Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. INTRODUCERE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...pag. 3
15 DIAGNOSTIC
FUNCTIONAL.................................................pag.
17
-TESTARE ARTICULARA
-TESTARE MUSCULARA
7. EXPLORARI
PARACLINICE.................................................pag. 28
- RADIOGRAFII,CT,RMN
8. PROGNOSTIC...............................................................................pag. 29
9. TRATAMENT ................................................................................pag. 29
- IGIENO-DIETETIC
- MEDICAMENTOS
- RECUPERATOR (FIZIOKINETOTERAPIE)
- BALNEOTERAPIE
- CHIRURGICAL
10. REINSERTIE
SOCIO-FUNCTIONAL
A...................................pag.
37
III. CERCETARI
PERSONALE
DE LUCRU..................................................................pag. 43
[1.] IPOTEZA
MATERIALE SI
METODE DE LUCRU....................................pag. 44 REZULTATE
................................................................................pag. 63 DISCUTIA
REZULTATELOR....................................................pag. 72
CONCLUZII...................................................................................pag.73
IV. BIBLIOGRAFIE................................................................................pag.75
I. INTRODUCERE
II.PARTEA GENERALA
1.Istoricul afectiunii
Lombosciatica este o durere de coloana vertebrala lombara care iradiaza pe membrul inferior si care cel
mai adesea este data de suferinta discului intervertebral. Spre deosebire de lumbago, in caz de
lombosciatica sint afectate si radacinile componente ale nervului sciatic.
"Lombosciatica se manifesta prin dureri simultane in regiunea lombara, care iradiaza de-a lungul
membrului inferior pe fata posterioara a coapsei si gambei, extinzindu-se uneori in directia halucelui
(degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic)".
2
Lombosciatica este consecinta iritarii mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros
degradat sau de un fragment din nucleul pulpos. Lombosciatica poate fi generata si in afara leziunilor
discale, de catre boli neurologice infectioase, proliferative sau toxice, care afecteaza radacinile
(radiculite) sau nervul (nevrite).
Pentru scurtarea evolutiei lombosciaticii trebuie adoptat imediat repausul la pat. De aceea, in cazul
aparitiei starii dureroase lombosciatice, este necesar consultul medical, pentru a se stabili diagnosticul
cauzal si tratamentul. In formele simple, care traduc fisurarea inelului fibros, unde predomina semnele
de lumbago, despovararea coloanei prin repaus la pat si evitarea eforturilor fizice timp de 14 zile asigura
vindecarea fara a mai fi necesare alte tratamente.
Din nefericire, in aceasta faza se comit imprudente regretabile din partea bolnavilor care amina
consultul medical, continuindu-si activitatea si efortul fizic. Continuarea activitatii supune zona lezata la
presiuni mari ce pot atinge valori pina la 120-180 kg, ajungindu-se astfel la hernia de disc.
2.Etiopatogenie.Epidemiologia.
Boala este provocata, in 80 - 90% dintre cazuri, de compresiunea radacinilor L5 si S1 ale nervului sciatic,
in spatiul interdisco-ligamentar. Teoretic, agresiunea radacinii nervului sciatic poate fi provocata de mai
multe cauze, dar cel mai important mecanism este conflictul disco-radicular, respectiv compresiunea
nervului prin protruzia sau hernierea discului intervertebral in spatiul interdisco-ligamentar.
Hernia discala se produce printr-un proces de degenerescenta a discului. Se stie ca discul intervertebral
este format din inelul fibros, o pasla fibroasa alcatuita din lamele concentrice - care inconjura nucleul
pulpos - al doilea element al discului, constituit din tesut semilichid, incompresibil. Incepand din decada
a II-a a vietii in nucleul pulpos apar leziuni degenerative de deshidratare si eventual fragmentare, iar in
inelul fibros, manifestari de involutie (fisuri, calcificari). Pierzandu-si capacitatea de deplasare,
mobilitatea, nucleul pulpos nu mai transforma presiunea in distensie, ci o transmite ca atare inelului
fibros
Alte cauze frecventele lombosciaticii sunt artrozele articulatiilor interapofizare,
Stenoze de canal spinal fractura de corpi vertebrali, boli infectioase ale coloanei, boli inflamatorii ale
coloanei, boli metabolcecum ar fii osteoporoza, osteomalacia, boala Paget si tumorile maligne.
Solicitarile maxime ale coloanei lombare prin ridicarea greutatilor in pozitii incorecte (cu spatele flexat
sau in hiperextensie) solicita la maximum inelul fibros al discului intervetebral si acesta se poate fisura.
Bolnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care nu-i mai permite redresarea coloanei sau
miscari de flexiune, rotatie sau extensie. Acesta este primul simptom al deteriorarii discului.
Cea mai frecventa lombosciatica este de cauza mecanica, prin alterari degenerative ale discului
intervertebral, favorizate de obezitate,tulburari de statica si de munca fizica.
Lombosciatica discala este frecventa mai ales la barbati din cauza solicitarii coloanei, datorita efortului
depus.
3
La eforturile fizice cu flexia importanta a coloanei vertebrale, ridicarea greutatilor si eventual torsiune,
fisurile inelului fibros se largesc si e posibila angajarea nucleului pulpos in doua etape:
1.protuzia nucleului pulops pana la nivelul fibrelor perifrice ale inelului fibros in contact cu ligamentul
posterior bogat inervat.acesta ar putea genera durerea de tip lumbago.
2.hernia discala sau prolapsul discal ;nucleul pulpos, prolabeaza in afara nucleului fibros, cu ruperea
completa a acestuia si iritarea radacinilor nervului sciatic.
In hernia de disc foarte frecvent, tesutul discal patrunde in spongioasa corpilor vertebrali, tesutul
adiacent suferind un proces de remodelare.
Durerea lombara poate fi cauzata de anumite afectiuni interne cum ar fi dureri ginecologice sau
urologice, boli digestive, care iradiaza in segmental lombar.
Epidemiologia
Sindromul lombosciatic ramane o problema de actualitate cu o frecventa deosebita, incapacitate de
munca foarte ridicata, dificultate de a pune un diagnostic precis de cauzailitate, prin lipsa unei abordari
unitare si sistematice interdisciplinare si de aici inconstanta terapiei adecvate, complexe, cu repercusiuni
4
socio-economice in toate tarile. Lombosciatica afecteaza ambele sexe dar cu un procentaj diferit.
Studiile noastre au demonstrate ca frecventa aparitiei acestor discopatii este mai mare la barbati datorita
efortului fizic depus si a solicitarii coloanei vertebrale in exces. Frecventa lombalgiei este de 70-80%
din populatia adulta. Frecventa globala este de 90%, care creste cu varsta pacientilor.
3.Tabloul clinic
Cel mai comun simptom aparut in faza incipienta a afectarii degenerative a discului intervertebral este
de obicei durerea de spate care iradiaza in fese si talie.
Intensitatea senzatiei dureroase difera in functie de intensitatea sistemului declansator, de locul si
momentul aparitiei, de perceptia individuala. Din punct de vedere al modului de inserare si evolutiei,
durerea poate fii clasificata in acuta si cronica.
Durerea acuta este cea care are o finalitate protectoare, comandand reactii de evitare a agresiunii
cauzale, sau impunand imobilizarea regiunii afectate, pentru a favoriza vindecarea si recuperarea. Acest
tip de durere se incadreaza in reactia generala de aparare manifestata prin tahicardie, cresterea tensiunii
arteriale, midriaza, transpiratie palmara, accelerarea miscarii respiratorii.Sindromul psihic de insotire
este anxietatea. Durerea lombara acuta netratata poate conduce la tulburari somatice si psihice grave,
ducand la diferite complicatii si spre cronicizare.
Durerea discogenica se refera la afectarea discului intervertebral. De obicei cauzeaza durere resimtita in
partea inferioara a spatelui. Mai poate parea ca durerea provine din zona feselor sau partea superioara a
coapselor.
Durerea lombara poate avea un caracter moderat, ameliorata de repaus, sau dimpotriva devine intensa
din fazele initiale ale bolii ,cu limitarea miscarii coloanei vertebrale. In alte cazuri se remarca crize
dureroase permanente.
Sciatalgia apare din momentul in care protruzia discala duce la atingerea si intindera radacinilor, cu
iradiere de-a lungul membrului inferior.
Simptomele si semnele sciaticii in functie de tipul de radacina afectat:
S1-Durerea iradiaza la nivelul fesei, fata posterioara a coapsei si gambei,tendonul lui Achile, calcai,
marginea externa a piciorului, pana la degetul 5 si fata plantara a piciorului;
L5-Durerea cuprinde fesa , fata postero-externa a coapsei, fata antero-externa a gambei ,regiunea
dorsala a piciorului si haluce;
L4-Durerea iradiaza pe fata externa a soldului, antero-externa a coapsei, anterioara a genunchiului si
antero-interna a gambei, pana la glezna;
L3-Durerea iradiaza in regiunea antero-externa a soldului, fata anteroara a coapsei si genunchi;
L2-Durerea intereseaza portiunea superioara a coapsei,anterior, medial, lateral.
In ceea ce priveste tulburarile de sensibilitate, acestea se manifesta sub forma de parestezii, hipoestezii
sau chiar anestezia totala in dermatomul radacinii afectate.
5
Datorita scaderii fortei musculare si a hipotrofiei musculare afectarea radacinii L5 face ca mersul pe
calcai sa fie dificil, in timp ce afectarea radacinii S1 va face dificil la mersul pe varfuri.
In cazul proiectiei mediane posterioare a nucleului pulpos al discului se produc parestezii in zona
perianala, fese si sacru, tulburari de defecatie, de erectie, si retentie urinara.
Examenul obiectiv al bolnavului cu lombosciatica evidentiaza atitudine antialgica , trunchiul fiind
inclinat de partea opusa celei dureroase. Aceste elemente asociaza limitarea miscarii de flexie si a
inclinarii laterale la nivelul coloanei lombare.
Obiectivarea durerii lombare se obtine prin manevrele de elongatie a nervului sciatic, care sunt
urmatoarele:
-Semnul Laseque: ridicarea membrului inferior extins cu pacientul in decubit dorsal ; apare durere in
coapsa si gamba la diverse unghiuri.
-Semnul Lasegue contralateral: apare la herniile de disc voluminoase care au deposit linia mediana si
consta in provocarea durerii in ridicarea membrului inferior de partea sanatoasa.Apare durerea la nivelul
membrului inferior bolnav la ridicarea membrului inferior sanatos.
-Semnul Lasegue inversat: pacientul este asezat in decubit dorsal pe planul patului si este rugata sa vina
in pozitia de sezut, va aparea durerea lombara.
-Manevra Bragard: flexia pe bazin a membrului inferior cu dorsiflexia piciorului ; flexia dorsala a
piciorului provoaca durere.
-Se va testa de asemenea mersul pe varfuri si mersul pe calcaie pentru determinarea radacinii nervoase
afectate.
-Testul Schober:este o metoda utila de apreciere a flexiei coloanei lombare. Pacientul sta in picioare cu
calcaiele apropiate si se marcheaza doua puncte la o distanta de 10 cm intre ele si se flecteaza trunchiul.
Din cauza limitarii coloanei vertebrale,distanta creste cu mai putin de 5 cm la cei cu lombosciatica
discala. Proba indice-sol evidentiaza flexia ventrala a trunchiului si este pozitiv la 95%din cazuri;
extensia este dureroasa la 35%din cazuri, flexia laterala dreapta-stanga este prezenta la 99%din cazuri,
mai putin miscarea de torsiune.
Examenul neurologic: - tulburari de sensibilitate,parestezii permanente sau intermitente.Topografia lor
distala da indicatii asupra localizarii herniei,si anume:la nivelul halucelui hernia L4-L5,in calcai,planta
si degeteL5-S1.
- tulburari motorii-se intalnesc in propotie de 34% din cazuri sub forma de pareze, paralizii,
hipotonii si atrofii musculare, cu instalarea progresiva, mai rar brutala cand nu au prognostic
nefavorabil. Prezenta unei pareze sau paralizii are valoare diagnostica topografica.
- tulburari de reflexe. Reflexul ahilian poate fi diminuat sau abolit in 60% in herniile L5-S1.Reflexul
medioplantar se gaseste uneori abolit inaintea celui ahilian. Reflexul rotulian,diminuat sau abolit, denota
afectarea prin hernie de disc a L2-L3 sau L3-L4.
Explorari paraclinice: pacientul va trece printr-o serie de investigatii amanuntite radiologice din fata si
profil. Tomografia computerizata a castigat un loc deosebit datorita evidentierii herniei de disc, sediul si
eventual a unor patologii asociate.
Probele biologice ale pacientului cu lombosciatica discala sunt in limitele normale.In cazul in care
pacientul prezinta schimbari de valori normale ale probelor biologice, se va face o investigatie
amanuntita pentru depistarea acestor cauze.
4.Aspecte anatomo-patologice
5.
4.
3.
2.
1.
6.
Coloana vertebrala mentine echilibrul vertical specific numai oamenilor. Rolul sau
important se datoreaza si faptului ca are in alcatuire un canal vertebral ce contine
maduva spinarii, o parte componenta a sistemului nervos central de la care pleaca cei 31
de nervi spinali ce parasesc maduva prin gaurile intervertebrale.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData
Coloana vertebrala a omului este alcatuita dintr-o insiruire de vertebre si discuri intervertebrale.
Curburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa se comporte in cadere ca un resort,
amortizandu-le, spre deosebire de spatele plat. Tot curburile, pastreaza proiectia centrului de greutate in
interiorul poligonului de sustinere.
Discurile intervertebrale sunt formate din tesut conjunctiv, adica dintr-un cartilaj, ce are rolul de a
permite miscarea si de a amortiza socurile mecanice. Aceste socuri pot avea loc cu prilejul caderilor in
picioare de la inaltime, sariturilor, ridicarii si purtarii unor greutati, a miscarilor de aplecare si torsiune
efectuate la nivelul trunchiului, precum cele din momentul ridicarii greutatilor, a franarilor bruste sau a
practicarii activitatilor sportive intr-o maniera neadecvata.
La randul sau, discul este inconjurat de un inel fibros, care se poate rupe. Toate discurile inconjurate de
inelul fibros propriu, precum si vertebrele de deasupra si de dedesubt, sunt consolidate de ligamente si
muschi paravertebrali.
7
Rahisul lombar este in mod obisnuit compus din 5 vertebre si constituie baza coloanei vertebrale, care
suporta cea mai mare parte din greutatea corpului.Vertebrele lombare au corpul cel mai voluminos
dintre toate vertebrele, diametrul lor transversal depasindu-l pe cel antero- posterior.
discului .In timpul miscarii coloanei vertebrale, fortele impuse rahisului favorizeaza aparitia
degenerescentei osoase. Se pot distinge leziuni prin tractiune sau forfecare legate de utilizarea excesiva
a mobilitatii rahidiene si leziuni prin compresiune, legate uneori de cresterea sarciniolr de suport.
Daca exista un joc anormal al discurilor sau al vertebrelor intre ele, are loc lovirea ligamentului care le
consolideaza, iar durerea lombara care apare se mai numeste si lombalgie, putand evolua spre criza de
lumbago. Aceasta e insotita de blocajul zonei prin contractura musculaturii paravertebrale. Se vorbeste
despre discopatia aflata in faza nechirurgicala.
Socurile sau loviturile, mentinerea timp indelungat a unor posturi sau pozitii neadecvate, precum statul
pe scaun la birou, in fata calculatorului, statul in picioare (ortostatismul prelungit), ridicarea si purtarea
de greutati, inclusiv ghiozdanul sau geanta de catre copii si adolescenti sau gentile, plasele grele purtate
de catre , adulti, alcatuiesc conditii favorizante degradarii bruste sau progresive a discului intervertebral,
cu ruperea inelului.
Degradarea consta in fragmentarea sau migrarea discului sau a unui fragment rupt al acestuia dincolo de
inelul fibros. Cand apare hernierea sau deplasarea discurilor sau a fragmentelor provenite de la acestea,
sunt presate tesuturile din jur, in special radacinile nervoase care pleaca de la maduva spinarii spre
membrele inferioare. Avem de-a face astfel cu criza de lombosciatica. Criza este insotita de durere de
spate care coboara pe un picior sau este asociata cu amorteala sau furnicaturi. Durerea poate duce la
imposibilitatea mersului, cat si la dificultatea odihnei, a somnului.
O alta cauza a discopatiei vertebrale lombare este reprezentata de degradarea lenta in timp, a structurii
discurilor, cu scaderea distantei si apropierea vertebrelor. Ca urmare, incep sa se formeze osteofite sau
ciocuri pe marginile sau pe conturul vertebrelor, la locul in care se lipesc ligamentele dintre vertebre.
Discurile degradate se fragmenteaza si pot da si ele criza de lombosciatica.
5.Diagnostic pozitiv , Diagnostic diferential
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe existenta sindroamelor vertebral si radicular.
Sindromul radiular consta in durere, tulburari de sensibilitate si semne de deficit motor. Durerea este
semnul cel mai caracteristic si urmeaza un traiect continuu: lombar, sacrat, fesa, coapsa, molet, picior.
Mai rar durerea este discontinua, spastica sau sub forma de parestezii. Uneori, durerea este foarte
intensa, marcand deficitul motor. Alteori diminua in repaus. De obicei se exacerbeaza in ortostatism
prelungit, aplecare, redresare, tuse, stranut. Poate aparea dupa un traumatism, efort mare care solicita
coloana sau chiar o miscare simpla. Tulburarea de sensibilitate mai frecvent intalnita este hipoestezia.
Sindromul vertebral se caracterizeaza prin atitudini vicioase si limitarea miscarilor coloanei vertebrale.
Contractura musculaturii paravertebrale, care apare reflex, ca raspuns la agresiunea radacinii nervului,
este un semn precoce. La palpare, musculatura este contractata, proeminenta, reliefata de partea
convexitatii.
Diagnosticul diferential al sciaticii radiculare pune in discutie trei categorii de compresii:osoasa,
epidurala, subdurala.
-compresiuni de natura osoasa:cancerul vertebral lombar metastatic
anomalii vertebrale tranzitionale
lombalizarea vertebrei S1
sacralizarea L5
spina bifida
spondilolistezis
stenoza congenitala a canalului lombar
spondilartroza lombara
osteopatii rarefiante
spondilite infectioase
osteoartropatia tabetica
compresiuni ligamentare
fibroze de teaca radiculara
-compresiuni din spatial epidural: varice epidurale
anomalii congenitaleale sacului dural
granuloame,tumori,lipoame
-compresiuni in spatial subdural: tumori ale cozii de cal
10
2-13 ANI
35-49ANI
50-64ANI
66-77ANI
Plan sagit
Plan front
Plan sagit
Plan front
Plan sagit
Plan front
Plan sagit
L1-L2
10
12
L2-L3
13
12
L3-L4
15
16
L4-L5
17
15
12
L5-S1
24
Pozitia zero, de start, este pozitia anatomica,in rectilinie: membrele superioare pe langa corp, palmele
privesc inainte, gambele formeaza cu picioarele un unghi de 90 de grade sau sezand, pozitie in care
bazinul este fixat.
Bilantul articular:
[1.] Flexia: masoara 80-90 de grade,50 de grade pentru coloana dorsala si 40 de grade pentru
cea lombara.
11
Pla
Mobilitati de apreciere:
1.
Distanta indice-sol: pacientul se afla in pozitie anatomica,cu membrele inferioare extinse si
executa flexia (fig.1), in mod normal, degetele ating solul.
Distanta deget 3-haluce: cu pacientul culcat in decubit dorsal, genunchii extinsi, se va masura distanta
dintre degetul cel mai lung si haluce inainte si dupa flexie. In aceste cazuri intervine si flexia din
articulatia coxo-femurala.
Testul Schober: masurarea distantei dintre C7si S1 inainte si dupa flexie (fig.2). In mod normal,
aceasta creste cu 6-8cm.
12
13
2.Extensia are 20-30 de grade si nu se poare masura clinic. Eventual cu goniometrul ca si la flexie,
3.Lateralitatea masoara 20-35 de grade. Se apreciaza locul unde degetul trei atinge coapsa, in miscarea
de inclinare laterala sau distanta deget trei-sol in aceasta situatie. Cu goniometrul: din pozitie de start de
ortostatism, goniometrul se aseaza pe linia spinelor iliace superioare sau pe linia bicreta, iar bratul mobil
urmeaza sirul apofizelor spinoase, intreS1-C7; care se va inclina.(fig.3)
14
15
4.Rotatia: masoara 30-45 de grade. Se apreciaza din ochi dupa unghiul format intre linia umerilor in
miscare si linia bicreta a pelvisului.(fig4.)
16
17
Toate aceste valori reprezinta medii variabile cu sexul, varsta, tonusul muscular, tipul de afectare a
aparatului locomotor.
Pozitia de functionare a coloanei dorso-lombare este pozitia anatomica, aceasta avand urmatoarele
curburi masurate pe radiografii:
Lordoza cervicala=36 de grade(1)
Functia dinamica:
2. Functia statica:
Echilibrare sagitala a coloanei dorso-lombare si a bazinului (delordozanti) si echilibrare
transversala a spatiilor costo-iliace.
3.Functia expiratorie:
Ca muschi principali expiratori in expirul fortat si in tuse
4.Functia de expulzie in travaliu si in defecatie.
18
I. Flexia:
Muschii drepti abdominali. Insertia de origine sa face pe partea externa a cartilajelor costale 5,6,7,pe
apendicele xifoidian, iar terminatia este pe marginea superioara a pubelui de spina pana la simfiza.
Inervatia este metamerica , prin ultimele sase perechi de nervi intercostali. Muschii accesori ai functiei
19
statice:marele fesier, lordozant.Marele drept abdominal face retroversia bazinului si diminueaza lordoza
lombara.Actiunea sa este de flexie,rotatie si inclinare a trunchiului.
Stabilizam bazinul si membrele inferioare prin priza pe glezne sau genunchi.
Pozitia FG si AG:in decubit dorsal, cu bratele pe langa corp, membrele inferioare intinse:
F1-palpam muschii drepti abdominali pe linia paraombilicara(intr-un effort de tuse sau stranut).
F2-miscarea de flexie a trunchiului pana la decolarea spinelor omoplatului de pe planul patului.
F3-miscarea pana la unghiul inferior al scapulei.
F4-ridicarea completa a trunchiului, bratele intinse inainte si genunchii flectati.In aceasta situatie
muschii principali care actioneaza fiind flexorii coapsei.(fig.5 test.flexiei)
20
21
22
23
24
25
26
3. Rotatia:
Muschii oblic mare si oblic mic, inervati de nervii costali 8-12 si de nervii mare
si mic abdominogenitali, origine D7-L1.
Muschiul oblic mare sau extern se insera pe fata externa a ultimelor 8 coaste,iar
terminatia se afla pe jumatatea anterioara a crestei iliace pe pube si simfiza
pubiana.
El constituie orificiul superficial; al canalului inghinal.Micul oblic sau intern
se insera pe creasta iliaca si se termina pe marginea inferioara a ultimelor cartilaje costale, pe
aponevroza anterioara a oblicului mic si pe pube prin
tendonul onjunct.
Functia:-in sinergie bilaterala, ei sunt flexori ai trunchiului
-in sinergie incrucisata sunt rotatori ai trunchiului.Marele oblic roteste
trunchiul de partea lui iar micul oblic de aceeasi parte cu el.
Testarea:-stabilizam bazinul si membrele inferioare
Pozitia FG:in sezand, cu bratele pe langa corp.
F1-palpam muschii pe marginile laterale ale abdomenului
F2-rotatia trunchiului,in timp ce bazinul e fixat pe testator.
Pentru testarea marelui ombilic drept si a micului ombilic stang se va efectua o rotatie la stanga a trunchiului.
Pozitia
AG:decubit dorsal, membrul inferior drept intins, iar membrul inferior stang flectat, cu plant ape pat.
F3:-rotatia trunchiului si ridicarea umarului
drept,pana la desprinderea omoplatului pe pat ,catre stanga. Antebratele pe piept,mainile pe umeri.
F4:-rotatia trunchiului si flexia lui, membrele superioare intinse inainte.
F5:-rotatia trunchiului si flexia lui, membrele superioare sunt la ceafa.
Testarea muschiului transvers abdominal:
Insertia de origine se afla pe fata interna a ultimelor coaste ,pe apofizele transversale asle vertebrelor
lombare sip e creasta iliaca.Terminatia se afla pe pube prin tendonul conjunct sip e aponevroza dreptilor
abdominali.
Inervatia este data de ultimele patru perechi de nervi intercostali si de nervul iliohipogastric si
ilioinghinal, din radacinile D9-L1.
Constituie centura fiziologica a abdomenului, este cel mai profound muschi.
Abdominal, functia sa este de muschi expirator principal si antagonist al dia-fragmului.
27
lombara, tomografia computerizata si RMN. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) pune diagnosticul
precis al gradului de afectare a discului intervertebral si a radacinii nervoase. Se impune, de asemenea,
diagnosticul diferential. Lombosciatica trebuie diferentiata n primul rnd de durerile renale (care sunt
nsotite de simptome urinare) sau de durerile de natura digestiva sau ginecologica.
Examenele radiologice sunt frecvente fiind realizate modern cu aparate mobile de radiologie. Se vor
face radiografii ale coloanei lombare pentru evidentierea unor posibile fracturi sau complicatii ale
corpilor rvertebrali. In cazul afectiunilor coloanei vertebrale, diagnosticul se stabileste pe baza
radiografiilor. Lombosciatica nu este o boala cronica, ea fiind cauzata in urma unei miscari bruste a
corpului, de statul in curent, trepidatii, umezeala. Nu este insotita de modificari osoase.
Computertomografia, este folosita din ce in ce mai mult in explorarea politrumatismelor, necesita o
aparatura de ultima generatie si folosirea substantelor de contrast permit obtinerea de rezultate
excelente. Se va evidentia canalul vertebral.
Rezonanta magnetica nucleara indica date definite despre structura organelor si vaselor,este eficienta
pentru diagnosticarea leziunilor mielo-radiculare.
8. Prognostic
Lombosciatica discala este o durere de spate ,mai precis a zonei lombare.Foarte frecvent apare dupa un
efort fizic.Incidenta este mai crescuta la barbatI decat la femei .Nu are granite de varsta,in consecinta
poate sa debuteze la orice varsta.Varsta medie este de 25-60 de ani.
Nu prezinta modificari osoase decat in cazurile avansate unde se ajunge la hernie de disc.
Lombosciatica debuteaza cu crize de lumbago, care netratate vor trece in lombosciatica discala.
Tratamentul consta in aplicarea anumitor unguente si crme antialgice. Este important repausul la pat.
Este caracterizata de aptitudini si pozitii vicioase, abordate de pacient pentru a nu produce durere.
Pacientul va gasi pozitia antialgica.
Afecteaza viata sociala deoarece pacientul nu se va putea misca sau nu isi produce durere.
Daca lombosciatica este tratata si tinuta sub control, nu afecteaza viata cotidiana a pacientului.
9.Tratamentul igieno-dietetic
29
Pacientul va fi informat, despre principalii factori de risc, cum ar fi miscarile bruste, eforturile fizice
intense ,frigul, umezeala, purtarea greutatilor in mod neobisnuit, statul sau dormitul in pozitii vicioase si
incorecte, obezitatea, sedentarismul.Se vor evita factorii emotionali, cum ar fi stresul, anxietatea, frica,
depresia. In majoritatea cazurilor s-a demonstrat ca inaintea aparitiei durerii lombare, pacientii au
suferit de factori emotionali.
Pacientul va fi rugat sa faca repaus la pat pe un plan plat si dur care sa nu solicite coloana vertebrala,
timp de 5-10 zile.
Se va cauta o pozitie antialgica, confortabila pentru pacient . In majoritatea cazurilor pacientii
abordeaza pozitia de decubit dorsal cu genunchii flectati,in pozitie de cocos de pusca.
Tratamentul medicamentos
Principalele clase de medicamente utilizate n tratamentul nevralgiei sciatice sunt:
- antialgice
- antiinflamatoare nesteroidiene
- steroizi
- miorelaxante
- narcotice
- antidepresive
- medicamente pentru osteoporoza
- vitamine din grupul B
- trofice musculare
Antialgice:algolcalmin, paracetamol, sunt forme simple de compusi de tip analgezice.
Antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, piroxicam, diclofenac, ibuprofen ,indometacin. In faze mai
avansate se poate apela la decontracturante musculare, diazepam, clorzoxazon, mydocalm sau
muscalm,indometacin.
Medicatia antialgica si antiinflamatoare este eficace si este justificata de fenomenele congestive
periherniare si radiculare.
Se folosesc atat medicatia antialgica cat si cea antiinflamatorie,care amelioreaza durerile si fenomenele
congestive.
Steroizi:sunt lipide naturale sau sintetice,cu roluri foarte importante in organism.
Miorelaxante:myolastan,fenobarbital,diazepam,
Se folosesc si unguente sau crme ce contin substante antialgice sau antiinflamatoare.
Tratamentul recuperator:Fiziokinetoterapia
Fiziokinetoterapia este un domeniu de activitate complexa medicala, educationala, sociala si
profesionala prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functionale pierdute de catre
30
un individ in urma unei boli sau traumatism, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care
sa-i asigure posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata independenta economic si social.
Obiectivele de baza pe care si le propune fiziokinetoterapia sunt:
combaterea durerii
corectarea posturii si aliniamentului corpului
relaxarea
crestera mobilitatii articulare
cresterea fortei musculare
crestera rezistentei musculare
coordonarea, controlul si echilibrul
antrenarea la efort
reeducare respiratorie
reeducarea sensibilitatii, etc.
Kinetoterapia medicala analizeaza si corecteaza mecanismele deficitare ale miscarii asigurand activitati
motrice normale si are in studiu aparatul neuro- mio- artro- kinetic. Aglomerarea de miscari fara sens si
scop poate fi foarte periculoasa.
Este factorul esential pentru a asigura o reusita a tratamentului si pentru a combate recidivele.
Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor de
tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.
Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate cu iradiere sunt
intense , nu se calmeaza nici in decubit , exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara
blocada.
In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat fara prea mari
dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza coloana
lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor.
Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declansand durere
moderata, suportabila.
Tratamentul are anumite obiective care trebuiesc urmarite:
Profilaxia activa a recidivelor
Educarea paientului pentru a utiliza pozitii corecte si nonalgice
Prevenirea pozitiilor vicioase indelungate
31
-curenti de inalta frecventa: sunt curenti alterantivi, cu o frecventa peste 100 000 de
oscilatii/sec.(150000-300000 de MHz)
Este contraindicate la persoanele carea au stimulatoare cardice.
Kinetoterapia.
Exercitiile trebuie facute sub indrumarea unui kinetoterapeut, cel putin pentru inceput, si ele sunt:
1. exercitii de postura
2. exercitii pentru muschii spinali
3. exercitii de relaxare.
Se utilizeaza atat tehnici akinetice cat si kinetice incepand de la postura si terminand cu exercitii de
contrarezistenta.
In perioada acuta, kinetoterapeutul se va limita doar la scaderea contracturii musculare lombare si a
iritatiei radiculare.
Se recomanda posturi antialgice si exercitii de facilitare.
In perioada subacuta, se vizeaza relaxarea musculaturii contracturate. Se vor face manevre
decontracturante, se vor folosi exercitii isometrice si izotonice.
In faza cronica se va insista pe asuplizarea coloanei lombare, se vor face tonizari ale musculaturii, si se
vor aplica exercitii liber-active, si cu rezistenta pentru cresterea fortei musculare.
Se vor realize posturi corectoare pentru constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si a
bazinului.
-Masajul: n prezent, terapia prin masaj, numita si terapie somatica presupune si aplicarea altor tehnici
de masare asupra structurii musculare si a tesuturilor moi ale corpului, tehnici de constrngere, de
producere a unor vibratii, leganare, frictionare, framntare si presare.
Toate aceste tehnici sunt folosite n beneficiul sistemului muscular si osos, al celui circulator sangvin si
limfatic, precum si al sistemului nervos sau al altor sisteme din organism.
Masajul are efecte generale asupra pacientului,este benefic datorita relaxarii si decontracturarii zonei
lombare.
Are efect miorelaxant, creste temperatura corporala locala, scade durerea.
In lombosciatica acuta se va efectua un masaj sedativ, care presupune efectuarea neteziriilor si
vibratiilor si eventual a usoarelor frictiuni, antialgic,la nivelul regiunii lombosacrate si a membrului
inferior cu sciatalgie.
Manevrele se vor efectua cu o intensitate redusa, scopul fiind de relaxare. Nu se produce durere.
-Hidrotermoterapia:
Este tratament complementar cu o eficacitate marita cu ajutorul proprietatilor fizice si chimice ale
caldurii si ale apei.
Hidrotermoterapie se recomanda la pacientii cu lombosciatica discala numai inafara puseelor de
acutizare,individualizat sub forma de:
33
dus subacval
bai cu bule
bai kinetice
bai cu plante
cataplasme umede si reci
bai cu aer comprimat
impachetari cu namol
impachetari de parafina
sauna
-Balneoterapie: tratarea bolilor prin ntrebuintarea metodica a apelor termale sau minerale si a
namolului;
In puseul acut al lombosciatiici discale este contraindicate balneoterapia deoarece intensifica
durerea,insa,se vor face proceduri de balneatii in afara puseelor algice.
Este indicat ca pacientul cu lombosciatica discala sa frecventeze statiuni cu apa sulfuroasa, termala si
sarata.
Va actiona asupra intregului organism atat in cura externa cat si in cura interna.
Se vor avea in vedere cei trei factori ai apelor:termic, mecanic, chimic;
Se vor utiliza ape termale acratoterme in cura externa. Actiunile si mecanismele sunt legate de efectul
termic,mecanic si chimic prin absosbtie transtegumentara.
Statiuni recomandate ar fi:Baile 1 Mai, Baile Felix, Geoagiu, Toplita;
Apele sulfuroase: sulfatul este un element cu importante roluri in organism
Sulful patrunde in compozitia acidului condroitin sulfuric din cartilajul hialin si din lichidul sinovial.
Statiuni recomandate ar fi: Calimanesti,Olanesti,Pucioasa,Herculane;
Apele cloruro-sodice sau sarate: au efect antiinflamator si antialgic,favorizeaza programul kinetic
datorita densitatii apei;
Statiuni recomandate ar fi: Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol, Slanic Prahova, Govora, Bazna si
Olanesti . Mentionam aici si lacurile helioterme, formate din straturi de apa de concentratii diferite, care
se incalzesc la soare in mod inegal, in profunzime fiind mai calde. Exemplu: Sovata, Lacul Ursu,
lacurile de la Ocna Sibiului.
34
leziunilor spatelui.
Aceste exercitii au rolul de a preveni durerea si pot fi practicate numai cu conditia sa nu existe dureri de
spate inainte de a incepe.In caz contrar sau daca in timpul efectuarii lor apar dureri de spate va trebuii
consultat medical sau fizioterapeutul pentru a putea fi siguri ca se poate continua.Exercitiile se vor
efectua intr-o maniera lenta controlata incepand doar cu cateva repetitii pentru fiecare si crescand
treptat,timp de mai multe zile pana la numarul de repetitii recomandate.
Activitatile gospoderesti presupun ridicari,purtari de greutati,aplecari,trageri,impingeri,si lucrul de la
niveluri diferite.Executarea constanta a acestor activitati poate cauza durere de spate. Este important ca
suprafetele de lucru si mesele sa fie astfel situate incat ustensilele sa fie cat mai la indemana.
Intrucat foarte mult dintre activitatile gospoderesti se executa in picioare, este foarte important ca
suprafata pe care se lucreaza sa fie la inaltimea adecvata, adica jumatatea distantei dintre incheietura
pumnului si talie, atunci cand se sta in picioare cu bratele atarnand pe langa corp. Daca suprafata de
lucru este prea joasa, atat portiunea inferioara cat si portiunea cervicala a spatelui , precum si bratele si
umerii sunt suprasolicitate in mod ne-necesar. Nu este intodeauna posibil sa se asigure conditii ideale de
lucru, dar zona in care se lucreaza poate fi adaptata folosind putina imaginatie, de ex.daca chiuveta din
bucatarie este prea joasa,se poate aseza in ea un mic lighean cu fundul in sus,deasupra caruia se plaseaza
vasul care se spala. Inaltimea mesei de calcat poate fi ajustata .De asemenea avand vedere ca petrecem
atat de mult timp stand in picioare , papuci de dormitor nu ar trebui purtati toata ziua.Cei mai potriviti
sunt papucii cu tocul de 2,5-3cm.
Pentru a odihni spatele in timpul lucrului in picioare, se va aseza unul din picioare pe un scaunel sau
intr-un sertar de dulap deschis.Nu se sta niciodata in picioare daca se poate sedea, de exemplu in timp ce
se calca rufe, se curata zarzavatul, se mixeaza ...
Prezenta unui scaun inalt in bucatarie este o necessitate.Exista scaune inalte care au partea pe care se sta
usor inclinata inainte.Aceasta permite celui care sta pe el sa aplece talpile pe podea in timp ce spatele
adopta o postura adecvata timului de lucru.
Principiile ridicarii greutatilor expunse mai sus se vor aplica intotdeauna.Ori de cate ori este posibil se
evita ridicarea obiectelor direct de pe podea de ex. prin plasarea cosului de rufe pe un scaun inainte de a
se umple, evitand astfel aplecarea ne-necesara.
Pentru ducerea greutatilor: se folosesc aceleasi principii de baza careau fost expuse mai sus. Se
indoaie usor genunchii si se aduce unul din picioare usor mai in fata.Este preferabil ca in loc sa se apuce
obiectele de sus, de deasupra capului,sa se foloseasca un scaun cu partea pe care se sta mai mica decat
baza.
36
Tragerea si impingerea: se vor folosii aceleasi principii de baza ca cele expuse mai sus.In timpul
tragerii sau impingerii obiectelor de ex.mobila , mentineti spatele drept ,desi aceasta nu inseamna ca el
va fi in pozitia verticala.
Activitatile cotidiene: exista multe activitati care merita o mentiune specifica cum ar fi :mersul la
cumparaturi. Aceasta activitate implica multe miscari care solicita spatele,cum ar fi ridicarea si
transportul sacoselor cu cumparaturi ,transportarea lor pana acasa.Intr-o masina cu portbagaj spatios se
impart cumparaturile, asizati apoi pe rand pe marginea portbagajului si coborati inainte prin indoirea
genunchilor, cu un picior mai in fata.Daca se merge la cumparaturi cu caruciorul, se tine aproape de
corp pentru a evita rasucirile non-necesare.
Facerea patului: in timpul facerii patului este bine sa se ingenuncheze sau cel putin sa se indoaie
genunchii.
Sederea: indoiti genunchii pentru a ridica sticle cu lapte sau alte articole de acest fel.
Rufele: pentru a evita aplecarea sau rasucirea in timpul umplerii cu rufe,masina de spalat sau
uscatorului cu umplere prin fata aplecati-va pe un genunchi.Sprijiniti-va la revenirea la pozitia normala.
Aspirarea prafului: sa va amintiti decele doua bazecand aspirati:-relaxati picioarele si tineti picioarele
indepartate. Aceasta va determina ca greutatea corporala sa revina picioarelor sin u spatelui. Lasati ca
piesa aspiratorului sa alunece pe covor.nu apasati in jos ca si cum ati sapa in covor.
Curatarea sobei: ingenuncheati in fata usii sobei si apropiati-va cat mai mult posibil in timp ce
inlaturati cenusa din ea.
Ridicarea cosului de gunoi: cosurile mai mari vor fi ridicate de 2 persoane. Daca nu exista decat o
singura persoana disponibila,se vor folosi cosuri mai mici si se vor aplica principiile ridicarii greutatilor
expuse mai sus.
Ingrijirea copiilor: ingenuncheati intotdeauna atunci cand imbaiti sau uscati copilul.Nu mai purtati
copilul in ham in data ce isi poate tine capul in sus singur.purtati-l in spate, alegeti un carucior usor
rabatabil, si cu maner inalt.Indoiti genunchii atunci cand ridicati copilul de jos dau din patut.Alegeti un
patut care sa aiba una din margini mobile.Coborarea ei va usura mult ridicarea si asezarea copilului in
patut.
37
38
Punerea sosetelor si pantofilor:o astfel de sarcina usoara poate constituii o mare dificultate in cazul
unui atac acut de durere.Este sugerat ca pacientul sa stea in pat intins pe spate ,se ridica piciorul
panacand este posibil ca sosetasa fie pusa,in timp ce spatele ramane sprijinit in pat.
III. CERCETARI PERSONALE
1.Ipoteze de lucru
Lombosciatica discala afecteaza diferite persoane cu diferite functii profesionale,de la sedentari,la cei
care practica munci fizice intense si apare de regula la grupe de varsta medie intre 25-60 de ani.
Factorul esential care asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung cu reducerea reala a riscului
de recidiva,consta din adoptarea unui program kinetic adaptat.
Individualizarea tratamentului in functie de particularitatiile pacientului reprezinta o necesitate pentru
realizarea obiectivelor :
Profilaxia activa a recidivelor
Educarea paientului pentru a utiliza pozitii corecte si nonalgice
Prevenirea pozitiilor vicioase indelungate
Reducerea contracturilor musculare
Corectarea dezechilibrelor musculare
Cresterea mobilitatii coloanei vertebrale
Combaterea si evitarea durerii
Reducerea si evitarea complicatiilor
39
Reinsertie socio-profesionala
De aceea pacientii vor fi mereu supravegheati de un cadru medical. In cazul in care apar complicatii in
timpul tratamentului kinetic, se va intrerupe sedinta si se va anunta medicul.
2.Materiale si metode de lucru
Tehnicile care stau la baza realizarii unui program de kinetoterapie se clasifica n doua mari
categorii:tehnici akinetice si tehnici kinetice.
Din categoria tehnicilor akinetice fac parte: Imobilizarea (de punere n repaus, de contentie, de
corectie)Psturarea(corectiva si de facilitare).
Din categoria tehnicilor kinetice fac parte: tehnici kinetice statice (contractia izometrica, relaxarea
musculara); tehnici kinetice dinamice: active (reflexe si voluntare) si pasive (prin tractiuni, prin
asistenta, sub anestezie, autopasiva, pasivo-activa, prin manipulare).
Tehnici akinetice
Tehnicile akinetice au doua caracteristici de baza: absenta contractiilor musculare voluntare; nu
determina miscarea segmentului.
Imobilizarea
Imobilizarea se caracterizeaza prin mentinerea si fixarea artificiala, pentru anumite perioade de timp, a
corpului n ntregime sau doar a unui segment ntr-o pozitie determinata, cu sau fara ajutorul unor
instalatii sau aparate.
Imobilizarea suspenda, n primul rnd, miscarea articulara, ca si contractia dinamica voluntara, dar
permite efectuarea contractiilor izometrice a muschilor din jurul articulatiilor respective.
Imobilizarea poate fi totala, daca antreneaza ntregul corp, sau poate fi regionala, segmentara, locala,
daca implica parti ale corpului.
Imobilizarea totala are ca scop obtinerea repausului general n: politraumatisme, arsuri ntinse, boli
cardio-vasculare grave, paralizii etc.
Imobilizarile regionale, segmentare sau locale realizeaza imobilizarea completa a unor parti ale
corpului, concomitent cu pastrarea libertatii de miscare a restului organismului. n functie de scopul
urmarit, pot fi:
- imobilizare de punere n repaus indicate n: traumatisme craniocerebrale, medulare, toracice, procese
inflamatorii localizate (artrite, tendinite, miozite, arsuri, flebite etc.) precum si alte procese ce determina
algii intense de mobilizare. Imobilizarea se face pentru segmentul respectiv si se realizeaza pe pat, pe
suporturi speciale, n esarfe, orteze etc.
- imobilizare de contentie consta n mentinerea cap la cap a suprafetelor articulare sau a
fragmentelor osoase; blocheaza un segment sau o parte dintr-un segment ntr-un sistem de fixatie
externa (aparat gipsat, atela, plastice termomaleabile, orteze, corsete etc.). Tehnica este utilizata pentru
consolidarea
40
Aceste posturari solicita intens articulatia, de aceea se folosesc mai ales pentru articulaiile mari
genunchi si sold, pentru celelalte putnd fi chiar nefaste. Mentinerea nu depaseste 15-20 de minute.
Posturari de facilitare: Posturarile induc efecte de facilitare asupra organelor interne. n vederea
facilitarii unui proces fiziologic perturbat de boala, pozitionarea corpului ntr-o anumita postura poate
reprezenta un tratament de mare valoare.
Tehnici kinetice
Tehnicile kinetice statice: se caracterizeaza prin modificarea tonusului muscular fara sa determine
miscarea segmentului.
Contractia izometrica reprezinta o contractie musculara n care lungimea fibrei musculare ramne
constanta, n timp ce tensiunea musculara atinge valori maxime, prin activarea tuturor unitatilor motorii
ale grupului muscular respectiv. Contractia izometrica se realizeaza fara deplasarea segmentelor, contra
unei rezistente egale cu forta maxima a muschiului respectiv sau cnd se lucreaza contra unei greutati
mai mari dect forta subiectului, dar imobile. n realitate, se produce o microdeplasare, neglijabila, ntre
momentul cresterii tensiunii musculare si cel al relaxarii.
Relaxarea musculara: se realizeaza cnd tensiunea de contractie a muschiului respectiv scade, muschiul
se decontractureaza. Relaxarea poate fi considerata ca o atenuare a tensiunii de orice natura (nervoasa,
psihica, somatica) cu schimbarea centrului de atentie, de concentrare sau de efort. Relaxarea reprezinta
un proces psihosomatic, pentru ca se adreseaza concomitent att starii de tensiune musculara
crescuta, ct si starii psihice tensionate, viznd o reglare tonico-emotionala optimala.
Relaxarea musculara poate fi:
- generala - proces n legatura cu relaxarea psihica
- locala - se refera la un grup muscular
Relaxarea ca tehnica kinetica statica se refera la relaxarea locala.
Tehnicile kinetice dinamice: se realizeaza cu sau fara contractie musculara - ceea ce transeaza de la
nceput diferenta dintre tehnicile active si cele pasive.
Miscarea activa: reflexa; voluntara; Mobilizarea activa se caracterizeaza prin implicarea contractiei
musculare proprii segmentului ce se mobilizeaza.
Miscarea activa reflexa este realizata de contractii musculare reflexe, necontrolate si necomandate
voluntar de pacient; miscarile apar ca raspuns la un stimul senzitivo-senzorial n cadrul arcurilor reflexe
motorii. Contractia reflexa se poate produce prin reflexe medulare si supramedulare.
Miscarea activa voluntara - caracteristica acestei tehnici este miscarea voluntara, comandata, ce se
realizeaza prin contractie musculara si consum energetic. n miscarea voluntara contractia este
izotonica, dinamica, muschiul modificndu-si lungimea prin apropierea sau departarea capetelor de
insertie.
Obiectivele urmarite prin mobilizarea activa voluntara, sunt: cresterea sau mentinerea amplitudinii
42
miscarii unei articulatii; cresterea sau mentinerea fortei musculare; recapatarea sau dezvoltarea
coordonarii neuromusculare;
Modalitatile tehnice de mobilizare activa voluntara sunt urmatoarele:
Mobilizarea libera (activa pura) - miscarea este executata fara nici o interventie facilitatoare sau
opozanta exterioara, n afara, eventual, a gravitatiei.
Mobilizarea activa asistata miscarea este ajutata de forte externe reprezentate de: gravitatie,
kinetoterapeut, montaje cu scripeti etc., fara ca acestea sa se substituie fortei musculare mobilizatoare.
Miscarea este denumita activo-pasiva atunci cnd pacientul initiaza activ miscarea, nsa nu o poate
efectua pe toata amplitudinea, motiv pentru care este necesara interventia unui ajutor spre finalul
miscarii.
Denumim miscare pasivo-activa n cazul n care pacientul nu poate initia activ miscarea, dar odata ce
este ajutat n prima parte a miscarii, executa liber restul amplitudinii de miscare. Se utilizeaza:
- cnd forta musculara este insuficienta pentru a mobiliza segmentul contra gravitatiei;
- cnd miscarea activa libera se produce pe directii deviate, datorita rotatiei capetelor osoase articulare
sau suferintelor neurologice, care perturba comanda sau transmiterea motorie;
Mobilizarea activa cu rezistenta - n acest caz forta exterioara se opune partial fortei mobilizatoare
proprii.
Tehnica mobilizarii active cu rezistenta are ca obiectiv principal cresterea fortei si / sau rezistentei
musculare. n miscarea voluntara muschii actioneaza ca agonisti, antagonisti, sinergisti si fixatori.
Agonistii sunt muschii care initiaza si produc miscarea, motiv pentru care se mai numesc motorul
primar. Antagonistii se opun miscarii produse de agonisti; au deci rol frenator, reprezentnd frna
elastica musculara, care intervine de obicei naintea celei ligamentare sau osoase. Muschii agonisti si
antagonisti actioneaza totdeauna simultan, nsa rolul lor este opus:
- cnd agonistii lucreaza, tensiunea lor de contractie este egalata de relaxarea antagonistilor, care
controleaza efectuarea uniforma si lina a miscarii, prin reglarea vitezei, amplitudinii si directiei;
- cnd tensiunea antagonistilor creste, miscarea initiala produsa de agonisti nceteaza.
Astfel, prin jocul reciproc, echilibrat, dintre agonisti si antagonisti rezulta o miscare precisa coordonata.
Agonistii si antagonistii desemneaza o miscare concreta, dar actiunea lor se poate inversa n functie de
grupul muscular considerat. Interactiunea dintre agonisti si antagonisti mareste precizia miscarii, cu att
mai mult cu ct este angrenat un numar mai mare de muschi. n cazul unui muschi agonist normal, cu
ct relaxarea antagonistilor este mai mare, cu att miscarea agonistului este mai rapida si mai puternica.
Sinergistii sunt muschii prin a caror contracie actiunea agonistilor devine mai puternica. Acest lucru se
poate observa n cazul agonistilor bi- sau poliarticulari. Sinergistii confera si ei, precizie miscarii,
prevenind aparitia miscarilor aditionale, simultan cu actiunile lor principale. Fixatorii actioneaza ca si
sinergistii, tot involuntar si au rolul de a fixa actiunea agonistilor, antagonistilor si sinergistilor. Fixarea
nu se realizeaza continuu, pe ntreaga cursa de miscare a unui muschi.
43
Muschii pot lucra cu deplasarea segmentului (producerea miscarii) realiznd contractii izotonice, sau
fara, realiznd contractii izometrice.
Contractia izotonica este o contractie dinamica prin care se produce modificarea lungimii muschiului
determinnd miscarea articulara. Pe tot parcursul miscarii, deci al contractiei izotonice, tensiunea de
contractie ramne aceeasi.
Modificarea lungimii muschiului se poate face n 2 sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin
scurtare (contractie dinamica concentrica) si prin ndepartarea capetelor de insertie, deci prin alungire,
(contractie musculara excentrica).
Miscarea dinamica (izotonica) cu rezistenta este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cresterea
fortei si obtinerea hipertrofiei musculare.
Miscarile active cu rezistenta pot fi realizate n:
- cursa interna, sau interiorul segmentului de contractie - cnd agonistii lucreaza ntre punctele de
insertie normala; Miscarea executata n interiorul segmentului de contractie se realizeaza atunci cnd
muschiul se contracta si din pozitia lui normala de ntindere se scurteaza apropiind prghiile osoase de
care este fixat. O astfel de contractie scurteaza muschiul si-i mareste forta si volumul.
- cursa externa, sau exteriorul segmentului de contractie - cnd agonistii lucreaza dincolo de punctele de
insertie normala, n segmentul de contractie pentru antagonisti. Miscarea n afara segmentului de
contractie se realizeaza numai cu acei muschi care pot fi ntinsi peste limita de repaus. La acesti muschi
avem la nceput o contractie pna revin la pozitia lor de repaus, dupa care contractia continua n
interiorul segmentului de contractie. Este cazul miscarilor ce se fac n articulatiile: sold, umar, mna,
picior si coloana vertebrala. O astfel de contractie dezvolta elasticitatea, lungeste muschiul si mareste
amplitudinea miscarii.
Limita dintre curse se gaseste la punctul zero anatomic, n care unghiul dintre segmente este zero,
agonistii sunt maxim alungiti (zona lunga), iar antagonistii maxim scurtati (zona scurtata).
- cursa medie, cnd agonistii au o lungime medie, situata la jumatatea amplitudinii maxime, pentru o
miscare data.
Contractia izotonica poate fi:
Concentrica - cnd agonistii nving rezistenta externa; muschiul se contracta pentru a nvinge o
rezistenta din afara, se scurteaza apropiindu-si att capetele de insertie, ct si segmentele osoase asupra
carora actioneaza. Acest fel de contractie scurteaza muschiul dezvoltndu-i tonusul si forta.
Contractiile concentrice se executa n:
- interiorul segmentului de contractie, cnd miscarea respectiva este initiata din punctul zero anatomic
sau din diverse unghiuri articulare pozitive, se desfasoara n sens fiziologic (muschiul se scurteaza
reusind sa nvinga rezistenta) si se opreste la amplitudini mai mari sau la sfrsitul cursei.
Pe parcursul miscarii, agonistii si apropie capetele de insertie, se scurteaza progresiv, pentru ca la
sfrsitul cursei de miscare sa fie maxim scurtati.
44
- exteriorul segmentului de contractie, cnd miscarea respectiva, initiata din diverse unghiuri articulare
ale miscarii opuse, numite unghiuri negative, se desfasoara n sens fiziologic si se opreste la unghiuri
articulare negative mai mici sau la punctul zero anatomic. Prin repetare, miscarile concentrice produc
hipertrofie musculara, urmata de cresterea fortei, iar la nivel articular cresc stabilitatea.
Excentrica - se realizeaza cnd agonistii, desi se contracta, sunt nvinsi de rezistenta externa. Contractia
excentrica se realizeaza atunci cnd muschiul fiind contractat si scurtat cedeaza treptat unei forte care-l
ntinde si-i ndeparteaza att capetele de insertie, ct si segmentele osoase asupra carora lucreaza
muschiul respectiv. Prin actiunea ei dezvolta elasticitatea si rezistenta muschiului.
Contractiile excentrice se executa n:
- interiorul segmentului de contractie, cnd miscarea respectiva, initiata din diverse unghiuri pozitive se
desfasoara n sens opus celui fiziologic (rezistenta externa nvinge muschiul, care se alungeste treptat) si
se opreste la unghiuri articulare mai mici sau la punctul zero anatomic.
Pe parcursul miscarii, agonistii si ndeparteaza capetele de insertie, se alungesc progresiv, n punctul
zero anatomic fiind maxim alungiti.
- exteriorul segmentului de contractie, cnd miscarea respectiva, initiata din punctul zero anatomic sau
din diverse unghiuri negative, se desfasoara n sens opus celui fiziologic si se opreste la unghiuri
negative mai mari. Prin repetare, contractiile excentrice produc lucru muscular rezistent sau negativ;
cresc elasticitatea musculara, iar la nivel articular mobilitatea.
Contractia izokinetica este contractie dinamica, n care viteza miscarii este reglata n asa fel nct
rezistenta aplicata miscarii este n raport cu forta aplicata pentru fiecare moment din amplitudinea unei
miscari. Pentru o corecta izokinezie trebuie ca rezistenta sa varieze n functie de lungimea muschiului,
pentru a se solicita aceeasi forta. Se realizeaza cu aparate speciale numite dinamometre.
Variantele tehnice de realizare a miscarii active contra unei rezistente sunt urmatoarele: Rezistenta prin
scripete cu greutati ,segmente mari de membre superioare si inferioare; Rezistenta prin greutati (metode
de crestere a fortei muschilor De Lorme); Rezistenta prin arcuri sau materiale elastice (gimnastica
sportiva); Rezistenta prin materiale maleabile ex: lut, chit, plastelina - utilizate n recuperarea minii si a
degetelor; Rezistenta prin apa; Rezistenta realizata de kinetoterapeut; Rezistenta executata de pacient
(contrarezistenta) - cu membrul sanatos sau utiliznd propria greutate a corpului.
Mobilizarea pasiva mecanica - utilizeaza diverse sisteme mecanice de mobilizare tip Kinetic - adaptate
pentru fiecare articulatie si tip de miscare n parte.
Aceste aparate permit miscarea autopasiva, sau realizeaza miscarea prin motorase electrice sau prin
manevrarea de catre kinetoterapeut.
Mobilizarea auto-pasiva - prezinta mobilizarea unui segment cu ajutorul altei parti a corpului, direct sau
prin intermediul unor instalatii (de obicei scripeti). Aceasta autoasistenta este o buna metoda de aplicat
de catre bolnav la domiciliu sau n intervalele dintre sedintele de kinetoterapie organizate la sala.
Exemplu de mobilizari autopasive:
45
- prin presiunea corpului - (sau a unui segment al corpului) - de exemplu: n cazul unui picior equin,
prin apasarea cu greutatea corpului pe piciorul posterior etc.
- prin actiunea membrului sanatos - de exemplu: ntr-o hemiplegie, pacientul, cu mna sanatoasa, va
mobiliza membrul superior si mna paralizata;
- prin intermediul unei instalatii coarda-scripete - de exemplu: mobilizarea bratului n redori de umar
cu mna opusa, care trage de o coarda prevazuta cu o chinga de prins bratul si trecuta peste un scripete;
- prin intermediul unei instalatii de mecanoterapie mobilizata prin manivela sau roata de catre nsusi
pacient.
Mobilizarea pasivo-activa, denumita si mobilizare pasiva asistata activ de bolnav, pentru a o diferentia
de mobilizarea activa ajutata, sau pe scurt, mobilizarea activo-pasiva, prezentata n cadrul
mobilizarii active. Metoda este utilizata pentru reeducarea fortei musculare, ca si pentru reeducarea unui
muschi transplantat, n vederea perfectionarii noului rol pe care l va detine n lantul kinetic. n cazul
unei forte musculare de valoare sub 2, cnd muschiul se contracta fara sa poata deplasa segmentul,
eventual doar n afara gravitatiei, mobilizarea pasivo-activa se indica pentru a ajuta efectuarea unei
miscari sau a ntregii amplitudini de miscare, conservnd capacitatea de contractie pentru un numar mai
mare de repetitii.
Manipularea: n principiu, este o forma pasiva de mobilizare, dar particularitatile de manevrare, de
tehnica, este considerata ca facnd parte din grupul metodelor si tehnicilor kinetologice speciale.
Metode de relaxare
Relaxarea intrinseca este cea prin care subiectul si induce el nsusi, n mod activ, relaxarea. n cadrul
acestui tip de relaxare se disting 2 mari linii metodologice: orientarea fiziologica (somatica) si
orientarea psihologica (cognitiva, mentala).
Metoda Williams
Scopul acestor exercitii era de reducere a durerii si asigurarea unei stabilitati a trunchiului inferior prin
dezvoltarea activa a muschilor abdominali, fesier mare si ischiogambieri, n paralel cu ntinderea pasiva
a flexorilor soldului si a muschilor sacrospinali.
n perioada acuta se recomanda pozitii de flexie lombara (imobilizarea n pat gipsat Williams).
n faza subacuta se trece la efectuarea programului exercitiilor pe flexie.
Faza I a programului:
Cuprinde 6 exercitii, din care primele 5 sunt efectuate din decubit dorsal, iar ultimul din asezat; ele
urmaresc asuplizarea trunchiului inferior, tonifierea musculaturii abdominale si ntinderea structurilor
posterioare ale coapsei si coloanei lombosacrate; fiecare exercitiu al acestei faze se executa de 3-5 ori,
de
46
2-3 ori pe zi. Dupa aproximativ 2 saptamni, n partea a doua a stadiului subacut, exercitiile devin mai
complexe.
Exercitiul 1. Decubit dorsal - se flecteaza si se extind genunchii (mai intai cate unul si apoi
concomitent). Acest exercitiu impune luarea unor masuri de precautie pentru varstnic atunci cand este
executat cu ambele membre inferioare. Trebuie avut grija ca presa abdominala sa nu creasca tensiunea,
nu se lucreaza in apnee.
Exercitiul 2. Decubit dorsal - se trage cu mainile un genunchi la piept incercan du-se atingerea lui cu
fruntea numai daca este posibil fara a stanjeni respiratia; Se pot folosi variante fara implicarea
trunchiului superior; se procedeaza la fel cu celalalt genunchi. Prin acest exercitiu se reduce lordoza
lombara si se realizeaza stretching la nivelul spatelui, coapselor si articulatiilor sacroiliace.
47
Exercitiul 4. Decubit dorsal - se trage un genunchi la piept, apoi celalalt, apoi ambii concomitent.
Exercitiul este de fapt o combinatie intre exercitiile 2 si 3.
Exercitiul 5. Decubit dorsal cu bratele ridicate pe langa cap sus, genunchii flectati la 90 de grade ,
talpile pe pat - se impinge lomba spre pat -, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; se
revine si apoi se repeta exercitiul. Se poate incerca si cu bratele pe langa corp. Nu se urmareste
prelungirea contractiei abdominalilor.
48
Exercitiul 6. In sezand pe un scaun cu genunchii mult deprtati, se execut aplecri cu mainile inainte,
astfel incat s ating solul de sub scaun; se mentine aceast aplecare 4-5 secunde, se revine, apoi se
repet.
In prima faza, fiecare exercitiu se executa de 3-5 ori, in functie de posibilitati, se repeta pe timpul zilei.
Efecte notabile se inregistreaza de obicei la executarea programului dimineata ca o actiune care sa
preceada orice activitate.S-a observat ca prin educarea flexiei lombare executata dimineata durerea
scade. Educarea flexiei lombare este foarte importanta
Faza a II-a a programului:
Acestea cuprind nca 5 exercitii din pozitii libere, la care se adaugau exercitii din atrnat la scara fixa
exercitii de ridicare, ridicare + rasucire si pendulare a MI. Cam dupa 2 saptamani de la inceperea primei
faze, se adauga noi exercitii cu grade de complexitate mai mari.
Exercitiul 1. Decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile pe pat - se apleaca ambii genunchi spre
dreapta si apoi spre stanga pana cand ating patul. Nu se forteaza sub nici o forma miscarea daca
intervine senzatia de disconfort;
49
Exercitiul 2. Decubit dorsal - calcaiul drept se asaza pe genunchiul stang; se executa o rotatie din
articulatia coxofemurala dreapta pana se atinge cu genunchiul drept patul, apoi se inverseaza picioarele.
Exercitiul nu se realizeaza in cazurile de coxartroza coxofemurala.
Exercitiul 3. Decubit dorsal - se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai sus, cu genunchiul
perfect intins. Se pleaca de la amplitudini mici spre amplitudini mai mari in asa fel incat miscarea sa
poata fi facuta corect, fara flectarea genunchiului si fara aparitia de tremuraturi (se controleaza
concordanta respiratiei cu miscarea).
50
51
Exercitiul 5. Pozitia de cavaler servant, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 90 grade, sprijin pe sol cu
mainile - se intinde genunchiul de sprijin, executand o balansare care trebuie sa intinda psoasiliacul. Nu
se recomanda datorita complexitatii lui si a multitudinii de structuri solicitate!
52
Exercitiul 3. Decubit dorsal - se executa bicicleta cu pelvisul mult basculat inainte. Exercitiul poate fi
destul de complicat datorita faptului ca blocheaza respiratia. Se pot folosi totusi variante din decubit
lateral cu un plan de sustinere in partea posterioara in asa fel incat sa imite decubitul dorsal.
53
Metoda McKenzie:
intermitent, dispare la miscari usoare; nu se prezinta deformari; nu este pierdere de mobilitate sau arc
dureros; pozitia asezat este deficitara si poate fi dureroasa.
Tabloul clinic al disfunctiilor este urmatorul: de obicei persoane de peste 30 de ani, n afara cazurilor de
traumatism; de obicei vor dezvolta deranjamente si vor favoriza traumatismele; initial pacientul descrie
simptome de leziune, dar persistenta simptomelor denota ca ele sunt rezultatul pierderilor de mobilitate
si functionalitate; redoarea vertebrala nainteaza cu vrsta, iar extensia din decubit nu este tolerata;
durerea este episodica semannd cu cea din deranjamente, dar de obicei dispare dupa o perioada de
repaus; durerea se datoreaza pierderii de amplitudinii de miscare si prin ntinderea tesuturilor moi
contracturate. La examinare observam o proasta postura, cu o functionalitate asimetrica, pierderea
extensiei cu usoara reducere a lordozei; se poate nregistra o pierdere a flexiei n timp ce coloana
lombara ramne n usoara lordoza; durerea apare la sfrsitul amplitudinii de miscare si de obicei dispare
atunci cnd se revine n pozitie relaxata; durerea poate sa persiste dupa examinare, dar numai pentru o
scurta perioada de timp. Tratamentul disfunctiilor determinate de greseli posturale ce determina dureri
cuprinde: corectarea pozitiei pacientului - durerea trebuie sa scada n 24 de ore; recorectati postura dupa
24 de ore; kinetoterapeutul ajuta pacientul sa efectueze stretchingul care nsa trebuie continuat de catre
pacient, cte l0 ntinderi din 2 n 2 ore - durerea trebuie sa apara, dar sa dureze doar ct tip dureaza
stretchingul nu si dupa o perioada de timp; daca nu se realizeaza un progres atunci probabil ca nu se
merge cu ntinderea pna la amplitudinea optima sau exista perioade de repaus prelungite; daca apare
durerea si ea se mentine n timp, se reduce amplitudinea si/sau frecvena stretchingului.
Deranjamentele (mpartite n 7 tipuri) sunt cauzate de deformarile mecanice a tesutului moale ca rezultat
a unor deranjamente interne si prezinta urmatorul tablou: bolnavi ntre 25 si 55 de ani, frecventa mai
mare la barbati; recidive n antecedente; deranjamentul poate fi declansat de o ntindere brusca sau de o
flexie puternica (ridicarea din flexie); progresiv apare durerea antalgica cu limitarea miscarilor (a doua
zi dimineata bolnavul nu se poate da jos din pat); frecvent apare dupa ora prnzului; durerea este n
fazele initiale constanta, iar schimbarile de pozitie pot ajuta temporar; pacientii cu dureri intermitente au
de obicei un deranjament minor; ridicarea n ortostatism din asezat, de obicei agraveaza simptomele;
dificultai de gasire a unei pozi ii confortabile pentru somn. La examinare observam deformarile (spinele
lombare sunt turtite, cifoza lombara, deplasare laterala sau scolioza lombara), ntotdeauna pierderea
miscarilor si functiei; prin testele de miscare se pot pune n evidenta deviatiile si pot produce/creste
55
Miscarea de flexie a coloanei lombare, prin ridicarea genunchilor la piept, ajutat cu ambele maini si
coborarea lor lenta, ce se executa din pozitia decubit dorsal.
Miscarea de flexie a coloanei se mai poate executa din sezand pe scaun, iar trunchiul si bratele se
apleaca in fata, printre picioare, mainile atingand podeaua.
56
3.Discutia rezultate
Studiul a fost realizat in Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca,sectia de Balneo-fizio-kinetoterapie
si Recuperare,pe un lot de 15 pacienti,care sufera de lombosciatica discala,in perioada 22 noiembrie
2006-27 mai 2007.
Analiza lotului de pacienti s-a efectuat in functie de: varsta, sex,activare profesionala,mediu de
provenienta, nivelul discopatiei lombare;
Rezultatele studiului au fost apreciate dupa urmatorii parametrii:
Durerea in decubit dorsal
Durearea in pozitie sezanda
Durere in ortostatism
Durerea la efort
Durerea in anteflexie
Cotatia durerii sa facut dupa scala analog vizuala conform fiecarui bolnav si-a acordat o nota cuprinsa
intre 0-10;
Indicele Schlober
Indicele de lateralitate
Evaluarea sa efectuat in zilele 0 de (internare),10 de (externare) de tratament.
In urma cercetarilor efectuate asupra pacientilor cu lombosciatica discala din Spitalul de Recuperare din
Cluj-Napoca,am obtinut o serie de date si rezultate;
57
Din studiul efectuat am observat ca lombosciatica discala apare mai frecvent la persoanle de sex
masculine,in proportie de 60 %,in timp ce la persoanele de sex feminine proportia este de 40 %.
Grafic 2:Analaiza pe grupe de varsta
58
Activitatea depusa de fiecare persoana are mare influenta asupra staticii si dinamicii coloanei
vertebrale.Sintetizand profesiile constatam ca orice activitate poate produce o discopatie a coloanei,doar
ca in proportie variata.Analizand lotul de pacienti dupa activitatea fiecaruia,am ajuns la un anumit
rezultat:
2 pacienti din lotul nostru sunt supusi la eforturi fizice usoare;
2 pacienti din lotul nostru sunt supusi la eforturi fizice medii;
6 pacienti din lotul nostru sunt supusi la eforturi fizice mari;
5 pacienti din lotul nostru sunt pensionari,dar care de asemeni executa eforturi usoare si medii.
60
Am remarcat ca incidenta cea mai ridicata se gaseste la persoanele care isi desfasoara activitatiile in
locuri in care depun eforturi fizice mari,aceasta incidenta este urmata de pensionari care au un procentaj
crescut in studiile efectuate;
Grafic 4: Analiza in functie de mediul social
Dupa statistica efectuata am constatat ca 8 pacienti prezinta lombosciatica discala si provin din mediul
rural,pecand la mediul urban avem 7 pacienti;
Observam numarul crescut al pacientilor din mediul rural,datorita activitatilor de puse ;Solicitarea
coloanei vertebrale in mod exacerat poate conduce la anumite complicatii,in cazul nostrum fiind
lombosciatica discala;
Graphic:5 Analiza dupa nivelul discopatiei lombare
61
62
Durerea la efort
Durerea in anteflexie
Tabelul 1:durerea in decubit dorsal
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
+++
B. L.
+++
++
M. A.
++
C. I-M.
+++
B. F.
+++
C. O.
+++
D. L.
++
Din lotul de 15 pacienti internati in Spitalul Cinic de Recuperare am ales 7 pacienti care prezentau
durere la decubit;la inainte de tratamentul recuperator pacientii acuzau dureri intense si moderate,dupa
tratamentul recuperator un pacient prezenta dureri moderate,la 3 pacienti durerea a scazut simtitor,iar la
3 pacienti durerea a disparut;
Tabel:2 Durerea in pozitia sezanda
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
++
63
B. L.
+++
M. A.
++
C. I-M.
+++
B. F.
+++
C. O.
+++
D. L.
Inainte de tratamentul recuperator 4 pacienti nu puteau sta in pozitia sezanda, 2 pacienti se putea uaseza
cu dificultate si un pacient prezenta durere dupa un anumit timp in aceasta pozitie;dupa tratamentul
recuperator 3 pacienti prezentau dureri dupa un anumit timp in aceasta pozitie,iar la 4 pacienti durerea
in sezand dispare de tot;
Tabel 3: Durerea in ortostatism
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
++
B. L.
+++
M. A.
++
C. I-M.
++
B. F.
+++
C. O.
+++
++
D. L.
64
Inainte de tratament 3 pacienti se plangeau de durere in ortostatism, 2 pacienti prezentau durere dupa un
anumit timp in ortostatism, un pacient prezenta un anumit discomfort care aparea dupa 30 de
minute;dupa tratamentul recuperator un pacient mentine durerea in ortostatism, 2 pacienti simt
discomfort la un interval de 30 de minute,iar la 4 pacienti durerea dispare complet.
Tabel:4 Durerea la efort
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
+++
B. L.
+++
++
M. A.
++
C. I-M.
++
B. F.
+++
C. O.
+++
++
D. L.
++
Inainte de tratamentul recuperator 4 pacienti nu puteau depune efort din cauza durerii, 3 pacienti
prezentau durere la efort;dupa trataentul kinetic, 2 pacienti prezinta durere la efort dar cu o intensitate
mai moderata, iar la 5 din pacenti durerea la efort a cedat;
Tabel:5 Durerea in anteflexie
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
65
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
+++
B. L.
+++
++
M. A.
+++
C. I-M.
++
B. F.
+++
C. O.
+++
D. L.
++
Inainte de tratament, 5 pacienti nu putea face anteflexia, 2 pacienti prezentau durere la aplecare;dupa
tratamentul recuperator un pacint durea este de un rasunet maqi mare,nepermitand efectuarea muncilor
intr-o pozitie de anteflexioe prelungita,la 2 din pacienti ,durea aparea dar cu o intensitate mai redusa,iar
la 4 pacienti durerea dispare complet.
Cotatia durerii sa efectuat dupa scala analog vizuala conform fiecarui bolnav si-a acordat o nota
cuprinsa intre 0-10;
Indicele Schlober
Indicele de lateralitate
Tabel:6 Indicele Schlober
66
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
2 cm
5 cm
B. L.
1,5 cm
3 cm
M. A.
3 cm
5 cm
C. I-M.
1 cm
3 cm
B. F.
2,5 cm
4 cm
C. O.
2 cm
5 cm
67
D. L.
0,5 cm
2,5 cm
Se evidentiaza ca flexia coloanei se imbunatateste mai vizibil si creste mobilitatea coloanei lombare la
majoritatea pacientilor in diferite procentaje;
Tabel:7 Indicele de lateralitate
NR.CRT.
NUMELE SI
PRENUMELE
INAINTE DE
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
DUPA
TRATAMENTUL
RECUPERATOR
S. T.
3 cm
5 cm
B. L.
5 cm
7cm
M. A.
4 cm
8 cm
C. I-M.
3 cm
5 cm
B. F.
5 cm
8 cm
C. O.
4 cm
7 cm
D. L.
2 cm
5 cm
Element component
al scalei
Nume si prenume
pacient
Inaintea
tratamentului
recuperator
La jumatatea
taratamentului
tecuperator
La sfarsitul
tratamentului
recuperator
S. T.
++++
+++
2. Dormitul toata
noaptea
B. L.
+++
++
3. Intoarcerea in pat
M. A.
++++
++
4. Plimbarea cu
masina
C. I-M.
+++
++
5. Ortostatism 20-30
min
B. F.
+++
++
6. Sezand pe scaun
mai multe ore
C. O.
+++
++
D. L.
+++
++
8. Mers pe jos
distanta de 300-400
m
C. V.
+++
++
9. Atingera
obiectelor plasate la
distante diferite
H. P.
++++
+++
++
10. Aruncarea
mingii
R. O.
++++
+++
69
11. Imbracarea
sosetelor
G. B.
++++
+++
12.Intrarea in cada
de baie
E. F.
+++
++
13. Transportarea
unei sacose
G. H.
+++
++
14 . Ridicarea si
transportarea unei
valize
F. C-L.
++++
++
Aceasta scala este pentru aprecierea statusului functional la pacientii cu durere lombaraa,mai precis a
modului in care starea algica influenteaza viata cotidiana.Reprezinta o scala de autoevaluare functionala
specifica pentru durerea lombara,constituindu-se initial ca un chestionar cu raspunsuri multiple.
Costa in 14 intrebari pe care pacientul le evalueaza dupa posibilitatea efectuarii a unei miscari inainte de
tratament,la mijlocul tratamentului si la sfarsitul tratamentului recuperator.
La inceputul tratamentului majoritatea pacientilor nu puteau efectua miscarile din chestionar sau
prezentau dureri intense;
La mijlocul tratamentului intensitatea durerii scade iar mobilitatea pacientilor creste,dar miscarile sunt
efectuate cu dificulte.
La sfarsitul tratamentului recuperator pacientii pot efectua miscarile cu mai multa usurinta,durerea sete
minima sau a disparut de tot.
5.Concluzii
Sindromul lombosciatic ramane o problema de actualitate cu fregventa deosebita cu un rasunet
nefavorabil asupra capacitatii functionale,dificultatea de a pune un diagnostic precis de cauzalitate,cu
repercursiuni socioeconomicce in toate tarile.Combaterea factorilor de risc este necesara,vizand
profilaxia primara a lombosciaticii cat sia cauzelor de intretinere sau provocare a noilor recidive,unele
dintre cele mai fregvente cause fiind supraponderalitatea,obeztatea,atitudinile vicioase ale coloanei
vertebrale.
Lomboscitica este o afectiune care beneficiaza de un consult interdisciplinar si precoce complex in
vederea scaderii incapacitatii de munca si a reincadrarii adecvate a pacientilor.
Factorul essential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung,reducerea reala a
riscului de recidiva,consta din adoptarea riguroasa a unui program de fiziokinetoterapie la elementele
70
71
72
Numele
pacientului
Sexul
Varsta
(ani)
Mediul de
provenienta
Ocupatie
Boli asociate
S. T.
masculin
46
rural
pensionar
hipertensiune
B. L.
masculin
58
rural
pensionar
Obezitate
hipertensiune
M. A.
feminin
31
urban
secretara
Hepatita A
C. I-M.
masculin
49
rural
constructor
scolioza
B. F.
masculin
56
urban
pensionar
Coxartroza hernie
de disc
C. O.
feminin
38
urban
agent vanzari
gonartroza
D. L.
masculin
60
rural
pensionar
Hipertensiune
obezitate
C. V.
feminin
51
urban
profesoara
diabet
H. P.
feminin
33
urban
contabila
Astm bronsic
10
R. O.
masculin
52
urban
dulgher
Coxartroza
gonartroza
11
G. B.
masculin
49
rural
pensionar
hipertensiune
12
E. F.
feminin
52
rural
casnica
obezitate
13
G. H.
masculin
56
urban
muncitor
Gonartroza
bilaterala
NR.
CRT.
73
14
F. C-L.
feminin
40
rural
casnica
Hernie de disc
15
V. V.
masculin
47
rural
tamplar
Hepatita A diabet
[1.]
74