile,riefii
publiceSiprivatc.pre
colidicrrc
cum si marile edilicii rcligioase.prcslieio,rsesau utililare.
Anunrili autori se spccializciua.in epigrrlie sauin numistna(ici'
de pildri. dar ei isi pot rcslringciDci si mai mulr cinput cerceririk)r:
''Unul era priceputin ccca ce pr'veilc rizhoiLrl.dar nu stia aproape
nilnic dcspreimbricilmintc...allul cuno!(eahine mariDa.dar era prea
putin sliuu in f|n$,lii".
L Antiqui( z.\pliq le .t rc?rcsaE. cn
fSurc.\ (l'719 172-l) de MontfaucoDprop ne inlentariereametodi,
ci. liri iDdoiali ceaDraicoDpleli, a ruturof fclurilor de anlichirili''.
Incrgind de la monuDrenlal(rclnple. terrre. amfitc.rtre) pini ta
mrnuscul(Dloncdefi bijurerii). dc la echipancnte publice (..man
drlmuri". npeducle.tcrme. e(c.). pini la urtensiledoDrstice (yesc
le. limpi). de la im giDi ale zeilorpini la veininre atc oamcnilor.
Motumentcle de arhitccturdap r dcosebitde bogateir informatii in
misura in careelc constiruiecadrul sparialal instiluriilor Mai muh.
mscnptiile Si decorul lor (picral ii sculptar)liceau rcfenre dircct ta
credinle.nroh,uri !i ohiceiuri ale epocii.
\R [I\IIi \ \N TIL AR IL OR
srnrLrltan
cu nonrcnclatorulantic_hiti(ilot.se lifgelte si domcniul
l,r \Drlio temDoral datorili descopcirii marilor siluri dc la
rr,',,ir,rDum(l7l-l). Pompei(17'18).Paestum(17'16)'urmrte de
,r,rr.lc siDiluri:'din ltalir $i Sicilia Acc\t domeniuse imbogileite
'., r,r nrarsur;ce se extinLic.ria cilitoriilof eruditc care explofeaziL
t,.,)rrrrrlmediteraneanpini in Orienlul N'lijlociu si tta!erseazi
I j'r,rul Dini in Sudan Serlio a rcconstituitSfinxul dupi des!rierile
l,,, ll.rr.iot- Norden il dcscncazala fLr(alocului in l7l7 ln \rcia
,r|urfiilor. acerli cilitori nu se mai lnsi absorbi(ipe de-a intregul
,lt \c.cetarea Donumentelor aP rlinind civiliTatiilor trallci
\rr(hir:LIisar Antichjtilii clasice:ei sc lamil;iriTeaziii ctr cul
r"rrl, pinir atunci ignorate.neglijatesru-disprel ite: SpoDcslc fcr
,,n,.rr de noschcclc din Constantinopol. Norden este clpttval de
.., hiul Cairo ti de "sirilechea Alcxandrie '
11
I
L
AI-EGORLqPATRIMONIL'LLII
Antichitili nalionale
'
il
tli
48
VRE]IIEAANTICARILOR
l'cnlru cl. cercetareaintreprinsdde multd vreme $r cu succes
,r\upt' lrumoasei antichilili" trebuie cortinuali cu scopul de a
,r,rrBjri lipsa aproapecomplct! de informatiedesprccpocile tocmai
t,t i,lunci zise ob\cure.(a tolr conlemporaniilui. el F'lrcrli
\.'lt|jr r lripartili a lur Pclrarca$r Vasarisi reluli -vremurilor interrrrr',liare orice contribuliedc uloare la Artele Frumoase.Veacurile
,.rr. seDari domnia lui Theodosiude secolul XV nu sint, cu toalc
.r.r'slcaliosite de impliniri: "Trebuie totu$i si recunoaltemci accsrrr sccoli de barbariele datortrmmai multe invenfii dintre cele mai
r'rilc vietii $i Dc care cei vechi din frumoasa antichitatenu lc
, rndrcuseri: morile de api. morile dc vint, ochelarii, busola.gca_
rrrul. scirilc de $. tipamila. $i atitea lucruri foane folositoare $i
||rrlrc altcle cit se poate de nccesareAce$; oameni Srosolanicare
lvcau nici o ide; despreliumuseleapicturii, eleganlasculpturii'
ocupede in\cnlareaaltor
nu uslcncaurr
arhrlecrurii,
r,rorr'r!irlc
pe caremoi f,porle-e
au perlelliondlcon.ider:rbil
iuiiurr folositoare,
rt| sccolemai tirzii ti mai sletuiter'."Nu s-arputeasubliniamai bino
vrkrareaexclusiv istoricda antichititilor llalionalc.
Aceasta diferenE dc naturi impune, pcntru Mondaucon. o
rrdoda diferiti in c^zul studiului antichitllilor nationale:erudilii
,Ilcrilelor natiuni vor trcbuj s2llucrezeexclusivpc teritoriile rcspectrvlr'': obscuritatcain care riimiseseri secolele intermediarc ii
|p\.tte pe savanlide repere.dar le va rezcrvasurprizeimprevizibile;
veslisiileisturired carordeitin lie cslecunos[r (cc (e Drivc>te
organ]zillisi\lcmalicea unul domeniual anli, ur . in astcptarea
, hitatlilornationale.bisericile$i caledralele("locurile undeva trebui
,{tcctat sint in principal biscricile"') prezinti o valoaredocumen_
In'rl privilegiatn.mai dlesdatori(triconografieilumizalc de sculpturi'
ur'"lil. oicturi ri n-u-ente divcrse:din acestlapl reicsece cei mai
ace\tuinou iorpu5sinl clericii
IrIR r,resdttipenrruconstiluirca
inLradevar.oonrlunle cu statlnlelor, brsoreliclurilc monumenkle
Itln{r re- vilraliile ti comorileedificiilor de cult sint din bel$ugvalorlkih d toriti car:rcleruluilor figuraliv. Dar interprebrealor nu sc
rpriiiri in generalpe baze sotide: dstlbl. personajeleVechiului $i
N"ului Teslament,inqirujte pe po(alurile romanice sau gotice' dcvin
PentruMonfrucon (lrruileponrluluiIefuldc
rrrr \i rcrine.riFranlei.
sr le ii
dinrslianremrinfiana
reprezinta
Nirrc'Dimc
din
Chanres
l.r
,lnt..r/ii in consccintf'. Afthectura $i dm4iFle monumentalepun
49
VRENIEA N'I'LCARILOR
ALE(JoRIA
PAII'IMONIULUI
problcmcde identii-icarc
si interpretarcinci \i mai anc\oioase.la catu
lradiliilor orale lantczisre.
coDtribuicin nore nl5slrrnr^-rsistenia
uneodatrihLritc
romrnilor .
Iar in ct]ri cr prive$evcsligiilemegaliticc.
alteori intelralc lno$enirii crc$lile. ele :{ili cu|ioitaten pirl dspectullor
dnl secolulXvlI lncpind.u
insolitii miltcriosti incepsi lic inventadate
loklrlrrll al (-ilcr al culegcniv e de antichitfti Rt.tkil d attiq it6
( 1759). Catlusirxo(meste
deit)remegalilii galczi o tigtogie ii un in\ er
tar ihrstxdtce por fivaliza cu rcL'lcr ale Shiftrfilor noaslreturisticedc a\liizl
(;r,ticul
50
unni
li"'l'",'ll""i"*",n,,,,,,,2,rr.'Altc cercetiri"of i in celcdin lui
l
cr'rdi
cazul
in
,,i'.",1 ,1'i.r. i"tr""rc chiardc doui sccole
( 1Gl5l69l)
Ca1lir'nrtrrrrr
rr" i'.iCcmnin.,u,,rnsritrorr
l r r r s t r r n r - N 4 i r'uer
r1 , . , , ' ..1, f u " " r r h . n ( J r l' i r r r rL o r r " r e : r r : <
\
i
f
L
n
u s f e tJr d r n r r u l r|re
l
u
r
n r' i n r ( ( r / r -J n t r l r / ( l ' r r
',,'l",',!
'
'
.
1
.
,
,
r
"
2
"
xltii l)on Michel
rc
i
Astr-el
i"ia l. *iticiile sorice'
, .",
rortt? tte Saitt
I
Ahbu'-e
tre
fltrn'nl
al lucririi
,,,,''";'.-;;
isr tra'se
t',,',',-n fnn*' (1706).scnc: rceastiaugustibarilic'i
\lJre sJ
,,L.i'rlr frumrl'il..lc'r stnretula-l /\t'lleletl'r In
',"'" ',..:.
I'ndufi
Irrulre
l
l rru'c
Inur
Frrrrd(orrsrr.riru'n
Toirr:
'
sL'ol<
"'.1*"..
l
drr(ritel"f
."'l'" i'. ,ii:.,"'rtr p(
-grr'rrrrrlc
''.,,.
lrumor'(
cel(
din
jrnrr(
dar
Ln
i,^'."..,
solr\ir irfi indor'rli
3(el( lucrtlurl dellirle
-,. cornDJrslpi bulli
,.,r. .r lr^l
'jfcnlale'u din piidure rnrr adevir'
aitroriror
tiunzete
cLi
;',,',';. riii-;;;;;
magnifici cil ar fi dc solidi pare si nLr
','.,,.,
".",t.i1
"."i,",.1ic
clcroluarr<rrurr' 'ubriri \r J(mi(r
i". "
;, ',.;r'i,;..
".'firirrc
r'rlprnrde iirhori Pdr,'i1
',,1',.,". .,t.. 'a t,'r .lirerr rurnuri'i
(tr
ci
bi\Lrica( 'lrJprrn\adrn
Irtlr"
' 'r.r...r,t n fr<Jrt nilr(r l l
pi.ru,.'
'rl
,,,.,,,
'u'f'''',.'too,'..
',.,'i';..:"1i*ir,n.ol,i
I r m lnr / iler I n r ': r l( l inii( xr 'r
'r
":rd'lrrrT
'e p! 'r le it l( r I nr ( ) r
l fl ' r\r' ei r/a
'
p( nur nbr r ( ( I n\ il" ld r ejul( e'r e l l ln'lr c/ ner lir
I
' 1..' ,,Lr Jnumi la
l
5l
\'RE\TEA.\\II('ARILoK
,\lE(ioRl_\ PdfRnIoNrLlLUt
ti iiuD)usetealucriturii lac din aceastiiopcrii una din celc mai
remarcabiledc aceslgen '. '
AbofdarcAslr'ucturalii
a goticuluiene. in epocll.popfie Fnlntci E.r
se inscfiein continui(atea
unei prlcrici:itercoromiceti ir unci rnaliz
citicc a arbilecluii care sc sprijiDepe nlarenrariciri pe miiesria
tchnici'. Inlelegcrexindrhmelilor golice 0Lrestc privilegiul erclusi\
al cdhrgirilor si crudililor: o regisim in a.ecali misuri. in sccolcle
XVII $i XVUI. la prolaSoniltiiclasicisDNlui-reorericicnj.arhirecli.
ingineri precurr Cordcmo!. Frazier. J.-F Blondel. Laugicr \au
QualrcmlE Dar in afar citon'a cxceplii si laolalU cu Drajorita(-il
anticailor. toli condamni grosolinir ii lip\a dc misuri a arhilccturii
gotice.cireia ii Rfluii oricc \aloar. afisrical Aceastddubli judccari
contr dictorie. care nu inceteaziisi surprindi cititorul de rd. sc
bazeazilpc o disociercartiliciali intrc sistcmconsrrucli\si decoratie:
.tdnririrtiapentruperlonnanlaiehnjci ene Iira rcre^c. iar disprclul
rezullntulatistic evalurtcu misut:t canoanelor!rccesli. toti .
Pcn^tru
In pfi!in(. go(iculuinrodern. Qualre rire de Quincr recunoasre
''zveltclea,iftliizne la suryinziloare a bollil(n sale [...] [care] ccre
llruiti p cepcfe si o ncsfirsilil inlciigenlii pcntru executiapc cir de
uinitoare pe irtir dc ciudati . Dar cl ia in discutienumii constluctia.
ticind ibstraclie dc liispuDercain spariu$i dc decorariccare lrc dur
lrhitecturi o :util Or. dccoraliagorici nu estc dccir un produs al
cotuperii gustLrlui.al ignor:irii luturor rcgulilor..rl absenteioricirui
sentlDentorigiDali...i. un soi de rnon\rruzinislit din haosutluttr
ror ideilor-in noaptei barbafiei 1...1.A\etn deci ldnreisi considcrinr
arhitcclurafoli.i rn ameslcclipsil dc regLrlial (ljftrilclo. gusiuri ale
sccolelorprccedcnte[ .] [Si ca.e nu sc .u.nri]decil ca un fel de haos
unde analiTanu ar irrca sorti de izbindi' .
Accirsti alitudine nu se rcgiscite la englezi'i.Penlru ei. goticul
esle un stil nrtional pc carc nici cvolulia sustr|lui. nici mod:r nu il
vor punc la indoiali. Doi faclori spccificiMalii Brilanii au conrribuit
la {cordarea stalutului privilcgiat de ,tnlichitili nalionalc
conslrucfiilorgoiice nle E\ului nrediuii. in spcial.editlciilof relj
gioase:tnumful Relornei 5i pftrundereatirzie:r "stiluhri iialian" in
urhitccturi
Connalovjluri a Reforme;:vandalismulcarc re c\erci!i inrpotri
va vechilor nronumcntealo catolicismnluiconljnd dupi vicroria
refbrmiltilor.Ca reac(ic.el .rtragcdupii sinc misuri oficiale de pro-
52
I se opun 'dis
, r' lr 1560.o DrochmatieI cginei Elisabet'r
n(xnrmcntelor'"Dar m'ri ales' k4ect1tca
,,,,,,
r'
',
filI de eleo disunlA
-"tilir;;
si :r .rftorecfiiiciircligioa!ecreelLzi
,,,.,.r',if,,r
',,
, r"'..'rt.rrcfrmilrrrrrl:rl(3 Iol^'irrrJe /r urr/r u P'rflrrl(Inxrsr(u
brilJnhe \rnr d( Llous'n
l: , 'rflrlr l.r rl"\r(i'nr "nlrclril.ilrle
jitorin nationali r se
penlrr
,alorii lor istorice.irnportanti
,,
'r,.',.,t.1:
artl nationnli SPre
pcnnu
anislici. irnpoftanli
,,i"'".'
gotici loarte vie
':,,r."*"
p.,rntr.
Lr
arhitecturir
,qngliafisireazar
,r' ,,., i'". .t.
gusluluiitalidn'
a
rezistat
Bntlnic
N{;rex
,., ,,,.u,'i'.'.i.,Ju irrti"i
li impus vrosi
se
acesta
ca
lirit
XvlI'
sccolului
i,,',., r"
wrct
r rec"n
, 'irlifn.ut
l,',
i,'i. lup" ,r.\rrdiul L'rnLhri.'rr Ch'r'ruphLr
mrr'Iuluirrc
PrrrlIn nrl 'ld\rc aLe-rlrprnu
,,,",..'".f*f,iri"*t
prro
,1, rr'/rtie ericlusir'i:in acelulilinrp.el ridicamicile bisericr
termrna
snu
si
rcslaura
altfel
r,'.,i ;rle Londrci in stil .sotic.cunr de
\echi inceputein aceslstil''
arhitectumle
,,,..!,rhlufi
'
i,.'i" co"aiili explici dc ce itudiile crln\acnte anticlilllilor
r"rr rruntru$t >r rr)'tibrn.jprinrircde
,'.,r,ir.,lLJu lns(m:r'lirrrpurir'
rl',' l.rrl rn Anel'r Jcirr In FrJnr:LUo'tmn'' t l"i'
.",i,.
n
^'trr.
,,,-, "'l
,, .i.
L Aub <r rprr" ;n l6r{r' rJI L4tnt:tirttttt'trt1"\ttt'
puhlr(r 3 rnlcre'uluifuaal 'tnlrln5i \i lr'lj. Drnrcn'iunc.r
de
','r,.
sLr'icral;lnr
n'.ll..'. rlllrr.,,'i'r rl( cre:rfeir
,',',.,,i,,r
"";i.,,,'r.
rn'
u'
Jnr'|quar'
J: ;.'..' ,.n. S"ir<t*t
! """."1. ::l'
,;;;':l;;',
"''*'l5b5 pcnrru d prnpr\r :r tnfili:J iJ"frJ \r 'nrrcnrtirrrre
Ii.r.rlr ir
lof prcolr
il-ll'j tucritile anricarilor britanici- in majoritatea
,,,,'r,f"',ii.-ti"ia.o"n. de a adngcpreciziaana lici a descriefilor
de
totusiuncorpus
ele.ruconstituit
116".in.
pcnlru
'*
pune'ru
ele
,, Intrn(lcrc!i coeren{:iinco rparabile lvlai nult
rPl
i,,l ii'.i'"r d.i.,ii
53
!Ra\ll\
Ar\flc'\RILOR
55
vRENIEAi\NTtCARILoR
,t\'r in cLrnostinlide cauzii.'" in rcst. in corespondcn(a
sA, el nu
, /,r., \ii I ia in zefleme pc pirintele Kircher pontru credulitatesau
.., I rrudre. uneori aspru.pc Cassianodal Pozzo pcntru u$uriilaloa
.(r IDprec'z'a descrierilor si. credinciosinviiti$rii lui Girolano
\l,.rrrlro''. el fornluterzi principiile directoarcale observolieibinc
Fi4.IL
_..''''"''.-.
5l0diu rl liDbii dc.iocanirorr. \.rd..
ttunsi din tucrarea
r.\dr\ d( t)h)n.ln. tn r.tk it i. plr\i.rt\ i.n?.
tuk harl
P. 1. . I h C . r . r r r r . t o S o d .
' ) , , . ' ". , . t ,
r i. 5 P. lnur . , di
u"^r , , lr
',
jnaintal
nnFeuDr. idcra condusc d.
51
,Ili vlr*,"\"*.," * *a
L"-.' ;* * ;'jE- pI- ",
d,,zFL,
J
. ", . f"* ",c.+-'t,t
-;aA-b.
1 , c' i o ,. ..
/ J D.'r ,.,a r r t |
'
\.r r n .o
, u . . i , . '. . , g " " . o . ', ,."
i .n D vr '.
rl, r,ih' d. Anli.hiriti. inclusn cea r lui nlonl|u.on
1 1 .l ,J, n i
.n "i r 'kr
.j.i]..:=.;
VREME-{ANT|(]ARILOR
AILCORIAPATR]]\'IONI
t]I-T]I
Soxfflol si N,lajorpentru modestalor lucnre Rxtrr o/ /1r.rnrr
(1768). p.ecun ri cele din monumenralaD.ftriptirrt d ES\.pj,
(1809-182,1)
realizatiia comandalui BoDapane
s; pc care le prc
ccdaseriinraginilelui Seflio.Fischerron Eflach si Pococke.
Pe misur:i ce se genenli^azi. exaclitxtearcprezenldrjiedifici
ilor studiatc coniribuie la dcsiivirsireaconceplului dc monurncnr
istoric carc iti dobindelte dcnumirea. in nrod semniliclriv. lil
sffrlilul secoluluiXVUI
Luminile
62
esteescnlixlmenteinte'csit de
| , ltr tn. lu Kmn dcr lt.rt,,t
,'1,'lurx !rcirca.saude cceace crcdea cunt)aitednr ea Anlbrlroasa
r,' i,..irrirI lui sinteziestedei{ insolitiiri curiDdurmatidc luc{n
ci{ii
, ,,,",,,,'i'Li.".".tnri"t" rle allor autori Cca de a doua edilic a
Gr'&
de
ln
tt
plus
beau);
1,,' l,: lto\: Lt: tLrnrcslet
'tttulcttts
, I rr;) i',,ilc ii considcratirdrcPl prima istorie succintii dar demni
1 .tr.\l
nunrc. a lrhllcctlllll
grcce:Il
63
ALE(DRIA PATRII1oNTI'L
UI
AN1'ICARILOR
VRENIEA
64
65
ALEGORI,\
PAIRI\IO:.!II]LL:I
$i cel al c'!'lectiilordc .rti. cla rezultatal rrlareluiprojcct filosojif ,
politic al Luminilor: voiDta domiriurtir de a dernocrat;/r
cunoasterca.
de a o lrrceacccsibili tuluro] pin inlocuircadescri(l
lor Si imiginilor din culegerilede antichitiiticu obieclcreale.tr,
culn \i \,oinla.mai putin gcner.rlisi nrai pu!in rfirmarii.rlr
democratizacrperienlaesteticirNimic a\cm:initol.in schimb.in ceer c. pri\ertc antichitritr.
rhitecrurale.I-ileniura de afti ri DrodelLrl
DUTealau e\r'rciratchr.
uD eLc1 mai curind pervers prn faIr)fizarca uDei fragnenri,
praLditoare
a marik)r morumcDlcale ciitor pirli sDulsc vin.
inbogitcirsci colccliile publice 5i particul.rfe.Afaccrc nrarmurel,
lui Elgin. c re fusesendc aitfel jinduiie$i de Choi\eulC;oullt,
Pcnxu l-rin{a- nu cste decil pt|ndigma olcratiilor cire. in scot)lt
Itiintifice $i pedagogice.au conslituit fbndul arheoiogical aril(,
uree europene intr-o |rcne ln care. in ciuda proiertelor lr
de Quir(\. dc.r{r\rl nrr(J lec rrlr
Qualre|lrer(
Dczvollarja unei lbrme dc grement.leche deja. carc nu prir)r
se inci nurrrclcde turisD. nu ! aveacltct rsupra conscrvririidc!
pe termenlung.Spredcosebirc
dc anrichiriti.Shidurrl.
de culegcrile
lurislice lu toluli o \alorre opcralionali lesatAde prezcntamatcr
rli a cdificiilorEIe inslirulionr1izea75
lopograllaconduilelor
rlnr.
lice. l-a Ie1 ca rcdrrlelc, crre prolifercazi la ccrcre.rcililorilfi
Picturilc cxecutalepenlru privilcsiati dc citre unij cr Panini \,.1
Hubert Robert si Sra\urilc produlc pentru o clientcli mai mode.r.,
in atelierclennora ca Piranesi".hmit sau rctrimit li| o erpcricr)r
lriiiti in chiaf locurilercprczentate.
Ele contribuicLr intcginr..,
monumentclor
istoriccin pcis iul viu si milcilor:rl victii de /i r,
zi. dar nu in!ili la conservarca
siruprotejarealor. Dimpolriva Fi(' ..
estc vorbn de edificii anticc s.rLrcbiar ntedicvale-rccsle ;magil
littunse pc de-r-nlrcgul dc gustlrl pcntru ruine ii dc ideolos,
ruinci- n prcpnn rrcun intcrnrediariDlrc acclst?iruini. lakril|,
tfanzitorie in sine. !i monunrcnteleocrolire p;n ialosinta soci.rl
(Panlhco ul. marile bazilici ti citedralelc).
, ,.*r!r
',1
de e rluS rtn
.iin Er!l nr.di\i nu tr$itleri nrcr'dati lEetrluLca nrur' dri
..., ""..:"'.. t-
"r'' -'
."* iL:'
. '],'|\|\
r,'
LE(]ORLAPATRI1I10N]
L LUI
Conservarereali si cons$vare i{:onografici
Dlrp:i apro{pe trcr sccole dc studii consacratcanrichititiln:
lornra dominanrria conserviiriilor rliDiineatadar caacir cu icon
Snrfiaci gra\"l:i in ro ti aceasreperioada.exccptindpaniat Anglr.
rrhitectum isto.icirnu :t fosr protejali saufesrauratal
decil gr ie ur,
i preJuririexccptioDalc
si la iniriativlunor pe.sonaliriliiesilcdr:
colrlun.Ilomainsisi nLr reu$itsi contiDuc
aciiunc depr()llieratf.
carco Inaulurasc
in accstdodeniu'.
Cazrl Franteicste lipic- incepindcu rccolul XVt. rnlicari.
afhilcc{iau studir( cu pasiuncvesligiileSrccoromlnc. mar !
selori pe ccle din Prolcnce.Tolusi. daci ci deplins din cind :
cind dcgradarea.stifea de pirisire sru dcmolarca lor. doa,
inljnri minoritatesc prcocupi de lrorecria lor ni rlrr Se 1,,
nunriilr pe dcgete rafele proieclc de coDservaresi dc dcgaixf;
rrineloraniicc.puncluale!i nicioddtrilcrLralizalc'3.
dar dj\trusefil.
or\l"r.jr( J. Jd|| nr\rf. ie in (Jdrut ,Uner)Jti,fir
l( tnfl.,jLj, r(r.
lUr .lr,rn(n.I irJle. 5i J:hJ LJ :nr nt ( pur.r<.,rr!rt.. q\Jl
pune In nrscarc_rrtcf\enna sa rinlinc lara finalitntc Lcs.n..
\t rrrr c1 lr .r\. L in r-<ie,e t,1n N i,;n ,5,A.. tr In.
DunchialiD fata aDrfitcalrului
si ar 1i de.ii demolarea
cnselorcr|.
|l
| .Jnrr.rJ\r.Iri nu .r t..r t.i(u' ir .ecotr.J||r .:ror.
^cUt'ir
1668.doar cu scopulinlbrmini si firii Dici un prlriecrdc co.scr
!afe. Cltbei il trimile in grabi pe Cirrrdon la Ninres.-uDde ..
ccrccl,l.rmfilcatrulri Nl:ri\oncarfdc . undc !a c\rmin mai r
seirDricon\rucria arhitecrurilor pcDtr'uu di daca el! lirrnrcazi
srDgLrfi
bucatdde la 0 coloaniila irh fi de la colonni la pcrerel
diD spalc.iar in ceeace privetresccliuncr[...].daci coloancic\iJ l
u lllAtesaunll"'. Estc vorbadesprc cccl$i intcntiepur docLrnerl
taril. cind il insiircincazi pc Pienc N.lignafd,,sn di!cDe7!, \j ..
misonrenarile monunrcnte
anlicedin pro!inciilc nreridi(natcrLFranlci dupd metodatblosiri de Desgodelsin lucrureasr a.! E i
ft.6 ojttiet$ d. Rorr.,( 1682)''. In t717. J. J. Rousseau
deptin!.
depradarea
amfirc lrului si \tigmati4irzi ne.clijenrrfrancezilor
La ccrcreaoralului. Ludovic al XVt lcr ordoDi punereain yaior ,
il monumentctorronti|Detr res(aurarciranrfilcatrului: il]lrcrupr Lr.
Rvolu(ie.
\antierulcstercdeschis
de Napoiconin 1805.irr der.
68
ALEf,iORI{PATRII,IONIULUI
lilr
r]il
rl[l
70
RLvol.tfllA fRANCEZA
C A PIIOL IJI.III
Revolufiafrancezd
'12
,, ,l, t).\crierea litcraf;i $i plan$ngravali pileau in f:rla materi.l,r rtI |roprii obicctehf saucl:idirilof de conserva!
di misura inovalici.La ll
lrr .onlra exemplucontemporan
Aubin Louis Millin. cure sc
,l,,,.rrrhric1790.anticarul-naturalist
_'monumentistoric' . pfezinli
tr'rr {r cstc inrenlalorul cuvinttlui
\,1,,'r,Iri nationale consliluante prinnrl volDm al lucrtrrii salc
\,,rlrints ationdes ou Reuteil d( ,tru .r'tlts."Aducereabunurilor
,, 1,./'r\ticein domcniile nalionalc.vinzarcaprompti 5i lcsnacioasi
i ,!.\kn domenii vor procura naliunii rcsursecare sub influcnla
lrlorxlri. o vor facc cea mni fericiti li mii infloriloare din univers:
,1,| ||u sc poate ncga cataceaslaivinzarc preciPitati va li in lccst
r!{r.nl lbarte funcst?ipcntru artc li ltiinle, dislrugind produscale
t, r||rlul si riottrti.,?r? lJk)ti(.' a ciror coisen'arear prezcntailllcrcs
| | Ii\isti o mullirne de obiectc intercsantepentru al1c rii penlru
r'.r,rr. carc nu pot fi lransportalc lin depozilc]. li care vor fi
rr'\ rtt|hil !i curind dislrusc situ dcnaturale. Si continui: Accstca
.r'rr Inomrmentelepre(ioascpe carc le'am desemnat*a li luute din
,il.i co.rsci di\lrugatoarc a timpului [...1.Vom da fePrczenurca
,i\.r.cbr
monumcnte nalionalc. precum vechi castclc. rlbn(ii.
r'r,'r'rsliri.in fine. toate ccle cilrc poi evoca marile evenin)er)lcale
l'roiecrul lui Millin rimine acclaal unui anticar Scopulsiiu cste
,1,.r \rl!a pin ;maginefi dc x descrieobicctelehirizite dist!ugorii^
llftrerentarca Lor c necesnrll.dar ii sulicienti, pcntru it lc prclua
lr'rtrli istoriogralici.de vrcmecc. din domeniuPini aluncrrezcrvat
Ir.rxlibr. "istoriaa devenitunul din pnncipalelcobieclcde sludiu
. $i la misura acesteidimensiunifi!,urate
,rL r(leliradlor ce151eni
, \.rhrc.rzdsi reducc Mittin conlrihutia precoce a englcrilof care.
cu dislrugerercleruhi ii monahismuluiin insula lor. L l
'rr.pind
nr puhlicatdesPrcacelasisubicctopre imponantelr au descrrscu
'.
Irtri loate antichitalilelor cililc. militarc ri eclcTia\ticc
Ilillin rimine prizonicrul ttnci menlalititi care. dc alttlI. !tr
.r'tnx\ietui Revoluliei.in schimb. alelii insifcinati cr problemcle
rr,rtlunrenteloristorice dc caltrc Adundrile c.rrc s-atl succedatll
, r i '. . , \ u A t o m c l . d .- n l \n l
i" nie n I
13
ALEGORI,A
PA-I
RIMONII]I-UI
IRANCI]Zi
RI]VOT,TITIA
'14
'75
Clasbrea patrimoniului
ALLGORIAPAIRII!,IONIULLII
rogcnc devenite patri oniu al natiLrnii.Solu(ia cca Driri utoar.
\'inzarea c6lrc pafiiculari carc pcrmile recuperareatondurilof Jf
care Sra(ul relolutionar arc ncvoie endenrici Cclclalte \olur
reclarni holirire. ingenioziralcsj inaginalie. liehuia. cu chel[i.]
mjnimc. ca bunurile nationalizalcsi fie adaphrc noilor benelicirL
sausi lc lie giisiteroi funcliuni-Conlrm unei disocicricrre se il.
fi astizi la baza legislat'ei franccze pri!rtoare ta nonumenrel.
istoricc.accsl patrimoniu estc implrtil in doui carcgofii. mobilc .
imobjlc. nccesitinddoL: tipuri diLrite de naramenr
Cclc dinrii '. intr ade\'5r.\'or li transl;raredin dcporitul lor pro\ r
zor'u in dcpozituldefiniti\ deschispcnlru public. care conracriir\l
fel recenl inlentatul nume de Duzcu lrl.J,r, \au rnrr.;. ) . Acc\i.
are funclia de a seNi la insruirca naliunii Reunindopcrc dc iifl..
dar ti. conlbnr spiritului enciclopcdist.obiecrede arri aplicrrri .
mr\ini mu,/cLle
ror ril\t, ,dr,r\'r'n rl. i.n'r:r. n'c.u',, tfr.fpcr.
'r
att;stici ii lchnic:l Aceaitarpedaco.liccste dinrr-o dali conccprlarl.l
scaranalionalii Incepindcu 1790.Braquisn!. presedinrcal Comisi.r
pentrucrcarcadepozitelor.prc\ cdc o rep nirie omogcni i DrLuccl,:
pe ansamblulleritoriului franccr'. :rnticipind marclc proiccl cur
peanal lui Napoleor
E|enimcnlclepolitice.penuriafinanciarl.lipsade c\pcricntii.
imaturitatcain naterie de nurcologie.ru impiedic fcalilrr..,
aceslornari ambilii. La fel a csuarsi horifirea. cu loalc cii lls.\.
aprobadpe 6 aprilie 1791.dc a creal.r Sainrl)cnir un hpi(irri.
unde sd Uc adunate-_toare
monumcntelesculptat.ii picllrc r:l
legituri cu rcgii si fa iliile lor". Numai P.rrisultacc cxccpli.
Palatull-ouvrcestelocul simholicundesintdirijareSiadunalchL,
lalti sub RclolutieceaInainrarcpartctt bogiriilorarri\ticc.lslol.,
deschiderii\alc. sau Inai curind a dcschiderilorsucceriYc.i[r.
treazi mullirncaconili"^relof
doctrinarcsi ideok)eice.prccum .
dificultitilc tchnice\i financiaredc carc se 1o\eape arunciproir!
In ccca cc prile.ste NtuzcLrllnonumentelor tianccTc .rl lL,
Alex:rndreI-cnoir-esle bine ca legendacnreii c(mieri o valoarcri(
anticiparc.\,ic !i astizi. si fie rcdusi la jusreleei proporlii''.1.,
16
FRA:{CI:ZA
RI:VOLLIT]A
,,,r,ri.x rcesturmuzeusti depozitulcrcat la "lbsta:"' nriniislrrc
l',r,r\ r\ugustinsde pictorul Dolen iD 1790' la nropuuerca
| ,,',r(.lrhii rlrccribr ccleTiaslicc.penlrua primi operelcde al1:iale
.,..f1,,rrcligioale. Elcvulsiiu.l-enoira devenil grrdiangeneral'
1., r rrrnic l?91'. La lt aPfilie 1796.Lcnoir dcschide publicului
prin grij sa li dercneaconservirtorul
','l'a lrr l(lunali ii orsaniTai"L
,'l,,r,rl nl depozitului.nunlil de acunr "Mu/cul monumerlclor
t,.'r\c/c . Accsta consla din(r o fornidabilir acumularcde lrag
,,u rrretlc rrhitccturii si scupturl smulsedin ghcareledistrugerii O
din
t"1'r. x lcestor tragmenlcfusesclransporlati1aPclits Augustins
de
delcriorate
la
edificii
|,,tr,rrr\ir
lui Lenoir:clc provencaufie dc
la
dc
,, \,,Ir(ionari. iic fusescri prelcvate!i denlonlatePrercntiv
Anet
sub
.r!' r)rcnteriimaseinlacte-cum ar fi casteleleEconen5i
l, ,,,. r. alte lrugmenlecrau trinrisedirccl la depozitulluj Lenoir de
cirreadescale luru inapoipentrua le
,.'irf.(n itetelcre\olulionarc
,1.'.rlrrdestinatiil)ou:r documentenc clarilica conlinutul si prezenlareasdljlor
,',rr^rrlLri.in./r,rirrt1'ul siu. Lenoir face un in!enlar al "rinr'irilelor"
. \t!N( r cirror origin o precizca/i in lcrmeni generali dar nicio
sau
,1,r.,
.p(lca-nic; lnrmasautuncli.rln cecace pri\cstecatalogulnalional
\,nr.r his()riqueclcsnronumcntsdes ans llnis au dapilt
,1,. rxnrurrrenLs
. el indici lrdinea dupa carc aceastipradi hcle
,,* lrrri r ibst uncnajali De\otirl cu tolul \alodlor clasice.Lenoir
,r,n,ri irr bloc rcslul arlci fraDcerc.Dar pcocuPalinaintede toatede
a dispu\
lrrl.rr:ogiacirici ti de inslruirca istonci a cedtenilor. cl
Pc lingi
parrea
verosimilt
care
i
sc
1,.,r'rrcnleledupi o croroloeic
putut.
si
reuneasci
s-a
[- ]orice
.n(.srr.cl a a\ut gfiji. de cr'teori
de
birbali
rechi.
fie
crrile.
si de
(h
despre
costumclc
o
idec
t',.'r.
trc
nu
reun'te
l, itr!. lle militrre. dupa grade.Nlonumcnteleastfel
de
ftrnclic
|lrk t)r'i!ile dccil ca o coleclic de formc. inlevnintat in
pe
care
,tr\'rlc irr carc au tr:in 5i de poliliile pc care lc ocup u cei
rrprrzinth:' . Nu !a trcbuil mai tmlt lui L- Courajodpcntru a 8Ut
"
,,,,,.xt)rl)apeun sccol mai tirziu. in biografir sa dedicatdlui Lenoir'
ir ori!.. 1. sounernr rimpul trlmei Re\oluh deslrc ciner' lclar rle
Pans l92r p.195 (tr t')
p r riitul. po/itia sti-. P?/t1d.dhr.l/r/rta
'/'7
ALEGORIAPATRIMONIII-UI
cd acesta. 'in ciuda profundei sale ignorantc-era dolat cu spi|i
sliinlific inlr-un gmd suprem"".
Ani,nat.iD fbnd, de o dorinli de pislrare a palrimoniuluinationlt
ncsuslinutddc vreo cunoasrercisrorici saude vreuDprincipiu selcc
(iv. Lenoir opunea "orgiei distruge.ii,, revolutionareo verirabjla
orgje conscrvatoare
pe careo alimentagratie mijloacelorstupefiant.
cc i-au fost puse la dispoziliede citre armart Este deci pe nedrclr
collsiderati o calomnie de ideologie reaclionari judecara ltl
Quatrembrcde Quincy ;i a lui Deseinedesprc..acesrprctins con
scrvahriu unde se insrimidesc zilnic orice rdmnlite de ternple.1...1
adcviftrt cimitir al arrelor unde o mullime de obiecte tiri vatoarr
pcn(rustudiu.de acum f-iri legiirurdcu ideile carc le-au dat viali. .|
constituacca mai burlesci. daci nu ar ti cea mai insolcnli dinlr.
colcclii:r".
Chiar daci nu arc valoareanovaroaFp care i-o arribuielegcn
da. ccea cc a intreprinsLnoir prezintdlotusi interesprin aceeaca
dcrviluie, inrr,un mod irproapccaricatural.dificultetile mentalititii
nuzcale pc cale de a se naste.Nu oricine poate face pc consef\a
torul colec(iilor publice. mai ales in materie dc sculpturi si frag
mcnle de arhitecturi Cunoa$rerea
si ochiul de anticar rimin pri\j
legiul unei minorititi. istoria fftei nalionale. in special a cclcl
mcdicvale,dmine inci a fi elaborati.cnreriile de alegerca operclor
urmcazl a 1i stabilile, tehnica lor dc preT_entare
rimine inci d.
RL\Ol I I I \ fRAli(-filA
I'nrdrlism li consenarc:
hrlrrpretdri Si efectscundare
78
'79
ALE(X)RL{PATRIIVIONILTLUI
cortegiultfxditionai de dc\ieri care insolescpcrjoxdelcde rirboi .
de lulburiri socialc:fururri. degradiiridiclaie de violerF. d concu
piscsnti. pcrmise de !klul juridic. Exisli in acchsi timp ti o |h.L
formii de dcgfadarcprivati a palrinoniului- cu atit mai perversii.rl
cit c sevirtitarin deplini le.salitateAslfcl- de a luDgul !i de-a t rLi:
Fian(ei.in oraie ii sate.achiziro;i de bunui nalionaleau puturr dr
clepe irta p.lmintului. ncpcdepsi{i.cirela din cclc nrai prcsrigiLrl\
pentma Ie lolizatcrcDufilcsa pcntrua lc coDlcri irl
monumentc
caricre dc materialede consrruclie:qoarraindururi dc aba(ia di:l
Clun\ri s(d marrturielongc\itttii acesruiconrt)orL.rnrcnL
Mai ult. starul rc\rtulionar I odoDai el insusi. prin dccrcrc
dislrucefidcstinatc
a suhvcDriora
cheltuiclile
n]ili
ti cchipamcntelc
txre si carc.la alti scrd. se inscriauin lradirialrmiliari Vechiulu
Rcgin Citc [zboaie nu ru silit rcgii Franleisi ri deata ropil \c\el..
de arSintir aur sau ohiccleledc auriric:]Adunlfea lcsisl:rri\.tlr
ananshienlr a decrclatrnlrn i topircaurgintilriilorti rclicvarelor.dlf
ir pLrssir fic lmnsibrmatcin "guri de foc acopcfisurilcdin plulllt
sau bronl ale cntedr.llelor ( A icns. Ilc uvais. Chanre\.
Slrasbourg).
bazilicilor(Srint Dcnir) 5i bisericilor(SainGccrlai\.
Saint-Sulpice.
SaiDlLouis des ln! 1ide\din Pnrir).
Cu toalc cestea.decrctul asupralopirii eilc urmat. o lun:l lnul
tirziu. (3 nrrtlie l19l) dc o Suit(.l i]btnr.rirrr c re il lempcrcaza,
prin erccptii. lntre celc noui conditii' sau crirerii ce ficcaf.
rrlotiveazi consclvarcauDor buDr[i cLDdamnat0.ir)rcresulpcnrru
islolie- fiulnusetea lucrilurii. valolrca pedagogicripcntru nri si
tehnicile dc e{eculie si penrru pfinra dati enLrDreratc
laolallii \i
constituieo definitie inrplicita a nnnrumenrelorri a patfinroniulLri
istoric.Se poarevcde in cle inccpuul consen.irji reaclionale.
Aceasta(tm nr.nrir:ispunde.dc tirpl, vrlului dc vardalismpro\oc t dc fuga rcgelui. arestil la Varcnnespc 20 iunie 1792.Esle \iD
gura dati cind pulcrea rcvolutionar:ia caurionarsi incuftrjat dir
trugcreasau degradareapalrimoniului national idoric din nrori\e
ideologice.Pc .1august 1792.LegisLrlivapromulgi un decrctpcntfu
''sDpim:rfea monuneDtelor.resrurilof fcudalitilii si in special I
monunentclor de bronT cc existi in Paris". O luni mai rirziu. pe
n0
lA fR r\NCEZ'\
REvOLtJT
toatc ir)semnele
r'. \frtrl.inriaireanul II. Convenlir decretcaT:iclr
cu4r $r
parcur'r'
gddini'
in
dislruse
s:r
lie
! ,.,lrrr(iiii fcudalilii(ii
ca
1792
pe
noienbrie
I
ordonil
,'..i','::. rl.cr.*l cel nai ndical
loc
sau
gu
de
in
-convctlite
lic
r't.r(. n(Ilumenlcle letldalitirlii si
tarnroasacontn lc,t:iluracu aceslcrniisuri s-irr putea par liaza
nlonumenle
de
.,.,'.',.u fui Vasaridcspredistrugcrilemedievale
ci
PentruiL sul.
,hrr(r: --Acesleanu s'au f:lcut din uri penlru itflc
-\lrr mdlr
.,.,.u,"' ,.r: n"li"' l n I'tnrr' C( a/r J 'nrr' o alll(l
'.,
.r,.rr ,rudclism.di:lflr'i(rilelRe!"hliiil sinl 'r\rci 'r nilrrorr((
saucu
it,,,,,",t"n"f. ti,u a"*olate. \partc saude\llgurdc la o inuL
nor pllten
, rrr\rnrl:'nnintulconlilclelor rcvohrlionarc'ca exPresrea
ferrdJl:rar(:
.' '.,i"i' .,'i"."'1" ilnr.hrprte 'l( cler' rrr"n'rhii 'r
(rrur
rnJrud're
hun'rrra
,n," rn'rmh'u 'r'l
.";;;..i"'.,,..r'ng."'
unei
emblcrlebr
p"trl'l.rti"l nalional pin ;npunerea
.',
''r'i-trl
di'
,a.0". r',,"" junl'i"r'rrr e\prrnr-if"/rliiinJr!rdrr'rl(
i
'...r
c\l( lirr Jr'\hr$urlale
r'rndali'rrruhrr
\Ju lLr\lrlrcalr\
. 'n ..rlrnLrrrlor
"l
.uP.rnc
Cnn\.nlier lfnic(It' de nr(rnrrrn"nre
| ,'rr ot'lorur DJ\rd
r'rle 'i P rn\' 'l \ rcr "' *\ lunle 'r lc;e llcute
,,
*
'"'"
""."1r'""'.
I(!.tlc A'nel r^..lr) bnrrruirc rlrl ll il
.';:;,;,;;.
'..t'it,,r.r"n'i
p.'nin' riJr'Jritr 'trn'r 'arrrr r'h'\al' irr
";;,'". ',;l inn'.nr,.'
AJeJ{lr' amph'Jtrllc crpiilul\e\lrc Jl
'"','.,'.r'pon.n'lui tr'rn((/Nle idolilor
r,,-,,i.'l pl'.'.'r"i. la li rjdicatit pe spirtudlc ingr:Irnidite
cetitFAnanonrm
irrrnici si superstitiei" Pe 16 hrumaireanul II un
ls*i."""
pricrenilortibeiilii ri cgalirdlil cii in .comun
.,,.l"i,i
holirire"rca toatEaceleodoar
r,,,t ti,i"."el:il diDrineatd
i,,'i.,,rui:.
"
fie
transferalcla Nlonetiriepen'
si
,,""iii,,*" a. r" ti*.i.'le din Pxti\
sii
r" u"j republicani El corc cn "aceasli n:isurr
,'" ii
c:i
arati
menrbru
"
ur
ah
"""*nit"
ce
timp
i',1."ii,"a i^,"". a"p*amcntele in
1,""i ,uutr. .o*rn.."..
se inletincaTdcu Prrisul au cxccutatdej
dcpartament
.',i.i.rn,ir-tin.i .A -i,t .utind- nu vit lnni rininc in inlregul
,,r.i urrrri din accstereslurialc vechiinoaslrcrebunii"Acd/rl frrlin nri liI/rtr'Lti \arr'
l1'{rn.id pr(:., 'i -J. Inr\\1re:r'
I)u' hJnf:
.r.,r^'"J.l .a,i. r n','l''r r.nrpn'''" ' an(l!'r' un )nrrrrrt
8l
ALECORLA
PATRIMO\ILLt:I
mcmbrual direcl(r-atuluidi\rr-icluluiLlngc s. sejuslilici cu o in!l
nurltle totali: "Mai nrulti cetileni s-nr ptins ci ir)cjt n1ai vict r
exrs(i, intr un secol al ntiunii. scnne alc superslilieisi m il
inrircinat pc liDgii adnxnisrafic si le fac sj dispari.... l\Iutti atrij
tin isonul: Drc:'r asra inseamni sarai apuciiruri\andatice. \.i \,
mirlurisi ci le-ilm arur f-Ari si !liLr". llupi cum loemli am \izut
drstrLrgerea
idcoiosici din timpul Re!olutici esie iconoclasre
h mod paradox l. dcsi conscrvarearcacfonali nu pf(^,ine dc i.
accca$ioanrcni ca vandrlismul idcologic. ca provinc de ltl accL,
flpar ( revolUtiurirr Comitetetedc lnstruclic publicl col]lisiitc J,
ti
nrtc au publicat rproape sinruftandccfereconlradicroriiLtintrecar.
princle (dislnrgil()are) sint anularc:,lu remperaredc ccle din umi.
( conservatoaR'
). Lr o luni dupi dccreluldin t8 vendfmi ire anul II
aparc decretLrldin I brumaire cirrc interzice ..1uarc.r.(iistrugcrc.L
rnulilaleasi altcf0reain orice fel. sub prercxlulde a lirca s:i dispafi
semnclefeudatitiilii
ti alc regatiritii.diD bibtioreci.
cotectii[._.]srr.
de la al1isri.
crt{i.desenc1...1.
rabtoufi.statui.basoreticiuri
[.-].;nli
chilAti [..-j Si ahe obiecte carc interescazi anclc. jstoria sr,]
inlitiiDrintul . DecrctLrtuidin I noiemhdc 1792 ii sricceddccreluL
pcnal.din. I3 apritic 1793.. apoi celc saprcrccroe pagrn
nrclodologiccsi lehniccate unei 1r.rr.r/.1id flrr. ta noniire d:nticn
/./ni.rj'. Firi nici o indoiali. fie cic discursuri.hordriri.decrercsaLL
instructiuni.tcxrelerefci(oare la o co serrarepe carc irnt denumit (l
\..ujrJJri uu .erLr;o.rlr an'r(rp.i,z.jpnn toei(.r.\uolrlitJlcr .
clxlhre! Ior rJL).trirrrk..j
pfociJunl( dc nroleiricJ nrunumenr(t.,
rstonceelaboralcin secolcleXIX ri XX. Nc purem.in schimb.inlrc
ba asupranaturii ti senmificaficirelltiei cc le leagi dc !andatismul
rdcologic.
hrterprelarcalui D. Ilcrmant ar! n)eritul(lc a rupe cu crplicatiil.
rstoricilorclasici ri Revoturiei.pcDlruel- ..dinrugerilcr"p,itti.un".
sint datorateinitinrilei opiniei publice ;i iace din etc -\,hita unui
lrmbajautenticfevolutionarsi popular'i.: ar ti rorba de ir punecaprtr
unci crlturi ciitisre ii dc a o inlocui cu dinamicaunci cuhuri cgili
tarisle. De atunci. discursul .si dccreleledc protejarc devin instru
nlcnlele unet taclici rusinoase sau pervctse: ecranc loeomahice
82
R L \Ol l l l .\ l - R .!\( L - l \
si disi
acliuniitevolulionare'
,'!,,rr. \ir nrirscheze
contradictiile
comisiilor
in
sintl
!onllictelc ideologicc apnrute
',,"1'lr
,,,|rlrrrure. si edulcorezcexccselede iconoclasm5i si refuzea ii
',
.,.,,,,,.!rrsponsabilitateaViolertul anli randalisn al lu; Crdgoirc
dc
' ',,'rrr\rcirzi cu ticerca pe care o piislteazi in lirla dislrugeilor
t',',.1h cilderea lui Robespierrc.Dolada caraclcruhi simbolic Si
,irrlloriu .rl textelor conservatoarcar fi. dupiL acelasr aulor'
'rr
,rt!olpc conpicta lor ineficacitatc.
,trgurncnialiaestein parte {bndat;"Eu ins:mi an1|rrat'rlci dilr
noliunii dc monLrmentisloric. lonna tr
' 1,,.,!r omenlul conslituirii
.,,frnrcntclediscursuluiprolectc'rsint deseoriimprumutatedc polili
. ,1,, { ! r/c,rzidi\lu!ererdc.\lrrrIiP de bunuri
Nr| sc pol conteslanici di\crgentcle dc puncte dc redcre care
,l,rrncru in diicritelcconisii ii in Adunare Pc 4 august1792'
l)r..rult ia cuyintul in fala ConveDlici:"monumcntelcdespotismu
1,,, sc prihulcsc in intrcgul rcgrt- daf rebuic octotite. pistate
pretioasepenlru arte.Nli s-a snus(Lcciilrc arlisti cele
'rn,trumenrele
|lr .r'rpoarraSaint-Dcniseste.rmcninlataFbri indoiau incbrnat'rlu'
| ,rn)\ ic al XMea 1...1ea merili ura oamcnilor liberi. dar aceasu
monument
tr'.utr este o crpodoper:il..l- Ee poale fi convciitii in
r.,l(mnl pc cllrc cunosciitoriidin toali Elrropavor veni sii_ladmlrc'
t,i. r'n.ua:i dc parculde la Vcrsaillcs(o voce: sii fie 'rratl") '"
l',- lll dccenlbne 1793,Comisia urtelor' creatiiPc 15 august 1793
de D:rlrd'
tr-nlru a giri bunurile confiscirtcAcademiilorrii animati
consrdera
monumcntlo'.
prin
dccrel
ir
Comisiei
,,1'tmeasuprimarea
r., |rea liberitli . Iar in cecacc priYestefaimoascleRdplortu asupra
\,Ixlalismului. cste lbarte adevirat cd au lbst compuscde Gt6goire
i,r r.rr?rrii. dupi Tlermidor. inspirindu-sedinlr-o lilcratufi la ctre
In,.onrribuisc cu nimic". in stirsit. esteadevir.ll ci1el'ctele discur
lrlui protcclor nu au fost pe misr|r,rambitiilor declarate'
Cu loate .rccstea.terlele revolutionaredesprc5r Pcntruproleclra
al relci
t,.rtrimoniuluimonumentalru pot Il reduse la un discurs
prea
orierule
nlanifest
prea
precise.
lom
vedea.
, rcdinte.Ble sint.
(!tre o grij.-roperationalf,Nu le mai putem nsimila unej denve
r.rclionare. "faia iLicobgici a unui Procesde cxcluderepoliticf""'
83
/\ I,EGORI
PA-lRIN'ONI L._'LL
I
8.1
REVOILTIAFRANCEZA
,,, i,1.,\r timp. asumi 5i dcpi5e{tescmniiictia lor isk}rici origirr('!rind o intf-un nou strat scnrnnlic.Kl|\iint eloci aceste
",,,
libefi.
t ,",,(lrbrc care.aminlindune ci nu am iast intotdeiruna
.'
,rtrr ochilornosiriprclul libeiii(ii'_.Atiludincxlui Romme,a
'r.'
r,,' \r,(l d Azlr. a lui Kersaintsi a:tltora.cafe sc lefescs,t asimicu rceena revor' .1rrxsi cunor:lereaideologiei.estccornprLfubLlll
consefvdl
intrct
olaiul sim
r,'l',{,.,|ll(n
1917.
au
sovieticicare.din
poporul
palatclc
sale.
undc
r,'l ,rl lnrtrriilarilor.SanklPetersburg
Si
,,'r.rr. a renit si defilezcrilual in lala nlrdorilof isk)ficisile lti a
., ,,,,rrt,r x.unurlrrede (trri .u\erunr.ro'rd.l"fii n tiunrr.
\lNi. depirirea luninat- a conscrvini prrDarc : nu miti c vorbir
n\ipi de bogitie. Misurile de
,1,,.1,
tl..r prcvenio monstruoasai
istorrc
,,r,'r c --secundaresau reaclionalexle Ptrlrirrx)niulur
Lrtil
dcnre|sUl
conrerva'
inreg
origin11l.
unui
'1,t',r\\1. asocijndule
n'r tr.r.tic din prima sa faTi revolutionnfi. cil 5r coD\crvarcir
.u',,nrr.dar iconografici a anticrrilor
cu el()cinli.obiec
alimri. xdeseLr
l.\lcle conscndriisecundare
lor polilicc 5i materiale: Toalc a.e\te buDuri Prclioasccafe
',\,.lt
. r.ir lrnutedeparlcde Poporsau carc ii ctau rr;itrlc dorr pcntru a_l
,',,,t'lede rimirc 5i respcc!:toale accstcbogilii ii rpanin. Dc acum
rr,rrrc. ele \or seni instrucliei public!'i ele Yor \luji lll ionn:t'e.t
l. fr\lx()rilor filozoti- a magislrLr(ilorlulllin (i. a n!ricultorilor
,rr,rrrriti.
a anistilorde geniucaror un n)afepopornu le va coinan,li |r /.rdarsi i celebreze
cum se cuvinc\ucccsclcl .l" AccastaL
dc rn dis
ta,,l.\icde crcdintdnu linc de sofislici Ex estelcgitimllar
, ir' \tiiDtilic:i tehnic.
sut kt u?tiitu d ittvnbtio Flase dcschidecu
l,ttti- ItlJtnrctilD1
,' . firlr'rrpologie a tatiunii 5i educa(iciSi \e inchcie prinlr o la ftl
ri, \ ulli condanrnarea vandrlisnului''.
lrnre acestcdoua picse de bruluri. toializind .\asepirgini. celc
lilr. lLrizecisi patru pagini.din carc sc contputrcr?.\rlktldr' sint in
Irrrr!inre consacratedelnirii dilenlclor cLrtegoriide bLrnuri sr
cliDlrcele Pincip:rlul
,1,\rir'riiprcccdeelor
telnicepropfiiliccrireia
r!,l,trroral accsluitext uluitornu cstc n;ci oDrlolitic. nici istoric.
r xrtist. El este F6lin Vicq d Az)r". suecesoral lt|i Buftbn 1.r
'r,
llt)
TE(X)RIA PATRIN1ONILTLL
I
Academia
liancezi( 1788).auioral tucririiDir.ojt^ srrt atutt| |l
.r,tsidet le souss?srtlppofis ute. I hinoi.( nantrcIe. !,n. sa no,t, ,
datt e. tur se\ des,:riptiotlset s t.k! nuniArc (k
fret?ctiou .)
/.r,!ud.ge Acest savanr.specialisral anatomieicreieruluisi unul L:i
crcatorir anaromiei comparlrc. ir transpus in domeniul mor:
mcntelor rstoricc terminologia.precum si mctodeledescripti\a
lJ\inumi.! !ure I td!ur('- (ctehrr rn di.\.rplna\x \ mir pu\ In .
!rcrul prol((lrer p:lfirnuni lur n tro al \riinrl \l p((h:ogicJ
expcrienlacadrilajuluirei(orial al Frantcipe carc I etaborasein .L
sul lerceririlor sateasupraepizooliei,..R;tut jucat de Vicq d.A/\,
la Comisiatemporaria arrelor.in rimpui nito. 1792 1791.jl,
$i
treaz.l o noui imaline, pcrrru priDra oari practici. a relalji L,r
fecunde inldinutc de $tiinlele Dalumlc cu studiul monumenl.l,,
istorice.ln mareric de arhjrecruril.fita tip srabiliteo jumiral. ,,
secol mai lirziu sub directia lui Mtmdc. nu !a fi mai precisrt.
acecadin sccliuneaa XI a din tt|nr .tiDt. Cadrul consruit de arL
zanu conseririi rcadionale penrru inlcnt{rierca bunurilor imobrl.
ale mosteniriinar;onaleelibereazl!onccptul de monumcnrisroric! L
once rcstncrieidcologici sau srili:,ticalCorpusulreoretc sau\mr.,
al monumcnteioristoricccuprindcde aci inainte.in afaravesrisjll,
grc\u Inrnrne ranJ\e n( pirrrinl lrrncL,,.anr,.rhitdt,l(nrlrol
(cel(ice. inlermediareio'Si
goric,c).
ti. am vizul. opercde arhire.
turi clasiccti neo clasicc.
Valori
86
Rl \uL' II\tR.\\(L2.1
\ ,1,
cste prima. fundamentalf,Ea csteceacare'clc
'xrrLrnationalii
r,
la allul. a irsl'iral mi\urilc dc conscrvareluate de
',,,,:rparr
5i reriii
,,
instructirniipublicc.e rrjustificalinvenlarierea
',',rtrrl
.r,,., rl|trror categorijlorhcterogcnc:rle srccesiunii" ln mod
fi treculi sub l5cercdc Alois Riegl care a fbsl tottrli.
r, l"t)/. primul istoric care a inlerprctatconscnrrca monumcntelor
judecn
' I', t,,Intr o teorie a \aioriloi Omisiunelimufitoare- Riegl
lunguL
prcvalat
de
a
a
r,' r,irrni dc monumentistoric,noliunecirrc
patrr
de
r,,|, r|lLri sccol XtX ii pini in nnii lc.)60.ti nu in lcrmen
,.i'l!r nces( din urmi c0ncept. lilurlt penlru a dcsemra bunurr
dc tip nou.pierdc
dc o conscrvare
rt,,'rt|)and
natiuniisi susceptibile
!' t{tlr Lrpcttinenlci sale ri cade in desucludiDecind Revolu(iaia
l[.r( in franta revolutionari. lrloarer nrlionalii cste cea care Lea
n rrr|rrl pe toatecclclal te. alcartuilcintr un anstmblu ierarhiTaidc
' 'r, \xloarca naiionali nu poate Ii di:ociali ii cliruin ii conunicd
rrrr.r.r sa afectivi
l'( rnru incepul. \aloarca cognili!'tr-cducari\i in egali nliisuri.
,.,,f \f rarnifici intr o scrie de donlenii pri\iloare la sliintelc
deja citat. al
''t".1.rel.'5ila multiple miicslrii. Sarrccilim incePulul.
h1nkntiit.l itr'/,tn)ri?r Nu se poatc spunc
n \r,llui ,,jr'rdjor.!r,
irrr un lnod tnai lapidar' ci nonumctele istor;cesint purtitoafe dc
de cunoattercspecifice li lcnerale. pentru loale calegoriilc
','l,rr
.,' r,rlc.Oricirui secol i_ar apa{inc. feaftinlelie dc alfel Kersaint,
,,n'rur)rentelc
sinl 'martofeliri cusur ale istoriei" Ele permjl asllol
,,,rnrrLri|ea
unei multituclinide istorii.polit;ci. a mofavurrhr.il
i,r.r. n tehnic;lorSi sa slujcasc?iin acel$i timp ccrcetarcarntelec
r,r,rl,r\i fbrmareaprofesiilor $i De$tciugurilor Ele initiazn.pe lingn
r, r,rnr. intr o pedagogiegcnerali .t civisnului: celitenii sint dotali
ce !a luc.t rolul alcctiv al unei memorii vii'
',r ,' rnenorie istonci
,l lrxlali ce le ya mobiliza senliDcrrtuldc mindrie si superiorilate
l),rlir \alorile(oenili\. urrn lJ !irli'irr.r e(unomirr r nr'nu
,,i flrcior islorice-Pc de o Pane.elc oferii modele industrici"". a sc
lege manufaclurile-Pe dc alta.in secolulcare institutionalizeazi
'it,
,r,rr.le lur". din care inalla $cictatc cnglezi licuse un ril de
87
AI I]GORIAPATRI\IO\ITLUI
REVOT-U
ftA fRAiiclizA
camcteristicagestiunii
t,,,r,,,1,,rin Stnl la nilelul rcgiunibr,
r'.'ri 1/. r nl(nlumcnteloristoricc.
r , r.clardlcanlicarilor-ca ti muncr lor de inlcntaricrc putcaufi
c.ilr( 'ndi\i/r' cruPrlr'xu nu in \o'iet:ili \rvrnl( 5_a
'tr,,.t,,,r'(,h
., ,,r.trr.rr.rzuleindaci.lcr \r-.'rrlurl in rnod.ponlrn'iltfrnr pron I.r,, Inrrilor monumentereligioascin ]vlare' Britrnic ln Franta'
,,,r'.(r\rrca ttrui patrimoniuprocllmal ca proulet'rlc it tulufof
,l'\|k. in schinlb.chestiunedc s(a! in $lburarearcvolulionar'r'
d'l 't"
[rir'.r \ucccsiunenationali est adni sratii dc comitcte
de
conPoLiticr
sa
autoritalea
le
delcgd
, ,r,, tr.| ! ulcmu I Fvolutionar
ccntralirare:
genernl
de
.,
..t" un mccanismal dispo/itivului
',.,'.1
de
,n .\rr claborirlii la Pans. sub respoDsabilitatcaministrului
adrninislratier
in dcpanamente.prefectul.ca rcprezenlant'rl
lrr,
'nc.
,l rrnr. esic cel irsircinal cu apliclrea ci Structurr adminisfatili
in l8l0
, h ,()nstituiti ii v.r fi de ajunsia Cuizot si o reactuali'acze
pcntru
o
,\'llcl. pc vnlul de la 1789. loate elcmentelcneccsare
rl
polrlr(.idi iun\(r\ilt( r prtnmonr'tIrimlrnurn(ntrl
"'r,rn(xpuir"u r(rrnrle:(r(rrer t(nr\cnrrlur
de monurnenlr\roricrl
I r','r"r
dc antichil'lii un coral
cclui
cu
,,u," .,*."p, ..t. lirgit in raPort
(rr (orr'er\rr(l
In'i|'inJli
Jdrnrni'lr'rri(
r",' rrr, urr Jc rr\\cnrarier(:
Jr'|nrrlir
jurrJiic { irr(lrr':\
ncnll( | \i
l',r'.trrrrrndoe Insrnrrrrenl!
r,1,,,.r De3turl(ilir: egJ
t ,u'i*''urcup.'rnn'"n'"lrrir*turr'nrrI lo'r' rrtti 'trh l{e'olurie'
arulr ir
r,,,r lrctiunc nici ipocrizie Acea\tl cxpericntda dur:rl s.rse
in
,l rf.r)inal pe lcrnlcn lung e\oluliir conservilrii nx)nur))enlelor
distrugeri
1r.,,!lx.Desi-eur.nu putem 'sticarc 'rr fi lbst dimcnsirrnca
|,tr (hei ea nll ar {i tbst organizali
conisiilor
a insemnrlii inchciererlucdLril(ll
Slinitul Revolu(iei
lntrcsul
in
mod
oficirl
linuati
r, 1'niabilc. Opcra lor nu a fos! co
mulcekx
:itrpr'r
mai
alcs
1,,,NrDolcon I avea si se concentrezc
Denon
t , rc t rnusie Napol6on)a\e si deYini ddoriti l!|i Vi\'^nt
'
din
tnuzeclc
rnrrtrrl lnurcu rlodcrn !i. in Poida lui Vivant l)enon
prin
pradi rrdun'rri
lr,^incie primeau partea l;t din fnbuloasa
nnrzcc si colectii
a
marikrr
judicnrasd
sistematici
!i
irrrrrta
de
lransfur
proicct
$i aproptiere'
de
accst
ci totul
, ,,,,,pcne.'ebsorbir
88
89
ALECORIAPAfRIMONITILLTI
Napoleon nu s a preocupatdcloc de soana monumentetorrskrl(,
nationale.Deznarionali/areaunei ptrrli a bunurilor irsfiinarc el,,1
lribuia Ia toropirca unui aplrat de gcsriune na\cul prcmi ,,
Mentalititilc nu eraudc alrminlerjcoaptepcrLru ca pracucacon\.
vatoaresd se gencraliTrzein alara contextuluircYolulionar
Conceptulde parrimoniucra. ca si asttui. afcctarde o pu(e r. ,
conola{ie economici cc conlribuia la ambi\alcnra lui lir in ,,
prive5renotiunea
J( monumcntjnori...ea lrebuic,d fi r.rma!tu rl
neclari penfu majoritaloapublicului rinp de inci multe dcce|rl
Dach Kersaint,inslircinalde C:ursiiiul depafamcntuluidin paris .,
conccapi noile moDumcntepublicc. disringe linlpede iDrre n1o|Ll
menteistorice'!ti monumente.ditlrcnla pare greu de pcrcepulpfir
ru publicul nealizat. iDclusiv pcrrru rcsponsabilii rrunicrpr
Rispursurilc la douii anchetelansatcrespecrivde Comisiatempor.!,
a a{clor in venroseanut n I tcbruaie-manie 1794) si de coni..
lucrinlor publice, pe t2 nressidoranul [ (30 iunie 179,1.).sr.,,]
Drirtune unei mari confuzii in ninuircr remrenuluide monumcnr
Dc aldel. istona arhitecruriiera inci aproapcinexistenti si rjl
di\nuneadc uitenr de anJlrzl|j re \J pirm a o trltarr \r\trmurl
x edii(.iilo'de consenrl ln ptus.fari n.o(uri drtrcutratrle
sFcril
srluaticieconomiccti polilice. ge\rionareamottcnirii rcpreTcnrLr
,,
sarcini pe care numirut cdificiilor. a ciiror intretnere firiese asigu
rati pini alunci de inslan{c abolile, o f-eceasupmomeneanr
Cerccliirile pregi(iloarc ale a licarilor, a(ir de ibtosiroare penrrr
constrluireacorpusuiuidc moDumenrcistorice,erau in schimb lit
srte dc liralihte practici. Etc Du di:ideau,deci. nici un fel (1.
pregitire in vedereasarciDilorDrateialealc conscrvirii. inci spor r,
de deteriorareala care crir slrpusparrimoniul imobiliar prin ljp,.,
intretiDeriiti ca urmare .r prtrdlfilor pc carc le sutedse.
Rr \oltlL\rR,\N( tzi
l()r lummafi a fost in Parlc continuati sub Directorat !r
-,',,n
l'rtr'r"r prin Consiliulclidirilor civile. instituitin 1795pentrua
l,'i l,r Ul Consiliului clidirilor rcgclui. Cu discrelic.perseverentisi
rrrr;I".r'c reduse.acestorgan a lliul chiar si !i inoveze.Datoritd
Ir,/.rl(i in rirduile sale a unor arhilecti c.rre.ca A F. Peyred.
.ri,r \r xnlicari.Consiliula pus.in lianta. primeleJaloaneale unei
,1,trrrIn( .r reslauririi edificiilor antice"',sis-a pus in serv;ciul arlei
ii speou
t"1,.' I'e ocolite.in lupta lor impotrivavandalismului
pcntru
intiia
oari'
l rlrl,n . arhileclii Consiliului au fdcut, in Plus,
au
con
rn lreralezecalitateaesteticira cdiiiciilor medicvalefi
de care se va bucrra. incepind
r||l,rrr lr pregilirea recunoaqtorii'$
,rr rl rloileadcceniual secohrluiXIX, v.lloareaa illici a monu
rih Ilcl0r treculului.
90
9l
(loNSr\CRAREi\
ISToRIC
lvlONU\'ILNTULUI
92
93
CAPIToI,TL ]V
Consacrarea
monumentuluiistoric
I 820_1960
ALh(;ORIAll{IR INIONILIL
Ul
\IO\L\IE\TUI,(]IISl'oI{LC
CO\SACRAR!A
94
95
96
t t, t\tItrtrttot,kutti(d:pitor(scul.
si atltul onei
'""'t'rllttrd
'",,!rl)rlilrtlu ronranticiidcscoperise.
inlr adcvir. in nonu
Relclc
mai
u\or accesibile.
lf
rr(culului
un
cimp
dc
dclcctiri
"" "r,
| ,,,,,1rr|1.5i
astfclcu acestelesligii.
noi lcgiturialeclivcse teseau
lbarte sumar-dccit citela aspeclc.
l',Lrrrx !i eraruru ronantici fic ca rcprezentarilefiguute ale
.,, l,,l,r nr(nrurrentesii loacc un ro1aproapejnvers fatii dc ccl care
,' , .,rlbuitmai inrintcin lucrdrileerudilc.Une;iconizirimuTeale
'.r
se subnituie realitilii concretea
,, 'l,.rr,trlc unde iDlrgincalinde saL
,,,|,, ||||,II i |(,r . ii succcdc o iconizarc compensaloarccare, drmF,r,,,,r. inrbocrileslcpcrcepiiaconcrclaa monumenluluii\toric prm
r.x rnei noi placcri-Prilirea anticaruluifiicea din monumenl
"" 'l!
" ',,,,',||rc independcnli5i cit se poatc de analiticl Pnlirea artistu
h,, ,,,,,r.tlrlicinrcric monumenlulintr o punerein sccni sinteticarcc
,
\rr('irzi-r
cu o \aloare piclurali supl;mentari.liri legatudicu
'.,/L
\ir
cstetrcaL
crrlilalc
ti,,t!,.,
Itil.rr|lt:r dintre cele doui abodari esle ilustrati citeodatAde
., rlclusi aflist Turner bunioata. in opera sa gravatalPe dc o
"',,,1
t,"r' .1 c\ccuti de-alungrl anilor1790.pcntruanticarulwhitaker.
disociatcunele
t,l ,,1( :rnirliliccprezentindobicctedeconlcrtualiTate.
,r ,lr.le \i riguros dElnilc prin caractcrclclor modblogicc lti decopdmele
, ,r'\, I'c de nlti parlc.el fumizeari di\erselordrxr.
r,,t)olrafii pitorcsli' . tedute sinlclicein carc monunlentuleste
'I
luminat,colomt
t,.,rr,,r rnui intieSin carce pusin sccni:prezentat.
r'r l,,rftic de rcestmc.liu.cu scopulproduceriiunui clicr
| (trrilrileilusrratede acesllip s au inmullrtin timpul prinelor
si ediliciilevechi,devemtc
'1.', r|| irlc\ecoluluiXIX. Monumcntele
,'{,r,,rtnrncrnccclar al peisajelor naturalc :j rufale sau a
patini.
implantare.
urblne. prime u noi detenninilri:
l,,rrrr.rrrrtlor
piloreiti.
laloi
I:rr
ciularca
unci
noi
r,r,,k hllLrcinantc.
semneale
.r, !r.r )r pisionati a acesluipitorescse aplica tutufor genurilor de
,lr,!r \!!hi. olicit de obscure,secretesaumodertear li ibst ele.
9',7
ALE(;ORL\PAfRI\loNILALI
ISTORI(]
ilIONUNIENTLX-LiI
CO)1SACR\RE\
ii Carus
1r,,.r,rr/ir
DeHuqo.sauca e enigmaaruncatide F-riedrich
,,,,',,
muii. intrc aLburide ziipadi sau in verdele sumbrLral
",u,'.1 in toac cazurilc. nn)numeniulgotic conduce care
I /,,n,r/r/'rlui.
r.r,\'.ndenlaaneL
l).rt rlupa ce s_ u lisat ripiti de l.lmreceleYechil{rrInonumcnte_
(c lc au celcbral cllm se culinc' un numdr dc scr'iitofl s au
'nr,,' -i',,i-",llri
si le devini apirirorii recunosctli' in textul deja
,,i,i,,
,,,.,i
f,j tsi3. la trel ani aup;Lcre.uealnspectieirnon mcntelor
'.rit
,.r,{1(r.Vicbr llugo li nu Guitot cqtecel c ri'r Mont lembertir
prceminenF in apirarea acesteicauze'
,,,,',,1,
".l.rii"i"^'si
t .r.r,\rnul
si sultrinta sutletului romlntic nu ajung pentruI explrca
,1,,. llugo si scliirorii rimpxluj siu n militat atit de inflicirai pen
I"' ( rnr\e.\srcanloDumcnielorlllorrce
913
ti.rolutiI n,.h/sniuli:
It,,t i. ru i I o t('t!i(11i Itt ui
( )rmeni ai condciului-inrelecturli 5i anisli :u fost nobilizali de
,, .,f,1 frni, consticnlizareaunei schimbiri de er:i islorici a unei
r.autttntl"ein ti.p Farii indoial;i c'r intlarea in er'r industri','r,i,,ri
care ca Iine si divizeze isbria socielililor li tt
tru,uti,ot.u
"i,l
"u
niciodati nu vx nrri li ca inainlc ce rczulti din
,,,,,f,,,f,,i1...
"."1
cJl IrulinIn \'["r(.
,,,.u,.,.:"u.".,n,uu".1'no.iprnr,(rorrl.Irtr.rnrrlr,r.
nrnt'rfrJ(f;\e'r(
ace'r(r
ritrrF
r'L
i.
rcclisr
'u(Lrl
r.u
e
lr',,.'n :i in I
, r rirlt mi5carcarolnandci Chiar drcir undelesalc s'irrrrcpercutat
irutorr\irHugo..ruBrLir' (l Ireb'rr(''
u r-rnor
.,.,'rr.rinu.ir.:ir
"nerc
uriti unrlize 'pccrtrl( inrrJJ(rrr' ("n)rrrnrr tJnirii
,',.i
"li..ti,'
rrrrr ere noi ri r consecinlelorsale l produso mediercii o dislanli
,,r rrrrtlarein rapoIt cu monunrentulistoric' in acelali tinp in care
,lrl,. cncrcii liltcntcin favoarer prolcctiei sale
r;'-.'*^i"
.."ni a monumenlului istoric. ala curll iL conlacd
xtx. mizcati p. contrust.cuvinl-cheiePe c c A w^Pu-sin
". "tui
,, ," ui i"tuitio .r't a.i.a titlu uncia din ctu1ilesalc'' DrePt-fundaipito,"t. caruia i se intcgre.zri vechiul cdificiu ln prim
,,',
',.iiiui
I.'i.o in.urs de industriali/are.l agresiuncacireia c expus
,'r,',i.
It", pt;n. eoezie o vechimii. drami a confnrntirij sille cu ceea cc
,t, rrrnrirn civilizatie noui : accstcdoui perspectlve supravecn(
99
Al.licoRtA pr\TRtMONIULUl
luf moDumcntsint conslruitcin nrod simultande Bal?.acin I].:(r,,
undc micul ora$Gudrandefacc si in!,ic un rrccut f;nncciror intr ,,
paSrni aproapcprous!iani'"ii. in acelaii timp. simbolizcalalilna.j,
nismul unui grup social care nu a ftiut sau nu a \rut ra sc adap(./L
la cavilizatia
noui a comunicaliilor.
schimbirilorsi indusrriei.
Lumca revolutiia trcculului si-a pierdulconrinuitarea:iomo!. j
lrlea pc (arc i-o contcre.runcrnlrnenlJ rnrnu!llrilri oniut,l
Mirnurncntl t\ton( (JpJti JirroI|tiJce\turIrpl n nouitdetcm tl.,
lcmp,'1311.
Dr\l3 lr (rre n( \eprrt dc el csrc de a(um dedut,l..
Munurnentulistnfl! \.(dnrunrr intr-untrecutirl trecutulut.UD I.
cur carenu mar apa(ire continuira(ii
deveniriiti pc care nu_l\,,r
rnarspori nici un prczcnrii nici u viitor Si. oriair dc marerr r,
bogllia tlloanclo arhcololiccinci nccxplorarc.irceastili.ctur.:t ,j
tlmp pune pc citrrpulnronu'rrcntelor
isloricc sentnulunei iirrl
tudini Iiifa apcl. De la Renaslcreincoace.anrichirtrtilc.
izror ..
cunoaslcrefl placere.apilreauin itceea{iimisuri $i ca rcpere D(j
tru pre,?cnt.operc carc puteaufi cgalittesau inrrccute.inicpini . ,
nnii 1810.nronuDrentul
istoricestcinscrissuosenrnurI ce\a !e l
poate il inhcuir. \tr'iciciunilela cnre c supussinl ireparirbil.
prcrdereasil. arencdi.tbill
Hugo.Cuizor.B.l/t,.
. _ A\tfcl. ulmindr-i lui Nodiefdin l/.^?r.(?r.
Mirimde opun !'cchii - sau barrinc Frao(e ..noui! Franli.. .j
.ezumar dilcrentil dintre clc in fornule piitrun7iloitre. llr.r,,
''Industiaa ink)cuirarta'. Bnlzac:_l-ucrindpcn(runta:e.
indusir.,
Inodcmjiinainr(..tzJ
cr(rtljlor Anet [..1. A!erni,
nrin dr-truE-cre:l
4r,\,. nu InJr r!c ) op(r( . In Anglrx.Crrl)l( Je.chiJ\.crle.r
w'llr.rm M,rrrr,Jci'nrrrdruer\ri up,izrlrc(r pe riccr ,lrnlrcur..,. ,
5r nrecxntr' A/t ntnICnu mJt c li\ut dirclr.ru mrnuJltrulule I
cllctual dup, rcguliSi sc supunccalculului.
Nu doar anturaiulnt,.
IfLte\tL.rior\i lum(ir fr2ia.i\tnt J(um orcJnizJledc nrrlrni, d.rl
lume:lnorvri.inrLrn,.Ui)i :,pi ruilii Rusktn.ublinrlTi up,,rr.
clco pa(c ti de alran faridiceilinii de demrrcalie.dinlre.irrir,
rrr'.r t|irditionitli .:i (rtstrx(tit nlodcrnir'. publictr sau domc5lj..L
cca dintii avea drcpl voca(ie si aljnne prmancnta sacrutli
inrru!hipind t,nodrri Je-r Iungul timpului deo<chirile:Ji11,
oaml.niCcr \ie a douu.unonintA(r 5lrndurdLir(ii.
rclut:t I| rf ,
urntclc sale:arhitecturndonrcsriciesreinkjcuiri de locr.rinlepiecr .
pe undetrecicum ai rrccepe Iani$tehanuri.iar arhitecrur'puhli,
100
I ISTOI{lC
l\( )Nt.l\IENTULU
co)!SAcRAREA
pc supr.tfala
c:-romlirnpului
" , , ,1.'rl(leul unor spalii dc ficr ii sticli.
r,. l{rrrrissi sei\sczc
""
{ ,{r\xcrarea monumcntului isloric apare deci lcgali dircct. in
ih',.' ltrilaniec:r ti in Franta.dc vcnireaerei indusriale.Dar
idcnlicin cclc
ei nu sint interpre(.llc
d, ,f,r.rt|pnrilieii coDsccinlele
,l,nr.rt.lli in ceea cc prive$teincidcnta lor asopr dcslinului socic_
rit'l'n ()ceidentalc.Apar diftrcnlc in privinla lalorilor atribuilc
nNi lt||relor istoriceinlr$ panc sauin cealal(il,ln Fr nla.lari ctl
fti,lln rur.rlii. totusi. procesLrldc indunrialjzarc esle legitimal de
i-3r fr el;(lclc ncssti\e.ru pcr!(r\e
,.r'.r rt.r modcmrtilir..'rr(Jrc
viitorultrisiot cele
progrcs
ll',rrl ishrici. ideeade
si perspccliva
isloric:in nranifes_
, nr, (lercnnintr
selsul $' \'alorilemonumcnlului
||rl ...trrimpotrih landalisnrului.Hugo lace apel la crcareaunel
f' rr Dcnlrutrecut . cccacc o naliuncarc Inai sac(\t.dtqd iilor " .
irr sthimb Anglia. dc:;i ptrr)rintolde brttini al revollrlici ind{stri_
.1,. rrnrine nlai legati dc tradiliile salc. rrrai odenlali cilrc trcul:
hl,1.r(lc /-.rlr//. carc nu s-a itclimirtizalnicioddli in Franla.inspird
r, | ,' ifcare inlloriloare:. Si. in pofida adeziuniisale la ideilc lui
lrrl l\lurx. William Nlorris nu a incclal s)i creadi inlr-o rcversibilirin.,! r\k)riei $i 5i propov:idui.rsci rcdescoperirclucrului manu lca
lr||,l,t|ncntnl arlci populare.Asllcl nu e surprinzalorcd en':lezii ar
,l,rr rnoIumenlului istoric 5cmnificilii mili divcrsificale 5i cu nlri
r rltr' lanse dc integftrc in prczcnt
( r)Il.unlali cu induslrialiTarea.liancezii sinl intcresrli
rn lrtrxlnrcnlc
de valoarcanalionali ii dc valoareaistorici a edio conccplieInuzeologiciVictor
\cchi si tind sii promoveze
|l,
'rl,,r
(li
c
ade!iiral.
ata curncrcdem.ci arhitecttrra.
ronul: Ddci
lIrf,,
r frrii dintre()ate arlcte.nu miriarc !iitor. folosili_!i nilionnclc
l, Ir||r conservarca.intfelinere . cternizrreit monrln]entelor
nitr,rt|le !i isk)ricccare aparlinslaluluiii penlruriscunlpilrarca
,"1,r (nre sint alc prnicularilor" . Cullul penlrumonumentullrc,rrtr[ri coexisttrcu acela.julc denunil. pcnlru modemilale
11,\rnri\nrul
lui Balzacmergcmai departe.El prevededistrugcren
,,'rrpllli:r .r palrimoniului vcchi care. cu tirnpul. nu va mar
.rt'rr\rclui dccil in iconograiialiterad". pcntru clre olcrtr un
rrrrrplu in Lr CoDidi? ht ttain".Spre dcoschirede anticari,el
t'xr\'l)c monumentulvcchi. inainte dc loate. ca pc un pretios
.onc'rct a ciirui conscrlare fizici mcriti osteneala.dar. spr
',ttr((l
l 0l
AII'GORIAPAI'RI
NlONIULUI
ISTORIC
N'IONT]!IENTTII,(JI
CONSACRARl1A
nc vorbesc'
intrc timp: edilicijletrecutlrlui
t|,l'r,'r' rc r familiarizat
intr-un
dialog
implici
r i \,, ruzim glasuri' cnre ne
t', .rclasi rimo. eslc inrportantsi nc amintim cii monrmentcle
al reflecticilui Ruskintlsupr'a
, r'rif ru sint otlnctulde_pomir'e
TheStotlesoJ Ve'ti(cs^tl
ca;iin
kinps.
7he
SevYn
in
{,llll.,rrllii.
r' ,,s,lt lrer de conlcrinle pc care lc a suslinut incepind cu anii
r"." .l
oun. intrrhirr.:u trrrrre lJ connrucliilcrporrr lrti in
'.'
cu oririre lu rrimrr .rrhirtrurii in ijerrcrrl lil t(
,.,r",,r.,'.
'i
i,r,, .,r'.,cum ar puicaregisi ca. in criTadeschi\ede rcvolulia indusr,',,1.r\xloarea ie pietaie care ii cste consubstandalaAlllcl sPus'
deveni.dupi o fofmuli in aparenli sibilinii "arhrtec'
.r,,, ,,r DLrtea
,"' r,',1,."r'r'uir'lofi(J I A(L'r .irlili.rrrr\ nu norre lr rrrr'irrt
'
r.r r(ciljrr (\enl.' 'r rolJl {u
,1,,,,.r
l( .krn. Llccird..jJ:rrlrrl<ulrrrJ
r-rrnrrll pLin calitatei luc iturii Si .l investilici moralc rl cir()'
,n{.111lconstrlure.
in ac(\r l(l cdili(ul' frez(nru_
rpronrrn!l
\. ,\'rL. \<.cJ cr Rtr'l\rrr'
r'(urii \'r['rre'l
rcdr
m^nrrmcntului
1
t,',, ri", urutu'.n'rc J.nrrreJe
de
abstrn!_lic
Jicind
ln!'adevdt.
onsintlr".
r' l,rNliLrneamonumcntului
.,,t,,.u.]"isrorici ce ii e inercnil. primul nu sc distirgc de cel de nl
rmnrL\r'.!(niri l 'r chiarfcneriLir ((cJ ((
,l il,., J(iit DnnctrrJ(rrnrl
'cnluld rlu/ J( lieLrtt'firurr inlnLli]
, | ,.. lIirrnJm nemunctrrrn\urrtr!
r,rrrei. imoliniti solidar5i mrnuirl dc generaliide oameni
l(l, tll: lui Ruskinau nnbogilit cL'nlinutulconceptuluide mon ntnl
In,{rf. lircind ca arhitecttrrado cstici s:r i se irlelreze cu drcpNd
,L r,lrrr in olus.criticindpc cei cc sc intercseaziexclusivdc bogiilis
tesululuifbnnrt
, ,it,r,, I nilatutui" . el si sindestclii la c.),1.,'rrildtcd
de
Mo is car'e
cudnd
ulnat
.Lrnlii.
cel
cste
,1 ,.*cl.j rnai umile:
"ansamblurile
plltmtiL
ce
lrebuie
is$rice
moslcniii
in
cinoul
|s t,',t.i
cu a;clasistatutca :Llcditiciilor individuaie'
ul,.!r'
in nremoria.rlectiYia dimensi[nirsircrca
llrn reaalucerea
,ii,.l()f omenesti.monumntulirlotic dobirdeSte in plus- o un'
,;'..,,lil.|te firi prcccdent.lvlonumcnNl traditional-Eri c lificrti!'
specificc
,'.'iai\.rsalrispindit.d r cl faice sdretriiascitrecuturile
isnrric
monumentul
pini
alurci.
spccifice:
ut, ,'nor comunitili
istorici
asupra
$i l'
occidentali
conccplie
la
o
rcicrinti
liir'f
,l r'r'\iLrnilesalenalionalc.iit schimb.ill concep{aruskinianir'ori
, r. i|| licivi]izatiiles.rugNpul soci.rlcarel-aurjdicut monuDlcn'
rrl rn(nic re adrcseaziiin inoclcgal tuturor oamemlor
t02
103
ATEGORIA
PATRINIO\IL]LLI
Ruskir $i Moflis au ajuns0sllel pdDriicareau conceputprcl.!r .
morlumcDtelorisroricela scxfi ll1tem-,rtionati
!i au miliki h t.,
soanapcntru aperareaacestcicauze.ln pr.si ii h lata loculur..
anchcleazisi se lupta pentru nronumcntelcsi pcntnj oralcle \.. ,
din Fnn(a,Eh,clia,Italie Ruskinse ingfrjorcazi:.,hcbuic oarc, ,
aceasl:inicd Eufopi. accsrcolr dc lrnrc xl nosn-tlprins in pirrz.r.
tonuri cenusiia atfuofstrivechi biscrici.nurit de singeleatitoi biir., ,
lrcbric deci ca ircesrrnic f|nslnentdin pa\imenttl lumii. roeir,l
n.r.ii Jliror |eler.nr .- ri. rniIr...t r i tfes,Te Ir inrnoprt,,n.,.
lucru noi pentru ascaradrViirorului 't. lit propunc ihirr. ir..
din l85.l.,cr(rri3 L,n(rnr!.ri)r/ ri cur.l'.rrr dJ
lrurert,( dor.,t.
(rtu(turtttnanLtarc.,l(hni(( Jd(L\at(., ljn\ia,,it
fio(iuncrdc..,
lJf in c( | I,r\e.r( pc M^r' .. o rlir
rmnolnvr dr\(ruerlr unrr (.rflicr lopujir Jirr Ne:\fole. ei ,.
bitilia diDcolo dc llonrierelc europencpinil in Turcir si in F:!i,
undc cxuli si laci s:]fic protljarc arhjtecrurilearabi si copr:i-:.
1n balc acesledomenii.brit Dicii au Iost dcschrziitoride drun)u l
l-ocul lor a fbsl lu:lt nrai {poi de italieni. nrai cu se.u}ride cusrf!,,
Ciovannoni". Aces(aa elaborrl. incri din I913. con.cprul de artr
lccturi olnori crrc. intH) pcr\pccti\i nrai Senrrali. mai ptll
rnur"la.rr,Jri t.,jr(r \i mcre\rJr.:.d(pit:u\rerr i:,:,ob.r,,,conret
.
d( rfh,(\ rurJdonre.lr.riArlrnrJr.raInrruri dc, in" p,,,,. ,,,r,..:,.1
a unui nor dp dc nroDumcDt.
lechiul insambluuiUun,ftn,".,.
i\ro . Lun.tjl ie in.rnr un mdnutn.nrf1n yru( rrr \r lupnlr, .
prin (a'u(re \riro,tr,rrrrrr|ilnr
i' pnn,Fpectul\iu D.r\<rqer.
t.r :i I
ansamblulediliciiltJl sale m:rjorcsi mi )rcl de itcecit.va lj nccc..L
sr'ii sc aplice?n mod identic tcgile de protectiesi acelcali criterji ..
rcstauritrc.degalare.refacereti inovaticca in caTulunui monu|]t.
indi\i&ral '.' Nouralca ideito. lui ciolannoni se \ lcdea in crit.
lolul pe care ni s-a pirul ci ii meirii islu.ia comp)exi a inlenral
ptrtrinonjului urbaD isroic incepiDd cu pdmelc hiriilii le
liuskin
r04
\IO\Li\IENTIJLUIISTORIC
CONS.\('RARtA
l" n. ti( i: lcgislatiii restaur{r
m(trulnenlului isloric nu fi ar nrerita numele daci
noiLorscnsuriSi valori.Mai mrlt decil
l|,ritl
la
recunoriterea
- ,r
id ,.1 .\te intemeiali pe un rnsamblu de practici ciror insLitu
rn{'.'|,/rre a fost crtalizali dc pulereaforlelor destruclivecirrc nu
\|rr ileliberalcti idcologice.ci inerentelogicii erei indusnici'
',,,,
r,rl, rxrc de acum inainte vor ameninta monuncntclc istorlce
rl,,r.,trr .are translormi in acclasitimp nn)dufilede vialii 5i organi
,{.., \t)r(iala a socielililor urbaneerrcpenelace c.l lcchilc lcs(turi
\n defini inVechite.Nlonumenlclclnscratc aceslorlesulurl
"'l'.'r".
i,,ir ,Inlr o dati cr obstacoleli piedici cc lrcbuie risturnatesauLlrs,,,,.. o"utru f".. loc liber nouiui moclclc urbaniTare.sislemului$i
" dnrnuri :i parcelare.in plus. intrc(inereaediflciilor
\rlc de
-,r'!
.,, h, .\tc din ce in ce mai negtijali iir rcstaurarealor nu se mai
. tnr)r Lr0orreguli mestclugircsti.sintenrn\tfel confruDtalicu doui
\'rnJdi,'mr:,r( JL to{l di'efl nrte ir ef"('l irrfrunl'r'r in
',r",,,,r(
\r'rl,.r..rr r(el(J\r ("lrlrLrl;\( dr'lrue.lldr\i rrsltrurirrur'
al proDolorilor cclor
\!onrllemben l intocmil picantul palrrr.rres
,t,i'.,rnufi- Penlr.r"\dnd.rli'rrrd'.rnrqilor" el drfibtrieprcmitrlirrlrl
or( nrr,rlJl doilcr "lfirnirrrIl'rl i (on'ilrillorl rndnrcl
",''L,nulrrr-.
r,,,t. . rl tleilei "propnelarillorl . al patrulea 'consiliillorl de tabri
lJ o lrr.'flemur( 'h{lanll dc r'i
' ' r nr,orrllorll i.'cut crn,'.
cte,r
tc pri'<\r( \rrxlrlsmul fe\r:ru
,r"'."
l'.i,ncl rr,rnerilti. in
'r,
guvcm' consiliilcrnunicipllleli
de
urDrat
rirr( . tfolcul rclilr.r clerului.
''a\an!.liul
dc a nu restaumnil]lic
pu(ir
afe
cel
i.
Rtrnerita
icl.r
t!,tr
'
i tri,rr aceitia sinl. practic in accasli ordine a irnportantei Pro
r,'r','rrstiipe care ii va inliunli ludrimfc in cursul turneebr sulc de
,",..r'c j. \ienne ,le prl(li. tlc I hrncula doruTe(iLle rni \r
,l'r. ,, hrpl:l\orrr<rirrpcnrr'.r.rl\r dc l3 d(nr'lrre rbrL'lr:tcrirrl
la dcgradare
',.'rrr lcan. nrmul S.tiDlPorchairedin Poiiiers) stiu de
a1cpatrino
piesele
nrrjorc
Poitiers)
r\,,Irr Sir\in.Nolrc-Damcdin
rrrrrlrri
din Poitou.
lr eontextulsccolului XlX. deme$ul apiriitorilof patrimofliului
$r pulca li cicacc dccil in doui forme speciliceti conplerJrentare:
,, l, !r\lu(ic de protcclieFi o disciplinii de conscrvarc.
105
ALECORIA
PAIPiINI()NI[I-UI
Origink Icgi slaliei h-antr.(
o 11ton Dk tclot
istt)fic?
O cil ar fi dc iDteresanr.
nu \oi pureainlr aici in continulr ,
prnr,ul.,rilJril( Jjterir(lor Iegi\tJtii n.(ronrte. \'o, e\oca .
lrcrlrilc careau precedarinsriruirealegi\lalici lranceTc_
rAmasaf.
Inr Drulrl Ilf d( referinta.irrrrrpcnriu tur.rp.rrpoi p.nrru,,1
lumji. datoriri clanriirii si ra(ionatitilii proceduriloisatc.
Crlca lisese dcschisade Comirenrlalcinstrucliepublici din rLl
pulRevoluliei.lotusi. drumul caresc incDerecu promutgareiLj
1887.a prinei legi asupraMoDumenrclorisroricc."i. tutorio.. i,,
lil30.lind Cuizora crcatprin dccretluncli de inspector
al mo|L
In(| cl('r i.r,' ((. :r.lbb7. e\i\(J,, hr)g.1>i eroicl tilr dF.\l
nrcllllit :i ri Il(Lrie:inlrJf l di.pu,,ir\ rcujrlr.,lrl , .rc p-otc(r;.
nil/il P( crrll rlr.r d.\ul! re ul fr'^r\r rr.r||reni
cdre_,rrrslmn.l bene\ol n( Ir.pc(lur | . nu Jr.lunq.,r nrci o< i.,rtrr
.pe.rliJ..iri(i dc \en c \pe.idtr/ c ...rre.J j
t.,r/ \,r si irrd(l
neascl DtisiuneaasulnatA
Poslul de inspecrorii rerine mri intii lui Viter Acesia d!,|l
si(nea/i iD 181.1.in faloarca lui l\{irimae. dupi ce se ho(.1rise
s:j ..
consacrc0Deicarirre de dcpurarcarc ii va pcrmite mai ,tpoi si,,
cntcze polilictl bugetard a slarului in beneficiul nronumenrei,,
lnspectorulavea ca misiunc derer iDrrea. dc acum inainle se
spure clasarea"ediiiciilor carc a drcplul de i dobindi sraturul,1.
rnoDuntenlrsloric_In curind. cl v fi asistittin accsldemers_ca si l
r!p:utizarca cfeditclor de sra('' alocarc intretinc i si rcslau;al
clidiilof clasalc,de o Coinisie a Dn)nurncDlckn.
istorice.creali pl
circulamdin l0 augusr1837.Mcmbrjj benc\'oli
ai accsleiCormsli.
cei ai Conitetului pentru lucriri isroricecrc.rt in tg-10,"au fosl !,
dinlii rdc\rrlti pi,rte\ionr.riaiun(r upe,ed( (tr.cemcr(r.fie\r\
pr.l(lrL;I'r.(chsj rirnn.pc r,rreJU inLjeplrnll
o. l r)f d( diccn .
pr\rLrD(.(irnr|er(orr )i rc!,ulbr,rJr(.Al.tLruoJe \,crur Hu.l
V,,nt:rl(nlberl
\i Vr(lurCoLr.rn.
hJronr.lT.r!lor J tn\r Lor Jin tr.r
Iil. .elc mJr (,rie'n.rle
\i m.l| .x ti!r.
Avantaiclesisrcmuluiiproceduradc clasarc.invesriti de auror
later statului si complet centralizariin subordincadirectSa mir.
trului de Inlcrne_derine un fornjdabit innrumenr Ltereperajsi col
lro1.IDft 1840li tE49,numirul de nroDunrente
clnsateajun-ge
de t.
106
(]ONSACRAREA
I\'IONI.INlEN
II ILUI ISTORIC
''tl 1., I0U{lrLResulilcde selccticnu sil1ldictatedc critefii dc
(("norn;ceal( urrrip,rlirici
pr:,,jnr.trc<.r
,,,,1.t.. IJe irnp(r.rrr\ele
.i o JnrlJr(di irrli,rr)c.
p<rmrr
\r prol.cl;( . A!((1e.,
,".r, f'rb;li socielililor englezcsti.ale ciror ideolosii si pozilii docr"!.1rf cr u divizate.Inconlcnicnte rlc sjstenrului:sarcinaiDspccn{rl,'r e \trililoarc. O doledcslcindetuuns.la mai pulin de un in de
r.' r!rrrcasa.pnmul Rd?pdriitl lui L vilei citre mjnishrl de lntcrne
'
"rroDumcntelor.bibliotecik)r.irrhilelor si muTeelordin dcPnr
i,
"ttr.r
r{'(rrclc Oisc. Aisne.N{ame.de Nord ii Pasdc Calai\". C'ondttiile
ln corct_
lr,,[. \e eltctueaTdcilitonile de inspcc(iesinl detestabilc.
pe
ghic;n
carc
sDrer
dnrurnl:irile
t*irl, r(r sa.M6rim6enc la\i sal
sal.
.
le-au
asupru
sinitifii
hotelurilor
avul
r,rrl,' :i lipsa
l,,r alit de inscmnate sin( $i lucdfilc care revin in sarcjDa
ccn.,",rr'rci. in plus. cunr foade binc a ar:itat l'. Berc6'', ace.Lsti:i
$i
r,ilr/,rtesc realizeaziin denimcnlulsocieliljlorlocaledc anticLui
nr r.ratilor de arheologiecarc .tbia ap:iruseriJrla indcnnurilc lui
\r, r'.c de Caumon! ln loc sl deTvollccompetenlclc:i si slilllulcze
ll[tr,rr|!eleaceslorinstitulii inlf-o opcradc coldborare.structuri]cerIrh creata de Cuizot le nrarginllizcaTf, In ciuda perruici de
rrll,,rtt'. domnii de la Pads nu \or si ii impani pulere?LEi sc lenl
,l rntcnenien(nlocali. ii limilcaziiltl munci de eruditiepe caru:i Ie'
ei Lercprolerlzir
ir ,l,ni subordonateSi. cu risculde ll inconsecvcnti.
,'.r/r,nal de a nu fi ?mgatati
in circuitelepftclicc ale conscrvalria
fi
r, ,l,rLIririimonumenlelor.la a cirrorinchidereau contribuitci irliiilii
l .rf rlelsul situatieicnglezetli unde societdlilede prclcc(ie" coD_
rrrrir \ii prospere$i sri sc intplicc (lirect ir muncile de co seNrlc
D, .\cmplu: W Monis cfeazi in 1877Societyfor thc proteclior ol
flr k nl buildings.Un an nrni lirzi[. aceastaa intocmit o documcnrittr.xsupra a 7.19biserici inlacte. Un ultim handicapfrunccr. in
cu rocielilile de Prolcciie brilanice prilale $i localc:
'rtrrr
{'l,lIi'nea finanlirii de sl.l nesustinuli de ci un mcccnal
h\t)crtorul !i Comisia sint conslrinsisi sacrificenurnerorscmonu'
rtrrnlc. Cele care sint \al!alc sinl in gcneralsustraseriscurilor u|lei
lii si destinate
accleiafi !izite ca obicctelede muzeu.
1,,1,'\inre
( ) primi legc a fosl in sliriit promulgagrin 11t87.Un rcgulament
,, ,,,rnpleterzn
in 1889.Fonnndeiinilivi i se di in 1913.ca conni
i,,'n(l ast:izi textul legislativ dc rcttrintir a1 legii asupra monuislorice'ise instituielslfcl un aparatde stal ccntr liztt!.
'r!.orrlor
107
AI-ECORIA
PATRI}{ON
IT]I-UI
dolat cu o puiernici irlrasrruclurii adninisitrarivtr $i teh ier
Scrvicir !l monumcnklor isroricc $i o sriti de proccdurijur , ,
adaptatetururor cazurilorprevizibilc_
Aceasti lcgisla(ie contjnnd ccntillizarea. unitatea ti coer,r
politicii fmncczcde conscrlarea ntonumentelor
is()rice.carc se \..,1,
mar apoi dotau cu nrijloacepmprii de acliunc_De5i in acoril ,
tradiliacentralizada Franlci.ca a func(ionatrotei c nodel Si ill i
tiri undcrolul slatuluiera mai pulin prcponderenr
iar descentriili/.,,
em iradilionali (Ccnnania. Il.tlia). in Anlhn. rntcrvcnltasraluh ,
gest'unca!i conscrvareamonumenleloristorices-a produstizi! ,
An:ie MonLmvntsProtedio Act ditnllt8:" sia rdmasredurtr
Irgea din 19l,l nu se va dovcdi roru:i lipsita de inconvenj(,r,
incetinealabirocrarici: csldnparcapro!resi\'ia rclului actir. rri,,j,
lator si anticonfbonisljucat dc actorii benevoli.inlocuiti ,,
func(idrari: Comisia monunenrclor nu mai piistreaTidecir ur ,, I
consultativ si. in nulrc din cazuri. recomand:irilesalc nu ., l
rrmatc: ir sfirsil. slibiciunca nlajori: yidul doclrinarcaresri I:r h...
.!drului ld|nrnr\rr:rriv.
tehnr!,ijufldri Jl proccdunLrrO du\(,
delrnrtrrJrri monun,entLrlui
i\ro C: hun nrohrl,J,r inrohrl...t..,
jntcrcs
conscrrlre preTrnri un
public din puncrulde vedcrc al i.r,,
riei saual artei" . Defin(ia nu; insotirinici de o analiztr
a notirrl
nici de criterii de discerniminl pracric.Aceasri carenli. alc !.,!,
cauzear merita ciutate ti analizrte.esrc l:ra indoiali rispunzil(,.:,
de intirzicrca Fran(ciin acesrdomeoiudc-a lunqul sccol;l XX.
h 1825.Victor tlugo era indignatde soarlaprecari in care r, Lj
lisate monumentelefranceze.ti ddiuea:..'l'rcbuieoprir ci([.rnul (i r,
mutileaziifaF l?irii.O lcge ar fi.tu aiuts. Si ic li'ruri Oritrnz,,,. :,
dtcp,utile dc proprit\Ite. dislrulerca
Lrnuiedillciu iltoric nu lreh, ,
permisi": ' Rinduri senlnitlcative.Vcrigi in lantul tinrpului.cle irnt.
pri,,i r.,trictiilc!du\e dr(pluluide proprielJr('xl
dctrnttorilur
pl
de palnmonrut\lun( de (itr( leci.lrtUrulfrtnlrl, moycn .!
Revolulicide la 1789.Dar rot cle mai lac dovadaunLrifruntoso|.L
mism: chinr insotiti dc misuri penale.o lcge nu esrcdc ajuns.O c,,
stat:lmfi astizi. Ocrotireamonunenlelor;cchi estc.inlii de lotu.
108
(:ONSACR.\REA
I ISTORIC
MONU]III]NTIJI-U
ll.\ttr||rnrca ca disciplind
.\\,ri \i aitisi clasezi monumenteeunlucru.Alti mui apoi
cslcoaltii trcabicare
.r l, (,rnsorviinmod fizic ii si lc restaurezi
n |,.,^ir,/.i pe ahfcl de cunostinle.E nevoiedc o practiclispccifici
,, li.(licicni specializati. arhilecti ai monumcnteloristorlcc--pe
, i,, neolul XIX a trebuilsi-i inlenteze.
\r(rsla a fost. in Frunla. opera lti Vilcl ti M6rim6c A evoca,l',.f \ur ar. alenturalor spccifici.inseamnia scoirtela iveali un
rh','rrl)l dc problemc gcnerale.inci actuale ti carc implici. in
isloric.Si reluim cxempluldin
r,iIk.rr lo.. sensulmonumentului
\rnrrc. inci din primul s:iu lumcu. M6rimeclaseazibiserica
\d[t Srlin. Ediliciul. a cirui bolli ern fisurali. ccrea reprralii li
,, \,,lidirri de urgcnli Mrimenu csle arhilecl.Sprc deosebiredc
rntr;r|'i ri de istoricii anei. intrc care totusi sc numir:r- Iunctia il
cu chcstiuniprircticcii tehnicecarc lin de consfuclieli
"'filrt|||lii
{rhrrctur:L lnspcclorul lirnclioneazi ca o curca de tmnsmisicintre
rrr||lir istoricilor Si miieslria practicienilor$j sc loveste.in aceasti
l!\rIr.i. de lrci obstacolemajore.
llrrr)rll dintrc aceste cslc comun luluror lirilor europene.cu
nlai ales
arhileclilor.
i,l.,tr\r crcepliea Anglici:!i anume.ignoranla
i ,.k,r depanamenluli fi comrrnali. in materie dc constnrclii
rnltr.v lc"'. De l epocaclasichincoilcc.sludirl conslrucliiloranlice
li . pirnc din formalia arhitecliklr Mai ntuh. acellia a contribuil
Conldbutiile uoor
rllr la progresul arhcologiei Sreco_romane.
\,,||llkx .{i Le Ro}. Hiltorf ri Carnicr. de pildi. au dovedit policrornr.rrrhitecturii anlice.in schimb. totul trebuicinvilat in domcniul
t,'ir(Ului. Situa(iaarhitecturiiromaniceesteinci 5i mai rea: accasta
,l\prcloiti ri socotitiifir:i valoarcnu doar dc practicieni-dnr chiar
'
,1. r\loriciai arlci de lalia lui Caumont.
iuirimdc sc lorefte in mod exemplirrdc acenstiine rccunoalterc
(ur'sLrl
lr
lurncelor sirle prin Poitou.Cralic subvenliiloratr;brite de
Vienne'u
\r,'t ir I835 5i 1837-Dulin. arhilecluldcpanamentului
i\rIt)rt cu ciment flsura longitudin l:i a bollii bisericii Saint-Savin.
Lrr.i \ii-i pcse de irescclccare o impodobcsc. Aceirsli crimi. scnc
N(rirnJc lui Vi1el. cste opera ultimului arhitccl demisionar
\u fc!)rul siiu nu-mi inspirainici o incredereAre ncnoroculde ir li
109
ISTORIC
CoNS.\(R.\RIIA\IONLIILT_TLILI)l
r,,r.i'lLr(,r
ii h
dc prostSi fbrrte ignoranl". Acclali inconvenient
r.,l'r,..rr'iulSainlJcan din Poitiers.undc Lcs Antiquairesdc
l
\r'' itu incurajat distrugcreaunor zidalrii romanice{ic dragul
'n
,
la intimplare a edificiului palcocre$tinoriginar*
', ' 'l\rrrl|irii
\l (loilca obstacol.propriu ljrnnlei: ant{tgonismuldintrc Parisir
f,,,, rtr rc. Vointa centralizabarea inspectorilor5i a Comisiei )Nrfrrrclor istorice ii lace si aleagi arhitcli formali la Scoalade
{,r, lrtrnx)asedjn Paris. Aceitil se lovesc dc oslilitrter. chiar de
r' dr,rr0inlirlocali"'lr .liriit. un obstacolmai grav: in ochii practicicnilor.a lucra in
,,{r.,'ltrlt'rc si rstaurare nu parc a oltri dcstuli satisiiclie Nu rrc
!r, .rrr:iu.nu solicitu qeniulcreator"al artisttrlui!i nici nr se Pliteltc
i*,u 1,. t.uUrou.t".cei.trul autor al silii dc lecturi dc la Biblioteca
r'il,,rri|li'r.tl tbst alcs pe baza compctenteiSi culturii snle ecleclicc.
t.nr(r ir reslaurabisericacolegiali din l\'lanlcs.CitevalLrninat tirziu.
, l,'tr'lrril.raccsteiase dilrimi S a aflatci Labrouste.ocupatcu ireburr
lucrareaunui colcg local^"
rrr.'i1:l,rioase.sub contractasc
nu
doaf
si se dovedlascibuDi psihologi
lrslcctorii trcbuiau
parizlan
mediul
:r
in
!i rn)nden.Pc cei'prirde
P nr!tr dcscoperi.
ll,n,r. !'. sau in cursul tumeelor prin pro!incie. pe cei citi!a
,urnIri gata sii 5i dediceactivilalca proiisiona'i conservirii trccur'llIr Accitia mai trcbuiauii tbrrnati:ei ncbuiauirili.rt; tn istoria
atuncipc calc de a se na$te.inviltlli
i'rfr \i istoriaconstructiilor.
prudcnta
.i r(licc la rang de nretodi
si snereni.r l\'Idrim6efi Vitel
rccast:i pedagogiein lipsa
insi:i
ci
i[ t{)\t ne\oi1i si ra\spindeasci
a
sau.
micar.
unui curs de lstofiaafhi
rrr.r illstitutiispeci.tlizate
pe caYenu au rcufit sl-l impuni $colii de arlc
r,, rrrii nredievaic.
l. cursul secoluhli XX. studiile prcgltitoare in vedereacor! r\.uii iii restaurdriimonumcnteloristorice au pretins dobindircn
\rolIllenllrd a nurnefoasenoi cunostintestiinlilice $i rchnice'legate
rhr xlcs de palologiamaterialelor"'.Dar istorja arlileclurii a riilnas
hnrlxll)cnlaliLEa x rcprezentat.sc !a lcdea. un aaumajor in Ihlia \i
rr (r.ile de timbi lcrmand. unde ea a losl descor'iintegrati in
-DlVr
Fasr
ri1"l
-1. n',
., F o jr
' /1,\ ,/( R,,rz: re.ompinsncaE nNcrtrnd.ir Fntrh- lEntfl rrtLnii ldurcal (nruzl
.r, t,'.!tri sculpnYi.rrhitccri !i lrJ\uri). a nerg. h Ronrasas. P.rrictione/c in
."' L,'i.li .h.ltuilla Sur.mulul L.nr.rlul in \in.: ! r...;!ibn .n m pn\.!e Rort.
'
\,-',tt rdit lzro[k ilh6ti. Pans. l9l7- l) 819.(i tr )
Iu
ALE(X)RL{PAI'I{I
]\IoNITILLTI
inlitirninlul Scolilor dc arhitecturi in Fr.rnla.accan:i irlilalrLi.
lipsit Iotdcaunadin Sctala de arte trunroaselDter \(ntiJ r.upr monu|lrenrel^ri,r,.rice a lr,^li(i.
poritive, istoricc.tehnL,,
speciLrliTati
nu cere numai cuDostin{c
mclodologice.Ea ane:Ljeazi!i o doctrinl care poate arlicuh fo.
difcrit acerte cunostinleSi pnceperi prifl modificareaobiecri\L
ii nalurii iniervenlici rhilecrurale.Noua disciplindcare s-a cor:.
tuit cu iDceperedin irnii I820. adici conscrlareamonuDlcnrl
vechi. cste in
od Decesarsolid rii clr noile valori Si scn'L ,
atribuitcatuncimonu eDtuluiisloric.
AtoriiI( rest.!Lrnrii :
Ru\ktusa ltiollet-t..D t
Astfel. dczbatercansuprarestaurarii.ciue-i dezbinascpe irniir..
ri arhiteclii cDglezi inaintca altora li liDeie secolului XVIII .
giscf(c imbogiliti si hrgitn la dimensiunile scenei curop.r
Schcmrlic vorbind. se iDfrunti douii doctrinc:una din elc. ccll inr,
vcnlioni\tri. prcdomiDiiin ansanblul tifilof curopene:ccal.rltr. l
intcrlcn(idrisE. cnc prcpric mai ales Angliei. ,A.cestnnt.rgLrr.
poa(c li simbolizar de acela dinlre Viollct lc Duc 5i. r,rsp..:
Ruskrn.cej care au ip;irirl cu cea miri Drareconlingerc ii ralcrl
sau ccahlri dintre doclriDe.
In MarcaBritanic.lc neDiipolcnicii deveniscridufi.D!'prlr.
inteNenlioristilor. Wra(. o ia neagri a lui Cancr si }lilner. i ,
inlocnitdc GilbertScolt( l8l 1-1878
). omul care.in ochii luj Ru.l
5i l\,loris. ar tebui irnpusc:rl De5i bcncliciazade o cunoir\Ier.
arhileclufii mcdievalenrDlt superioari cclci .r predeccsofului..
\\orl Du \e \imrc mli f' (in rururi/rr .i rlL'c p,'/iri c.r(.ri
numelefidelitAfi ist(nice.Bl publici in 1850A llea i, thc /t1it) ,i
rettaftttior of our dnci(nr r'l,/rr'ft..r'"dufi cc declarasein lEll fr . ,
dori si ladi culintul "rertrurare- cenzuratdin locabulrrul arhLl.
tural'l [l iti permilc chiar luxul de a crilica deDierrLrl]
Viollcclc'Duc. cu toalc ci doctrinasi proprie.suslinut:ide ilrjal
Socictalcr ecleziologiblilor.este o rcplic.i ai radicalirI acclr
Jem(F . Are'r frijrn I-:, pifmr. \ir in'er\rn. J\ufr:, nr.,J.i
IurfilorcJt(Jr.rle
eIe1..,,t'.
rirf iJF;le.ilL :t-irI e\ir. rtrl :rul',||r.,
Marer Brilanie pini in anii 1890.
I1 2
I t,l
AI-EGORIA
PATRIl!10NITJL
I II
ISTORIC
l\r()NUNIENIIILUI
CONSACRARIIA
crcdrnlaDecondilionatri
in perenilaleaarhilecluriica afti. de uf(1, ,
dogmarici
a unei nces^re.alhitecluri istoice..
lroclamarea
Ruskin. :i a nui r?riral neccsar.la Morlis. pcnlru acenadin ul
monumenlcie vcch; fac -parte din nrobilierul vielii nornre
Ilecare7i ^ . Cuvintul cste frumos.EI dcscmncazibine precarirl
cllc le InscreaTain marea inlanluire lcmporali 5i le situeaza
opo/itiecu obie{reledc mu/ru. pc J..etr\iptJr (u cd,ti(iitepri
lulur.jl,ernalL\a torced(eld\ir,l ), .it irri rprn(Jcctr., de\lrl
ln trner tru.l,r/r. do(lrinJ.r I,rJutr\rfe\lrLrr-ii \int oonr_
d( ilguri,lur Vrollelle-ljuL.P^mrnd,tr.l....rierrt(.atea\uf-" ..
tur subicctii de la inrervcntiileasuprantonumenlclorfranc;7c. ..
ulu si conpuDenr imagiDea operci sille care o opune.punc] ,
punct.accleiaa lui -o
Ruskin.De mai binc de uDrecol.conrriiutir
Viullcl.l( D c c.re in eenrr:rtlL.Ju..1IJ n Jrfinrtre c.teor:
Di(tiuti tirc ll siir: A restuura
un ediliciu.inseanni aI rca.l.,
irtr-o starcconpleti carepoa(esi nici nu Ii exislarIa vreuDnrorrL:
dat ". ti la o concep(ie"ideali- a rnonumcDtetor
isrorice.care iJr1.
meiazi ln pracricdun inrervcntionisnlmilirant ltl cirui arbirr
rl(rcnI ,,f\ul|Un.J lie d(nun{Jl frtlJ.r S.,ri(,1
In\e rJrdr cJr(Jr.
lcrnnnr-l/nrnd. ll(\el( jJr .Jl( tr N,,r,( Darn(Jin purl
'lrn^(
l.r :rrnle ( h:'pellc.\culp|l|lil(jdi.kr..e \.r|| Inurilar<
coplr. rccon\liluirilc fanrezisteale casleluluidin pierrefonds.
'nloculr\
rc!,,
sliluirildconpoziteale pirtilor superio.rre
alc biscriciiSainrSe|r ,l
din ToLrlouse.
Alesr porlrct caricaruraltrebuie totuii cnorrpat. fic !i num,
rcfl.rsir)rlr-l
in J,,nrc\rrlinretecrJ.rJ
:,t..p,\ \i -.-rri,.,;nd..t!1ilegrdt'r( in . rre v cisea dl|lrhi rn I-rJnt,rc(r .Jr marLp. moDuntenlclorincriminate.Mai rrcbuie rlnintire si rcxrelein car,
Viollcl-le Duc dcscrie diversilareacdificiil(n.rctigioasedin secolL
XIII.'1oatcnisculedin acetaiiprincipiu. Dr.rrc
lirmilieundcfieci]].
membruposedi rlrtusi"un caracterde originllirare disdncri.-in crr
''se srm(enr-inaartistuhi. se recunoastcitldi\ idualitarea .!.]
s
Nu rr,
buie ignorarc interesulsiu pcnrru ist()riatchnicilor si sanricrel,,
mctodclcsab de ancherdtr rnir. nici rc,lulpc care.prinrrcprimii. I .
a(ribuir rclelcelor fotogralice 5i nici lelut in car. a 5tiui. inanr.
timpuluj s5u. si pun:i Ia adhpostsculprurilcprea fl?site sau Dr..
rrrlL'njnlsrc
alc t. rd(lof. P( iin.r.,a.r.leJ. L. C,o,le;k, , a;
lonrl( h re cJ Pienefund..ilin cur( r..rnrr.rrrn-,c.e-. Jc..it
-.
ocaziaunui divcrlisnrent:
,," ,,r. ruinatea fbstpcntruViollet-le-Duc
',"',L.' ju.ar:c . d(nrin\.ide Arrurul(Irrn.e. ne uptrrrr/i crr'1
,',rrrt).fea -'Disncvland
-uilor
lrcbuie mai ales sir ne intrcbim asupra scnsului real nl
,, .r.rririlor "agresile sar "isloriciTanle ale lui Viollet_le-Duc.
1,,1\IL' pusein cl'identepreocupirilc care-l conducla intervenliile
(,)fccliYc5i pe care M6rimdc era deprne de a le puteaiDrtrgtnr
'1,.
Leclura lucririi saleEtttretiet$ sur I archit('
l.l lrllpul anilor 18.10.
r,,, irrali ca incompurubilul desenatoral antichititilof romanc.
format de &rr-r d d tiqttitis a.l lu; Arcissc dc
"'ill.vrlisrui
r .,,,rnont.finrl cunoscilor al Renalteriiittrlicnei; a dedicul a doll:I
prczentuluili ciutirii unel
tL,rrf r carierei salc unui p.uiu llsLrPra
arhiteclun moderne.Contrar iPotezelorcontirLtislcale lui
'1u'|.tice
Itr\l,rn :i Moris. dar confolnr proprici sale abofdiri structuraleI
,.,r,irci.aceastilarhilccturi se vt| nallc. credeel. dintr o rupturi ELl
tr \x prezentasub fonna un(i sistcm inedii: monumcntclevechi.
||r.rr()fca1eunor si\tenreistoriccpcrimate.prczind intere\ul esenli.tl
\acanl. Accst lrtcut pe carc- dupi Ruskin 5i
'l, x i marca locul
tl,trris. ne rcline datofia de a-l pisira \iu. este fiort iremediabil.
I r,.rr.|sul lui Viollet-le-Ducrc\tauralorulse explici prin constttlirrci
114
I t5
A]-EGOR]A
PAIRIMONIIN,UI
si nemijlocil accesibili, ccalahiitrecuri si imposibil dc insusit.\ ,
11consacrataccsleinecesaij contrientiziri .induri a ciror !i\ir. . ,
arali cir ea nu dcveniseinci o obitDlinti mcDltr]i in epoci". Cl,
Viollefle-Duc irsusi aduce adcseadovezi in acest sens.in !r
expcriertei sale. Astfel. de piklii. in avcrlisDrentutpc c. ,
adrcscazaL
inspectorilorde dioccz:1ir l87l: Ar li puerit si r.l,r.,
ducen lintr-o reslaurare] o dispuncre eminarncntevicioasi 1i
asenrencajudecat, dc vabarc punc in acelaii limp snb scrj
intrebirii atit notiunca de moDumcnr istoric. care de\i|.
abstractiune.
cit !i noliuneade resraurarc.
care nu mai line seanrr
autenticitalcaobiectuluircstaurar
Fronkt i
Atlslin
116
LL''IISTORIC
( oNS;\(llilRllA N1ONU
NlENTll
,t.,.(nrscrvarerSi reslaurarca.Iineii arhilccli af lrebui lrim;ti in
"',
\," 1,,,rsr cum sinl tfimiii LaRoma'
l,ir(li;d.r unor tbrmulc nu lrchuietollrii si ne inlcle Acordullian
,, ,,1,r (u rk)ziliitcru\kinieneestclimital Penlrufrancczi monumenlcle
arati lbarte
' i,, rl| l;cbuic arin\e sint putin numeroa\eVictor Hugo
"'(ror
ireiorir
r"," ,., rrri,,frtul(r \( on\lrtur(.Lfim|^lr,\' Jrn
oruLlrF
u
prirr
rmb'rrrnrri
'r
' ', 'h lr.rn l( | I' Jin r'rr'uu nicfLlJI
I'i' ri$.ir. in Fr.lnla.un monumenti\bnc nu estcconccpulrucrca o
,"r,.r nrei ca o lelicli cnrc \e adrcse.Yinremorieiaitctive El este
r'n,r ,k l,)irtcun obicct delcmr;nntistoric ii npt penru a fi analzal
\i nunui apoi ulr obiecidc art.LUn poslulat dc neginditpen
','rr{,.r1estc
r,,. l{r\kin. iubr'nlindein genef.rlabofdareaiiancezi: rcstaurarea
poale
ti
ea trcbuie5i
,, .,l.,lr.tl:rlri.obligitorie. a con\crlirii: necesard.
priccpefe'
trl l., ilf rrceuslt;co chcsliuncde metodasi de
lr.huic- \DuD. Hu!:o.ca lucririle st fie iicure cu grijii cu 5trmii
"l-lebuic s'r adoptemun
., ',, ,'rr':lieent,r".Vi_l.resle si rai precis:
Ia once idce actuali ri
si
renunldm
(ld
lrcbuie
\;dcrc e\clusn.
t{ni |
cu monu'
conlcmporanr
penfu
de\cni
a
carc
triim.
.,rrrrrrrrtinrpulin
cu
oamenti
aD
constuxrt
carc
I
anistii
cu
re\l.rurim.
curc
il
ir'rtul rt
.,,'f I r;r locuir'l'rebuie \:r eunoallcn1prolundloale proccdeeleartei'
(n,l,,rr in pfincip lclc salecpoci. ci si in cutaresau cu(arepenoada
ru..rrui sccol. in vr!.tn t.\fttbilitii tlu'n tub|ie a un?i itllregt
"
u
t''.i tt
t,t t,1 1 th ,t l m d u 'r y'1 '
t ', , t . t i t h - t t I t , f t i 'i h .
r i t .l l r ti r
'. t ' r h t \ t t t i \ '1 t 1 i . tt l 't;tttI
\l Pti i
e'l'ri
punrrernrobl(mrirrrr(nli(irrlri
r,' .. o'::ie r. tt',''inr
(urc'
"i"r
\i
ru'rr
lur
Ji.in:'rrlrririrr(r
,. r,nrrrrircLrrurr))onrrnr(nr
'i
Iui istorici 5i
!.rr!'\euli m.ri litziu. nu coincidecu aulcnticilalca
r,l*,1,'!icil Se poate inlr adrlir tircc ab$aclie dc epocal N{etoda
riri de rcconstituirese poatetranspuncde l:t domeniulStiinlclor
"itrr
,lrrrxlc l.I cel al .rdci] Acclte I'ntcbiri nu sint abordac Poslulind
t"",rl'rlil:rrerunci re\(auriri lidele 5i a unei copii pc careperfecliunea
1",, r.'.c Ac nedeoschit.liancezii inalt:rla rans de adcvtunnnciuM
,l llll(irlii dc ltuskin li N{onis !i dezviluie pDvilegiul pe care ei.il
r,,r,lJ ralolrlor m.nrofiei istoficc' in rapon cu cele ale mclnoner
il,1|l!. si alc fblosirii pioa\e in acel !i spirit- in tinp ce Lnticii cu
r{ rrrr.Ilir numitc refoiosin ale cdificiilor vechi.frarcezii tind' mar
;1,ri.rhri (lccil englezii. sil tirvorizezomuzeificarca rnorunrentelor
r.,r,ir,c Vilci Lezt;ri llri reticcnlebgica acestei'rtitudinialuncicind
1t1
AI I]GORIAPATRII{ONII'LL
I
rcgreti cii catcdlrlelc noasre conlinuA si scrveascacultulLrj.
''tolu,inl (.re un
n.L,b.e^..
!en d( \andrtisr t(jrr.N n(,r,ntite.
ruin(Ji \i ,iererrurcJ,,J
rproap( lir tcl (.. n (l(\.r.lrrc hrull ! ...
A(eJ,ri nJlilri ., xtitudinrlur,i (n||rpojt:,rncllteto,
rrre . , ,,
fmr u \4a r BrilJnii in rrJte c Je rc\rrurrrr.DU
r,e decrlo ,1 ,
gencrrli Am clutrt sa r(pere,/ripun rdealu:ilenJint(.Am n. l
rnrr.i.lin\c\(epriile\r l'r/rrrilct ni|lr A(l c\i.r,,r in \nptrdfi .
lui Vioilet lc Duc. cum o arari de atrtcl ercmplut lui c_ Scoft.
paftizanilorsii eclcriologisti.La lel. in Fftrnta.MonlatembeltI . I
|
\ingurr rpdri i, rJiolos,c ,cri?j;\/r
in prgrnr cu Jf
ru\lini(n('. \r,llel-L-Duc. pe crr( Ru.r,rn.r iom. nu r: o,n(ioo(r,,red(r-l \urbr de rru.-u Je J tdr.cr(Jirr . a fn.r'_l
public-cu subrililale.
dc an miri arhi(ec{i
cnglezi,,intimp ce l\It,,,
era laxat de fetilism ii lrar in zeflcnea fdri rncDajamcnie
de cLtr,,
riall"rl,J
d. 1., llt. B il,l,i . In mod umotog.< .orreaurt-rr ,
ql(\indrii Il8 rDrnie l8<t ) LJeWrll,i I
M,rr , (:,tre l/r,r,/.
lo.l"irnedrnr
rrflLIu'ifl publi. u de &1ft $tht.tt, t tn,,.
/,/,/ ..Jr ft\lJuflril( lur \iollet le-bLr.uu to\r,jnrlr/Jtesr (ri.l
Jlri \rurarc rn(.1,lin lx.ll. dc Didron in rt(.rt(.l/,,,,L..,/
alogr./res.cu mult inainreca r\naroleFrance' s:i {e ocupede ace.,.
Nu riminc mai putin a{le\'ararci doctfina lui Rusiin s a ni.. ,,
ri.a inflorit in Anglia. ru in alri parte.!i cii Fra0(a.in nasura in .. :,
r$rProIcJamonumenlcle.urma in cea mai Dtarcpartc preceptele ,
Viollet lc Duc. Cu,n ii Ruskin insusi a iDtctcsn",dcirinul ace,r
anlagonismdocuinrl cr.r prcvjzibiLCe pulea face reTasenrimerl.,,
a liisirii pftrdi imblrrinirii ($i pieiii). cu conrplexetesale fires( ,
ce pivetle consolidarea.imporriva proieclului raional;sl
spec@clar al arhireclilor si isroricibr inlervcnlionisti? Eur,,
intreagi era Sata sii adere la ideilc lui Vjollct,le-Duc. Ace.. ,
intilneaumai ales aspira(iileistoricislcale rcrit.uralorilorlbrmar
r:lril(Je limb Scrm.)r .r rte hu"olter(entrul(
Sinteze
Ori(e domeniurl cunorrsrenr
pe c:rledr.u se idr(tilur pre
rfrr|..r conc(plelor.denre|\urilor.i prni(cl(.1,,r
,rle. Dr\rft.,
t1 8
I5ToRIC
}IONI]T!E^'TL:LLTI
CONS,\CRAREA
r, ,r! rtr ale conscrlifii $i reslaurariimonum.nrekrrrsloncc nu au
t r .\Lcptie. Dupi opcfa lbndatoarea primei Sencralii.a urmat.]a
',r
crilici li complcxi
t,r.rrrlsccoluhi.o rllcclicsecund:r.
ttttrolo de Ruskhti Violk! le'Duc
In lJ din ultimul sttn itl secoluluiXTX- hcgcnroniadoclrinei lui
\r,,ll.r lc Duc inccpe si fie zdruncinali dc un demcrs mai
1,,r,(h:rl()r.mai nuanlat$i chiar mai bine n bnnat. d.rlonti progre'
l,'r :rheologici Si istofiei arlci. Aceasli onentareI lrccul rn prac
r' ,r rret. inlr un mod tlnonim li aprcapcpe rscuns A rost totulr
,1,l|!rrr'i.pusi in opedi\ii tlpiraii cu stdllucirede un om a cdrui operi
( inrillo Boito'''( lE35-1911)estcurrl din acci :rrhitecliiulieni
i'.. .r 5i Gio\annoni pcntru generaliarrm:rloarc.datoreaziorigi
'
Irlrr.rlcr operei ri iduilor lor unei lbmatii firr:i cgal ir Frania si in
tr',rt,rihlcacelorlalte1iri. Inginer.arhitecrli isloric il anei- comper, rtclc saleii pernil si sc sitDezela articulatiaa doutrlumi dcvcnite
.rr,,'rrc:lumeiartci. trecuti si Prtzentd.lrmca rnodernititii tehnice'
principijlc lui Viollci leDuc
lr ltalia, ca 5j in alte pi4i.
firt' iiserd maiorilatea afilor restaudri. in specillLla Floren(a_
r, rrrrrusi NeaoolcundeRuskin si Morris lc atacrse[ in mod direcl
t ,'rrtnuriatcu'accstcdoualdoclrine antasonice.tsoito inprumutit ce
, .r,ri bur din fiecare pcntru a extragc.in scrierilc sale. o sinlcd
.rl,rrh pe care.de ahlcl. nu o Yalplica intotde:lunlin propriile sale
ll,,ilo a ajuns si lbrmulezeun ansambludc dircctivepentru
,,,"'"rta-'a .:i reslirllrlrcamon mcntelorisloricc"' cu ocazia a
ate inginefilor.rcunite h Milano li
rr.r L,rngreseinlernalionale
l("'|t' intre 1879!i 1886.Aceslcaau fost inlcgratein lcgca itali
rrrr ,lin 1909.G. Ciovannonifacc referifesi aderl la ele firi rez,rrr,cnrd. in 1931. face biianlul "restaurlrii il lierc a Inonutrr-rrclor in Italia r'n cltdrul Conferintei dc la Atena- Clu toate
i.r.r. demersuldialectical lui Iloito nu se dezv;Iluicnicdiefimai
o restau
l,l|n .! in eseulscris:iub ibrmi de dialog. 'Conservarc
119
UI IS,I.ORI(:
CO]\SACR\RE\IIONIII\IENTL'I
AI.F,CORL\
PAIRIMONILILUI
mre . care a aparul in culegercas Qrr.r/irrti pmrittu di l,.llL ,
in l8c):1.
Aici, alrloruldi nltcmltiv cuvintullir doi praclicieni:
urrulirl,
ideile lui Viollet-le-l)uc. pe care il inlocri 5i citcazi in rnai .l
rinduri. iar ccl:ilalt. alk ?go-ul lui Boi(). le crilici slLuindu\
argumenleimprumutatcdc h Ru\kin 5i l\'lorris (alc ciiror nunr, ,
sinl Drerlionak).Boito conslruielreprogrc\i! propria sa docrrin.,i
Concepl;a sa d conscrvare a r))onurnenrelor.londrLtli
noFunc de alrlcnlicitate.
o daloreaztrlui Ruskin Si Morfi\ \,'
trehuicsii pistrim doaf patinaedificiilorantice.ci rl rdausl
succesi\ccu carelc- iDcircailinlpul: aderiratestratificiri..,.:
panbilc cu aceleaalc scoanejlcrcltre.pe carc Viollet-lcDrL,
osiDde5rcliri scrupul. La fel. rcspeclul aulcnlicirdtii rrcbui..
rcc ze coDceptia falcontologisti . dlrp.i carc Viollet reconsoLr
piirljledispiruterle cdilicijlor,si inci si mai mull tipologias( l
lici. rceastaslirsiDd.irr polida anumilor decl:rraiiiconlrirrc.prif .
facc si nu fic rccunosculcaracterulsingularai ficcr'irui|),irl
Dxr imprcuni cu \/ioller-le-Duc.inpotri\a lui Ruskirl
Morf)s.Boiro susliDeprioritalea
pre^ntului fati dc trcc0t\i rfrrr
legiliDrilatea
renauririi.Desigur.aceasta
nu leprezintddccirulrlr .
solrtic. I nu trcbuic pfucticali decit ll| .rr,?r?r.r.cind lorle r:.
(inlretinere.
hltc rnijloacede sal\'girfLiare
consolidarc.
rcp ratii r.
expuscvcdefii) au csLrirtAtunci- e \e do!edestencc'csrul
indispcnsabilul
complemental unei conscr\iri al circi pfo!..
insofi nu poale exista l:far ea
Atinnarca coeziunii cclor doui Doliuni.pc care Ru(kif ,
MorTisle consideru incoinpatibile
si pe cafeViollct le-Duclc . .
dca sinonirnc.conduccla o conceplicco|nplexidcsprcfe\trur.r
Ccr nrai marcdificuitatccoDstiin a ili intii si eraluezicu jn\r. ,
necc!rlateasau oportunitatcaintenenlici. sa o localilezi. ..
detcrmini natura si inrporlanta.Odrti recuno\cut pfin.il l
reslaur:irii. ea trcbuie \i lii cisli.ee legilinilatea Pcnlrlr lcer.r
trebuic !i estesulicienl ca ea si lle fecurosculadrept cc0.tce e.
Camclcrulraporlal.irccjdenlal,
orlopedical lucririi trcbuiclnrf..,r
in nrod iii{i$. Nu lrcbuie in nici uD o.rz si lrcacri drepl ori!if.
Nerutcnticilatea pirlii festauratc lrebuie si poati fi dcosei. ,
120
.6.rprr rlnJ
Tr n n l l m cn l l fe b d r ' 'a
l l c n c'e 'd l m ( n l e
d,n epl.'r in
,i.:,.,.,,, ,,,,,."'i dc ,rtul. r(hnr(il( :i ,re.tcrueurrl.:
modul
idcntic
,.,', ., iost intrcprinsi El deplingc.pe lingi 'ceasta
rrci
Ll(
\r
propunt'
d'!cf\(
'l' r'.,r.'r..,ptrriru "nrrn.nr.tu,
'ipuri
l
Inor'
ihnrLl3rL
PrnIJ
iuni srilrrl.r \ir.l.r cdrli(irlor
I'r,
''"nrie
in
si
aibi
crre
urhu'}bgiit
ur|r.lt din Antichitatc. o feslirurire
r. inrintc de lo:rtc eriaclilrtcaftiinlifici ii. in caz clercconslr
',,lt
r,r[. .()nsiderilnulnai masasi volumul. lisind cumvain alb trat|rc't
nrr,rl.tclor si ir omamentalici lor: pcntru monunlentelcgollce o
,, i',r'r.ircp;r,rrar,,i crre 'J 'ndtePrr(lonul mJrrle' :^upra'(h(lL
r'\tur lrrtpulul
r,r,",.,'riurii r ((hrr.i.rrur'lr'ind pr.rdrder<n^r:rrrr
clasiccli
pcntru
nonunrentclc
i.','i,',,*i ii decorul)rin siinit.
in
editcii
de
serDlrt
s'r
dn'
care
alii
t',,,,u.. o restaLrr'.rre
'1fii(1
J.: r(r:rrhl(r illl(l'Jlrlrll"l d' \til
( {r'rflei< \lc rrlrentcrtrte.
Borru
lur
'l nrrnrb)/ili I(:r''rl'ir;r.J d;{i
I t,u rcrrr.i'
',.r',,".'Lii
dc reguli care rtr Ibit modulaterr
I:l a enu;l.rl un ansainblLr
'.,'t,trart
',lrr.'
c:r urri:rre a distruscrilof cruzate de conflictelc armalc'
cu primul rizboi mondial.ri oda6 cu c\olulia rchnicilor
rru,l|lincl
.,u'.r'rr,:rivc.
dar clrc rimin valabilein c\enti
\t,,i\ Ritgl: o ro]ltibttlicintt,li
t ) ,)p.ri de rcileclie mai ambilioasr.cu prilire l ansamblulati'
hr|,,,|,;r \i conduilelorlcgate d0 noliuneadc nn)nunlcntisbnc ir
t,"r rnrplinitarla nrceputuisecolului XX dc marelc istoric dc al1il
cra prcgihtpentruun ast
,,
;\lois Ricql (1858 I905)" Acest.r
'*/
jurist
fibsol si istoricii prin
de
l, I ,l ,iernerspri-ntripla sa forma(ic
l zl
r\LEGORIP.\TRL\
toN]I I-('I
expcienl.l concrcti pe c re i dobiDdiro in caljllrtcde con\e.\.
In 1902.Ricgl a fosr nunlir prc5edintetc
Conxsieirui.,.
Donumentclorisrcriceii insircinal si schilczeo noui le!1. I
pentm conscrvarcirnonumenlclo. un an mai rirTiu .rpire.r_ir
dc introducerc la acc:ite mdsuri juridice. ,.'r /r,, ,
DenkDnlkt!1t!^
\Lc Cult" t odcrne/.!,,o/rrrr.,..,r ). Acesr
opuscul estc o lu1rlarede lemelic. Et nrobitizcazi inir.
cunoastcre
sr erpcfrenlialc rsroriculuide artl ti ale conscr\.,
lui de rizeupentrua i lcprindeo xnalizr:r
crtica noliuJr
nronumcnlisloric.Acesranu estcabordrrdorr inrr o opriclifr
sionali. cr aceea u lui Boilo. l\'tonumentlrlisroric csie trui.
obiecl social si lilo\olic. In\eslign(iasen:rlui sau sen!L:
alribuite dc socieralemonunenrLrhti
inoflc permite e.r si|: ,
intemcierca
unci practici.Dc undc dublul dcnrersjst()ic si r ,,
Cel djDlii Itjcsi \tabilcrretird ambiguilare
di\rincriape cr.r.
irn incclcAt s-o dczvoit intfe monllDrenlsi ntonumcDtulistor , ,
cdrui apnfilic o silLleazi.in uircla ri uri. in Italil sccol tui X\ I I
e\tc si ccl dintii clfe definctremonumenlulisroficprin \.rlor;1.
carc accslira lbst l)rvestirdo-ir luDgnljsronei. ii intocnretle iJj\
tlrrul si i stabilesrcnomcncl.itura
Anrlil sa este \rructurariipc orroziliadiDlrc doui c.[csor
\,,1^n.I n\.le z,.e .lr.cnrrr-,,iar. r t
de trccut lii inplici memofii_Celclalrc.numite dc .collenrporu,,
lJt. l(;, {.r",r./,r.,,r/,. irlrrfri pre/( tulrl
4,1:rer\rruLluri duale (^rL,ou1Jedr\rirhli:, n( (art (r J
hrat-o dnl bcl$ug.dinfe ! k)n peniru iqrorieii isroriaal1eipc l,
piie ti valod de ail pc de alta"'.Dar Riegl nu s-r oprit rici El a
dcscrissi inscrisde indati prinrre val()ril.-de rcuremorarcuna D,,
pc carc o rdle aparindin a douajumilhre a liecolLrlui
XIX si pc ,
o numellc vitloarcLievechilne Accastaline dc \irsta jlronumLl
lui $i de u nele pe curerimpul nu incctcazisi i lc jmpriDre:astftl
..r.rs ercr
ji.i\'\re r(.i.muta ir
're r!fl.. pri rr-urrsrnrr.rcnr
lrarzitivilillea crealijlor omcDeiri al cauor sfirfil estc dcglad!l
rDevilabili ce r:imiDc.cu ro.le acestea.singurn Doasrricel1irudl
Spredeoscbirede valoareaislorici ce dcpindede cunoaltcre.rcc r.
llloni de vechimecsre inediat pcrcepribildt cirre ficc r.. Eir
122
D l o J r i r . r l . l l l :e
ftr (
o Jl t( u n r o Jl l e i e r xl ^ Jr e ' r u 'u n u l l a
ALE(N)RI.\P.{TRINION
Itn-LTI
excludc\alo rende noutalcnui amenintindsi \aloa.eadc lolosir .
\aloareaistoricJ"D:lr \'aloarcade folosind sc imporri\e5tefoafl. . I
sea\alorii dc aAi relativeSi \alorii istorice Accsteconfl;cre.scirI ,
dejade Bo;lo iD domeniulrestaurifuii.
se manitcsdsi de indari c. .
rorba de refolosirccu ti. in plat mai general.odati cu clasarearrr,
mcnlehr istoricc.Riegl arati ci cle loiufi nu sint de ne.eTol\i
dcpind,de fapt.dc comproDisur.ncgociabilein fiecarccazparlr! .,'
in limc(ie de starcanroDumeDtulDi
ii de conrexrulsocialsi culrL]l..
carc cl se prezinti ADtljza axiologici a istoricuhi vicncz intenx ..
o conccplie ne-dognuliciiti relativisl.d monumentuluiistui..
annoniccu relativismulpc care I a introdusin studiiledc isloil I
ln$ D(
ndenN Dotk fttlkkltut nu propune doar o urrf ,
citici penlru udnrinistratorti rcstaurator.B\,aluindpondereas!r ,
ticii a monumcnluluiistor'ic.lucrareao prezinli crpe o problerl
societitii. o cheie intrcbirilor pfivitoare la devenireasociclu
modeme.lnstiluli in numclc c'iireia|orbe:tc ii interice lui R,
to.muliri foaric prccire $i explicitc.Et nu poate.mai ules.si aT.,
cd. inlr o societalcin trlnTilie ca cca in care taicne. \aloare.
vcchime tinde sd rscdieze cpalilrLsocial care cra ocupat in il
tradifonnl de rcligic. Ioturi accstac sensuldar culintuhi cu
titlul lucdrii :alc.
Pcnlru ce lcestc prcl:icirorii e\tclicc ale \alorii dc \echi|.
pentru cc irceasriifc'r\o.rrc nla\ivi ii in crelrere in jurul ln,, ,
\L\hr 'PeI|rnrirlit,t'lrli,ctuJl.Rr(:'l pd-e\r rnlr(.p(.
menrelor
aceeaii scar:isoci.rlii.dar in pl1)priulsdu cimp nemorial. anlli/,
din lucrarcr r/.lr lJnb?htrycnin dtt
canulia scrisi dou.t/. ,
^,u/rr'.
de ani mai iir'ziu de corrterrponrDul
siu
liencr. Sigmrnd FrcLr(l\r
incapeindoiali c:i Riegl Du a lost citii in acestiel in epoc5.dr . L
icl nici mai tilziu. Tl)luii. o lom vedeamai incolo. daci:r\L
puteir concepc
palrinn)njul
i\loric.o lircemplecindde la ciil slr
(on{fice deschircdc el ii Du t olem. Det&,]|rlkttlnts.
Opcra lui Boito ti. m i rrnplu. ccu a lui Riegl. ararii ..L
cumpinasecolelorXIX $i XX consen'area
monumentclor
isr\i,
dobindiscllalutul de disciplinii pe care numai prnereain dis.Ll
conceptelor\i procedeclors.rlepureasi i I confefe-
r24
Co\S\CRlRhA NtONU}l[NTI'l-LlIS'IORIC
.\.crdit abordarecrilici incheia o dclimitare cimpulu; spalio
r'
al morumenlelor istorice c.rrc.incepindcu \fit5itul anilor
'ltrtrirl
rxr,lr.prczenta.cel pulin in teorie si vinurl. aproapcacelealrconfu
.rifi astazi.A,tJ itpolDgicriincludeadela arhitccturaminorb li
.,,t(|l
urbar Anr].rrroldgi.d riminea mrirginiti. in avrl' dc tronl'
r,',.r rdustrializdni.Dar in amontc. limitele s.tlc erru ilr lnod con,rit|| irrp;nse mai departede muncaarheologibr fi .r paleognfilor
l', {,)per ifile lui Champollionau permisconfcrifeAunei sldri civile
!r Lrici idenritdtimonumenlclorEgiptului. a ctrror enigmi ii fasci
r,s. in zadarpc anticari.,{poi a fost findul celor din N{csopotanit
l, r'|lul din lcrusalimpirisca $i el lunca lcgendeiin schi bul unei
rr,rtrri(iislorice.ti la fel s:r intimplrt cu vestigiilccivilizaliilor
parlc. ccl
1r',r,rhclcne.Aro dc dr,fir.d,?delenisc monditlli. Pc de o
(lndia.
Inclochina.
,l rdcsea cu ocazia erpansiunii coloniirle
\lreriea latiDa).arheologia\i einograiiaoccidcnt lc anexaumonLr
(r.nrr alc unor civiliTalii irdepdrlate cllre nu rnai aparlrneau
Pe dc alti pane. conccptuldenonument
\',rt(tildtii medilcraneene.
lui pdtmnseserirdincok) dc dolneniui
si
in\lilulionalizarea
r\r,'re
, u'of.an sau tenloriile supusclui.
tiu toateacestcanu trebuiee\agerati imponaniairnumitoridei si
i,trrnrirorerpericnteanticipaloare.dar puncluale.ilP;inrlcin timpul
tNr!,rdei de consacrarea monumenluluiistoric: ele nu au afectatilr
tr,'lUnzimepracticilede consenarecitrc au rtrnrasaprorpe ideDlice
,h ,r lunsulunui recolaprorimativ.inlrc 1860ri 1960
intrladcvir. pinii ctrc anii 1960. conserv rca monumenlelor
r',r,rrLccontinui sii pri\easci esentialncntemarileedificii religioasc
,r , rrilc (cu excludirca celor din sccolulXIX). Rcstnurare rimine
,.1 nrai ade\ea lidcld principiilor lui Viollet-lc-Duc doar ci, sub
rrll||'jrt(aunof arhcologi,ea nu sc mai ofienteilzilspreo reconsl]tulre
,lrr;r;rnrodelLrlolerit la origine. pcntru antichiltrtilcclxsice.dc praca arhiteclilor !i anticarilor Valoarcade vechrmenu
rr'n (lesenataL
\r'htugir nultimile cu rapidjtatea pres0pusi de Ricgi Desigur'
rr.riLlctur se democratizeaziin Anglit Aici se creazi pnma agenlre
rrrr\lici. Cook s. care exploateazi mai alcs siturile lcgcndnredin
intem
lfrt)l unde.in 1907.PierreLoti'' se plingcde inrpldntarea
indis
rbundenta
piran1idclor
de
recinehtea
hoteluri
in
ii
de
1r''irrrl
,rrri ir lurislilor. Dar lotul este relali! 5r e lorba clc monumenlc
r..r,rr.c dc exceptie.in Europa.in ciuda canrplniilor nalionaleduse
125
ALEC,ORIAPAIRMONII]L{'I
126
un oroqres: Parisul modemar fi imposibil in Parisulde odini! 1...1.Civilizatiaisi croiestelargi bulevardeprin inNnecosul
al strddutelor. rtrscrucilor, fundetutilor vechiului ora$;
caselea$acum pionierul din Americadoboardarborii 1..1.
rile outredese sumtr pntru a llsa si aparl din dhdrntrluri
inFa odati cu aerul.iar
inle demnepentruom. in carc strntrtatea
snineodatdcu luminasoarclui" PentruHdussmam,ca ii
de marcddin epocl'
Gautierii pntrutoatespiritele fmnceT-e
El nu percePe
autonom
nu existi ca obiect patrimonial
a lraficului,
salubriutii,
in
calea
ile cartiere.decft ca obs;cole
degajare.
care
trebuie
Eecutului
aontempldriimonumentelor
carea batjocoril
lnsusi'VictorHugo.PoetulParisuluimedicval.
bulehaussmamiene
cruzimestrtrpungirilE
$i monotonia-noilor
ale capitilei. nu se ridice niciodatl in anicolele sau interiile sale de la Comisia monumenteloristoriceimpotflla t&nsii senedle a tesutului vechilor ora$e.Ca $i colegul sdu
eniben, el se hdrgine$le,dactr e cazul, str propundciteva
ieri de drumuri proiectite cu scopulde a cruta,nicidecumconti_
"Asdel la Dinan,
tltea unui ansambluurban,ci un monument:
mic oml din Brctagne,undenu trec poatenici douazecide
pe zi, nu s-a dont oar, pentrua ld'rgio strad?ldincele mai
r circulate,distrugereafrumoaseifaladea ospiciului $i a bisedintrecelemai neobiFuileal acestortinusale.un monument
s-a vtzut mutilad ln mod
d? t...1La Dijon, bisricaSaint-Jean
nici
rnaipufin,cum s-artdia
6inos:i s-atliat corul.nici mai mult
un
zid
carc leagdcele doud
copac,
iar
nefolositoarca unui
pentru
Nu se pmcedeaz?l
pavajul
trisuri.
nava
de
hnsepte sepaO
cu celerelipublice
seami
mai
cu
decit;u
monumentele
ii
t fel
private
cind
vorba
interese
de
daca
ar
fi
totul
allfel
ar
fi
cu
tlosse:
Alielevecineincurc,la fel sauchiarmai mult dnrmulpublic.aces! e un rtru carc se suportl [...1.La Paris,aprobtrmdin toatl inima
loile strdziale omsului,dar f:ird straccepttrmca ncvoieabsoluttrdis$i Saint-Pieneluqerardm4itelorvechilorbisericiSaint-Landry
primele
ale
istorieicapizile
de
nume
se
leagtr
aleciror
lux'-Boeufs.
fi
fo$
ldcuti
Racine
ar
prelungirea
strdzii
Pudnmai.la
blei; si dac,
absolut
o
linie
nu
factr
incit
str
sdnga.
astfel
mai
la
sau
dlEaola
drcabd de la Odeonpint Ia snadaLa HarPe.credemcd s-ar fi gEsit
o cornpens4ieiodeajunsde mare prin pestraFapregioaseibiserici
128
129
CAMOLUL V
Inventareapatrimoniului urban
I
ll
AIEGORIA PATRIMONIULUI
130
jucat in
hlNare a fosr impulsionatXde studiile urbaneal cdror ml
trebuie
reamintit
|!nc/a uneiverifabileistorii a spatiuluiu$an
istorice a fbst
131
ALE(JORIA PATRIMONILTLUI
Rprezentareamemoriali
RepreT(nr.rrea
dmtirapr,( rn \n..'tia.uh pJn.ltui Rr{kin in.j ,
inccpululanilor 1860-chiar in lrerncacind deburau.lDarilelucrir j
la Parii. poctuldin Sro'r.r .,/ y.,?i.?se re\ottii si atcieaTi opinia t,
blici impotrivaintencnfiilorcarc lezcaziisirucruravechiloroAc. aa ..
lesutullor Penlruel, accastirexluI'Iestciiinta or$uhi. cceace faceL,l
ca un obiectpal-riinonial
intangibil.ce trcbuieprolejfllncconditiomi
Ruskin estc condusciirrc accitsri luare de pozilie de valoar.r
rolul fc care lc atribuic adritecturii domesticc.cea care constii.L
tcsutul urban.AlAturareasi contilluirarealocuin(clor olodesre.Lt.
lungul canalelor5i srrtilor siDl ccle carc f-acca Venelia.Flor.rr.
Rouen.Oxibrd' si nu fic rcduclibilela sunranarilor lor ediri. ,
relisioasesi civilc, a palaletorii colegiilor1or.rj iac din ac..r,
ansalnbluriu$ane cntititi specificc.
In aceist, iDprejurare. orirful vcchi in in(Fginrc pare si jo!.,
cu adc\'r'lrrt
rolrl de nonumcnl irroric.AceastaesrcLorusio ilu/.
pentru l circr recritlcare Ruskin insusi oferd. prin compaftrir.
nrijloaccle.lnrr-aderar.i^ Th( St c Lantps. care \orbesrc derf.
arhitcclufi ii nu despre ora5. nionumenrul istoric tirnctionr:,
oprot\T((( un nonumcnr inrcnlionalautenlic.Pe dc o parld.,
capdtd irncdirt. iD prezeDt.un rol mcrnorial d rorili valorii ,1,.
pictatecu carec invesril;daf. pc de ald parie.subzisridistanttr
1,,
carc,de Ia Renaitcreinco ce. r)c,alndeprinss o stabilimin rap,,
cu aDtichiliiljle.
Or. "apro pe ca nu sc aplici in carul ora:utL,
lechi cafe .riz, un lcritabil monument.
Fari tl rjunge s: o formuLczee\plicir. Ruskinfact o descoper..
pe carc epocuDoastrSincS nu ir irlccrai sd o redescopefe.
De-a iiLrl
gul sccolelor si civilizariilor. iiirl ca cei care il coDstruiausau
locuiaLrsii fi avLrtintcnriasau sii fi fosl conllienri dc acea\la.orarLi
a jucat rolul rncmorialde monu)uert:obiecr crrc_ paradoxal.nu .,
lbst ridicul in accst scop si carc. ca toate Iechile sarc si ai!,rarfr.
colectivc lradilionaledin lume. posedi. intr-o m:isuri Drai mull \l
mar pulln constringatoare.dubla ci mi.aculoasr putere d.
inridicinc pe locuito.ij sii in spl(iu :i in rimp '
Dar ltuskiD nu ajungesi puni lceasli remarcabitiidcscoperirc
perspectiri jsiorici- A aduce aliDgereoraselorcrei prc indusrrirj,
132
URB,\N
IIVENI'\REA PATRIN1ONIULL]I
a le locui ca in
' .r, in ochii lui. un sacnlegiu:lrebuic \it continuinr
personale'
localc. natioqirr,rnlic
nolstre
a
iaentildlii
r",,rr llle sint
spaliului
dc
traniformarca
seama
si
refuze
,,.,t. umane.Rr.iskin
lind
nu accept:ic:r accastae ceruli de trans
r,l'.,D culs dc r^mplinire.
t, rxrca sG-ielil(iioccidenuc Si ci oceati societatelchnicisti nr
r"'/.r un oror(Lrin.cri\ in !r(culul cr' vftnd 'r lrir3(c' or!'ul
Ru'lrn il irr(hhlJJ( f'pr irrIrr' ut :r rlr(u/ij
,.r'{r' l:, rimDull,r<,'irrr,
isloricit:itii.
,,r.r:rrl
istorial.ccl cafeeslcangajatin dcvenirea
mai
dcgrab:i cirrecon
p.sionat.
si
{)rbire? Morali\m impcnitent
lui.
el
se
recunor$lcimpli
voia
Fiirat
nerazohaL
,l,nc h dilicultili de
Cele pc care
de
orale
lipuri
vjteze
doui
doui
cu
ri
intr o lume
'.,i
l, rrbcnc Si le citerza cel mai .rdcscasinl in gcneralaPIoxPcifltacte
,tc dimensiunimici:i ramin polriviteexclciliuluimcmorieiii
'r
.rinii- ftri si 6e. dc alti'el,precilatc ii difercn{iatestalulclcrespecirr. lle celor cruc lc locuie.'ic5i alc cehf care doar trcc prin ele
secoluluiXlX. cu vasrclelor bulcvxfdecopi
t .l.lnlle.metrcpolclc
Elises"
cu hotelufilc. imobilelc de birouri $'
ir( duDi ChrnDs
ca un ttnomen carc nu ifi giiscstc
ii
apar
locuinte
,,r/tlrmile lor dc
l,\ ul in tradiljilc fi ordineaurbane:locul 1ornarrrrxlcstc lumeanoui
r.tr,,nrenrorie.Slal.le Unitc sau Autlrirlia
llirnLtari
II .rLrlreori\ rnle.In .p((rll (irrdplr/rc( \randrrrJr/lr<n
(-'r
.' r'r.rilororu:r. Ru.krni>rdezr,lrrrtL''(rr';brlilrt. d( rur"nrr'
cu
el
pe
impreln'
carc
ir
rrrrrcaceslca.cauzl pc care o apiri. ii
,iLroiei o va arir ti William Morris. nu este,in sensprcPdu aceea
i\toricc-AmindoiluPti pen,r,l'nserviriiorasuluisi a ansamblurilor
pre indunrixl'
occidental
ofasului
l|,r !iala 5i srpfirYietuirca
ll3
INVENTAREAPAIRIMONIULUIURBAN
ALEOORIA PATRIMONIULUI
I
I
134
Sire nu are'
a carenlclorla careprocedeaTi
Aceasleconstatare
't
sioe Depanede-a se reducela o critici
tr"r. ii,-* rni"*.
fi;;. ;; ;;;i;i;
;;;il;;l;p.**
y":'-i:T:*
. *-burini Pentru.rormurare"
oarccorcepe
ti presll:"P11-t'.:-T::
iiJl"iiii"-id^iii'r si p"ate
sint
inau'niaie?Acestea
societalii
." aeuenirea
dinsaitPb" !!" *t
"ri*."'"1.".a
dinamica
f,i*ulnl. *." a*...ini
ii
"rt'"iiirr.li'i;ltar; to,.a,n,avechrre
^ll:T;:
isidatorca/d
orasc
l,lllirli
mollolo-giei,^urbane:
ii;&;-il'";,6r;
iii."t*il *.".
.d-intre
dintreistorialsi isloriceslerotu$iposibild'cu
a anali/ei
la o tralaremlionale!i srslemalicE
I".ai,'r'.*
;il-"'.'n
insidioa'ei
combaterfl
"ts"f"i
mijloc
alr
Pentru
;;;'i;J;;'
decil anlidotulunei
regularititige-omelrice
iirn.*iuir.i
iii"i"tii
'ii'it
a
,"ti.*t". Aceasla;slesinguiaieSirece ne raminepenlru
dar
a
folosi
; vechilormaestriii
il;;'ii;;;,;;;;
"ooceprie
piocedecledupb care' tdr'l a li fost
l. i.riiu
"uostlinE
s-auconduscreatoriiin vremuriin carepracli
d.;k-.
;;".iili,
confisuratiilor
ii iii.iila .* ri'ia rradilie'".subdiversitarea
fiecErei.epoci'
sPecillce
"
estetice
efecte
de
iirriai..--o,rnaroare
*'p."lt:;lltl
;trci, m;dievale.baroca.se vor cautaregul pnncrPrl.t(urr'r'
::1.
aue'le
ca
Se
timpultti
ltie
rrrnrede-aluneul
-artistic si citeoi'i.i" rrlaairai", '"t*iir saunu de calificarivul
de caractere
ansamblu
i'ii r"-1.*"ir." -"irr."i"') coost, dinlr-un
vcchi
publice
spatii
de
diferitelor exemPle
i;;"L:-;;;;""
arutudilereoFerea
ll
asimetria'
dc Sitle: incbiderea.
orzentate
lor' aplicaEle sinr.prin insdsiatemporalirarea
il;;;;.b;.
tirziu
XIX
bile in urbanismulsecolului
135
AIE(JORIAPAII' II\'ONILTLUI
Studiul Dorfblogic al vechilor or.rse si dcci isk)ia fornriLt.
lpatiuluj lor constituieasticl pentl1lurb,rDisro uncatli eurisrjc:i
cclivalent. Regulilede organizarea plinuribr si golurikn..sco.r,.
c\ridenti, ii dcschidcalea unci esteticiurbaneexpcrimentale.,lL,l
pcdagogicpe carc acestdemcrsil arribuics(rdiului orasului\eclr,
problemelepe care le ridici sugereaTio apropieredc propedeLr,
propusi cu douizcci de ani mai devremc de Viollct lo DU.
Enhctienssur lzfthitect&r..rr.inlr rdevAr.in paiea a doua a cirj !,,
sale.accstaa fost, ca si Sitte pentrutlra urbani. obsedardc ciiur.,,
unei arhilecturi 'cu adevirr:rtcontcmpomne. El l:rce rn rcchizit ,
firi nili impotrivaistoricismuluisi eclectisnruluiarhirecljtor.t,,.
sale.condamni toate lbmlele de copicre sau ;nilare a treculutL
dar isi intemciazi in acecali Drisur, ccrcerareapc un studiu isl,,
Analiza rationaliia marilor sistenrearhilcclumtealc lrecurrtui (Sr.
roman.romamc.gotic..-)nc pemrireintr adevir si dcscoperinrirl
''aceleprincipii imuabilecare rimin adc\:irutede a lungul secol,,
t...1.lsintl aplicatcin mod dittrir de diferilclrci\ itiza{ii''si caj. ,
vor aluh sA elaborim un nou sistem plccind de la noile no.r.
conditii istorice
Dc lapr-rationalismul
irnpiiarsitde \iioltecle-Duc5i Sirrei,r
de o inrudireprolundi. ignoraride nrullimeaistoricitor''.c.r.
leagi pc cei do1 autori la distanl:ide o gcnerarieti pelll
limurirca unuiaprin celalaltUna pentruarhircctufi.cealalliif.
rru urbanismul ca atli. Enttetie s str I aj(hitcatre ti Sinttu,
isi propunaidomas: caurecaileunci crerriiconlrnlporrncc!r!
rispund, noilor cerintcaie uneic;rilizatiiaftal.'subinftucnt.tr l
complete transibrmarritehnice. economice si socialc. Cele (1,
luciii sint organizatepe accealiopozitiebinari. cc,r dintr.
trccul perimat Si un prezcnt in gesralic.amindouiiSiDdesr
trascazaaceasti rupturi istoricil cu accc:rsiacuitatc dulror\,,
pe aceiasioriTonturban-Cici Violler lc Duc nu s a cirntonlt
cinpul a$itecturii. ln mijiura in care el nu disociazi nicjf(l
oralsuldc contextulmenral.social Ii tehnjc. cesranu pul(,,
striin dc preocupirilclui. Il abordeaz:i
ii cl dinrro pcrspcll
morlologic:i. $i gisim chiar. risipilo tu masadc Znrl,ri(nr. o ,.
de analize care, in dounzeci dc pasini. anrjnlesc cea .ti nr.
parte a tcmclor'" dezvoltate in Sddtebdu douiLcct de anj | ,
liviu .sifac cu atit mai lructroasi corljuntar.cacelor doui t.\ ,
1-r6
URBAN
PAIRIMONIULUL
INVFN'I]\REA
lrxirrlc de a rclcni lx problcmaufbani. trebuicdeja sii conltrtim
, r,tr(\l tel dc ralionalisn istoric nu e lipsit de dificultili teoretice
, I rrlnse.rzipc cei doi auloriin lala unei noi antinomii. aceeadin
r',. ,,ir,i ii .rtiunc. Amindoi recunosc.intr-adevir.cii crealiaafiislici
lrrr' ,lc ceeacc- in lipsa unui ternen mai polrivit' ei numsc.in mod
o starc:r
sa libefiLcaractefizeazi
rl,Irie- i/r.rrik/'. Desldsurarea
,,r rrriitii rl cirei nodel e\te ofcnl de cea a cetilii grccciti Acestui
rr',rrn!r slru vointi dc artii. sulbcat li poate pierdul de socrclatea
n,,.,\lrirlchnicisti. \'rcn sari se substituieanalizaralionali Dar cunl
." rnrrfr\pcrc n.rrur.nr:.un.lrrrrd de'in(. incrcntr.fn.rr 'r ci\iJ( Jce'riir:'
r',
r".r+re .ir inlocui,.ir In^cenrruni\ icd prLrdrrri
'r*r
hegeliene
penincnla
cu
cil
analizele
mai
mai
e\te
cu
attu
|,,[.brrca
,'l, lrumor\ei dcsi\iriiri hclenicenu j sint striine nici lui Viollet ]e
lr'! . nici lui Sill!'. 5i crr cil ace\tadin urnrirs a facut ecoul teofiilor
hr I i,idler Lr\upraspeciiicrlilii creaticiartisticcii neputinlei;storici
irr(r de !_l \cnl ln alulor '
Nu ne \,a mira deci car Sitle recunoaSte arlificiali!atea
rIr, n;rjirilor urbanecliclDate dupi regulitc 5i principiile desprinse
,lrI arrrliza ralionalii a fornrelor islorice El mefiuriseite: "Putem
,',,,r imagina \i cons(ruiin mod deliberalpe hirtie tbrme pe care
irloriei lc au produs de-a lungul secolclor?Oarc am
',,rrnrplirrilc
trrr.x cu adevirrl crca cu accasli nai\ilac preficuli. cu accstnatrl
ci nu. Bu.urirlc'enine ilt' copilurrcrii 'inl
.'nrtiirul Dc\rl.rt,r
'.'t
,'t,,/irr' unci rpu(r,lrrr n,r nrei con'truie:tein Inod 'p^nrar''
\!|llcr'lc Duc nu cste rnai putin sensibil Ia cancterul aleaioriual
rn r(rici pe c.rreo propune.El nu excludecomplctipotezadisparitiei
ir(r .rrhilecluraleli nu i5i face nici o iluzie asupra efeclelor
Irlrbiro.rre alc coniliinl!-i de sinc li asupta apiisfii menoriei
cu carc esteircircatal
r'.r(rnee
in pofid.rtuciditirlii 1or.cei doi autori reluzi sd renunle
htLrti.
!r
anuPesismismul
l,r,,riee\Derantiin \ucccsulmetodeilor euristice.
ganse
pani
demcrsului
lrrr,r pasiic nu ii impiedicii si acordein alte
,'p,rrrx \rre.ur.rIn el rrnxLlao'de 'ull(r Ni'ii
a. p,r.,
t'"
0
'
"'ri,'rr.ri
rirr r. Ll.rirnrrrenunrrlr prore'rul scu Drrr'tnre rlcor nireJe
',rrrrl
\r e. Viollet le-Duc se orientcazi in direclia unei solulii care il
Irrtirlcrd mni solid in mareasubversiunea erei industrialeDup:i ce
rr x croit o c le rcgalii printre sedimcntelememoriei istonce' el sc
flrtric:r/d, aproapcpe ascuns.pe drumul ingust. anevoiosSi abrupt
l3'7
ALE(;oRL{ I'ATRINIONII]LTTI
al uilirii. Descopcire:r"arhitecturii \iilorului" rfece prin n.r
dubli inainlare:ralioni'li\nrul istoric care scoarer'nclident.i
't.
siuncasistcDrlor arhilccturale-necc$iriimai rpoi uilareapa icu
.
t:Ltiloracestorati poalc chiar mai uh. Accsrae,ircilirerarul tr.L
cu linic punctatdla slirfitut lui--lroisibmc enlreiicn-.ljilnil(,.,
pagini in carc Viollc{-le-Duc iace bilantul incirca( al imirlinL
irrenoriej isoice se incheie cu o apolosie a urlrlrii: -Tururor r!
care ne sp{n aslizi: "l-ua(i o ar15noui caresi fic a r;npului no,L I
noi Ie rispundem:"Faccli si rilin tor acestmaldiir enormde )1, , r ,
5i!riricJ:Jrr n( In.t|tLtriJinryo ou( r. nrorJrurj.igu'r.rric.rr
sc agati dc lrecul 1...1.Facetisi puterr urra tot cc s-a lacut in;tri.
noastrd.AluDci voln aveao aftii nouil ii vom face cceace nu s,r
vizul vreodatiilcici daci ii esre grcu ornului si invere. n1ul | .,
greuii estesi uite''r. Adcvir'ulaccstuipcsimisnr
cne dez\iihrirl
o notii din _Huitibme entrclien dcspfe Halele ccnrr:rleridic t.
Baltard la Pa s. CAci Viollel-le l)uc credc ci irlrc\ede in n.!.
Hale, a cifor vi8uoas:j frumuseteo opune siirbezcliiprodullirl tr
acadernice.
tocnui efcclul fast al unei rlari uitiri tl refcrinrelofpri l
rte. a schenleloristoriccircceplale.I dcmersurilorreorclicerrars| :printro (rldilic secrlarar".
Pen(ruBalrtrrd.connri'rrsi inovc/r .,,
presiuncacorjusati a lui Napoleonal III lcaii Haussnann'.. .,
volba nun0j de o uitarc ocazionuli $i nu de un:r merodic:iEl rll,
lr(:r/i loru\i '^lul e.reri( ure i: rc\(nr unri ir\enrcn<rI-...
dclibefatc.Concepereaunei ata.i propedcutici.aplicabili si urhJr .
rnului- marcheaTi o etapi in lcoretiTarcadisciplinelor sprtjrL
Arliculati pc un raljoralism istodc. condi{ieprcalabild!i neccs.i
ea nu ftbuic contundali cu an-istorismulpropoviduir de CIAI\l ,i
de arhiteclii lni5cirji modcme. Acc$ria ncasii ulilirarea istor ,
ibrlnelor si crcd in inceputuri ltbsolure.Propunercatui Viollet t.
Duc ii pistrcazi istoriorrafici un rol limdaror.drr unul demili4'
eliberal de orice dogm lis t. In afari de aceana.ea insiduic sii l
mai fie disociati in arhjtectrri problcrl]afrunuselii dc problcm. ,
pusede soliditalc !i comodirarc'.
Ce
au avut accsteidei as[pra conceplicjpe care5i-o la!.
Viollet'rnpact
lc Duc asupraoftrtului viiknlluil Rispun\ul csre dnr la.
indoialhdc frpidilalea cu careexpcdiaznsubiecrrlcareocup:ir'nlrr
ga lucrarc a lui Sitle: in ochii lui. mutatiacare mai urmeaziisl1\ ril
penlru arhrtccturds a petrccutdeja cu ora\ul. Un nou spaliu a tt,.
t3 8
TJRBAN
INYI]NIAI{EAPATRII\loNIULU]
,,'.i.,urrt. calruiscari incompatibilicu accca.l ansamblufibr
dar le Proscnc$ralta
., , l!. r)u rlumaici le interziccsuprrlvieluirca.
.' ., (l|rn r- nlanifeslatea dc a lurigul istorjeiurblue Viollefle-Duc
r,, ,rc in vcdcrcapariti. unci arte la o altdscarii,tlra cum il-o rNagr
i'J'.
rin il( teoreticiaDal uitirii ellctice Emerson^.
,,,
';,;:";ti
\1.,r Inult. cl nu preledc nici conseflirca vechilor oraie Cu toalc
* r'rta. cl isi are locul lui in acestcirPilol lt'-drrd'J nu ajutrinumai
lr ,, Iniribuni intelegcrclr operei lui ljilte Pe de o parte' prin imprr
prin
f,,(r oini la limiti-tl notiunii dc orai istoric. pc de alti p'rrtc
."r'.'.,'.,r un.i prop(drulici a urtlrrr. Violl(r_l(IJrrc litmr'7ca/ij
..'. a..';ui'rrun r',t Ll((i'r! In (un'rruir"JcelerLl\'s rreid
","', ",i,:
rr rrclcnk'Lria orasuluivechi
' In ceeace-l privene. Siltc a rinlns in incertitudire Nici un'r din
dupi principiile din sri''/r"zlr nu ar pulea'
t,nt( le urbaneconcepLrle
qSseisci
in orasul nrcdem mai rnult decit ospitali
irr oehii lui. si
st lultrlui lor sirnbolicde prelfedc
precnrii
cuveniti
rrtl x limituti !i
{) singuri certitudincsc degaj:idin Sai?l"'drl.iar ea se relcri la
,u.''rle ticcutului: rolLrllor erG detcrminat.fiumusclealor pL'istici
,r,'iine. A consena unsamblurileurb.rnc\echi a$' cum sint conser
pare deci str se inscric iD log;c'rlnalilclor
d.
','r",,tic.lrctc Cu-urc,r.
toatc acestea,Sitlc nu a nililat pentru pistrafea
nn\ Stidtb&.
clrlii srle c'rrerispunde
, rrrrrclorrcchi. El nu crprimi. pc pAr'cursul
\nhadaci mai cste !imp'
a
dc
,rx' prcocupiri diftril;.
-srij;
le xmeninlSlot mai
carc
ia
riistrugerea
de
.",hit'c noastreorare
iu{inlc
in
rir)dufi
in,lou"
Irtrlirri
rr!rlt . decrt
'r
r\ltii sint acciacareau dczvohatIiLosofiaconservirii sustinutidc
.,rrrliui siru isloric ii crilic. ii au rtfibuit astfel o lunctie nruzcaLa
t -19
INVENIAREA PAIRMONIULI]]
URBAN
r4l
ALECORIA
PAI'I{IIrcNILI-UI
Niirenbcrg.Intf-adevir.cum s'irr putcaconserwa
efecliv ti scoLl.
circuit lr.Igmenteurbanc.Itri n le lipsi dc lblosintelelor \i. c\.n'
de locuitori:)Mai mult. in cc lll \i li se st.tbileascrl
parcursrl
vizih nruT,cali
l Problenrainccpesi se conturcrc.Ea Du va li pu,.
lcmeni explicr(i!i juridici dccit dupi al doilca razboi niondial.
In acelaii limp. de-a lunsul primelor deccnii ale secolulLri\ \
rcpiczentarcafi sonservarea
muzcallldobindesco djnteDsiuner, r.
ctnologici, cu ocaziaexperienlcicolonjale.Cind Llauley, marclr
excnplul engleTilorin India. intrcprindeurbaniTarcaMarocnlLL
decido si pistrezc crea(iile urbanc .tle acestei {iri. ta nu.rLr.
medina.In opozitic cu politica adopta(iiin Algcria. moderniz.,
Marocului va rcspectallnd:rmenleleurbane tmditionalc. iaf .:
rarspnnzid noilor criterii (chniceoccidenlalelor fi crcatc.,{er,r.
hotiuire traducevoinla dc pislfitre, cu supor{ullor spalialonsm..
modurilordc viati 5i a unoi viziunia lumii diferileSi judccarr..
incompalibilccu urbanizarcadc lip occidcnlal.Dnr rprecicrcaei1. l
ci palticipl !i ca. fu mod secund.rr.la aceasli loilrl:i de conscn.
si poaleo $i inlcgreazichiarinlr-uDviitor al turismuluide ani
Nu este aladar suryfinziQrci. intro milcurc de dule tirl
crpcrien(r elnolosici a altei rcaliti(i urbane.cxolicii. r fo\r rr..l
pusi ornielor familiare ale Etropci- RaLmine
de ficut isbria ac..i
privirii. ilusrrrt:] prinrrc altii de urhanittii Pro\r. I
convcr(iri
restisr lj D nger pc care-i fbrnlasc Lyautey. Dupi ce au pari\l
Maghrcbul. ei au dcscoperit.cu un ochi striin si in ciudileni.r .,
legiti tr. aDcestralulcondient europcar: teritoriu dc rnenajxr ,
sciri incditecafe putuscri li testrtein Aliica. dar fi rcriloriu de |r '
lejat. Arnrdtuft urbaneprc induslrialt si mai cu seanrtrnicilc of..
inci nproapcinlactede\ercau tc\ligiile fragilc si pre(ioascalc ul
stil de viali onginal. ale unci culturi pe cale dc disparili.. dc api l
nccurdilional Si. la limiri. dc pus in rcTervalicsaude nruzcilicai
ID flceeaiivrcme,CIAI\{-urilc refuzi nofiuncaLleoruSistoric \
muzcal.Exemplar.pl nul Voisin'r al lui k Corhusicr( 1925) protrL
ne radcrcalesutului vechihr carlicrc ale Parisului.i ocuireaIor .
zgiric nori \tandard.!i pistmrea doar a citorva monumeDteherer.,
genc.Notre Damedin Paris.Arcul de Triumf- Sacrd-Coeur$i TurJ:.
Eiffcli inventar carc anunlii deja conceptia nrcdialici a molr
mentclor scmnal-Aceasli ideoloSiedc tabula rasa.aplicatiitmili:l
centrelorvcchi in timpul anilor 1950.nu a incetatin mod oficial .
142
I
l,!,' rnDlorta schnrharii prDPu\. in ..Plan\oi\ni Pcntru Pa'is bln 'anrcr'l'
rnl
cp
J<Jr
r
r
'(
d
l
r
r
u
r
r
'n
r
u
u
*r
.
:
r
:u
..r
.
.
i
;
;
"
.
.
'; ,
l a r l ''o /r n i r i n 'o "r
f lln'
( . o u . e r. d r . , r \ . ,r i 'l 1
'
't
"
PAIRIMONIULUI
IN\TL\TAREA
L]IIBAN
t(, \nlcre in Frnn{adecit prin crcarca.de citre Andr6 Malraux, in
l',{'.r.r lcgii a\upra secloarelorsalvgardatc.ModillcatAde atuncii
r.,l.trlrrea Si oricntareaci. aceasli legecra intr-adcvir. la origine. o
nr,r\trriide urgenli inspirati de reprezentareamuzeali a ora$ului.
lr, \r (()nlestatein Europa.CIAM urile ti-au coilinuat oPen icono,l.rrr in lirile in cur\ dc dezvollareti au contribuit la {icconstruclia
ir'!\t| dintre ccle mai trumoascmedine din Orientul Mijlociu, ca
l,.urirsc ii Alcppo. lnfluenla lof a rdmns putefnici in Exlremul
l,,trrrt. Ei i sc poareatribui mai cu scar):i disrugerca Dnei pirti a
\r,lrului Singapore.
lkt)rczcntarea istoriall
( cr de a lrcia .eprcrentarea ola$ului vectn poate li defi li c:r
\||rtc/r ti depisireacelor douii dinainte.I1aconstituiesoclul odcirof
Irtrrbarriacfualc.nu doir asupradestinuluivechilor tesuturiurbane.
, fi rsupra Daluriiinsasia asedrilor pc carc continuim si astizi si
'
[-1.]ril1
p'... d" ,"',o!aren ofurutuiAtbi umin.r!c.t.,!j pnncLpji
"-'],i oliscD.scrje
rr
servr.Ir3 tehmc
clit.eDircctiadeE.hrparc( 1965).
145
AI-EGORIA
PAIRI}TON
ILILL]I
T]RBAN
IN\'I:NlAREAPAIRItr'IONII]LUI
116
t4'1
A]-EGORIPA-I'II
IN'ION]
I]I -LiI
URBAN
PAfRItrIONIITLUI
DiVITNTARIA
t.l8
149
ALEGORIA PATRMONIULUI
r50
cuI-TURAI-I
viRsrA INDUSTRILI
CAPITOLULV]
Patrimoniulistoric
la virsta industriei culturale
152
,
unei imagini despresine imbogititii progresivpnn dalc
',o\rruirea
I'rrrerlogicc. Mai cu seami. s a vizut. strktiilc consacrateantr
,l|rrililor sint inscfisc in marcle cufenl care a dcvalofizatmiftuna
I irlir)tului Si a scrieni in fblosui imaginii li reprezerlituiiico ce'
l,|liciile trecutului au contribuit la sludiul sistcmatical formelor
le au
srl$tice. al <tezvoltifii 5i clasdrii lor Cercedirilc anticadlor
cu
ele
la
participat
impfeuni
au
pe
ale
naturali$tilor
rrr*1it
ccle
ii
lumii
analizii
a
dc
:i
inslrument
a
imaginii:
unei ciyilizalii
,
'ritrca
\rp(nl al mcmoriei.
consacnreainstjtutioMli
ir) secolutXlX. s a vazut alcasemenca.
n rnonumenluluiisionc ii conGr; acestujaun slatuttenporal difent
11 (ic o parte. el clobindelteinlensitalcaunei pr:cflle concrcte Pe
rl(.irlti parlc. esteinstalatirlr un tr'.urdefinitiv si irevocabil'con
nrlrit prin dubla munci efecluati de istoriogralic$i de (trezifea la)
(istoriali a) mutatiilor impuseindeminirilor orneneglide
,,rtr51i;nla
r(.v('hrtiaindustriali Relicvc ale unci Iumi pierdute. inghitiF de
ll|nD si de tehnicil.cdificiile crei pre industrialcderin' dupii vorba
jnvestitc cu ur rol
hr Rie.sl,obiect al unui cuh in sfirlil, ele sinl
rr( nrorialimprecissi pentru cle nou. analog,in surdini, cu acelaal
flrnumentului original.Pe solLrldestabilizatal unei societdliin curs
(k industnalizafe,ele paf si aduciiamintemembrilorei gloria unui
( [ltrl in industrie
Termenul lansatde Riegl. incircal de sens Fi nbiguiiate, ti a
s-aulranslristfatpcrtinenla Dar obiectul,fonnele li naturacultului
i,rrllat: mai intii sub efeclul unei expansiunigeneralizatea ariilor
\rlc de difuTare,a corpusului $i publicului sdu; apoi- recent' ptin
.r\r)ciereasa cu industriacultural:L
La ongjne privat.cuitul monumentuluiislonc nu a devenitrcligie
.fImenici a patrimoniuluiconstruil printf-o conveftirc individuali
153
r\LL(;oRLAPATRDrc\LTLUI
si progresiYia crcdinciosiknrii. Transtornrarcasa a tosr pr.!
s-a vizut in capilolul IV. dc afinnareaunci gesliunide citre \r
cirui nmdeliuridic. irdDrinisrrnri\'
si tehnic i-a Tbslofenl Eurof,
Franla-Dar netrr orlaza c nrirali\?ila carc a fost supusculli r
trimonialinccpiDd
cu ruriii960 rczultimai dirccldinir un an\!,.
de procesesolidarccrre.iD Franl . au coDfimra{
polilicacrltur.
\ralului iJf in .rllcnit r. r-.,ri!rrh , dr,.uri .t" ria
Montlieli.ortu \(ltr ilo,. ti u r4?rit4etor aridentutc a cantr
la c4nn:iutrca ? t? ili t\ practicilor pairinoniale. Expan\r, , ,
aceast poalc fi sirnbolizalilde Convenliapri\'ind prorcctiapalrr
niului mordi l culrul..ll
in 1972 de Conrrr:
Si r iDral.adoprar:1
generatiitl UNESCO. Accsl lexr caichia pesrecoDceptutde nr,l
ment rsbric pe cci de palrimoDiucutruraluniversatr
nlonulrrf
iln.J||rbhri.o .rru lL. \rlufi , hcut,,ei.t'.:,u Jmen:rjlr..prr/.
"o valoa.e universaliie\ccpli{)nal.tdin pLrDcrul
de \ edcreal j!l(,,
aftersaual tliintei . Er a\tlcl proclama(i nircrsaliral.a
sin.r.
lui occidentalde gilr(ljre!i dc vxton in Inalerie.pcnrruririle garr,.
r recunorsca
\alidil.lel. Conventi:r
crea un ansamblude ohtir
LUn\.r\jr(a. pr,ner.,rrn,.r1".,:
Pri\tn(l rdInl.lrcJ(.j.I\rnt((rr.r.
imn5mitercacrirregcDer.atiilc
\ iirourea patfimoniuluicuhuml.. i)
inai aics.ea inleDrciao .rp:\deDentri
conrunar.
o solidarita(eplan.
''ii rvinc i rcgii 0otceti\ilili inrem tionale sa pafticjp!
?Lpirarca[accs{tli]paliinroriLr" care compoftaajurorarcaceior :.
lipsili de nlijh cc {1r ciirrc con)unitate.r,\oiiDncamai resrricti\r
pdrrirnoDiuunivenal cr..,fi,rr,r/ pcrnire sl1rbilirc. prinlr un jo!
criterii complc_\e,a unei lislc cornunedc bunuri considcrate
lirL
nronrui nrdiul.tinindde uD sistcnrde cooperarc
SiasistenriirL,
nationale"pc planrrile financiar.rltislic. triinliljc ii rehnic..\
cunoscactitnriledc salvrrc rcmar.abiterealizarein aceslid la Ah
Simbel sau Borobudur.nrai pLrlir rcelea ,tt ciror obiect fau i.rt.
orasul Mohcnjo-Daro pe Indus sttu moscheeade ta Di\rik
Acest proces.planet f. (lc con\cdire ta religia parrimoniali nu .
de.fu5oJrIrolu:i firj Llrfr!Ulr;rrJ<,.on Lle n.r(.rficonri.L.etr
amintcsc de un priclcn nraghrebincare se indigna lizind ci i .
i 5-1
VIRSTAI\DL5'|RILI CTI-TI]ItALE
.n',1,,,,r
I ciror semnifi\rloarede and :i istorici unormonunlenle
.,t,, rrcbuia.in ochii lui. si fie cxclusi!religioasl I-a fel. rcabili
r"r,.r orarului Fcz. la care lucra in c dr0l uDci asistente
nu avcapennuel alldlinalitateadmisibilidecitaceea
Irr.||rirtionale.
lu ii Acest
. r.firsir;iuneiidenlilndurbanesi a unciviziunil)iLrpr.r
rr1, rlc reaclie individuali inpotrira ingeriDlci conunit:Ltii
,rtt rrxlionale fimine rispinditi in afara Eut)pei. hvcls. la scara
inscriscpe listaputfinoniuluimonnumirul dc monunrente
l,rt|1,'r,l',rl rir)de sii treaci drept un incliciu dc prcstigitr intcr a(ional \i
\ ||rc obiect de emulatie.firii ca critcriile de selcc(ica bunurik)l
'l
lrr|rrrrrniale si iic intotdeaunabinc interpretilt0dc cci interesaii
t,o!cr)!ia adoptadin 1972.ri ratilicatisau Lrcccplifrin 1975de
nunliri in 1991
una dc lari de pe celecinci continenlc.
'l,rr,r/cciIi
semnatnre.
,, nrlit douasprezccc
tiri
lr'\roperiril? (rhcob.giei ti tali xtru ltt)i.'.tultti k'Dt,kLl a!
trnlttt, unanisrcat detertrinat.rlxrr t nrr.'d .i nt)" ltti . tt,t t)gk in
, .1. \e inscriu monurnenieleistoricc.Frorrtierelcdoncniului lor au
,l, t'.rrit in a\al. in special-gmnilclc crcTrle de nclrccul ale ercr
rrh\rriale ti se dcplaseaTicilre un trecut lot trLri ipropiat de
tnr/.it. A\tfel. produseletehnicealc induslrieiau dobindir aceleaii
arler
lrrrrlcgii 5i acelca5idrepturi la con\cnnre ca ri cirPodoperele
anizrnilor'
fealiziri
alc
ribdiioarele
irhrrccturale
li
.t Palrinroniului
irr paralel. se inpune o c-r.t)drritr( l,dolitli
prc\ligioase'
mcnrori.rle.
nici
ic: o lume ile edificii nrodeste,nici
',r,,r
prccunt
etnolo
r!1[ro\cute ti inzcnratecu valoarcdc noi disciplinc
rr,r ruralii $r uftani. iltoria tehnicilor.arheokrgiilNcdiclali. au iost
Tolu$i,apotul ccl nrniconsidera_
lrt.irrte in coryusulpatrimonial.
l'rl (lc tipuri noi sc dalofeazii trcccrii de Tidul iD(lustrializifii si
rn.\iidi de praclica conservaioarca coilstructiilof cclci de a doua
tr'rriiriti a secoluluiXIX tinind. in parte sru in tolnlitale.de tehnici
biitrci. hrcriri
,
noi: lmobile de locuinlc. nrri mLrgLrzinc.
',rnru.ti\e
progfesulut
nlc
r:inri$ilc
hangare.
,l, inri. dar ii uzinc. antrepozite.
cochilii
mar;
alc
econonrici.
r.hnie sau ale \chimbirilor structuralc
pcriicria
ornlelor
f,',rlc pe care marccaindustrialiilc a abaldonnl h
.r (hiar in cenlrul lor Apoi. grija dc a consennpaltimoniul aftitec
155
I
viRsrA INDUSTRTEI
CULTURALE
rl
il
ti de erudili le-asuccedat
Dlcilor capelede inifiali,de cunosctrtori
_milionara".
cum Ii \e spune
moodiale.
o audienli
O biserictr
omerdrilorcaresecifreazila milioanede locuitori.
Slatul franceztrebuia,cel dintii. se exploatezeaceastaperspecllv! pentrua puteap viitor controla.cu toateresuFeleautorilitii ii
Putcrilorsale, riturile unli cult oficial al patrimoniuluiistoric,
&venit parte integrantda cultului culturii. Acest cuvint, str ne
celuide al doilearizboi mon||nintim,maiaveaircd, la incheierea
carepreferasd l intein
limba
franceza.
dhl, o intrebuin(arerelinutd
(culturi
a literelor, culturi gencrali) decit strl
trc/ unor sinlagme
ltilizeze ln sensulfilosolic definit, iar apoi adeseaexploatatin scoDuripolitice, de gindireagermanl': Valry a preferatintotdeaunain
locul lui cuvintul"civilizatie"'.Cuvintul"cultur6" se rlspindette
cu aniiEaizeciSimbolpntnrdestinulsNuestecrearcaunui
Incepind
ministeral Afacerilor culturale.care va devenicurind "al Culturii",
d al cdrui model nu intirzie sI fie adoptatde majoritateattrrilor
auropenesi dincolo de aceste&Malmux inventeqzicaselede
culCulturtrin timp ce "cultura"se diveniifici:cultud m;noritare,
lurtrpopulad,culturaceluisirac.culturaobilnuitului...
Plnein momentulin care pmblemelepusede difuzareacultului
"culturii" grdbesco schimbarcsemanlica.Muzeeleo consaffainain_
{a! monumentelocCultura i$i pierde caracteruld inplinire
t5'7
:l
AI EGORI-\P,\TRL\1oNII'LLI
pcrsonali. ca devinc i reprinderesi cudnd indusrrie_
Daci af
da15n decolareu accsteiindustrii in Ffanta ii ciru(ionarea.
cilrc stat. am putea lua ca repcr simbolic doui inauguriri. inti ,l
1987.in pliD:i lumiDi oficiald.aceeaa muzeutuiOrsay a..
organigra i urittilci vocatiasa viitoarecsle producereaprioilu. L
sistematici a serviciilor $i comunicatici: poj. in ianuarie 19!i\
penumbrapiclii de arli. inaugurareaprimului Salon inte.nation.
muzeelorri cxpoziliilol.
ln fndul lor. nionumenrelesi patrimoniul istoncedobindc!.
dublu statul.Operecarc rispindcsccunoa!(ereii plicefe pusclir .
pozrlla tutururi dar fi produse culru.aic. f:tbricalc. ambatarf
difltzate in lcderea coDsrmului'. Melann)rfo7a lalorii lo
folosintii in \,a]orrc eccDornicicsle realizali gftiic 'inginerici ,
turale". vasli iDtrepriDderepublicir si prilalii in scrviciul cit,.
muncesco suntendenic
de animalori.colrrunicafionisti.
agenlr,t
dezvoltare. inginefi. mcdiarori cultufali'. Slfrina lor conili
exploatirfearnonumentclorprin lo.rte milloacele cu scopul J.
inrnulli indefinl nunrirul \ izitarorilor.
Punerea iD valoarc
15u
CTITIIRALI
viRSTAINDLSTRIEI
\.c.rni locutiunc cheie.carc s ar dori linistiloarc. estein realir,,rr |lclinislitoareprin anlbiguilateasa Ea f_acelrinriiere la valorile
Ea m:ri con{ine ir nol'unea
,l, t'xl|imoniu. carelrcbuie rccunoscute,l, t,lrs valoare.Plus \'aloiuc dc inieres.agrement.rrumusclc'oesr"
cconoI,r l).rf 5i plus-yaloarcde traclivitate.ale cirer conotalu
,,,,,. cslcinutil a 1subliniiL
_punereir valoare dcscnlneui un fapt
\rrbi\alenta erprcsiei
,rrllrt in lunga inoric i prrclicilor parimonialci ar)t gonrsmut a
,l,ir.!.tici si a doui slilufi dc conserrarc() lenalinti- pl sati sub semnul respcctului conlrnui cu norle
rtl{'rccoferite dc stiinli,si tchnici, opcra mrrilor norillofi ar seco
l,l,n XlX ri XX. liri cll accastadin unnA s:i constituicldusi o
r,l.rindr cxplicitii sau nrtrciucurosculii:cine.in Frarlta,Pfirtre prac
rr r.nii rcslaurlrii !i conserv:uiiurbane.cunoa$tenunrelelui Boito !r
dc acum do rinaDti.pl:lsati sub sem
t,rnrnnoflj? Cealalti terrdintar.
rll rcnlabiliiaii si al rnui prcstigiuf:ud rost.dezvolti pfe adeseacu
,itrr,nxlslatelorsi colcctividrlilorpublice.prncticicondlmn'Ltcdejair
ra,nul XIX. inaintcdc sligmali/arealor de cdtrcCartade la Vcnetia:
n .x ir\.nteazi noi nrodrlilili de punercin valoirrc
\ltfcl spus.cimpul pirtriDoflial.iD Franla fi in lumea in1'ea8a'
J. lnizi teatrul unci biitilii ineg.rle5i indoielnicc irr c rc puterea
'
,,rlr'r/rlor ranrin(rurrrr rr:,ri iJf holarirea .rntrilfinr:rr' J unui
r,\t)cclor al Monumcntelotislorice. a unui arhilccl. urbirnrstsau a
,,',,,i nd-ini.tt"t,rl I p.rhirmniului pot inci schimb:rdeslinul unur
r!)|ument saual unul or:l) vachl
,\ce sla situaticcoflflicll]dli m-a incnat sa pr.tnrccelrlul pe spLrr
r,rl .i practiciletendinleidorrinante.suslinuti de industfir pat'rmo
mai
ii dc erotulia cconomici urbane N4uncaribdito dusd
',r.'Li
,l(lr lc de toti acci prirctieirni. tuDclionari. propriertri !i simpli
,.rxlcni. caresinl devotL(iintru respectulpatrinoniului isbnc nu !a
,'t,irca alccit marginal. peDlru aducerc aminte ii Deniru rcferinl:1_
rslizi in jurul
t,{riru a se putea nrisur ambiguitalcaintrc(muti
llotiunii dc patrinoniullintrc multiplclc opef.Lliidedinalc si puia in vnlo:irc monu
rtrr)lul istor;c si si I nan\lbrn1eeventualln produs economrc vor
159
ALECORL{PATRIMONIT,-I-UI
l
I
160
ALEGORTAPATRIMONIULTJI
162
ViRSTA TNDUSTRIEICT]I,TUR-ALE
163
AI EGORIAp.\TR!
i\IO^"t
L]_LI
ciror iDtrrbuin(arcsc gencralizc.rzii.
dar caje csre prca aocser
mod rcgrelbil ncutralizari
de ./gomotul'lnimaliei.
Inpinsi h limiti. a malia dcrine cracr inversulpuDeriiir .
a monunrcntulurpe care il lr.urstbrDrain rcltrt s u iD ..
Edificiul inlrii in concurenl?icu un spectacotsuu un ..e\cni:
crre ii e\rr inrnu\.In ruton,r ,i., \J E\|o,,rri:.(i, cLftc.\p(
dc opcri. rcpfezcntiri dranaticc. prerenriri de nn)di si a\,,.
unui patrirnoniucare le \aloizcitzri fi pe care pot. la r]-Dduilt,r
rczultat al accstcisrraniirelatii aDlagonice.si_l fac:i n istrilu.
siJ dcpreciczeiau si I anuleze.
Mod.rni.(t?: pto,:cdxri nour. c rc ia in batjocuri pc fati fe:
lul datorarlxlrintoniutui isroric: ca pune in joc aceeatidepla\..
alcDtiei!i acclaiirfansterdc \alori prin inseria preTcnlului
i|
cut. dar sub li)rnr unui obiectconsrujt ii !u r Lrlrur\pecl|.\, \
nodemzir l]U insc.rmni a da nspectde nou. ci a trinti in c.,
i,
vechilor clidiri un ilnphnt regcnefator I)c la irceasli rimt r,
rmpusa.se at(explr'ica intercsul sLr\citarde opera prerenrutui!.
rcpercutezeirsupraoperei |cchj ri si amorseze stf.l o diale.,
lari!i o socoleitlicu riscuri con:iderabite.Un ca7simplu lipir- .
ii
accla al $prirlltckx dc geanl care. in marire monr]nrcnre1rar.!
inlocuicscprca adeseavechileuii ptinc in disprctulfirncriunii rr
teclufalcTmlitfeaarhitcctuuliaclualia muzeelorr.
ol.crilo iio\rr.
excmpl.rri a ilcestcifonne dc vak) izarc si a pericolelorsale.Atrr:.
vrrtatorilor csre a(rasi mai intii de rcceptacol..ca in cLr^rlmi..
balei holh!\oodicnecare pune picdi.i in caleaprilirii ri \edcolcctieiinprcsionisrilor
francezic\pusi mai demultltr muTcul.1.r
de Paunlc.l)iD firicire. exislti ti nruTcccu lotul noi ai caror.,
structori' au lost coDdurinunaj dc respecrulpentnr opcrelede rl
adunate.Tot air cum existi iDtot(lcaunasi nonumeDtcneahcrate. ,
opcl1ltiilcmediillicc.Si nu uilim. cu descriuo tendilltf,
Am puteairnrultiexcmplclenclrrivede modemizarc
a palrjn,
niului care.pcntrLra ne limita la l-riura. merg de la necu!iinti (aJr.
naja-fearierorului palalului de juslilie la poltier! ) pini h dc\asr.,
htcind prin derizoriu( casadc bilcle a casteluluidin Chambord). \
sinl scutilenicj ediliciile careDuau ltti funclrunedccil ccamuzea.
t6 4
CULTTRA]E
ViRSTAINDUSTRIEI
.,lr| lrrrcbuinlrucdccit aceeadc n(mlrment isloric. fiind pin aceas".
r, ,1,/istori!izlrtc
| '4nlttit.(t i buni gh.q.1: nutnitof comlrn al l0turor modali
l.ll,l,r dc prrnerc in \aloare- ca tlerge de la inchiricrca monu_
,,,,,rr1'r pinii h utiljzarea lor ca supofi publicitar. P rricipind Ia
produsclor
de consumculent Oricc monulnentarc acum
"./.'rc!
cu cinr
. ,,!,t,lcnrentul
siu subformaunui butic.ulmasultejghclclor
r, ,,rli poitrlc din \ecolulXlX. cafef-tr zcaTisuveniruridive$e'
hnIr'. obiecleclsnice sau produscalimentarc"
dcpinde.tot nui nult de
patrinx)niului
/ rf,dr.d: rentabiliTarea
numirulLride viTitatori'
pe
cre\terii
misuri
,' .,,.c'ibilit lc lacild.
de iDlr.rr'!j din con
bilelclor
\inTarei
proveniledin
{ ,rtrx\:Lrilor
livrirl l'r irdemir:i'
trcbuie
Monur)lentul
rrrxliile conrplcnrentare.
prca
dcniltureazir
:rdese0
,,1 rrri aPro.rpcde caravanscraiuficare
care
.rrrlle. cit nrai aproapedc vchicule.pri\ale sru colcctive_
rceslo
ii a nncxclor
rtr, (sitaramcnriarexparcurilorde stationare
rr tlc untte si ncYoiade suprafcteconsidcrabilede lcrcn a ciror
||.,r.Ieesle-li! lccarla olii. la lcl de fau slipin;tii in mcdiuurban
. .' .r in cel rurrl-
165
ALFGORIA
PATRNIONIUI-U1
Panunoni( ilduttriat: expaDsiunclcilnpului cronol,,,
rnottenifii noastreistorice dici o problemi incditd- ceer .,
rnon;uluiindustrial.
carcde altfel.in ciLrda
num.lui.scapiir)!.
influenteiindustrieiclrituralc.Daci e\'oc condiliite retolosirii ..
primul fnd. o fac iD scopul de a ari(a ci- in pofida denur)rr I
comunc.accstpalrmoniunu poale:i Drrlrcb ic con'irndal..r
obitnlriesteadeseori-cu patrinoniul erci pre industrialc.car. r r
alle valori si de alle nize.
Nlollenirca industriali dcafectLrtdpune doui lipun de inlr.
dilerilc ca n tLn:iii scari Pe dc o parte.clidirile individurlf
5cacu o constr'ucliesolidi. sobri si cu int.elilcre un)ari. sini
adaprabilenorDrelordc utililare aclualcri sc prercaz:iunor liil(,. '
nrultiplc,publicesi private.in Buropa.ca si in StatclcLlnit..
ncnumirateuzincle-arcliercle.antrepozilelctrunsib nate in inl
dc locuit.in icoli. tcalresau chiar in muree.l\,Iarcihali t! .,,
t()arelorde la Ntouchc'- cu magnifica \a slructurii niculicir. . l
snuiti ll Lton in 19l8 de Tont Gamier.a de\enirun ccD(rr,l
schimburiri de spectacole
liu si .tragilor.cum ar fi pururaj!n:
llirlelclui Bahard
Accastireconversic
de cliidiri.dintrccarellneleapa4ini\r,'
tchnicii.tinc irtit de o corser\areistorici. cit si dc o sinai.
economielogisticil-in schimb,acestcurnc irnacronrce
crfc.
pirbagcle indus{rirlc. pu(urile !i ablrajele minclor piri.
haldelc. docufilc si santicreleDavaleabandonare.au iDrii
nute o \aloare alecti!:i dc aducereaninlc p.'nrruacei o nr.
pcnlru clr. lrnp de geDeralii.cle au inscmna!terjloriul \i ,.
zontul. $j carc cauki si nu fic deposedalide ele. Penrruceihlti. .
au o laloarc de documentasupraunei 1.r7c ci\ilizaliei iodu,
alc. I)ocumcDt la scara resiunilor. pc carcl va pistm nrcm(l
fotograficr'r.
dar a cirei conscr\arcreal:ipar iluroric prin iD,.
dinensiunilelor, intr o vrcne n urbanizirij Si reDrodeliriir..
toriilor.
Reabilitarcasa|elorde nrmefl. la H6nin Be.urnont. la l-iayi|
aiurea.conservi dcsieur amintireaminci. dar esrc vorba totu!i df
.le Lrnro. .le Dljdu.lie Cur_ \or.Lrpr,\r(rui
".r.
n
cnpodopcra
..t. lt)15-l[h r\brlonrelordc Lr NIorch'
r,,rLrurrraiin lglJ..lailii
!'hnnhuri si di n^-'tror' (cor'
de
uu
a"
..u'
;,;,-';.:;;..
"n''
"a"pou*,.
ndNlrt)
, r'r B.iLiozin Lon'gralia
166
rt
ALE(JoRIA
PATRL\oNIT'LI]I
:rltfel decit c{ umrc sinrbolice.sub formr c[(, r muree, .f ].
mai dcpartenecesili o jnraginariccSre;anosralgil nu ii rine I,\
De altfel, o alri pl1)blcDri.acccaa palrirnoniuluirur,rl ncc!,r..
il. se !a pune in curiid intro pafe a Europsr.nrarcu sci|r
ftanla. tari de tradilie ruraii. a ciri ..1 larl-':' crr un imf
savanlmonument:
cc e dc l?:icut
cind.asemencir
liliruluipafjJ]:
industrialiesil din uz. aDcestrala
agricukuri lit fi iD pai.,
dannali la pirbagi? Ce rclblosire ise poatc d.r anrnci unui
fl
crre a iost unul dintrc celc ntai fmmoascnestcutllaartisiic. ali
noastrc.fi din carc \of rcrisra numai satelerccuceritcde pof.
urbanc si impresur.rlcdc suburbii pariiionare. r.-u rtispuni|
prccedcntepentru a rczolvaacestcdezafcctrirircfjtoriale.
Etlti(ii pe inrlut .iul(: ej{isri o traditie. i,r schjmb.
t.. ,
rclblosireapalrinror)iului
pre-indusrriat.
sj chitlrl anumirornj,,r
lncnte antrce Acestc plltctici nu sinr mai putin conrplcxe.
Geniul lui D Annunzio a emblernatirat
ircnelc din VcrL,:
dcschiTindu
lc dramaltrgicimodcme:aslizi.tcllrele:i rmiitcr:.
anticeccle mai bine cons.r\.rterriiesc o nou:i \ i.tlii in scrviciul :i..
lrL,'lulL,.l tilr/.'f(J ...te. Jt:.., J
\l..l.r nu ..1( ..
pr cricabiladccir in conditiileconsot;dirii.rcsrirur.lirii.
amenr.
JJ.\enn rnrrcnrnJ.fr.n eJ ; .r.r. Jrrr:rur..re"\,. Irrr.,r.r.
,
cazuri dc exccplie.
Aderiratelc dificulliili apaf atLrncicind esrc vorDace a r\
rh.riI:r rr lle ru r e.nil( (.lrth ii r(lr^ior,c.df . utr .JU ,, ;r r.rl
pcntruvcchile ptrlarc.rcredinlenobiliarc.spiratc.cirzirni. grajdi
careau lost capodolcreai!'arhirccturiipre,indr\triatc.
Funcliui
Trscculrurale{muzcc.hiblioreci.instituliiscollre si uni\'ersir..
iundatii) intri in concufent:,_r
cu functiunileulilitare.de prc\lrj
(Dnnrstcr.aicziln nle sociale.hoteluri) siu curcnle (bir!.
tocujDle.
cojnerl). iar ulilizaroriipubticjsinrintocuiridc piar! t.
vall In acehfi lnnp. iD loatc c zurile. lucri le dc aneni]iair a iri .
slructuflrcer o miiieslrietehDjc:]speciali. iaf co\lurilc sint ad$.1 ,
clcscuraJaloarc.
lati dc ce rcnr bililatea noilor (lcstinalii, esrc !r.
dc asigurat5i dc ce c:iutarcaei pnDeaTi adescl in tala acelcr.
' ia nrp rgncin or is ln{ . 1
168
\ IRSTA
i\DI]S|RIEICUI,T(IIiALt,
t,,','tNnalitiilii.,\detc . \r \ubzista doar o cochilic goliti dc
a
' ',rt|rrl pnn chiurcliri : procedeudiscut:rbil.cind csle rofba do
cird sc
dlllisibil
procedeu
in
urban:
tes(rtului
morfologia
t,r.rr.r
,. /urrii la sacrifictueastructrrilof li dccorului intcrior al unui edih
,,', N.r (lr\.J. in .r'1.,.11l)ri\inlu rn Irrnl.i r((ur\e\ii InJi
,,, rfxloare dccit rcelcir dcsiinate fblosinlei rdministrative sau dc
pcrtiflentii.
liudabili si intcrc
totLrsi
r"r,,L,ri.
La fel. tfrnslorrnarea.
a condus in
$cial
..nrr.rin sine a locuinlclor lechi in asczanrinl
(e\terioarc
5i interioarc)
.,t,\.! orascfrancezcla itdc\irale masacre
necesrc'
,l,r frnea unof or!rnisme lipsile de conrpctcDlcle
\rL,rritccazufide rculiliTarenenulilantiti in P.rrenlijudicioasri
liagilul h6telSal6
oarc lransfomr.lt
rrltrri si cle problemc.'trebuia
de vizitatori. ii
sute
de
rlrii
defileazi
prin
care
11|ruzcu Picasso.
I
Li o scariinai
rindtrfi
in
doud
! ,rrr u trcbuit sii fie dcid restaurat
yiritarori
ridici tcmeri itrstilicutein privinta
(irlc\li. afluxul de
,,rNcnirii casei lui Ilorta. transibrmati in nrozcu In schimb una
,II locuintelecele mai nlolnloareconslruitedc :rccl,rliarhitect_holcl
r,rr Ilet!clde. a fosl clcrnPlar restauralinenlru o mArcsocietatebcl
tr.uracarc o foloscslcca aseTimintsocial
unci pedagosiispe
I\aclica refolosirii rr lrebui si iici obiec11ul
i scrisiiin lung^
sensibilil!lc
dar
dc
o
sirrn.
, r,rlc.
Ea line de bunul
li
p rin]onirlc. ii
.r
comportamentelor
a tradiliil()t 0fbdnc ii
'Iuxtai
extruordnar
inlrun
,lt\idiitnla de 1.ro lufi la rka. Instalindu-se
a ltiut si
Vcnelia
din
,,!rrmbludc palatedcAfcctate.univcrsitater
viatii
sprccer
rt\pcclc in acelatilinrp calit.rteaspaliilorri sarlc rcdca
a
rr,ri marc delectrrrci sludenlilor sdi. La iel. vcchel maLndstrre
l\.lhinelor din Loullin ocrotesleasETi Sospodilriisiudentelli. iar
clLrbuluniveruitar'Nici
regisilii I nrarii slLliaddposteste
',tncndoaL'a
lrulale nu siDt com_
au
ibsl
felul
in
care
nici
de
realiziri.
,$.\t tip
politicalogisticia
ir
Frnnli
orienlea7i
care
cu menlalilatca
t,,rrihilc
lllucnticinaliomle.
0tare 5i tutsanblxtirr.rl: dercniteprtrinroniui\tofic cu drcfrrridepline.cenkeleti cariefeleisloricevechiolcr:i tl\i:Lzio ima
(lificult:Ltilor$i confrnc pn\ilegialii. sinlcticir\i intrucil\a marrilir!
rr.(lictiilor cu care \c confruntilpuncteain valoitrca patlimoniului
169
ALEGORIAP,\TRIII,ION
I ULLII
\.iRSTANDUSTRILI CULTLIR,\I!
t70
111
ALEGORLqPAIRIMONIULUI
l'72
viRSTAINDUSTREICULTURAI-E
ALEGORIA PATRMOMULUI
Efocte perverse
t'74
urtr:
175
ALECORIAPATRIMONTULUI
176
VIRSTAINDUSTRIEICULTURALE
1'17
ALEGORIAPAIRIMONIULIJI
i
I
VIRSTAINDUSTRIEICTJLTURALT
178
t79
ALEGORIAPAIRIMONIULIJI
ViRSTAINDUS]RIEICTILTI]RALE
180
181
nomic
Protectia sfrategicA a lesulurilor vechi Si reaproprierea lor de
cltre populafiile care le locuiesc in loc sd le consume se lace pe alti
ALEGORIAPATRIMONIUI,II
I
I
CL'LTUIIALE
}'IRST IND('STRITJI
182
183
DE A EDIFICA
COMPETEN'TA
CompetenEa
de a edifica
184
185
ALECORIAPAIRIMONIULI]I
CONTPEIENTADE A EDIFICA
ilc din piatd care le celebraserE credinla tj in acela$i-.rimp
de rel'giile
riturilorlor Totu:i. independenr
[rii-cra fa ccfeOr.rea
le edificaseriSiin pofida formulei lui Hugo - "Ceci tuemcel:f'
3!re face aluzie la fi'oaofia spiritului lui Hegel' pentru a gindi desarhitecturii,acestemari monumentededicateabsotutului$i-au
rat putcrea de a ne face sd regisim vigoarea matinali a unei pre
hxolii pe care filosofia nu i inlocuit o weoLlelil Panhenonul'
nta Soha, Borobudur, Chartres rcamintesc incintarea unei ciutiri
care.in lumeanoastrddeziluzionati,nu si-o prcpun nici Stiinfa'
ri reflectia critlct
Dar monumentele insemne ale religiilor nu au numai privilegiul
I ne rememora un demers primordial al cnutnrilor omenegti Ele
lvertizeaz5.de aceasti datd laolalti cu ansamblulpatrimoniului
lificat pre industrial, ti in calitate de manilestiri alc unei compenl(' pierdulclau pe cale de a se pierde
iermenul e utilizat in mod curent pentru a desenina acest lucru
)riu omului care este limbajul Compelcnfi furdscuti- spun spe
istii. care nu se actualizeazi totu$i, decit prin peformanld' pnn
rcitiu. DacX se intimpld ca acestadin ulmi si lipseasci' ca un
ivii sd fie frustrat de ucenicia limbaiului in limita de timp pre
acrisdde dezvolarea speciei, el nu la vorbi li nu va fi om intreg'
Prin analogie, arta ale a edifica poate fi asimilatd spaliuhi unei
fonpetcnF c;re pretitrde li ea, pentru a nu dispdrea qi pentru a fi
rctu;kabiln, o anumild performanli Cit ar fi dc diversd, totalitatea
rcc<leiirbililili'
Il[trimoniuluiconstruitpre-indurriale5lerezul!arul
ii corespunde
merxlimbaj
prin
de
exercilii
cuvi-orului
Lccnrciei
intregului
pnn
angajarea
qi
de
adult,
ea
condusl
e{:lficdrii.
Uccnicia
a acester
organism
intrcglll
de
ciue
Tr;irea
timp.
in
spaliu
forp
$i
joc
o
purc
nuflai
in
rtl; de ;lefie. a acestei cutremurii care nu
qi
ai
epidenDici
musculari
chiul, ci si mina- toti caplaforii no$tri
de
indispen
tot
attt
cste
texturii'
durarei, formei, greutdtii, luminii,
t0bild celui careionstruie$teca Si celui care se folose$tede ediliciu
|!u vrea sil confemple pe potriva esenlci sale. Totuli' spre cleose
bire de compelnta limbajullri pe care o ameninE doar improbabile
accidente.compcrentade a edilica pare astc/i
ii
'insuru.;
de o lendinl.rde arrofiere'vccheadeTbarrc' de-chr'a in
lmenrn"laLt
rccolul-Xlx, asupra consecinlclor umane ale mecanizfii !i diviziunii muncii dobinde$l o noui dimensiune' Ne putem intreba daci
186
187
ALBGORIAPATRIMONIT]LUI
DE A EDIFICA
COMPE'TENTA
188
urma
iin.-i-io ..a.e"r. fieiarein lelullui.Daraceasta.din
pre*upun!., uolnloa.
acluJl-selic redu\llla un
"n!
zero,exLnuaii. lipsita de aceapulcreLlerefrll care esle reveF
iit;;Jii;
esteticlldrsponibilitute.
puleriide a crea Aceasta
[nli'ri"t"
9'1"11T1"]Pli:l:l
" "',"i
ftu mull:in misumin carearhitcctumPoateli luat5
?-.u.r.r..
mirturiap?rn+onlyliIn:Tfflj;]
paodigmaa arretorprasrice.
de aceeaa patrimoniului istodc pictai- lii - sculPtat
;d-iil;,f
ttiu-mtot al muzeelor noastre' ca li cel al marilor
i"t"ti.-ui
al unuiK!,Nporlenin shualie
tl el. revelaror
iiri:.riri J!
""a.'il.
se
epuizcaze
ti ale caruipDccri
cr"uroare
.a-' fo4e
ii,l*.iii.l.
dcvinsarbede
despre
F,stebine \a Dcdemse3nade propo(iilcvulncrabilitiltii
o
transformare
putea
ar:un1a
Ea
ar
semne
ace\le
uotU"ra
loak
Cura
ci;liguri
liii ii^, toti"^ rdpi.nr'. tian\lormarccarmarcheaztr
de
a simoriginale
ii in.ute-i p1"ra.;, ii;rigareauoor aplirudini
asuPra
el-icace
rnai
iofluenta
trliza si a iomtina care asigulito
iumii. precum$i a altor moduri de comunicare;pierdereacompeancesiinGili otlgiou... aceeade a edil.icaca si a a'piraliilor
(un
lumc
"u
proziuculul
impotri\a
luplarn
lace
sa
ne
rale.ca aceeacare
non-operatonu'
adxlcctur'
gindire
de
mod
de
un
calre
ti clre tinde
iclat de la bun bcepuLCamcterul"proletic al omuluicontempode
r0; (ale clrui activitdli sebazeazepeproteze)' descrisli denumit
Kultur'
in
der
Unbehttgen
nrediilor' in Das
ii,"J in"U innint*
"i"i
Sapiensprotheticus'1
d.
apari,.L.
consacmt
fi
oare
vn
'^l.[:i
a.competenleinoastrede a.edidisparilie
Orilurn ar ft, po*ititi
pe carecrilica post-hegeliand
a
artei
acea
moarte
lica nu at insemla
189
ALEC,ORIAPATRIMOMIJLUI
;il
j
I
COMPETENTA DE A EDIFICA
190
19r
"*t
I mai in stare sd capteze dumta $i si fo4eze spatiul sA $i amine
apt uE
de
cel xE
mai dPr
citre scns;
sens; cr
sd lnarnlam
inaindim cauc
ne lace
face sa
xlllsumrea Pnl.ru
Dentru a ne
xliilumrea
nc initia in altcritatea uman
COMPETENTADE A IIDIFICA
ALEGORIA PAIRIMONIULUI
11
I
192
**f,Tj:,,.11_::rn:
Asttui.drumurile
sterseale.acestei
a ceva
a bricol;juluide igremenr.manuriedisconlinuA
si nc
dar lccstea
siructurijuridice si insrrrulioncle.
-trebuie.
decit
cu
vor
fi
eficace
nu
Ele
tice in seniul anric il termenului
itia de a fi diversificale $i pu.tin numeroase-$i dacl' in loc dc a
li\re'casi
dc cunoaslcrea
hipnori/rti
.iuriiiir"io"-.p."irfira;i.
pro'
rein\.iuta
proximitalir'
spaliul
Trcbuieredcscoperit
irnagine.
difeaniculale
iimila;
culocuri
."
.
.."u
ii r"i"i"" "i prcpo4ionalc,intemeiate AceasttrlntrPrindrenu e pulin
un a..tin,
estein detaliu"?
ncrhiat
!i cA Dumnezeu
-Numerosi
sintcci carea\tiui. deja.ocmtescaceslpalnmonlua$a
cumFilarete,odinioate,cercaca edificiilesb fie, Precumoamemt'
aiutatisa riiascd 5i sa moar6".Ei se :triduicscsi organi/e/co
si. prccummedicii pun Ia
dubli .onset*re primard$i qecundara
pecarele ofcmrtiinn si
iu.* ii"i, p.n* p""i.nlii lor. mijloacele
ichnicaDai acelti mililantiai patrimoni'rluinu rePrezinddecito
de indiferentil
minoritateopera lor !1l fi inulilii dac5e inconjuraltr
193
AI,BGORIA
PATRMONIULU
la scarasociedtilor indL'\
si dactrnu e suslinudide o constieDtizare
triale avarsaie,Aceascl conttientizare,critid 9i tr acelati tilrll
inventivr, trebuie sii conductrla dizlocareafalsului discursal pro
tecfiei patrimoniului, nescutlnceplnd cu Rena$ter3
Si destinal\i
maschezedist gerile $i desirgurdrilercale Ea tbuie s{ persc
verezeln a demistifica ideologiile $i politicile urbaDecare, suh
euanul protectoral cuvintelor,neagdvenireala puterea luipot.r/r
age fi batjoco.escincomparabilavaloarede folosinf! e patriEoiuhr
urbatr Plr-industdal. Si tot ea ceIe o reflec{ie 6istematictrasupol
mesedeide arhitect circia evolutia tehdcii i-a schimbatstatuNl,
asupra formaliei pe caie o Fetinde aceasttrmesrie $i asuprn
locurilor undetebuie strse exeritede acuminainte
Diri clipa in careva lncetas, fie obiecorlunui cult imtional $i rl
unei "puned id valoare" necondilionate,domeniul pat imonial vr
puteadeveniteietrul de neprcluital unei amintiri desprnoi insin.
in viitor
O alegoriea patrimoniuluiisioric arhitectural$i urtran6-arpulcll
rcprczntaprintr-un labifnt ascunsde $rprafala captiva i a unci
ogliDzi Dar la rindul lor, $i patimoniul $i coDduiielede coDservarc
carc il insotsscse pot citi ca o alegoriea omului in era mdiatici:
nesigurde dirccta citrc careil orienteazicunoa$teie{$i tebDica.i'r
c{utaEa unui drum pe carc ele str-l poaci degcltuta de timp $i dc
meftorie, l{sindul liber s, i se incredhtzeintr-alt fel, mai bine
194
$aptepropozrPr
despreconcephrlde autenticitate
qi folosirea acestuia
in practicapatrimoniului istoric
DE AIJTENTICITAIE
CONCEPT'LJI-
\inonimcu.dttor(crp d:ttT11111
'Icrmenul
grccduevT4q.
pJol;tit91ii3;.'f'.lllc11
ceva
face
pe
care
lui intii a;eh
-co
r u.ia,i o" un aftufsaupe el insuii (Euripide)$i in s{irsit'Pe
ia cr* <igi;;oriurea ( mtOvtta) El eslereb'-''^h ?:::l9I
$aptepropozitii
despreconceptulde autenticitate
gi folosireaacestuiain practica
patrimoniului
istoric'
1. Folosirea conceptului de autenticitatc tn practicile patrinonl
lui ittutiL cheamd lo o t iicd epistetnoloqid.
Orice disciplna constituiGpresupunedefinireaunivocl $i ch..
tionareaepistemologicia conceptelorpe care le utilizeazi Pcnlrl
disciplinacu drepturi depline care ifi propuneca sarcindprotect
conservarea$i restaumrea patrimoniului istmic. notiunea de aul(n
ticitate nu poatc h opemnti decit cu acest pre! lDsernnitatea a.(r
alatiiacestei noliuni prezintd ast{zi diferente considcrabile dupi rrnrl
de culturi, ca $i dupd grupurile sociale !i profesionaleimplicrr.
Penlru a stabili conssnsul$i univociLateanecesare,trcbuie incel)Lrl
prin revenireala sensuloriginar ii Ia istoria acestuiconceptin crl
tura occidentald care I a elaborat ii de la care a fost imprumutat
Z Conceptvl de a tentiitate se gdse$e la tcnrclia cultuii oL,
'
denhle, unde el enc kgat organic de autlritatea teflelor non ati\,
ti instaurettwre, in cele doud ctnpu ale dreptul i ti reliqiei. Il
desemneazAaworitatelt uttui text, ld
a i prejudicia sennifcatt,,
Noliune soli.{.trd, neautenticitatca nu tizeazd declt falsifcanz
deliberctd sau copierat eronatd u tefiului a tentic. Quattrccentu nl
italian a secularizet noliunea, trunsferind raliunii puterea de a ; \ti
tui semnelede autentbitate, ti permifnd astJelanexlrea sa de ait,,
floloSia ti isbnoqrtfa pe cale de o se nagte.
*Expun*
la Confdinta asupn altcnri.it,tii
tu adnl
Co.v.!ti.i
@ndial.. ,'
Palimoniului - N.d JaFnia - l-6 noienbrie 1994, incl65 de aul@rc i. cdilir nl
196
;;;;.
il ;;;;il;"
in domniul
careil intesreazit
romana
dat-oc
nativ al dreptului:un "decret autenlic"(authenlicu\) estc
asociali
esleo pruprietale
,r"rl* L"rotit"rc" Autcnlicitalca
i
ln
autorltirtc
dc.li
emanind
""r.
oralc)
ctuar
lclor lexruale(citeodala
la
drep'
de
occident
din
cre$ine
tiserica
a"
tt,tr
it"fuar
"-oni",
n'rteniicesint o"ele documentescrisecarestau^maiwe
m-an.
uot"ritate' in justilie sauitr invlFmlntul teonntGisiu
"e-t
r.rmenuieste. afadar,de liiT". P!,l-"e"'
p"iiefi."or"re
i",
sale
""
si aleinsriruiooali'/crrii
i"i"""itaii umane
ii'"iii""iirL
de'l,lllClr
de
tmenrul rol jucat de conceprul .autentrcrlale
occidentala
Sl
llmite tu iodisociabitulsiu anlonim concePtulde neautenlLcrtate
ture"':l" ":::i1'lI:
falsuriloi
ililii'i.^'J rif ii-"e'iLnbundenra
in domeniuldrepluluitanon $i in
-""'iaic
I tormule)Ne.vom
ahelestilislice
iiigiiii.=p"."ii.t.t""a,"ri).iar
a Bulclor"rlc lui
pm(edee
dealterale
iiriru ie piiaata-ceteTece
lui CrigoreaJX'lea" .
de Decrctalele
uf-r.^,
iii".trri"
"
"'i
se laige:lepnntr-odele"rrare
autenlicitale
de
in i"n^,"t",
"nn".ptul
.:ail raluneacnrict chemalilsa se exerciledin
a"'r"a...i!ai.
"r*
,;;6. jogot ce in cauTaimplici acloriumani'
l;';
ffiil;t'
Damrlerul
AceasuioflexiunesmaDticiarc ca suponnaradlemalrc
-Laiciz'rnd
criteri
Donationde Consrinri't'
v;lft;;;"
il;;;
ci
nu doar stilistice !i
iL- a. ,"r"ori"iure. d'evenire
-terminologice'
pe cel al
cimpulurleologrel
Dliiholosice
5i istorice.Vallaarticuleazd
la
sau
la
chestionarea
parado{al.
Punered
htotogiii ri ajunge.
autonrd!rr'
a infailibilitelii
lndoiaH
" -i"
dc aulenticitate
5i de
vizatdeconccprul
Lr,"
a
de
vorba
"i"*^,.uieclul
esle
nDlicareacriteriilor sale ramine unul rcxrual:
Aceasli
c64i'
a
unei
originii unui texl sau
iigi,i.i"t*
il""."t"
ii-.^iu"" e?t."foei.e e.te ceain cauz[ Astfel' in domeniulrelio
.oincidein mod necesarcu veraciatea"
;il..;;;d;;;;;
nu
Trento)
din
conciliul
vedca
a
se
p*""a vulaatd{
i"n.
"p".tim
r97
CONCEPTUL DE AUTENTICITATE
ALEC,ORIA PATRMONIULUI
poseoa
lnrhrri,din momentce in nici unul din ace\lecalufr nu re
Lucrerius
)'
ArrsrorelPlaton
al
lui
original
t
;;;i;ili
Lpi"i"i J. ,"""ii"i""
aurorilol'9q"* ':.9"1''1i,:l:T1i:'
fnfrim..iaa liicurcatextele
autenticce4ilor acello'pcrmit apfi.areu tegiliml a adjeclit'l,lui
;i suDrif,aproblemelccomPlexePecare |e pune copla
'i",i.-ru
rut otiottiot
iau ca-
ionc'ptnlyid'-9"t9lu^:'-1":^I
p"tt.. transpuncrea
*ut".i"td
ni pot
a""sctire de texte,acestea
Lpoi,l:
autenticitatea
i.li", p"nirua puteifi recunoscutr,
i"il-i*-*
progresele
prealabil.Dar.
""i"
in
iri-Ji""i *l'i" ix fi fostdeiiniti
analizeimorlblogicesfirtesc
ili]rr.ii.. ,1. a""" ca 5i progrcsele
ca documenlc
a
ielativd
p"r.i,. o legilrmare
iri^
-obiecrelor
relativiia confunclionald
"
valoare
permit
o
e-le
lrt,xice,airtelspus.
alearhcologiei
si
disciptinare
in cimpurilc
'--
Sintemin schimblbnati a recunoa$ecx prin dobindircastatutului de disciplinnleorelicS5i praclice.in se(olul XIX' restauarea
a trarupusfiiri precauliicooceplulde aulenticitate'
.u*r.o*i"t
iin li-put orteotogrcirial istorieiarteila propnileopraJiiAcest
trunslera avul Io( in disprefula trei condilir negauvelegac oe
nu lne de
Ccadintii esteci autenticitatca
;otiuncade autenticitate.
institulonald:
autontate
o
de
la
ci
emand
i""t"e,
."i,rr""i.*
ar",iurL*fi*""tt sauraliuneastiinlifici A douae\le ca noliuneadc
poarefi aplicutiunei\cmniticaii irsacums-ainccrnuiinricirarc'nu
iui .ui ."..nt o. mai mult de o jumStrlede secol toalAmunca
confirma intuitiile
ii"""i.,i.i' **-,i..
ti a psihoiiorvislicii
iocremenilEl nu
li^at
suu
p<'ate
fi
iiiS*i'r"i tl poelilor:se;sulnu
ese de fiecare
carc
acuve
unei
apmPneri
urmarea
i"i.la a*ri
"l
in perm&
este
el
pelmanent,
schi-Bb
unui
al
Ja,i re-creatie Fruct
grupurilor
instidin pa(eaindivizilorsau
i"*i.*"'
bine:
o
spune
ili.,a en'rnluritorraminePaulvaldry
iii,J i'i*a, "-.f"..a.ii
nu
dau
cu
;v"..u.it!
pe
care
il
* scnsulcate li sc dA Acela
o
croare
Este
nimanui
-ete deeitmie5i nu esteoPozabil
mi sepotriveste
..t ri"ia *r*;i p*ziei fi careiar fi chiar morlal sa prelinzic!
un scnsveritabil'unic,li conlormsau
fiecdruipoemii corespunde
198
199
I
1
I
1
I
Il
1
\
ALEGORIA PAI'RIMONIULUI
CONCEPTULDE AL'TENTICITATE
200
istoice- Ac&tstii
m,
conl ndd ti asimiled-d nonumente tirll monumehte
obligd la cercerare ;i La
confuaie antreneazd uh dogralism
201
ALECORI,A
PATRIMOMULUI
celepatrucrileriicu careaceasttr
condiliee asociate
nu-i asiqur.r\l
pcrtinenla:s-a vazut.nici rnaterialclc',
nici -cxccutia".nici ,,,n
ceplia",fie ctrc vorbadc formesauscmnificatic,
nu lin (h aulcntl
citalc. Clt prive$te"situalia",a prclindeca ea se fie origirrrrr
inseamn,a facc sAtreactrin calegoriade neaulcntictoale obi;ctft,.
de muzcu.ceeacc nu era scopuloperatieis-a vdlut. in sfirl|| ,,,
criteriologia
Convcntieilasedcschisa
posibilitarea
inscrieriipr lr\r.l
a unor falsuri dovcdite
Se poatedeci conchidec, notiuneadc autenticilale
nu Drc/inr.t
valoareopcrdtorie
pcntrudisciplinacarci$i ia dreprsarcinapf,srr.,r{.l
patrimoniuluiistoric.Ac.easta
nu va progrcsadecit abandonindr.t,,
rica autenlicildliiprin inventarierca
tuturornotiunil(tr
$i analizarea
complexeii adeseaambiyalente,asimilatesau as(rciateacestui(1
mcn (odginal/originar.
conser!?rc,
rcprcducerq..
.,
) ii prin clabor.,r,
-de
uncicazuistici
intrgitecu un arsenal
conccpre
opeiaron!
Totu$i, valoafea alribuite auEnticittrlit de Conteurtt
Patri,noni lui moMlial prezind un intercsconsidcmbilcare nu .nf
de ordinpracticci semantic.
Privilegiulacordataccstuitermcn.l\,1
ciat la originenodunilorde autoritate
Sireferinltr.EAdervjc6utirk.,l
latenttr,dar nerecunoscuttr
li ocultate.a unui fundamentsi cerc,,
interogaliein
.cecac.e privc$le regulilc jmului palrimonii!l,l
c:onorlrlcsa|ede valKrlale,
Primanoliunedc analizatin Conventiccsteaceeaa valoriiurl
versaleaplicatl roliunii de palrimoniuisloric',.N! voi inlir/r,t
asupradificultitilorinlroduse
de alipireacalificativului,,cxceptio
rl
(ce exceptare
ar puteasufbrivaloarea
din momentce e univ;rsali,l
M, voi mtrrginiIa esenfial:
a facedin patrimoniul
istoricsaua/or./t,,
din monumentul
isloriccarc I-a precedatsuponulunorvalori urjl
versalc,inseamnd
a-i confcrirolul unuiuniversalcultural.
Nc gasimin miezulchesdunii,
perrx cd patrimotiul istori<tnt
estew universalcultural Acestslatutii esteatribuit in mod lals. ,.1
umare a confuzieiinFetinulc.in lipsauneiterminologiisr,ecifi(..
intre monument$i patrimoniupe d; o pane,monumJntj.storie.,
patrimoniuistoricpc de aka-Esledeci imponanrs6 aminrim,i ..1
nuanlSmaceastd
difcrenta.arElalAdejadc Riegl in deschidercr
t,,l
ModerneDenkmalkulnt
Ce este un monument?Etimobpia c]uyintnlni monuna ut
( dcrivatdin verbuf,lon ere,a avenj!:a,:are fiinti ) ll indicl dreDllrn
I
I
202
CONCEPTIJLDE AUTENTICITATE
203
AIEGORIAPATRIMOMLILUI
204
CONCEPTT]LDE AUTENTICIIATE
laolaltacu me$te$ugurile
lhr $i perimauediJiciilevechi,condamnate
le-au
lllr
Produs,
deci 'lDcXodala.valorilepunalede patrimoniul
S, mai repettrrn
nu li! de condilia noastd de fiinte inzestrate cu vorbire
205
ALEGORI,A
PATRIMONIULUI
Succesiunea
diclionareloreuroDenedin secolulXVII incoaer.rr
face sAasisdm la dispari$aprcgresivda monumenruluide pe serr,l
occidenbli l,ertura dfiniliilor ara?tcum funcLiuneamemori,rt.,,
monumentului pxle$te in timp in folosul unei valori de ostenrati. fl
deyine serm al luxului, al grandorii, tur de fo(i Nu putcm prellrt,
se explidm asemeneadestin printr-un singur factor Rolul jucr,r.r
ridicareafriinlei. acesl"subsliiut laic at di;inutui-duDa formul.,rf,,
lui P trgendre"- ar mentao lungi analiz2lDin ratiuoi de \palrr ,,,.r
voi limila aici la galaria Cutenbcrg.la punera la punct ;i tJ ,r./
voltarea tehnicilor de comunicafie $i de memorizare. Ci displ lr,l
monumcntului
nu eslelegali de inventarea
,t.t.l
scrierii( denunla|J
de Plaron ca du$manal mcmoriei vii), ci de aceeaa irnprimtrr.r
staumSnunemarile lri\ ilizalii arhaic!'care au $riuraaeseoiisa I r,,,,
scricrea in .lujba monumenlelorlor Dimporriv;. imprimeri,, r,,,
aducenumai maselorserviciile unei lbmidabile proteze Ea iJltr0
ducc tehnicdIn consl(uircaidentireliistalelor|i a omului mort.rrr
Mai intii simplu adjuvant, puterea ei nu a incetat si creascij r.,r
astdzi, ingemiMti cu memoriile artificiale mai tirzii si tot mai D.l
formanteale folosmfiri li informaticii.ca linde sa se substirure.l.,r.,
sA ne ddm seama, memodei organice
De acum, nu se mai pune dccit rarcori problema unor morll
menre in lirile occidentale,in alarl de cazul comemorlrii urj,!
cvenimenk deo\cbit de monstruoasq Dar atunci, monumL,rr,.h.
menite a per?etuatunintircalor pcntru generadilecare vin sint ,t(
natur5 paflicularA,ceea ce le inrude$teii mai mult cu relic\.t(.
Priviti cimpul de barilie dc la Verdun, marile cimirire mitirarc , (
crucile toate asemenca,taberClede concentrarc.sau. acum_stttl]rlt.
Iui Lcnin pe care anumileteri din Est rcluza si le disrugd penlr ,.,
ele ra se adre.e,,e
memorieivii a contcmporanrlor
si , gcn.,"1 ,,
viitoare.Dime0siunea
srmbolicia monum;nrulur
e ab\enti DaL.rrr,
mai edificAmmonumeote.
nu c numaipentruci Du mai avem...Il
credemcI nu mai avem nevoiedc ele, ci mai alesDentrucA nu lr,n
rlim nici si Ie facem-nici sd Ie faccm sa fuEclioneze
6 Japonia Fezintd poriculaitatca de a jrca ercnplar tu t, t,
tloud ublouri: acela al mnumentului, in callrul unei traditii uotu,
iale stfii e de a&ea a Occidentului, ti cel al nonumentulli irk i h
construil dupii cotuanele occidentale. Armlizrt c.azttlui iaorta
206
CONCEPIUL DE AU'TENTICIIATE
s&ide
a dogmaticii
patrinoniale
ln cadrul erei Meiji $i in perspectivaunei occidenrdliziridelitte, Japonia a adoptat, cu mult inaintca allor fifl ne-umpenc,pmcuropeani a consewfuii patrimoniului istoric. Sub impulsul unor
ri ci Emest FmnciscuFenollosa,acest demers a lbsl asociat
imprumuturi care se inscrih in aceea{siconstelatie: conceptia
ei universale ca !i aceca a istoriei artei iNtilulionalizad prin
in acela;i timp, Japonia $i-a conservat Propriile traditij in toate
cimpuri Cn lidu de exemplu,istoria miticd oficiali a origi
207
ALEGORIAPAIRIMONII]LUI
tt
208
CONCEPTTILDE AUTINTICITATE
;il#-;;il;d;;
la fcl
c,i"iaoirturisireconfi..a nsrurasimbolicaa recon\lrucliei
si De aceeaa obicctului reconsiruit:singura permanenEde necrviliTalianoasilit estein acestcaz de ordinul inrangibilului Dar
_'fidelilateavizuald
de
[- a imaclnii.
_Ea esreobsedat5de exactitatea$t
nu mai cunoa$leidenlificareasimbolicd"al cirei rol in
rnprei
ca nlmele
lor.intangib'I9
geometricei
5i mai alesin idenlitetile
lor de
ce
autenticitatea
sPus
aldel
lor'de
intemeiere,
ierEmoniile
nu consistdnici in forme exacte,nici in materialedefiihe, ci in dimensiuneasimbolictrconfentdde asociereaunor
i;situri imaterialccu nilte trdsituri marcnale?'
Pescurt.dulchcrii din Ise ne ofertrun dublu avertismentPe de o
eficaciEtea
mne. multumiidmeiesriei lor care fundamenleazd
lcgitimA
folosirea
s,
cAuldm
amd
unde
ircmorialda templului.ei ne
monufizicd
a
slarca
cu
ffiri
legdturtr
I notiunii de auienticiEte,
ambiguitatea
ne
dezvaluie
aflizani
panc,
acelli
aka
ircnrului Pede
de care ei dcpindin
ttsturuluilor tegialadapalrimoniului.
pari passu in
l;r,
ii
introduce
mestes-ugutui
iicrcitarea
^mbele
istorice Aceosttr
$i al monumentelor
clmpuri: al monumcntelor
vit pe
nalionale
lmbivalentdesteevidentdin alenumireade ,ezdure
lor
a
oficiald
la
calificarea
stiiniei
&re auprimit-o prin molipsircde
practicilor
cor_
despre
irDponanqd
vii
vorbe$E
th a fa; Adjeclivul
a sociel6tilor
oomle.organicein func!ioMreamemorieiinstaumtive
Dar subsbnpulre
a
simboliculuro
venirea
la
a*p."
5r"".tr; ii
vii care
fiinte
precaritaFa
aceslor
rarilatea
indica
ti-attr"
fi
il""l
209
AI-I]GO1{IA PAIRIII(JN]]] LI II
It t'i,,h t , i. D, u, \ , , t , , t
I t t r t t t t , t , , , 1 r ^ 1 , .1 , . 1 . a 1 , 1 ,1 " , t 1 , 1
rnn littn ut t t t r n t Lt ht t t ' t , , ' , , \ t t 1. , . t , t , t ,
F,,,,,t .,, p ,,1..l
,li
,1,ra.!,,r r,. ,, J,, .,
t'n ir r ut ' t t i, t . . , a. , , t . 4, , , , t ; t . / ,
2r0
CONCEI'IULDE AI,TENIIC]TATII
lrlic Faurc scria: Trebuic lisate ruinele si moari.. A restaur:r
rrrrrr'lccstedeopotriviide i Lrtilca a farda po bilrini... a vrea si pcr
Itrro(,/i rnoarteaene o in\ulti a vietii. Si lisdm ruinele sir noari dc
Ir'. rc oamenilor.lrnimaleiorti plantelor..Alte statui si allc lcm
1,1,ror ieSi dlll pulbcrca fecundati"'. E] nu ficea anlel dccil si
fU./c conrpodancntc seirulare.Dar nu vedea cii nu po(i lisa si
,lrrhirtrineasca
si si cadi decit cu condlia de a ;ti si conlinui Acest
l,r\. pe care nu ni I mai putempmite. constituieadeviml patrimoN estc vorba aici de a-punc la indoiali laloarca patrimo
sa tlne de
tr rlui islorrcpentrLri\torie.In acestsens.conservarea
rr, oli dctcrminalede con!'cntile:tiinlei 5i inaintafeatehnicii.
Nu cstc lorba nici dc a pune la indoiali laloarea sa de arLa,
,lrir daci ge\tion rea accsleiapune. s a rizut. problemedili
li)tusi. dincolo dc phcerea ti de cunoaslcreamanifestepc carc
,,r lc ottri. p:lslrarcaacestui .otprlr- metafora a corPului. detine
i\l:r,/i o funciie latcnti dar vitali. acccade a ne asiguru5i dc a ne
ll|r\li: Ioale accslc tiagnrenteptrlrimonialeasamblale.Jaloaneale
Inr|liriribr Doasrrcin limp. ne rellccla o imag;ne:pe a noastri Pe
,., ,) conremplim in oglinda Palrimoniului.Functia s,r narcisistrci
r.r\t)unde ngoaseisocietalilorangajate.farii a-i asuna implicatiile.
|rrr o cilili/a(ie a urbanrlui' carcnu rai estenici a oralului.rricia
..,,tl|lui.
inlr o civilizatiea inaginii carenu marcslcaceeaa rcoancr
l,'r(lirtoirrc.ci a replicririimcdiatice.
Nlorlblogia.apoi psiholosia.prin ;nterpun.rcapsihanalizei.nc
reculclcrca sinelui.neccsaricu
,rr inritat limilelenarcisismului';
,,'n(li{ia de a nu !i diuna sieri- Vine momcntlrlin care trebuic. sub
i|)frintare.r cu moarlca salr cu alienarca.sA ne rupem de rcflcxia
l,l|ciiiqticii .r ciirci suprafatdfascinanli nc arcundeadincurlc unei
l'rirp;lsrii.Relle\ia pc L'arene-o intoarcc.rtlrr Lrlpatrimonialpoate
.rttrlitsocicri(ilc noastrelehnicislc avansatesa abordczco criTi de
rl( nrit te. Dar ca estelipsiti de putcrenrobilizatoaresaufbndabare.
Nlxi riu. ca ascundeochilor noslri dualisnnrlti anlagonismulmon
rrrcntului ri al monunrentuluiistoric. adicii ale celor doui memoflr:
,rrrnici ii istoric:L
l)c unde o inflofire acluali de ipoteze cronate li de stmlogii
inhetiInrfi de siricia lexicului noslru l-imba gre cil. ca.
urlclaitoarc.
2tl
ALEC,ORIAPATRMOML'LI]]
CONCEPTIJLDE AUIENTICTTATE
212
o pa e, estecon'Tlll
F)spectivl mai generali _Pede
.:,,i"e-h::-::
a unor
punereain rezeflaiie
pentru
ia nu devinx un alibi
str
Ele
trebuie
deveoire
de
o
legitimd
private,
fel,
in acest
lnorittrti
de
prea
rcuperattr
adeseori
nationalismului'
[i evite ;i capcana
lndusriaculturall
deceea
Pede altdparte,nu mai esteposibilsi sefacaabstractie
am numit'maiius venireali puterea unei noi civilizalii,civisi mediaticia urbartrluiTdatecocicdtile fie.ctr
il^rtia electronica
dnl pfeocupatesaunu sd i feziste,sauFea izolate penml a partic.llxl l; ea. miinc ii \or l-i inleFale' Dacaanumitegrupurisocialc
'dmin azi atasateuoor locuri. inradacinate
intr-un pamint ii un
lirlru
sau
mai
lor
mar
repede
Prinscin tlnlrenaJul
fi
0cisai.cle
'nouiiiulii gencratizatc.
O ci\ Lli/aliesauo culrur; nu se trtrieitein
modselectiv.
Asadar.De orilontul acestuioou cotrlexllrebuiePusaazi proisloric. sub loalr formelesale' Cu alte
blcmaticap'atrimoniului
cuvinte,ac;si patrimoniunu poatefi gindit fi tratat iirl sl fie puse
h socotealdcele ilouii mutalii solidare'cea a mcdiului nostrucon_
carc angajcazi
atruil si cea a meotalil4ilorsi comFinamenlelor
memoria
timpul
cu
spaliul,
noastre
fi
totalitateamponurilor
Iatil un i;ventar slhematic al prircipalelor aspcteale acestor
nuraii ln ceeace prive$temediul: amplasarca,la scararegiunilor
ti a olanetei,a maritor reple tchnicede transpon$i telecomunicalii
iu si de circulatie a fluidelot recesiuneaamenajerilorheterogenc
rtabilile la scarii locale pe suprafalateres[A in tblosul unui.sPaliu
lrotroDcrre pennrlr biaqamentulunei urbaniTariJifuze' ftrr:i
noliunede limiu ca li cu
cu anceslrala
incomoatibila
Druce;ent.
ora$ulsi oraselcse desfac
ale
lui
Christaller
r.hemeleexDlicaiivc
in acela$itimp cu
deconstruite'
desfdcute,
sint
mai
curind
![u
extcmtr$i
dubla
"periferizare",
satul;
al
1or,
consubstanlial
ccldlalt
lntemtr,a ora$elorsub influenfaamenajeriireticulateli a meguclddiritor; erodaralumii satelorprin "rutbaruzare'""$i ameninlares'
jpaliiler
ccl Dutinin Europa,cu tii\areain p loagaa unei pani din
v'?a(r
ci
comnonamentele:
pnve)le
menlalit?tlile
arricolein ceeaie
pe
societtrlji
mcmbrii
i'l,/esrred-''e
de
comunicalii
tuiturrxformelor
lchnicisteavansatecu o quasiubicuitatcare-i face sd lrbiasci tot
213
ALEGORIAPAIRIMONIIJLUI
mai mult in cfipi; perfofinnta ne,noriilor arilicmle pune menr,n.,
vie in pirloagtri practica zilnictr gencraljzad n nediuti.irii
:.{rl
imagine $i, de cudnd, imaginea de sintezi taie parimele cortr,
rulitdlii cu lumea concrti Noua civilizatie a rupt antica asocr(,,
dinlre r.rDr si .ivir.rr: delocaluareacolccti!italilor $i penoan,t,"
aceasti dcz ancomrc a locwilor. anunFri incd din anii $aueci ,t,
Mclvin WebberrJ,se insote$teacum cu o dez-ancomrea timpulu, \l
o desfacerea lumii. S, privim numai ce a devenitmareaarti plr.l
digrDaticia puterii fondatoareti creatoarea omului, arhitectura:t,\
de imagini mcdiatice.in serv;ciul ingineriei, care produceobi.(n
tehniceautonome$i decontextualizale
Aceasti evocarerapidA.dar realistd,aratdci societrile nor't,,
tehnicisteavansatc$i, cu timpul, societateamondiale,nu numiLi, i
nu Stiu sA mai ridice monumente,ci dezvati $i s5 spatiezeedifi.||,
$i sb articulezeplinurile ti golurile pcntru a construiora$e-salr \l
peisaje.Sintem arnenin(aljsd vedem cum dispare o competr'|t.l
snrcslrald.
a.lAriisto\rtr. careapaiineoamenilor
ca IitnledolirtL. ,l
mcmoriei dubla competentdde a edifica $i de a locui in spafiu\r ll
timp, memorial ii corporal.
Daci accepttrm aceasti analize, problema care se pn,r,
societitilor noastreestede a decide.pina cind mai c limp, dac:r\,r
se-$i mai pistreze competentadc a edifica Se fim clari, nu .\t,
vorba de a contestaprogreseleli propafirca tehnicii. ci de r t,.
sttrpini:de a se asiguraca venireala puterea lui homoprothelitt'
si nu tle sinonim! cu o picrdereantropologicimajortr
O atarc problemadcese articuleazi imediat pe chestiuncaparrinr,
niului fi aducerilspunsul la interogatia oadi pe carc nu incettrm sit | ,,
adresdn Trebuie s, ne oprim a ne mai oglindi in oglinda patrimon,,,
lui Si a pindi in ea o deFrti rellexie. Patrimoniul construir solr( r,l
astizi memoria noastri vie i corporalilatea noastri Conjun.tr,.l
istorici ne conlruntd cu necesitateade a-i conferi valoareamemon.rl,l
care a fost, de a lungul timpului, acceaa monumentului
Functiuneamemoriah pe carc vastul corpus al constructrLli(
vechi sau tradidonaleo poate indcplini gratie scerii, articuliril,{
propo4iilor ri spalierilorsale e\te mobili?arcacompetcnleino., r',
de a cdifica $i locui in spatiu !i in timp Singure, rcdesfitufurf,l
acesteicompetenFne va puteaperrniles, inventim noilc 1brm. ,1,.
a$ezdriumaneli noile entitili peisagcre,suporturiale unci urb Lr.Lll
214
CONCEPTUL DE AU'I'ENI'ICIIATE
215
J}
er(
'.-/.
FRANCOISECHOAY
ALEGORIA
PATRIMONIULUI
urmatede
$aptepropozifii
despreconceptulde autenticitate
qi folosireaacestuia
in practicapatrimoniului istoric
araducereaKdzmdr Kovdcs
S$o{oca
ufiYersitaba
Ondea
Text.
Pi.{etip
FacAtr.Comh.
ru.xr.--,:hffi-lno!
UniuneaArhiteclilor din Romatria
EdituraS lM ETRlA
Bucue$ti 1998