Subiecte examen psihanaliza:

1.

Psihanaliza ca psihoterapie si problema Incontientului. Psihanaliza vindeca prin

contientizarea incontientului.
2.
Psihanaliza ca psihopatologie. A descrie si a enumera principalele idei ale
psihanalizei ca psihopatologie -> rolul patogen al incontientului. Etiologie sexuala a
nevrozelor.
3.
Psihanaliza ca psihologie. Psihologia incontientului, relaia sa cu psihologia
contientului. Evoluia concepiei despre incontient de la Freud pana la Jung.
4.
Psihanaliza aplicata: acea dimensiune a psihanalizei care isi propune sa releve
dimensiunea incontientului din produsele culturale (psihanaliza literaturii- motivul
oedipian in operele literare; interpretarea pe care o da Freud religiei in Totem si tabu).
5.
Boala si sntate psihica in psihanaliza.
6.
Definiie si clasificare a actelor ratate, exemple.
7.
Teoriile prefreudiene despre actul ratat. Comparaie cu teoria freudiana.
8.
Teorii prefreudiene despre vis (teorii somatice, teorii populare si romantice).
9.
Concepia freudiana despre vis. Coninut manifest si coninut latent.
10.
Travaliul visului si interpretarea visului.
11.
Dorina in vis. Tipurile de dorine care se satisfac in vis cu accent pe dorinele
incontiente.
12.
Visele de tip infantil.
13.
Condensarea si deplasarea, principalele mecanisme ale travaliului visului.
14.
Cenzura in vis.
15.
Simbolismul nvins si problema interpretrii in psihanaliza (simboluri universale
si simboluri individuale).
16.
Viziunea psihanalitica asupra sindromului nevrotic. Schimbarea importantei
acordate somaticului. Exemple.
17.
Simptom-vis-act ratat. Comparaie.
18.
Complexul Oedip in isterie.
19.
Sensul fobiei micului Hans.
20.
Complexul Oedip si nevroza obsesionala.
21.
Cuvntul de spirit si incontientul. Definiie, clasificare.
22.
Cuvntul de spirit cu tendina agresiva.
23.
Plcerea in cuvntul de spirit.
24.
Cele 4 idei ale teoriei freudiene asupra sexualitatii.
a) exista sexualitate infantila.
b) Sexualitatea nu se manifesta abia la pubertate.
c) Scopul sexualitatii infantile.
d) Contingena obiectului sexual.
25.
Fazele sexualitatii infantile dup Freud.
26. Faza falica si complexul Oedip.
27. Complexul castrrii la biat si la fata. (Rolul diferit pe care l are complexul castrrii la
biat si la fata).
28. Psihanaliza ca psihologie genetica: socializarea instinctelor, sublimarea.
29. Freud, critic al culturii. (Critica pe care o face Freud culturii represiunea instinctelor in
cadrul culturii).

30. Cea de-a doua teorie freudiana despre instincte: Eros si Thanatos.
31. Locul incontientului in cele doua teorii freudiene despre psihic.(Schimbarea concepiei
despre incontient la Freud.)
32. Eul in cea de-a doua teorie freudiana despre psihic.
33. Supraeul: morala contienta si morala incontienta.
34. Mijloacele de aprare ale Eului : caracterizare generala, enumerare.
35. Identificarea cu agresorul.
36. Proiecia.
37. Continuitate si discontinuitate intre Adler si Freud.
38. Autoestimatie si compensare.
39. Contraidealul si protestul viril.
40. Resentimentul : generalitati. (din manual).
41. Resentimentul la nivel microsocial.
42. Resentimentul la nivel macrosocial.
43. Dorina de rzbunare, invidie, resentiment.
44. Incontientul personal si incontientul colectiv, comparaie.
45. Definiia arhetipurilor. Cele doua definiii ale lui Jung: instincte creatoare de cultura; o
dimensiune formala nnscuta.
46. Problema formarii arhetipurilor (cele doua variante: biologica lamarque-ista; formarea
arhetipurilor este o problema metafizica ce nu tine de stiinta).
47. Anima si animus.
48. Manifestrile (domeniile de manifestare ale arhetipurilor).
49. Metode de acces la arhetipuri. (metode folosite de Jung pt a decela o manifestare
arhetipala => metoda amplificarii).