Cetatea Devei, fortul necucerit al Transilvaniei.

Zece lucruri mai putin stiute despre

fortareata ridicata pe un con vulcanic
Daniel Guta,

Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre asezarile militare strategice ale Transilvaniei.
Fortareata ridicata pe un deal al muntilor Poiana Ruscai dateaza din secolul al XIII-lea, iar in istoria ei a fost
considerata unul din locurile de necucerit.
Cetatea Devei a fost inaltata pe un con vulcanic, in partea de nord a Devei, pe urmele unor fortificatii ce dateaza
din Antichitate. Povestea si infatisarea fortareatei ridicate ,,la portile Transilvaniei", i-a fascinat de-a lungul
secolelor pe istorici. Iata zece lucruri mai putin cunoscute publicului despre cetatea Devei.
1. Dealul Cetatii, locuit din Neolitic Primele urme de locuire a Dealului Cetatii dateaza de la sfarsitul epocii
neolitice, cu peste 2.000 de ani inainte de Hristos, apartinand culturii Cotofeni.
,,Inaltimi ca dealul cetatii Deva erau locuri preferate de catre triburile de pastori, purtatori ai acestei culturi",
scria istoricul Octavian Floca, in lucrarea ,,Harta arheologica a municipiului Deva", publicata in 1969, in
anuarul Sargetia. Pe dealul cetatii au fost descoperite vase si coliere din bronz si bucati de cupru brut datand din
epoca primitiva. In aceeasi zona au fost descoperite vase dacice. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, pe
dealul cetatii a continuat sa existe o fortificatie.

,,In timpul stapanirii romane, pe culmea acestui deal se inalta o mica fortificatie - castellum. Era un post de
semnalizare si control, reclamat atat de asigurarea drumului pe uscat si pe apa de pe Valea Muresului, cat si de
cerintele de observatie si de semnalizare, solicitate de castrul invecinat de la Micia. Un rol exceptional, poate
principal, a avut fara indoiala si in paza si observarea teritoriului aurifel de pe versantul sudic al Muntilor
Apuseni. Din constructia propriu-zisa a acestei fortificatii romane, in urma suprapunerii cetatii medievale, nu se
mai vede nimic. Marturie a existentei ei au ramas resturi de daramaturi, tigle si caramizi, obiecte ceramice si
metalice", relata Octavian Floca.

2. Cetatea regala, atestata in 1269 Prima mentiune documentara a cetatii Devei dateaza din secolul XIII, mai
exact din 1269.
,,In acel an Stefan, regele cel tanar al Ungariei si duce al Transilvaniei, fiul lui Bela al IV-lea, aminteste cetatea
regala Deva cu prilejul unui act de danie catre comitele Chyl din Cilnic, care in luptele purtate ,,ni s-a alaturat
noua si a ramas cu noi sub cetatea Deva, iar sub cetatea Codlea a luptat cu barbatie cu dusmanii nostri". De aici
inainte, viata cetatii va fi strans legata de cea a Transilvaniei, iar istoria ei bogat documentata", aratau Ioan
Andritoiu si Ioan Petru Alb, in cercetarea ,,Deva si imprejurimile ei in secolele IV - XIV", publicata in anuarul
Sargetia, din 1969. Potrivit cercetatorilor, la patru ani de la atestarea ei documentara, sub cetatea Devei aveau
loc lupte inversunate, impotriva tatarilor. In secolul XIV, potrivit celor doi istorici, Deva si satele inconjuratoare
sunt amintite ca ,,district militar valah", iar cetatea avea in jurisdictie patru scaune (Deva, Ilia, Soimus, mosiile
crisene si imprejurimile Bradului), care faceau parte din domeniul regal si erau conduse de cnezi. Localnicii
aveau indatoriri militare si obligatii privind intretinerea, reparatiile si constructiile din cetate.

3. Cat de importanta era cetatea Cetatea Devei a fost un obiectiv strategic pentru apararea Transilvaniei,
incepand cu secolul XIII. Fusese ridicata pe dealul ultimei ramificatiii a Muntilor Poiana Ruscai, iar in fata ei se
intindeau Valea Muresului si muntii Apuseni.
,,In mijlocul vaii catre Lipova pe un munte inalt si liber din toate partile, se afla foarte intarita Deva, socotita
una din cele mai importante fortarete din acest regat, deoarece este cea mai periculoasa stramtoare din toate,
unindu-se la ea toate cele trei cai prin care turcul are imediat acces la intrare. O data ea fiind cucerita, se
deschide drum liber pentru intreaga provincie, iar aceasta rezistand va distruge orice armata mare care ar
indrazni sa treaca. Cetatea este de neinvins, fiind stapana pe un rau asa important, care este apropiat, deoarece
pe nicio alta cale nu se poate ajunge pe munte. Este aprovizionata intotdeauna cu tot ce este nevoie ca sa sustina
orice asediu puternic pentru trei sau mai multi ani si are avantajele raului si a padurilor invecinate si a muntilor,
pentru a fi ajutata si a se salva", relata, in secolul XVI, Giovanandrea Gromo, sfetnic si expert militar al regelui
Sigismund. Doua secole mai tarziu, cetatea era considerata de Nicolae Bethlen cea mai reusita fortificatie din
Transilvania si una dintre cele mai rezistente din Europa, inaintea descoperirii armelor de foc, potrivit istoricul
Ioan Andritoiu, autor al cercetarii, ,,Deva si imprejurimile ei in secolele IV - XIV", publicata in revista Sargetia,

4. Cronicarii turci fascinati de cetate Istoricul Evilya Celebi, unul dintre celebrii cronicari din istoria
Imperiului Otoman, descria cetatea Devei ca pe un fort fara puncte de slabiciune.
,,O solida fortareata dificila si tare pe o stanca abrupta, care isi inalta capul pana la crestetul cerului, pe marginea
fluviului Mures, careia din nicio parte neputandu-i-se pregati minarea, nu este cu putinta de a fi cucerita in
niciun fel. Numai daca va fi luata prin asediu, din cauza foamei, prin predare. Cu toate ca fluviul Mures are un
debit imbelsugat, nici din partea aceea nu exista nicio teama. Forma o are in cinci colturi cu donjon, turnuri si
creneluri, iar pe bastioanele sale stau tunuri bombardiere, impodobindu-le ca acele de arici. In Tara Ardealului
nu exista o altfel de cetate inalta, o cetate de fortareata intarita, ca si cand cetatea ar fi fost creata de insasi mana
fortei. Toate casele sale sunt palate ca niste cetatii, decorate cu sticla si caramida multicolora. Ferestrele dau
inspre fluviul murs si se apara reciproc. Orasul de jos de pe malul Muresului de asemenea este foarte impodobit
si infloritor, placut incheiat, fiind infrumusetat cu mai multe biserci magnifice. Cuprinde 1.000 de case
impodobite", relata Evilya Celebi, in Cartea Calatorilor. Scrierile cronicarului otoman au fost traduse de
istoricul Aurel Decei si publicate de acesta in anul 1970, in Sargetia, sub titlul ,,Extrase din istoricii turci privind
judetul Hunedoara in anii 1659, 1660 si 1661". Autorul turc din secolul XVII mai relata ca petrecerile care
aveau loc in cetate erau acompaniate cu salve de tun.

5. Ioan de Hunedoara a stapanit cetatea Potrivit istoricilor, cetatea regala a Devei care cuprindea un domeniu
intins a intrat in 1444 in posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Alaturi de ea au fost preluate si
56 de sate, precum si minele de aur din Muntii Apuseni, care apartineau domeniului cetatii.
,,Ca oras cu privilegii Deva se aminteste documentar in 1449. In acest an Ioan de Hunedoara, tinand seama de
saracia locuitorilor orasului Deva, ii scuteste de trei feluri de dari ce i se cuveneau", scriau Ion Fratila si Iosif
Jivan, in articolul ,,Deva in preajma rascoalei de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan", publicat in
Sargetia, in 1969. Deva s-a transformat intr-o cetate de granita menita sa supravegheze calea posibilelor atacuri
turcesti catre interiorul Transilvaniei. Cetatea a reprezentat un obstacol si pentru ostile lui Mihai Viteazul,
domnitor al Tarii Romanesti. In toamna anului 1600, potrivit istoricului Octavian Floca, din cetatea Devei Mihai
Viteazul a fost atacat in drumul sau spre curtea imparatului Rudolf, la Praga.
,,In multe locuri sarira pe oamenii mei si-i ucisera fara nicio consideratie. Din cetatea Devei indreptara tunurile
asupra mea si inecara in Mures mai multi dintre ai mei", scria Octavian Floca, prezentand un fragment al unei
relatari atribuita lui Mihai Viteazul.
6. Cum a fost asediata cetatea in timpul rascoalei In vremea rascoalei din 1784, condusa de Horea, Closca si
Crisan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime. Un episod important al rascoalei are loc in zilele de 6 si 7
noiembrie 1784, cand circa 2.000 de oameni, stransi din satele apropiate oraselului se pregateau sa asedieze
cetatea, relata cronicarul Vitan Sandor. Autorul sustinea ca oastea nobililor si a granicerilor, dotata cu arme de
foc, a reusit sa alunge cetele de rasculati si sa provoace o multime de victime. O alta marturie, publicata de
Barbara Gotffy in 1800, scapata de la moarte in vremea rascoalei, prezenta planurile iobagilor de asediere a
Devei, la care aceasta fusese martor.
,,Autoarea aminteste despre cuvintele spuse de un taran: ,,sa ardem Deva pana o facem cenusa, caci daca punem
stapanire pe ea, apoi supunerea Ardealului nu mai inseamna mare lucru". Alti rasculati spuneau ca trebuie luat
orasul si cei din cetate infometati, la care se obiecta ca exista atunci pericolul de a fi impuscati de nobilii din
cetate", relatau Ion Fratila si Iosif Jivan, in articolul ,,Deva in preajma rascoalei de sub conducerea lui Horea,

Closca si Crisan", publicat in Sargetia, in 1969.

7. Cum arata cetatea, inainte de distrugere Conform documentelor din secolele trecute, cetatea Devei era
compusa din trei incinte succesive, legate in spirala. Prima si cea de-a doua incinta aveau forme ovoidale, iar
cea de-a treia era era reprezentata de un traseu semicircular. Pe latura sudica exista un palat datand, potrivit
istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordica o alta cladire supraetajata.
,,Pe varful dealului ne conducea o cale in serpentina, pe care la anumite distante se aflau trei porti. Sosind la
zidul cetatii, in partea de catre apus, cale trecea peste un pod care putea fi ridicat cu lanturi. Intrand pe poarta ne
aflam intr-o curte mai mica, unde veghea garnizoana. Mai incolo era curtea cetatii, de forma patrata si cu ziduri
de jur imprejur, iar pamantul pe care calcam era stanca. Constructiile dinspre miazazi erau renovate, precum si o
parte dintre cele din miazanoapte, iar cele din celalalte parti erau in ruina. Latura de catre miazazi rasarit si
miazanoapte a cetatii era pusa sub acoperis, iar apa de ploaie de pe ele curgea in cetate si era condusa intr-o
fantana. De dinafara nu se vedea altceva din toata cetatea decat un zid in inaltime de zece stanjeni. Imprejurul
acestui zid se intindea un spatiu in latime de 3 - 4 stanjeni si care la margine era imprejmuit cu un alt zid, mai
mic, avand o forma ovala. Si calea in serpentina era aparata de un zid. Intorcandu-ne in cetate, in coltul de
miazanoapte-rasarit, se vedeau odaile care au fost zidite in neregula, toate ruinate. Intre ele am vazut si
incaperea in care se pastrau banii publici. In partea de miazazi, adanc in pamant, era capela, apoi inchisoarea
statului", informa un istoric de la inceputul secolului XIX, a carei cronica a fost publicata de Octavian Floca, in
,,Ghidul judetului Hunedoara", din 1969.
8. Cum a fost distrusa cetatea Cetatea Devei a fost distrusa de in urma unei explozii petrecute in 13 august
1849, in depozitul de munitii. In explozie au pierit soldatii din garnizoana cetatii.
,,O legenda atribuie un caracter romantic distrugerii cetatii. Povestea spune ca, deoarece sotia prea frumoasa a
soldatului sef al depozitului de munitii l-a inselat pe acesta cu un ofiter din cetate, sotul gelos si inselat, pentru asi pedepsi sotia necredincioasa, provoaca explozia magaziei, iar cetatea a fost aruncata in aer, prinzand in
daramaturile ruinei pe cei doi vinovati", scria Octavian Floca, in Ghidul judetului Hunedoara, publicat in 1969.
9. Temnita cetatii, locul in care a murit fondatorul Bisericii Unitariene In 1579, in cetatea Devei a fost

intemnitat episcopul Francisc David (1520 - 1579), predicatorul protestant si episcopul intemeietor al Bisericii
Unitariene din Transilvania. David Francis a murit la Deva in acelasi an, in inchisoarea in care fusese
intemnitat pentru erezie. Pe ruinele locului in care episcopul si-a petrecut ultimele zile din viata exista o placa
memoriala, iar ca omagiu adus lui, in fiecare an, cetatea devine locul unei procesiuni religioase la care participa
reprezentantii bisericii unitariene.
10. Cele trei legende ale cetatii Una dintre legende atribuie ridicarea cetatii Devei, a cetatii Uroi si a cetatii
Colt unor zine, fete de urias, cu parul de aur.
,,Potrivit legendei, cetatile erau legate intre ele printr-un pod si surorile zane traiau in cea mai buna armonie una
cu alta. Dar zana de la poalele muntelui Retezat, care isi avea resedinta la cetatea Colt, intra in dusmanie cu
celelalte surori. Zana Uroiului, mai invidioasa, dorind sa distruga cetatea Colt, a aruncat mistria uriasa cu care
isi cladise cetatea spre cetatea rivalei sale. Ura inversunata a facut-o sa arunce mistria cu o putere mai mare
decat era nevoie, astfel a retezat muntele din partea opusa a cetatii. De aici ar proveni, potrivit legendei, numele
muntelui Retezat", scria istoricul Octavian Floca. Dupa o alta legenda, cetatea Devei este opera unor pitici
harnici. Ei locuiau pe alte meleaguri, dar din sapte in sapte ani veneau sa cerceteze daca mai exista cetatea. In
lipsa lor, cetatea Devei a fost ocupata de un balaur cu sapte capete, pe care piticii nu l-au mai putut izgoni din
cetate, decat cu ajutorul puternicului Iorgovan. Balaurul s-a refugiat in pestera de la Portile de fier, de pe
Dunare, dar Iorgovan l-a urmarit acolo si l-a ucis. O alta legenda pune zidirea cetatii pe seama ,,Mesterului
Manole", potrivit istoricului Octavian Floca.
Va recomandam si:
Misterul sfintilor care vegheau asupra orasului Deva de pe Dealul Cetatii
Unul dintre locurile cele mai misterioase ale municipiului Deva se numeste ,,La sfinti". Este o stanca a dealului
pe care a fost ridicata cetatea medievala Devei, pe care in trecut fusesera ridicate trei statuete ale unor sfinti
catolici. Statuetele nu au rezistat trecerii timpului, iar ultima dintre ele a fost doborata inainte de 1989.
Hunedoara secolului XIX, descrisa de un londonez: socat de traiul tiganilor, dar fascinat de castel si de
tinutul aurului
Un publicist si geolog englez a dezvaluit intr-un jurnal de calatorie aparut in Londra, in 1862, cat de mare a fost
socul primelor sale intalniri cu comunitatile de tigani care locuiau in tabere de corturi pe malul raurilor Mures si
Strei si la marginea oraselelor hunedorene ale secolului XIX.
FOTO Castelul bantuit, cetatea infestata de vipere. Cum au descris vedetele Travel Channel excursia in
Hunedoara
Realizatorii seriei de documentare Ghost Adventures, difuzata de Travel Channel, au dedicat un episod special
Castelului Corvinilor din Hunedoara, care va fi prezentat de postul TV in seara de Halloween.
FOTO Zece monumente din Hunedoara pe care turistii nu trebuie sa le rateze
Castelul Corvinilor, Cetatea Devei si Manastirea Prislop se afla pe lista celor mai vizitate monumente istorice
ale Hunedoarei. Oferta turistica a judetului este insa mult mai mare.