Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1

INGRIJIREA PACIENTILOR
CU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI
CUPRINS
1.Motivatia lucrarii ...........3
2.Partea generala ...........4
2.1.Notiuni generale despre fracturi .........4
2.2.Clasificarea fracturilor ................................................................... 5
2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) ....8
2.4.Complicatiile fracturilor ................................................................11
2.5.Tratamentul fracturilor ..................................................................14
3.Partea speciala ...17
3.1.Nursingul in fractura ..17
3.2.Cazul I ........18
3.3.Cazul II ...........32
3.4.Cazul III ..........46
3.5.Concluzii .....60
4.Bibliografie .....61
MOTIVATIA LUCRARII
Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate

varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor
de circulatie sunt in crestere.
Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si
sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile.
Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.
Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de
important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre
serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze.
Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care
de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei
medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid.
Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul
medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta
este tot de avengura asistentului medical.
PARTEA GENERALA
NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA
Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte

sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un
rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.
Definitie:
Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa
in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza,
tumoarea osoasa, osteita, etc.
Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor
sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.
Etiopatogenie :
Frecventa :
Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul
traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in
cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .
3
Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre
20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea
avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand
declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi
si dupa un traumatism mai putin violent.
Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :

Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune
sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile
ca gravitati ale partilor moi.
Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat
agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri
anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului:
Prin flexiune cand forta se exercita la un capat ale extremitatii
osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la

maximum de curbura
Prin tractiune printr-o contractura musculara violenta ce smulge
fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi
parcelare epifizare
Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare
(astragal, calcaneu, pilon)
Prin torsiune cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau
helicoida
Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :

A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii
Ingrosarea fusiforma sau inelara a axului

Ruperea incompleta in lemn verde
Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)
Fisuri, mai ales la adulti
B. Fracturi complete :
Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal,

oblic, spiroid sau longitudinal
Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt
fragmente intermediare
Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi
deplasate prin :
Translatie cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern
sau extern fata de celalalt
Ascensiune a unui fragment in lungul ceiluilalt producand
incalecarea lor
Rotatie cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand
decalajul fragmentelor
Unghiularea unui fragment fata de celalat
Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a

tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura
Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat
de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea
fracturii, necrozandu-se secundar
Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura
Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele
osoase ducand la intarziere de consolidare
Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre
fragmentele osoase
Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti
Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se
prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment
osos
Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind
grav complicata
FRACTURA DE ANTEBRAT
SIMPTOMATOLOGIE
Semne locale de fractura:

A. Semne de probabilitate
Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea
fragmentelor
Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare
tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor
musculare
Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii
fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand
este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare
sau articulatie luxata)
Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare
Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau
luxatii
B. Semne de certitudine :
Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in
cele incomplete
7
Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea

Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un
semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)
Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura
completa
Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce
arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile.
Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de
reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi,
articulatii superioare si inferioare.
EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA

Tratata corect, indiferent orthopedic sau chirurgical, fractura duce
intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita
calus ce trece prin mai multe faze.
Faza hemoragica
- cand intre fragmentele osoase si tesuturile
vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se

inconjoara
de
reactie
inflamatorie
aseptica
ca:
edem,
vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios,

maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind
tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid
si progresiv hematomul.
Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce
au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele

formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub
8
influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de

neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se
produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care
asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a
celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor
tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu
face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se
produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai
densa, preosteoida.
Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie)

cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase
sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus
osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces
de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un
proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .
Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel ,

determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.
COMPLICATIILE FRACTURILOR
Generale imediate :
Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii
grave
Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene
urinare pana atunci
Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina
Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la
acidocetoza.
Emboligrasoase pulmonare sau celebrale
Locale imediate :
Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu
extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand
plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic
infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara
de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative
de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic
neinfectata.
Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care
perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si
psedartroza.
10
Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului

(neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor
(axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).
Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia
chirurgicala.
Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la
constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului.
Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza
aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp
neglijate .
Trombozele venoase
Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane )
ce pot duce la pseutatroze.
Locale tardive :
Calusul vicios
cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau
unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .

Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea
imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor.
Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza
intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:
Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara

Forma fibroasa cea mai frecventa
Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung
11
In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in

focar
dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In
cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul

radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de
forma pseudartrozei.
Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o
consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la
tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse
prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o
demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor
lungi din vecinatate.
Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar
la 2 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor
pericapsulari prin osificarea hematoamelor.
Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si
care au avut o medicatie calcica abuziva.
12
TRATAMENTUL FRACTURILOR
Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat

posibil chiar a formei membrului.
Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine
corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana
la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat
cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare
functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin
instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin
contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce
a bolnavului.
A. Tratament ortopedic (nesangerand):
Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu
cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura
musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3
saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor
urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea
gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi
eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub
focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie
sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile,
atrofiile musculare si osoase.
13
B. Tratamentul chirurgical.
Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele

ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si
pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in
deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub
controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul
implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern).
Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul
necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate
materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale
inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea
organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara
miscari in focar) si durabil pana la consolidare.
C. Tratamentul de recuperare :
Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.

Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra
muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai
precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii
musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente
pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua
miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandusi articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .
14
Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi

intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se
asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul,
fizioterapia si
balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul

tratamentului chirurgical.
15
PARTEA SPECIALA
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURI

CU FRACTURA DE ANTEBRAT
In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de

antebrat internati pe sectia de ortopedie.
Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient
Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am
prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala
16
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL

N. S.
I . Date relative stabile :

Informatii generale :
Nume si prenume : N. S.
Varsta : 36 ani
Sex : masculin
Data nasterii : 05.09.1970
Caractere individuale :
Nationalitate : maghiara
Limba vorbita : maghiara
Religia : reformat
Ocupatie: barman
Adresa : Beclean str.Gherorghe Doja nr.14
Gusturi personale si obiceiuri:
Alimentatia : normala
Ritmul de viata: normal
Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare: varicela
Interventii chirurgicale: nu a suferit
Accidente anterioare: plagi taiate
17
Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin: A II
Alergie: nu este alergic la medicamente
Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia
Prietenii
II . Date variabile legate de stare fizica :
Temperatura : 37 C
Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg

Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 80puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 74 kg
Inaltimea : 1,72 cm
Date legate de stare psihica:
Pacientul N. S. este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai
greu la mediu spitalicesc.
18
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu
a suferit alte interventii chirurgicale.
Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei
cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Pacientul acuza durere vie la
nivelul antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se
face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului
stang cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este
internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud .
Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior
stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii
pacientul prezinta neliniste si este speriat.
19
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
DIAGNOSTIC MANIFESTARI
INFIRMIER
DE
DEPENDENTA
1.Nevoia de - Durere
- Plans
a
evita
- Facies crispat
pericolele
- Anxietate
- Neliniste
- Spaima
- Agitatie
2. Nevoia de - Dificultatea in
a se alimenta a se alimenta si
si hidrata
hidrata
3. Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca
4. Nevoia de
a dormi si a
se odihni
5. Nevoia de
a fi curat si
de
a-si
proteja
tegumentele
6. Nevoia de
a se recrea
- stangacie in a
se imbraca si
dezbraca
- Insomnii
SURSE
DIFICULTATE
DE
- Fractura
-Evenimente
amenintatoare
(interventie chirurgicala)
-Mediu spitalicesc
- Incapacitatea de a - Durere
utiliza
- Atela
instrumentele, lipsa - Anxietate
poftei de mancare
- Dificultate de a se - Durere
imbraca
si - Fractura
dezbraca
- Somn agitat
- Durere
- Trezire frecventa - Stare depresiva
- Dificultate in - Neputinta de a-si - Slabiciune

a-si
acorda acorda ingrijirile - Durere
ingrijiri
igiena corporala
- Fractura
igienice
- Dificultate in Izolare
a
desasura personae
activitati
semnificative
recreative
7.Nevoia de -pacientul are
a respire si a respiratia
si
avea o buna functiile vitale
postura
in
limitele
20
de - Absenta persoanelor
semnificative
- nu are dificultati
normale
8.Nevoia de -mictiuni
a elimina
spontane
9. Nevoia de -imobilitate
a se misca partial
sia avea o
buna postura
10.Nevoia de a
mentine
temperature
corpului in
limitele
normale
11.Nevoia de a fi ocupat si
se realiza
12.Nevoia de a comunica
13. Nevoia de a actiona
propriilor
credinte
si
valori
14. Nevoia de a invata
sa-si pastreze
sanatate
- Discomfort
miscare
la - fractura
21
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang.
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare.
Stabilirea prioritatilor:
1. Combaterea durerii
2. Sa prezinte o stare de bine
3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare
4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
22
5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2006
PROBLEME
OBIECTIVE
1.Durere
nivelul
membrului
stang
la -calmarea durerii
in urmatoarele
ore
2.
Stare
neliniste
(anxietate)
de - sa fie echilibrat
psihic
3. Insomnie
sa beneficieze
de un somn
INTERVENTI
I AUTONOME
- stau de vorba
cu paciantul si il
incurajez
-administrez
calmante,
sa
evite miscarea
membrului
afectat
discut
cu
pacientul
explicandu-i
necisitatea
interventiei
ii
prezint
pacientului
echipa
de
interventie
conferandu-i in
acelasi
timp
incredere
in
acestia
-incerc
sa-i
castig
increderea si-i
spun sa ma
solicite
la
nevoie
- asigur un
climat de liniste
23
INTERVENTI EVALUARE
I DELEGATE
Algocalmin -dupa
F II i.m
administrare de
calmante
durerea scade
in intensitate
-distonocalm
1 tableta / zi
-pacientul este
receptiv
la
indicatiile date
si este mai
linistit
-diazepam
1 tableta/zi
-in urmatoarele
nopti pacientul
odihnitor
4.Imposibilitate - sa prezinte
a de a-si acorda tegumente curate
ingrijiri
de si integre
igiena
5. Dificultatea in - sa beneficieze
a se alimenta si de o alimentatie
hidrata
corespunzatoare
in salon,invatz
pacientul tehnici
de relaxare
efecutez
toaleta partiala
zilnic la pat
- schimb lenjeria
de pat si de corp
de cate ori este
nevoie
Ajut pacientul
sa se alimenteze
si ii servesc
alimentele la o
temperatura
moderata,la ore
regulate
si
prezentate cat
mai atragator
24
se
odihneste
mai bine
-pacientul
prezinta
tegumente
curate
integre
si
Pacientul are o
alimentatie si o
hidratare
echilibrata
INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Pregatirea psihica :
Ii explic pacientului necesitatea interventiei , incerc sa-l linistesc, sa-l
incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in
acestia si-l asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa
el si-l voi incuraja si sprijini.
Pregatirea fizica:
Supraveghez functiile vitale
Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
o Hemolucograma
o VSH
o Creatinina
o Glicemie
o TS
o TC
o Grupa sangvina si RH
Analiza de urina : examen sumar de urina
Se efectueaza EKG
Consult preanestezic
Pregatirea alimentara :
25
Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o

alimentatie hidrica, iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic.
Pregatirea medicamentoasa :
In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la
indicatia medicului.
Pregatirea in dimineata interventiei:
Se face toaleta generala
Se pregateste campul operator
Ingrijiri post operatorii imediate :
Pregatirea salonului :
Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 12:00 pacientul este adus in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientului
Stabilirea prioritatilor post operator:
1. Calmarea durerii
2. Sa linistesc pacientul
26
3. Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

4. Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
5. Sa aiba o pozitie corespunzatoare
6. Plaga sa evolueze favorabil
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.06
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII

AUTONOME
1.Durere la -ameliorarea -asez pacientul
nivelul plagii durerii
in comod
in
post-operator urmatoarele 3 pat,administrez
ore
calmante
2.Stare
de -linistirea
neliniste
pacientului
(anxietate)
3.
Imobilizarea rahianestezie
impusa
de
rahianestezie
INTERVENTII EVALUARE
DELEGATE
-algocalmin
-durerea scade
1fiola i.m.
in intensitate
dupa
aproximativ 30
min
dupa
administrarea
calmantului
-discut
cu
pacientul
pacientul
si
intelege si pare
incerc
sa-l
linistit
linistesc si sa-i
explic ca daca
dupa interventie
durerile
sunt
firesti, rabda si
ca trebuie sa
aiba rabdare si
incredere
in
echipa
de
interventie
-asez pacientul
-pacientul
in
decubit
respecta
dorsal
si-i
indicatiile date
explic ca nu
este voie sa se
miste si ca
trebuie sa stea
27
4.imposibilitatea de a-si
acorda
ingrijiri
de
igiena
5.Insomnia
- sa prezinte
tegumente
curate
si
integre
6.Inapetenta
-sa
beneficieze
de
o
alimentatie
corespunzatoare
din
punct
de
vedere
calitativ
si
cantitativ
-sa prezinte
un
somn
calitativ
si
cantitativ
fara perna 24 h
-efectuez toaleta
partiala la pat,
schimb lenjeria
de pat si de corp
la nevoie
-asigur
un -diazepam
climat de liniste 1 taleta seara
in salon, explic
importanta unor
ore suficiente
de somn
-servesc
pacientul
cu
alimente
prezentate cat
mai estetic si la
temperatura
moderata,
de
cate ori are
nevoie
28
-pacientul
prezinta
tegumente
curate
si
integre
-pacientul
se
odihneste mai
bine
in
urmatoarele
nopti
-pacientul
consuma
intreaga
cantitate
alimente
de

AUTONOME
1.Dificultatea - sa prezinte -efectuez zilnic
in as-i acorda tegumente
toaleta la pat,
ingrijiri
curate
si schimb lenjeria
igienice
integre
de pat si de corp
la nevoie
2.Dificultatea sa
fie -ajut pacientul
in
a
se alimentat
zilnic sa se
alimenta
corespunzator alimenteze
,
oferundu-i
alimente la o
temperature
moderata , la
ore
fixe
si
prezentate cat
mai atragator
3.Plaga post -sa evolueze - efectuez zilnic
operatorie
favorabil
pansarea plagii,
aplicatii
reci,
administrez
aplicatia
prescrisa
de
medic
- in data de
16.05.06
la
indicatia
medicului scot
firele.
29
DELEGATE
pacientul
prezinta
tegumente
curate
si
integre
-pacientul are o
alimentatie
echilibrata
-penicilina
-plaga are o
1.000.000 UI
evolutie
- pansament cu buna,iar in data
alcool, punga cu de
16.05.06
gheata
specialistul
decide
externarea
EVALUARE FINALA
Pacientul N.S. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean
Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 16.05.06 .
La internare a prezentat urmatoarele probleme
Durere vie la nivelul membrului superior stang
Stare de neliniste
Spaima
Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :
Se calmeaza durerea
Sa combat anxietatea
Sa aiba un somn odihnitor
Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia
chirurgicala.
Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacientul ramane internat pana la data de 16.05.06 cand i se scot
firele , iar medicu decide externarea.
30
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control
Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

S.M

Nume si prenume : S.M
Varsta : 28 ani
Sex : feminin
Nationalitate : romana
Limba vorbita : romana
Religia : ortodoxa
Ocupatie: profesoara
Adresa : Beclean,str. Mihail Kogalniceanu, nr.39
31
Ritmul de viata : normal

Boli anterioare : varicela
Interventii chirurgicale: nu a suferit
Accidente anterioare : nu a suferit

Grup sangvin : 0 I
Alergie : nu este alergic la medicamente

Familia
Prietenii
Temperatura : 36 C

Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 78puls./min
32
Greutatea : 38 kg
Inaltimea : 1,36 cm
Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la
mediu spitalicesc.
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a
suferit alte interventii chirurgicale.

In data de 05.05.2006 in urma unui accident, S.M a acuzat o durere vie la
nivelul antebratului stang, fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean
Bistrita Nasaud Urgenta, unde este consultata de medicul specialist, i se
administreaza un calmant, se face radiografie, care confirma diagnosticul de
fractura la ambele oase ale antebratului stang cu deplasare si se face o
imobilizare provizorie in atela gipsata, apoi este internata pe sectia Ortopedie a
Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.

33
Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior

stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din
cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.
NEVOIA
INFIRMIER
DE
DEPENDENTA
- Plans
a
evita
- Facies crispat
pericolele
- Anxietate
- Neliniste
- Spaima
- Agitatie
2. Nevoia de - Dificultatea in
a se alimenta a se alimenta si
si hidrata
hidrata
3. Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca
4. Nevoia de
a dormi si a
se odihni
5. Nevoia de
a fi curat si
de
a-si
proteja
tegumentele
- stangacie in a
se imbraca si
dezbraca
- Insomnii
SURSE
DIFICULTATE
DE
- Fractura
Evenimente
amenintatoare(interventie
chirurgicala)
-Mediu spitalicesc
- Incapacitatea de a - Durere
utiliza
- Atela
poftei de mancare
- Dificultate de a se - Durere
imbraca
si - Fractura
dezbraca
- Somn agitate
- Durere
- Trezire frecventa - Stare depresiva

a-si
ingrijiri
igiena corporala
- Fractura
igienice
34
6. Nevoia de - Dificultate in
a se recrea
a
desfasura
activitati
recreative
7.Nevoia de -pacienta
are
a respira si a respiratia
si
avea o buna functiile vitale
postura
in
limitele
normale
a elimina
spontane
a se misca partiala
sia avea o
buna postura
10.Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in
limitele
normale
se realiza
propriilor
credinte
si
valori
sa-si pastreze
sanatate
Izolare
persoane
semnificative
semnificative
- Discomfort
miscare
la - fractura
35
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.
Stare de neliniste
Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare
1. Combaterea durerii
5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesara
36

PROBLEME
1.Durere
nivelul
membrului
stang
2.
Stare
neliniste
(anxietate)
OBIECTIVE
INTERVENTI
I AUTONOME
la -calmarea durerii - stau de vorba
in urmatoarele cu pacienta si o
ore
incurajez
-administrez
calmante,
sa
evite miscarea
membrului
afectat
de - sa fie
discut
cu
echilibrata
pacienta
psihic
explicandu-i
necesitatea
interventiei
ii
prezint
pacientei echipa
de
interventie
conferandu-i in
acelasi
timp
incredere
in
acestia
-incerc
sa-i
castig
increderea si-i
spun sa ma
solicite
la
37
INTERVENTI EVALUARE
I DELEGATE
Algocalmin dupa
F II i.m
administrare de
calmante
durerea scade
in intensitate
-distonocalm
1 tableta / zi
-pacienta este
receptiva
la
indicatiile date
si este mai
linistita
3. Insomnie
sa beneficieze
de un somn
odihnitor
a de as-I acorda tegumente curate
ingrijiri
de si integre
igiena
hidrata
corespunzatoare
nevoie
- asigur un -diazepam
climat de liniste 1 tableta/zi
in salon,invatz
pacienta tehnici
de relaxare
efecutez
toaleta partiala
zilnic la pat
- schimb lenjeria
de pat si de corp
de cate ori este
nevoie
Ajut pacienta sa
se alimenteze si
ii
servesc
alimentele la o
temperatura
moderata,la ore
regulate
si
prezentate cat
mai atragator
38
-in urmatoarele
nopti pacienta
se
odihneste
mai bine
-pacienta
prezinta
tegumente
curate
integre
si
Pacienta are o
alimentatie si o
hidratare
echilibrata

Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o
acestia si o asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa
ea si o voi incuraja si sprijini.
Pregatirea fizica:
o Hemolucograma
o VSH
o Creatinina
o Glicemie
o TS
o TC
Se efectueaza EKG
39
Consul preanestezic
Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o
alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.
In preziua interventiei , seara pacinentei i se administreaza un
calmant la indicatia medicului.
Ingrijiri post operatorii immediate :
La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientului
40

1.Calmarea durerii
2.Sa linistesc pacienta
3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare
4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare
6.Plaga sa evolueze favorabil
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE

09.05.06

AUTONOME
1.Durere la -ameliorarea -asez pacienta
in comod in pat, ii
postoperator
urmatoarele 3 administrez
ore
calmante
2.Stare
de -linistirea
neliniste
pacientei
(anxietate)
DELEGATE
-algocalmin
-durerea scade
1fiola i.m.
in intensitate
dupa
aproximativ 30
min
dupa
administrarea
calmantului
-discut
cu
pacienta
pacienta
si
intelege si pare
incerc sa o
linistit
linistesc si sa-i
explic ca daca
dupa interventie
durerile
sunt
firesti, rabda si
ca trebuie sa
aiba rabdare si
incredere
in
echipa
de
41
3.
impusa
de
rahianestezie
acorda
ingrijiri
de
igiena
5.Insomnia
- sa prezinte
tegumente
curate
si
integre
6.Inapetenta
-sa
beneficieze
de
o
alimentatie
corespunzato
are din punct
de
vedere
calitativ
si
cantitativ
-sa prezinte
un
somn
calitativ
si
cantitativ
interventie
-asez pacienta
in
decubit
dorsal
si-I
explic ca nu
este voie sa se
miste si ca
trebuie sa stea
fara perina 24 h
-efectuez toaleta
pariala la pat,
schimb lenjeria
de pat si de corp
la nevoie
-asigur
un -diazepam
in salon, explic
importanta unor
ore suficiente
de somn
-servesc
pacienta
cu
alimente
prezentate cat
mai estetic si la
temperature
moderata,
de
cate ori are
nevoie
42
-pacienta
respecta
indicatiile date
-pacienta
prezinta
tegumente
curate
si
integre
-pacienta
se
odihneste mai
bine
in
urmatoarele
nopti
-pacienta
consuma
intreaga
cantitate
alimente
de

PROBLEM
E
1.Dificultatea
in a-si acorda
ingrijiri
igienice
OBIECTIVE
- sa prezinte
tegumente
curate
si
integre
2.Dificultatea sa
fie
in
a
se alimentat
alimenta
corespunzator
3.Plaga post -sa evolueze

operatorie
favorabil
INTERVETII
AUTONOME
-efectuez zilnic
toaleta la pat,
schimb lenjeria
de pat si de
corp la nevoie
-ajut pacienta
zilnic sa se
alimenteze
,
oferundu-I
alimente la o
temperature
moderata , la
ore fixe si
prezentate cat
mai atragator
efectuez
zilnic pansarea
plagii, aplicatii
reci,
administrez
aplicatia
prescrisa
de
43
INTERVENTI EVALUARE
I DELEGATE
pacienta
prezinta
tegumente
curate
si
integre
-pacienta are o
alimentatie
echilibrata
-penicilina
1.000.000 UI
- pansament cu
alcool, punga
cu gheata
-plaga are o
evolutie
buna,iar
in
data
de
17.05.06
specialistul
decide
medic
- in data de
17.05.06
la
indicatia
medicului scot
firele.
externarea
EVALUARE FINALA
Pacienta S.M. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean
Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 17.05.06 .
Stare de neliniste
Spaima
Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :
Se calmeaza durerea
44

chirurgicala.
Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacienta ramane internata pana la data de 17.05.06 cand i se scot
firele , iar medicul decide externarea.
Evitarea efortului fizic
Fizio - terapie
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

O.M.

Nume si prenume : O.M
Varsta : 68 ani
Sex : feminin
Nationalitate : romana
Limba vorbita : romana
45
Religia : ortodoxa
Ocupatie: pensionara
Adresa : Beclean, str.1 Decembrie 1918,nr.3 bl.A, ap.8
Ritmul de viata : normal
Boli anterioare : angina pectorala de efort
Interventii chirurgicala : in tinerete operata de apendicita
Accidente anterioare : nu a suferit
Grup sangvin : A II
Alergie : nu este alergic la medicamente

Familia
Prietenii
Temperatura : 37 C

46
Somnul: insomnii
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 75 puls./min
Greutatea : 68 kg
Inaltimea : 1,65 cm
Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la
mediu spitalicesc.
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca la varsta de 20 de ani a fost
operata de apendicita,iar in prezent sufera de: angina pectorala de efort, motiv
pentru care a fost internata de mai multe ori pe sectia de interne a Spitalului
Judetean Bistrita Nasaud.
In data de 11.05.2006 pacienta se deplaseaza la cumparaturi iar la un
moment dat se simte foarte slabita, ameteste si cade pe strada.In urma acestui
incident pacienta este transportata la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean
Bistrita Nasaud, unde acuza durere vie la nivelul antebratului stang, respira greu
si este agitata, la serviciul de urgenta este consultata si i se administreaza un
calmant, se face o radiografie in urma careia se confirma diagnosticul de
47
fractura la ambele oase de la antebratul stang cu deplasare.Se face o imobilizare

provizorie cu atela gipsata si se interneaza pe sectia Ortopedie a Spitalului
Judetean Bistrita Nasaud.
Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior
stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din
cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.
NEVOIA
INFIRMIER
DE
DEPENDENTA
- Plans
a
evita
- Facies crispat
pericolele
- Anxietate
- Neliniste
-Frica
- Spaima
- Agitatie
SURSE
DIFICULTATE
DE
- Fractura
Evenimente
amenintatoare(interventie
chirurgicala)
-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de - Dificultatea in - Incapacitatea de a - Durere
a se alimenta a se alimenta si utiliza
- Atela
si hidrata
hidrata
poftei de mancare
48
3. Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca
4. Nevoia de
a dormi si a
se odihni
5. Nevoia de
a fi curat si
de
a-si
proteja
tegumentele
6. Nevoia de
a se recrea
- stangacie in a
se imbraca si
dezbraca
- Insomnii
- Dificultate de a se
imbraca
si
dezbraca
- Somn agitate
- Trezire frecventa
- Durere
- Fractura
- Durere
- Stare depresiva

a-si
ingrijiri
igiena corporala
- Fractura
igienice
- Dificultate in
a
desasura
activitati
recreative
7.Nevoia de -Dispnee
a respira si a
avea o buna
postura
a elimina
spontane
a se misca partiala
sia avea o
buna postura
10.Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in
limitele
normale
se realiza
propriilor
credinte
si
valori
Izolare
personae
semnificative
semnificative
accelerarea - frica
ritmului respirator -durere
-respiratie
grea,
anevoioasa
- Discomfort
miscare
la - fractura
49

sa-si pastreze
sanatate
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.
Stare de neliniste
Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare
1. Combaterea durerii si dispneei
50

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare
PROBLEME
1.Durere
nivelul
membrului
stang
2.Dispnee
OBIECTIVE
INTERVENTI
I AUTONOME
la -calmarea durerii - stau de vorba
in urmatoarele cu pacienta si o
ore
incurajez
-ii administrez
calmante,
sa
evite miscarea
membrului
afectat
-sa prezinte o -asez pacienta in
buna respiratie
pozitie
semisezanda,
invat pacienta sa
tuseascasi
sa
51
INTERVENTI EVALUARE
I DELEGATE
Algocalmin dupa
F II i.m
administrare de
calmante
durerea scade
in intensitate
- miofilin
1f/zi i.v.
in
urmatoarele ore
pacienta respire
mai usor
3.
Stare
neliniste
(anxietate)
4. Insomnie
de - sa fie schilibrat
psihic
sa beneficieze
de un somn
odihnitor
a de a-si acorda tegumente curate
ingrijiri
de si integre
igiena
hidrata
corespunzatoare
axpectoreze,
umezesc aerul
din incapere
discut
cu
pacienta
explicandu-i
necisitatea
interventiei
ii
prezint
pacientei echipa
de
interventie
conferandu-I in
acelasi
timp
incredere
in
acestia
-incerc
sa-I
castig
increderea si-I
spun sa ma
solicite
la
nevoie
- asigur un
climat de liniste
in salon,invatz
pacienta tehnici
de relaxare
efecutez
toaleta patiala
zilnic la pat
- schimb lenjeria
de pat si de corp
de cate ori este
nevoie
Ajut pacienta sa
se alimenteze si
ii
servesc
alimentele la o
temperatura
moderata,la ore
regulate
si
prezentate cat
mai atragator
52
-distonocalm
1 tableta / zi
-pacienta este
receptiva
la
indicatiile date
si este mai
linistita
-diazepam
1 tableta/zi
-in urmatoarele
nopti pacienta
se
odihneste
mai bine
-pacienta
prezinta
tegumente
curate
integre
si
Pacienta are o
alimentatie si o
hidratare
echilibrata

Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o
acestia si o asigur ca atunci cand va fi adusa de la sala de operatie eu voi fi langa
ea si o voi incuraja si sprijini.
Pregatirea fizica:
o Hemolucograma
o VSH
53
o Creatinina
o Glicemie
o TS
o TC
Se efectueaza EKG
Consul preanestezic
Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o
alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.
In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la
indicatia medicului.
Ingrijiri post operatorii immediate :
La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientei
54

1.Calmarea durerii
2.Sa linistesc pacienta
3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare
4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare
6.Plaga sa evolueze favorabil
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE

15.05.06

AUTONOME
1.Durere la -ameliorarea -asez pacienta
in comod
in
post-operator urmatoarele 3 pat,administrez
ore
calmante
2.Stare
de -linistirea
neliniste
pacientului
(anxietate)
DELEGATE
-algocalmin
-durerea scade
1fiola i.m.
in intensitate
dupa
aproximativ 30
min
dupa
administrarea
calmantului
-discut
cu
pacienta
pacienta
si
intelege si pare
incerc sa o
linistit
linistesc si sa-i
55
3.
impusa
de
rahianestezie
acorda
ingrijiri
de
igiena
5.Insomnia
- sa prezinte
tegumente
curate
si
integre
6.Inapetenta
-sa
beneficieze
de
o
alimentatie
corespunzato
are din punct
de
vedere
calitativ
si
cantitativ
-sa prezinte
un
somn
calitativ
si
cantitativ
explic ca daca
dupa interventie
durerile
sunt
firesti, rabda si
ca trebuie sa
aiba rabdare si
incredere
in
echipa
de
interventie
-asez pacienta
in
decubit
dorsal
si-I
explic ca nu
este voie sa se
miste si ca
trebuie sa stea
fara perna 24 h
-efecuez toaleta
pariala la pat,
schimb lenjeria
de pat si de corp
la nevoie
-asigur
un -diazepam
in salon, explic
importanta unor
ore suficiente
de somn
-servesc
pacienta
cu
alimente
prezentate cat
mai estetic si la
temperature
moderata,
de
cate ori are
nevoie
56
-pacienta
respecta
indicatiile date
-pacienta
prezinta
tegumente
curate
si
integre
-pacienta
se
odihneste mai
bine
in
urmatoarele
nopti
-pacienta
consuma
intreaga
cantitate
alimente
de
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII INTERVENTII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
1.Dificultatea - sa prezinte -efectuez zilnic
pacienta
in a-si acorda tegumente
toaleta la pat,
prezinta
ingrijiri
curate
si schimb lenjeria
tegumente
igienice
integre
de pat si de corp
curate
si
la nevoie
integre
2.Dificultatea sa
fie -ajut pacienta
-pacienta are o
in
a
se alimentat
zilnic sa se
alimentatie
alimenta
corespunzator alimenteze
,
echilibrata
oferundu-i
alimente la o
temperature
57
moderata , la
ore
fixe
si
prezentate cat
mai atragator
3.Plaga post -sa evolueze - efectuez zilnic
operatorie
favorabil
pansarea plagii,
aplicatii
reci,
administrez
aplicatia
prescrisa
de
medic
- in data de
22.05.06
la
indicatia
medicului scot
firele.
oxacilina
-plaga are o
3g/zi
evolutie
- pansament cu buna,iar in data
alcool, punga cu de
22.05.06
gheata
specialistul
decide
externarea
EVALUARE FINALA
Pacienta O.M. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita
Nasaud din data de 11.05.06 pana la data de 22.05.06 .
Stare de neliniste
Anxietate
Dipnee
Preoperator mi-am propus urmatoarele obiective :
Se calmeaza durerea
58
chirurgicala.
Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacienta ramane internat pana la data de 22.05.06 cand i se scot
firele , iar medical decide externarea.
Evitarea efortului fizic
Fizio terapie
CONCLUZIILE
1. Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major

participand la toate masurile de nursing.
2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de
recunoasterea bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru
stabilirea diagnosticului.
3. Fractura de antebrat reprezinta 10 20% din totalul traumatismelor.
4. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active.
5. Osteoporoza, varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.
59
6. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a

actiona cat mai rapid in tratarea bolii.
7. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la
fracturi cu dislocare).
8. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand
schema terapeutica indicat de medic, cat si planul de ingrijire.
9. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a
pacientului.
10. Prevenirea complicatiilor in fracturi
11. La bolnavul diabetic, o fractura poate duce la acidocetoza.
12.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de
recuperare (fizioterapie, balneoterapia, masajul).
13. Ca asistenta medicala as recomanda folosire ghidurilor medicale de practica
care sa cuprinda scheme de tratament si planuri de ingrijiri.
BIBLIOGRAFIE
1.Fluture V. Principii si tehnici de chirurgie Timisoara Editura Facla 1987

2. Dumnici A. Ghid practic de mica chirurgie Editur Viata Aradeana 1999
3. Lazar L. S. Semiologie si patologie chirurgicala Vol.1 Editura medicala
1986
4. Mozes C. Tehnica ingrijiri bolnavilor Editura Medicala 1978
60
5. L. Titirca Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate

bolnavuluii Editura viata medicala Bucuresti 1997
6. Turai I. Urgente medico-chirurgicale Editura de stat pentru literature
stiintifica Bucuresti 1952
7. Carol Mozes Cartea asistentului medical Editura medicala Bucuresti 2003
8. Omen I. Petrottin J . Taite de technique chirurgicale Editura Masson Paris
1995
9. Razesu V. Chirurgie Generala Editura Juniea Iasi 1987
10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , Anatomia omului, Vol 1.
11. N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu Ghid de anatomie practica
Timisoara 1988
12. Dem Teodorescu Mic atlas de anatomie a omului Bucuresti 1982
13. L. Titirca Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavului Bucuresti 1994
14. L. Titirca Ghid de nursing Bucuresti 1995
15. A. Neculan Manual de psihologie soc Iasi 2003
16. S. Iancu Deme Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003
17. G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca Tehnici speciale de
ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983
18. L. Titirca Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavilor Bucuresti 1994
19. Boli chirugicale, Mihai Mihailescu
20. V. Hendersson Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase, bolnave si
nursing
21. Prof. Dr. A. Denischi Tratat de patologie chirurgicala Vol.3 Editura
medicala 1988
61

Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INGRIJIREA PACIENTILOR

CU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte

Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :

osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la

Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :

Ingrosarea fusiforma sau inelara a axului

Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal,

Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a

Semne locale de fractura:

Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea

EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA

- cand intre fragmentele osoase si tesuturile

vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se

vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios,

au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele

influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de

Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie)

Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel ,

Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului

cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau

unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .

Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara

Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung

In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in

dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In

cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul

Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat

Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele

Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.

Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi

balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURI

In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL

I . Date relative stabile :

Elemente biografice legate de sanatate

Elemente fizice si reactionale

Reteaua de sustinere a pacientului:

II . Date variabile legate de stare fizica :

Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg

Motivele internarii actuale :

Anamneza asistentei medicale :

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

- Dificultate in - Neputinta de a-si - Slabiciune

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2006

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o

3. Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

I . Date relative stabile :

Ritmul de viata : normal

Elemente fizice si reactionale

Reteaua de sustinere a pacientului:

Tensiunea arteriala :120/70 mm Hg

Motivele internarii actuale :