Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NDRUMTOR
Prof.Andriescu Camelia
Grupa:
Iai, 2010
Cuprins
.Argument
Cap.I Aspecte generale privind marfurile alimentare
I.1. Importana mrfurilor alimentare pentru consumul populaiei
I.2.Clasificarea mrfurilor alimentare
I.3.Valoare alimentar i clasificarea substanelor nutritive
I.4.Valoarea nutritiva a alimentelor
Cap.II. Importanta si caracterizarea glucidelor
II.1.Rolul si importanta glucidelor
II.2. Clasificarea glucidelor
Concluzii
Bibliografie
Argument
Alimentaia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrnete ntr-un
mod nesntos, mnanc prost i mult. Aa se face c o persoan din dou sufer de exces de greutate
(depirea cu peste 10% a greutii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos i asupra
aparatului locomotor, n special asupra prii inferioare a corpului. Statisticile arat c peste 30% dintre
obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai
mari decat cei cu greutate normal n cazul unor intevenii chirurgicale.
E o mai mare greseal fcut n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv a hidratilor de carbon,
care sunt lipsiti de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri, fin, buturi alcoolice. Acestea
sunt transformate de organism n depuneri de grsimi.
Am ales aceasta tem deoarece consider c influenele cele mai mari asupra cererii alimentare globale
agregate sunt exercitate de tineri, care au obiceiuri de consum diferite fa de cele ale vrstnicilor. In
special tinerii ntre 15 i 19 ani sunt cei mai predispui s ncerce produse noi, 55% declarand ca aleg
astfel de produse n defavoarea celor pe care le cunosc deja.
vrst
sex
condiiile mediului ambiant (frig, cald, prezena unor substane chimice toxice) i comportamentale
4
fructoza,
zaharoza (zaharul),
galactoza (glucidul din lapte),
amidonul (glucidul din legume si cereale),
celuloza
hemiceluloza (existente in vegetale),
pectina,
glicogenul (din muschi si ficat).
glucoza
Glucoza este componentul principal al glicogenului. Glicogenul se depune in ficat si muschi si are un rol
important in reglarea nivelului de zahar din sange. Continutul total de glicogen in organism este de 500g
(1/3 se localizeaza in ficat si 2/3 - in muschii scheletului).
Celuloza si hemiceluloza (fibre alimentare) nu se digera in organism, datorita consistentei fibroase pe
care o au.
Pectina:
- intra in componenta fructelor si legumelor
- are insusiri cleioase
- actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive
- contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului
intestinal
- se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale.
Glucidele pot fi sintetizate in organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide in
ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic.
5
Sistemele criteriale i numrul treptelor ierarhice, precum i obiectivele urmrite prin clasificare au
condus la crearea numpr apreciabil de teoretice i mai ales, bazate pe criterii teleologice, operaionale
simultan att pe plan naional ct i pe plan internaional.
Deseori, corespondena dinter aceste modele este anevoias, laborioas sau chiar imposibil.
Principalele criterii utilizate in clasificarea merceologic clasic (didactic i tiinific) sunt
urmtoarele:
Originea: produse vegetale, animale, minerale
Gradul de prelucrare tehnologica: materii prime, semifabricate, produse finite
Compoziia chimic: produse cu preponderen protidic, lipidic, glicidic sau gustativ
Destinaia n consum: produse nutritive, gustative, mixte
Stabilitatea: produse uor alterabile, alterabile, i greu alterabile
Modul de ambalare: vrac, semivrac, preambalat
Modelul clasificrii tiinei merceologice, acceptnd in mare msur pe plan internaional, ordoneaz
mrfurile alimentare n:
Ou i produse din ou
Exemple :
glucoz, fructoz, galactoz.
b)
diglucide sunt formate din dou molecule.
Exemple :
zaharoza (format din glucoz + fructoz), lactoz (glucoz + calactoz), maltoz (glucoz + glucoz).
c)
poliglucide (peste trei molecul)
Exemple :
celuloza, hemiceluloza, substanele pectice, amidonul, glicogenul (se gsete n ficat i carne)
Rolul n organism al glucidelor
1.
2.
hemiceluloz, substanele pectice). Acestea au rolul de a aduna rezidurile digestive i a le elimina sub
forma de fecale. (rol laxativ i detoxifiant).
3.
Rol plastic (unele glucide intr n structura celulelor i esuturilor din organism).
Surse :
1.
Legume i fructe (fibra alimentar, glucoz, fructoz, zaharoz amidon) ;
2.
3.
4.
5.
Meninere vieii
Cretere i dezvoltare
Clasificarea substanelor nutritive (dup natura i rolul lor i dup cantitatea coninut de alimente):
a) Macronutrieni:
- proteine
- glucide
- lipide
- o parte a elementelor minerale (Ca, P, Na, K, Mg, Cl, S, C, H, O2, N2)
b) Micronutrieni:
-
elemente minerale (Fe, Cu, Zn, Co, Mn, Mb, I, F, Cr, Se)
7
vitamine
8
fulgi de ovz 85 93 96
Fin integral, pine din aceast fin, arpaca i alte grupe similare 70 92 94
Legume 80 - 85
Cartofi 70 - 95
Fructe 85 95 90
Zahr 99
Produse zaharoase, miere, dulcea 85 93 95
Ulei vegetal i margarin - 95 Lapte, produse lactate i ou 96 95 98
Carne, preparate din carne, pete i produse din pete 95 90
Substanele valoroase din punct de vedere nutritiv nu sunt asimilate complet n organism. Gradul de
asimilare depinde de mai muli factori, printre care: natura alimentului, gradul de prelucrare tehnologic,
unele proprieti fizico-chimice etc.
10
diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.
- se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot
servi taratele de grau (15-30g zilnic), adaugate la bucate.
Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra in
componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebita la varstnici si cei ce sufera de constipatii si
se limiteaza in caz de procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului.
II.2.Clasificarea glucidelor
n funcie de mrimea molecule :
monoglucide sunt glucidele cu molecula cea mai mic.
Exemple :
glucoz, fructoz, galactoz.
diglucide sunt formate din dou molecule.
Exemple :
zaharoza (format din glucoz + fructoz), lactoz (glucoz + calactoz), maltoz (glucoz + glucoz).
poliglucide (peste trei molecul)
Exemple :
celuloza, hemiceluloza, substanele pectice, amidonul, glicogenul (se gsete n ficat i carne)
Rolul n organism al glucidelor
11
Rol energetic principal (glucidele s acopere 50 60 % din necesarul caloric zilnic).
Rol fiziologic, pe care l au glucidele cunoscute sub numele de fibr alimentar (celuloz, hemiceluloz,
substanele pectice). Acestea au rolul de a aduna rezidurile digestive i a le elimina sub forma de fecale.
(rol laxativ i detoxifiant).
Rol plastic (unele glucide intr n structura celulelor i esuturilor din organism).
Surse :
6.
Legume i fructe (fibra alimentar, glucoz, fructoz, zaharoz amidon) ;
7.
8.
9.
Concluzii
Aruncnd o privire de ansamblu peste categoriile de alimente, putem observa c nu exist niciun
aliment complet, fiecare categorie prezentnd neajunsurile sale. Aceste surse de hran trebuie s se
completeze reciproc, ntr-un mod ct mai armonic i chibzuit.
Orict de natural ar fi mncarea, o diet unilateral sau o alimentaie nediversificat, face mai mult
ru dect bine, aducnd ntotdeauna, mai repede sau mai trziu, stri careniale.
Astzi exist tendina de a renuna la dietele tipar, mai ales la acelea cu puine opiuni, tocmai ca o
consecin a dezavantajelor provocate de lipsa diversitii. Se vorbete tot mai des de diete
personalizate, care trebuiesc ajustate dup particularitile fiecruia.
Alimentaia personalizat se alctuiete inndu-se cont de mai multe criterii, dintre care cele mai
importante sunt:
- starea individual de sntate (niciodat meniul unui om sntos nu va fi similar cu regimul de hran
a unei persoane bolnave),
- predispoziiile individuale i familiare fiziologice i psihologice (cu ct mai puin subiectivism
trebuie s se evalueze nclinaiile privitoare att la comportamentul alimentar, ct i la anumite
tulburri existente n familie, care pot fi corectate, cel puin ntr-o anumit msur, printr-o hrnire
corespunztoare),
- tipul de efort depus (trebuie s existe o legtur direct ntre alimentaie i preponderena tipului de
activitate - fizic sau intelectual),
12
- solicitarea fizic (este sntos, din punct de vedere al metabolismului energetic, s nu se consume
mai mult dect organismul utilizeaz).
n alctuirea raiei zilnice, este bine s se mai in cont de raportul optim dintre nutrieni i de compoziia
alimentelor. De asemeni hrana sntoas trebuie s predomine n orice alimentaie.
Bibliografie
www.alimentatia.org
http://www.slabsaugras.ro
http://slabire.alb.ro