Modulul 35.

Boli infectioase si nursing specific

INTERVENTII SPECIFICE SI NESPECIFICE IN BOLILE INFECTIOASE

In tratamentul bolilor infectioase pentru combaterea agentului patogen se administreaza
antibiotice si chimioterapice, seruri, vaccin.
Se urmareste corectarea dezechilibrelor, combaterea inflamatie, combaterea simptomelor si
sustinerea generala a organismului.
ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR
- respectarea regulilor generale de administrare a medicamentelor ( cu atentie deosebita
asupra respectarii orarului, dozei, caii de administrare indicata de medic, precum si a normelor de
asepsie si antisepsie)
- se impune supravegherea pacientului pentru observarea eventualelor reactii adverse ,
secundare ce pot sa apara: intoleranta locala (greturi , varsaturi, iritatia venei, dureri la locul
injectiei), efecte toxice, manifestari alergice (cutanate, respiratorii, soc anafilactic)
- pentru prevenirea reactiilor alergice se impune testarea intradermica a sensibiliotatii fata
de antibioticul ce urmeaza a fi administrat; testarea se face utilizand diferite dilutii (1:100, 1:1000)
din antibioticul de administrat. 1fl (1g, 1mil)-10ml ser .....1ml sol obtinuta +9 ml ser ....idr 0,1 ml
- alt efect nedorit al administrarii prelungite a antibioticeleor (in special cel cu spectru larg)
este dismicrobismul - deprimarea florei saprofite proprii cauzata de antibiotic, faforizand
colonizarea unor agenti patogeni ce produc manifestari locale (stomatite vaginale, vaginite cu
candida etc. )
PROFILAXIA I COMBATEREA BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE

Profilaxia i combaterea bolilor infecto-contagioase cuprinde totalitatea msurilor preventive

i combative care trebuie aplicate asupra celor trei factori epidemioiogici principali:
1. Msuri fa de sursele de infecie
2. Msuri fa de cile de transmitere
3. Msuri fa de masa receptiv

3 MASURI FATA DE MASA RECEPTIVA

Msurile au drept obiectiv creterea rezistenei organismului, care poate fi obinut prin:
1. Profilaxia specific
2. Profilaxia nespecific - Chimioprofliaxia.
1. Profilaxia specific cuprinde:
a. Imunizarea activ (vaccinoprofilaxia)
b. Imunizarea pasiv (seruri, imunoglobuline).

A. IMUNIZAREA ACTIV (VACCINOPROFILAXIA)

Vaccinurile sunt produse biologice preparate din ageni microbieni sau virusuri atenuate, inactive
sau omorte sau din produsele lor (din toxinele lor) care i-au pstrat puterea imunizant.
INDICATIILE VACCINRII
Vaccinare de rutin
- vaccinurile din programele nationale de vaccinri
Vaccinare selectiv
- n anumite situatii epidemiologice
- la anumite categorii /grupuri populationale cu risc crescut de mbolnvire
Vaccinare optional
- la indicatie/cerere, contra cost.
Vaccinurile se pstreaz n frigider (4-8 C).
Vaccinoprofilaxia constituie cea mai valoroas metod de profilaxie a bolilor infecioase, n ara
noastr fiind obligatorii urmtoarele vaccinri preventive:
a) Vaccinuri corpusculare din germeni vii, atenuati:
Beneficii:
Induc titruri ridicate de anticorpi
Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
Imunitate de lung durat
Activeaz limfocitele LTc care distrug celulele infectate de virusuri.
Riscuri
Recstigarea virulentei (si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielita,
rujeol, rubeol
postvaccinal)
Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielit postvaccinal
la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
Reactii alergice la proteine din substratul de crestere (ex. Proteina din ou la vaccinul
gripal).
Limite
Nu se administreaz la persoane imunocompromise si n sarcin
Stabilitate sczut la temperatura camerei
Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de aceea trebuie pstrat
un interval ntre administrarea unui vaccin viu si a imunoglobulinelor sau a transfuziilor de
snge/produse de snge:
- Dac se administreaz nti ROR sau vaccin varicelos trebuie pstrat un interval de 2
sptmni pn la administrarea de imunoglobuline sau snge/produse de snge
- Dac se administreaz snge/produse de snge/imunoglobuline trebuie pstrat un interval de

cel putin 3 luni pn la administrarea ROR sau a vaccinului varicelos (CDC, 2011).
Exemple
-

BCG (Calmette-Guerin)- antituberculos;

Vaccin antipoliomieltic oral

Vaccin antirujeolic

Vaccin combinat oreion+rujeola+rubeola ROR sau RORV (+varicela)

b) Vaccinuri corpusculare din germeni inactivati:

Beneficii
Nu determin boal postvaccinal
Se pot administra la persoane imunocompromise si n sarcin
Au stabilitate crescut la temperatura camerei
Nu se excret n mediu
Antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor specifici
circulanti, de aceea poate fi administrat n acelasi timp, nainte sau
dup administrarea de imunoglobuline (ex. Hepatita B, rabie, tetanos).
Limite
Durat limitat a protectiei; necesit doze repetate
Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
Nu induc imunitate mediat celular.
Exemple:
-

antipertusis (tuse convulsiva)

antirabic

antitific (febra tifoida)

c) Vaccinuri preparate din toxine detoxifiate transformate in anatoxine (native sau purificate
si concentrate)
-

Anatoxina tetanica purificata si adsorbita (ATPA) - tetanos

contra HBV.

O parte a imunizrilor active sunt interzise la gravide (risc de avort sau malformaii
congenitale). Sunt o serie de imunizri permise i la gravide, n situaii deosebite, ca: vaccinarea
antirabic; vaccinarea antipoliomielitic; antigripal cu virus inactivat. La fel, imunizarea
antitetanic este bine suportat i e chiar indicat la gravidele nevaccinate. Se face cu vaccinuri
inactivate i cu anatoxin tetanic purificat i adsorbit (ATPA) pentru eventuala prevenire a unui
tetanos neonatal.
Astzi, se aplic vaccinrile asociate:
- DI-TE-PER (diftero-tetano-pertusis)
- rujeolic + urlian + rubeolic

- DI-TE-PER + Poliomielitic oral (VPO)

- DI-TE-PER + vaccin poliomielitic inactivat (n aceeai sering)
-

DI-TE-PER + poliomielitic + rujeolic.

S-au introdus, de asemenea, vaccinuri noi:

- antihepatitic B; vaccinul herpetic i altele.

Vaccinare de rutin- In fiecare ar se elaboreaz un program naional de vaccinare. Acest

program se modific n timp n funcie de situaiile epidemiologice.

Primele 24 ore
2-7 zile
2 luni
4 luni
6 luni
12 luni
4 ani
7 ani
9 ani
14 ani

DTaP1

VPI1

DA
DA
DA
DA
DA

DA
DA
DA
DA

MMR

Hib

HepB
DA
DA

DA

DA
DA
DA
DA

BCG

dT

DA

DA

DA
DA
DA2
The Romanian Childhood Vaccination Schedule as on 22 October 2010

1 poate fi combinat
2 la fiecare 10 ani ulterior
- Vaccinare selectiv - Recomandat unor anumite persoane/grupuri populationale sau n anumite
situatii epidemiologice cu risc crescut de mbolnvire sau complicatii:
persoanele considerate la risc crescut de mbolnvire sau complicatii
Ex. Vaccin rubeolic - adolescente
Vaccin gripal persoane cu boli cronice etc.
persoanele din colectivitti si/sau n situatii speciale
Ex. Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente n aprovizionarea cu ap potabil etc.
persoane care cltoresc n zone cu risc
Ex. Vaccinarea mpotriva febrei galbene
persoane expuse ocupational
Ex. Vaccin Hepatita B personal medico-sanitar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaz cu virusul rabic n laborator etc.
Vaccin meningococic personal medico - sanitar (laboratoare, spitale de boli infectioase).
Vaccinare optional
- Sunt vaccinri pentru profilaxia bolilor pentru care exist vaccin specific, dar care nu este
inclus n programele de imunizare.

- Se efectueaz n completarea vaccinrilor obligatorii, costul fiind suportat de cel vaccinat.

- Exist variatii de la o tar la alta: unele vaccinri, care sunt recomandate n unele tri, pot fi
optionale n alte tri.
Ex. Vaccinul rotaviral
Vaccinul varicelos
IMPORTANT DE STIUT:
Imunitatea activ obinut prin vaccinare este de durat
Vaccinurile i anatoxinele sunt utilizate n primul rnd cu scop profilactic; totui, unele pot fi
aplicate i cu scop curativ (difterie, tetanos, bruceloz, stafilococii, febr tifoid)
Se vor utiliza numai vaccinuri cu valabilitate, neexpirate
Vaccinurile injectabile vor fi manipulate n condiii de asepsie perfect (ncrcarea seringii la
flacr, etc.)
Se vor respecta dozele i intervalele dintre inoculri; dozele mai mici determin imunitate
slab; dozele mai mari pot declana reacii postvaccinare intense.
Se va face tatonarea gradului de toleran fa de vaccinuri prin administrare, n prealabil a unei
doze de 0,1 ml n diluie de 1/100 (n cazurile n care se poate atepta o toleran mai accentuat).
Prevenirea complicaiilor se va face prin respectarea contraindicaiilor care trebuie cunoscute
de ctre asistenta medical.
Continutul unui vaccin poate diferi de la un productor la altul, de
aceea este foarte important
a se citi prospectul care nsoteste vaccinul si n care sunt precizate,
de asemenea, si reactiile care
pot apare dup administrarea vaccinului respectiv

Sarcinile asistentelor medicale din dispensare scolare,cabinete medicale individuale:

- cuprinderea integral n catagrafie a tuturor copiilor programai pentru imunizare, conform
calendarului stabilit
- cunoaterea populaiei infantile, mai ales din cartierele noi
- cuprinderea subiecilor amnai, contraindicai temporar, omii din campania anterioar, cei
flotani n teritoriu
- asigurarea vaccinrii integrale a copiilor din cree, grdinie, leagne
- vor fi admii n colectiviti numai copiii vaccinai conform calendarului
- respectarea cu strictee instruciunilor MS privind administrarea vaccinurilor
- nregistrarea tuturor vaccinailor n registrul de vaccinare
- asigurarea condiiilor optime de transport i conservare a vaccinurilor (+ 4C + 8C).

ADMINISTRATEA
Pentru obtinerea unui rspuns optim vaccinurile ar trebui s fie administrate la vrsta si la
intervalele recomandate. Atunci cnd acestea nu pot fi respectate se va tine seama de
urmtoarele
aspecte:
Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau n orice moment, nainte sau dup
administrarea unui alt vaccin inactivat sau viu.
ntre dozele succesive ale aceluiasi vaccin sau ntre vaccinuri diferite se vor respecta
intervalele minime recomandate.
INTERVALELE DINTRE DOZE
Antigen

Interval minim recomandat ntre doze

2 sau mai multe vaccinuri inactivate

niciunul, pot fi administrate simultan sau la

orice
interval ntre doze
1 vaccin viu si 1 vaccin inactivat

niciunul, pot fi administrate simultan sau la

orice
interval ntre doze
2 sau mai multe vaccinuri vii

4 sptmni, dac nu sunt administrate simultan

Calea de administrare a vaccinurilor:

1.intradermic: BCG - n zona deltoidian a braului drept
2.subcutanat (faa extern a braului, esut celular al flancurilor abdominale) : antitetanic,
antirabic, antidifteric, antitifoparatific, antirujeolic
3.intramuscular- n regiunea latero-extern a coapsei: - anatoxinele purificate i adsorbite,
(ADPA - anatoxin difteric purificat i adsorbit, ATPA - anatoxin tetanic purificat i
adsorbit) - trivaccinul = Di-Te-Per, bivaccinul = Di-Te
4. oral: antidizenteric, antipoliomielitic (VPO)
5.intranazal antigripal (exista si vaccin antigripal inactivat , injectabil)
CONTRAINDICATII SI PRECAUT II
Contraindicatia - este determinat de existenta unei afectiuni/conditii pe care o are persoana
care se prezint la vaccinare si care creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale severe.
Vaccinul nu trebuie administrat cnd exist o contraindicatie.
De exemplu administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie cunoscut la ou ar putea

cauza o reactie alergic grav chiar deces.

Contraindicatiile absolute, permanente sunt rare si sunt reprezentate de:
reactii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre componentele vaccinului
(exemplu reactie alergic la ou, la neomicin),
encefalopatia aprut n primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis celular (DTP).
Contraindicatiile temporare sunt cele mai numeroase.
reprezint o amnare a vaccinrii - vaccinul se poate administra ulterior, cnd
conditia/afectiunea care a impus contraindicatia a fost rezolvat.
Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la persoanele cu imunodepresie.
Precautia - este determinat de o afectiune/conditie pe care o are persoana care se prezint la
vaccinare si care poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse postvaccinale sau a unui rspuns
imun neprotector.
n general, dac o precautie este prezent vaccinul nu ar trebui administrat.
Dac exist risc de mbolnvire, vaccinul se poate administra, dar numai dup o evaluare
atent fcut de medic si atunci cnd beneficiile vaccinrii depsesc riscurile de reactii adverse.
- persoana vaccinat se supravegheaz pentru a putea identifica din timp si trata o eventual
reactie advers
Cele mai numeroase precautii sunt temporare
De ex. administrarea vaccinului rujeolic la o persoan care tocmai a primit o transfuzie.
REACTII ADVERSE
REACTIILE LOCALE
Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe.
Exemplu: durere, edem, roseat la locul de administrare.
n general, apar la cteva ore de la administare si sunt de obicei autolimitate.
Pot aprea dup administrarea a pn la 80% din dozele de vaccin, n functie de tipul vaccinului:
Sunt mai des ntlnite la vaccinurile inactivate, mai ales la cele care contin adjuvanti
(ex. vaccinul diftero-tetano-pertussis).
REACTIILE DE TIP SISTEMIC
Sunt manifestri generalizate care includ febr, mialgii, cefalee, artralgii, stare de ru etc.
Pot apare dup administrarea vaccinurilor vii atenuate si sunt determinate de replicarea viral.
Sunt similare unei forme usoare a bolii naturale.
REACTIILE ALERGICE
Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de doze), dar cele mai severe; pot pune n
pericol viata.

 Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alt component a vaccinului (antibiotic,

conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultur celular etc.).
socul anafilactic este una dintre cele mai grave reactii care pot apare dup o vaccinare, de aceea
trebuie recunoscut si intervenit imediat.
La fiecare punct de vaccinare trebuie s existe protocolul de management al socului anafilactic
si trusa de urgent.
VACCINURI CU UTILIZARE APROBAT N ROMNIA, 2011
1. Vaccin BCG
2. Vaccin hepatita B
pediatric (0-15 ani)
adult (>15 ani)
3. Vaccin hepatita A
adult (>18 ani)
pediatric (1 an 18 ani)
4. Vaccin hepatita A+B
5. Vaccin HPV (de la varsta de 9 ani)
6. Vaccin impotriva infeciei cu rotavirusuri (6 spt. 16 spt.)
7. Vaccin varicelos (de la vrsta de 12 luni)
8. Vaccin rujeol-rubeol-oreion
de la 12 luni
de la 7 luni in epidemii de rujeola
9. Vaccin pneumococic conjugat
7 serotipuri (6 spt. 2 ani)
10 seroptipuri (6 spt. 2 ani)
13 serotipuri (6 spt. 5 ani)
10. Vaccin pneumococic (de la vrsta de 2 ani)
11. Vaccin meningococic A+C
12. Vaccin tetanic adsorbit (VTA)
13. Vaccin diftero-tetanic (dT)
14. Vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP)
DTPw (celular)
DTPa (acelular)
15. Vaccin polio inactivat (VPI)

16. Vaccin haemophilus influenza tip b

17. Vaccin diftero-tetano-polio inactivat (dT-VPI)
18. Vaccin diftero-tetano-pertussis polio inactivat (DTPa-VPI)
19. Vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B (DTPa-hepB)
20. Vaccin diftero-tetano-pertussis Haemophilus influenzae tip b - polio inactivat (DTPa-VPI-Hib)
21. Vaccin diftero-tetano-pertussis - Haemophilus influenzae tip b - polio inactivat
hepatitaB (DTPa-VPI-Hib-HepB)
22. Vaccin gripal
23. Vaccin amaril (impotriva febrei galbene)
24. Vaccin tifoidic
25. Vaccin rabic
26. Vaccin impotriva encefalitei de cpue
27. Vaccin holeric
B. IMUNIZAREA PASIV
Imunoprofilaxia pasiv se realizeaz prin: administrare de seruri sau imunoglobuline care
conin anticorpi specifici gata formai.Imunitatea pasiv confer o protecie imediat, dar de scurt
durat.
ADMINISTRAREA SERURILOR . Serurile imune sunt de dou feluri:
1. omologe - se obin de la om (convalesceni sau de la persoane imunizate activ
prin vaccinare). Serurile omologe nu mai sunt folosite azi sub aceast form din cauza pericolului
de transmitere a unor infecii virale - HIV, virusurilor hepatitice - ci sunt folosite sub form de
imunoglobuline (gammaglobuline) specifice.
2. heterologe - se obin de la animale (cal, iepure, oaie) imunizate activ cu diferite vaccinuri
sau anatoxine. Serurile heterologe au marele dezavantaj prin faptul c pot produce o stare de
sensibilizare a organismului (reacii alergice) din cauza proteinelor strine pe care le conin sau
chiar oc anafilactic .
In prezent, acest dezavantaj este redus prin livrarea de seruri purificate i concentrate
(antitetanic, antidifteric, antibotulinic, antivenin de viper, ser antirabic).
Serurile se pstreaz la ntuneric i la temperatura de 4-10 C. Se va evita nghearea lor. Se
utilizeaz i seruri uscate (liofilizate).
Compozitia serurilor
Dupa anticorpii pe care ii contin,serurile eterologe se impart in

seruri antitoxice antidifteric , antitetanic, antibotulinic, antistafilococic

seruri antimicrobiene antimeningococic polivalent ,anticarbunos,antipiocianic polivalent

seruri mixte cu actiune antimicrobiana si antitoxica;azi nu mai este folosit

seruri antivirale antirabic

Indicatii

scop curativ seroterapie in difterie , tetanos, botulism, muscaturi de sarpe veninos ,

gangrena gazoasa

profilactic seroprofilaxie in plagi rabigene , plagi tetanigene ( la persoane nevacciante)

Calea de administrare

intravenos realizeaza efecte imediate de neutralizare a toxinelor; se utilizeaza aproape in

toate cazurile in care serul este administrat in scop curativ

intramuscular se utilizeaza atunci cand serul este administrat in scop profilactic ; in scop
curativ, se utilizeaza in unele forme usoare de boala, precum si in cazurile cunoscute de
hipersensibilizare a unor persoane .

DE RETINUT:
- Serul se administreaz intramuscular n regiunea coapsei sau n muchiul deltoidian i niciodat
n regiunea fesier. Serurile omologe nu dau reacii serice dect n mod excepional reacii uoare,
de tip urticarian.
- Nu se recurge niciodat, n scop terapeutic, la calea subcutanat.
Tehnica de administrare a serurilor
Seroterapia este o terapie de urgen, rezultatele sale fiind cu att mai bune cu ct administrarea
se face mai aproape de debutul bolii (precoce). Decizia practicrii seroterapiei (seroprofilaxiei)
implic:

anamnez minuioas pentru recunoaterea existenei unei stri de sensibilizare ( urticarie,

astm, eczema, alergie alimentara) sau/i a administrrii anterioare de ser; se intreaba

pacientul daca i s-a administrat vreodata ser heterolog

inainte de administrare , este obigatoriu sa se pregateasca trusa de urgent antisoc
(adrenalina, hidrocortizon hemisuccinat, romergan) si instrumentar necesar (seringi,

perfuzoare, solutii glucozate si clorurate,etc.)

respectarea celor mai severe reguli de asepsie si antisepsie

Testarea pentru depistarea sensibilizrii este obligatorie,

testul conjunctival: o pictur de ser n diluie 1/100 cu ser fiziologic administrat n sacul
conjunctival n caz de sensibilizare, dup cea 30 de minute apare congestie, lcrimare
(testul nu se practic la copil):
testul intradermic este mai sensibil. Se introduce intradermic 0,1 ml ser diluat (1/100 sau
1/1000). Testul este pozitiv dac n 30 de minute apare eritem (0 5-10 mm), eventual
edem.

10

Schema minima pentru desensibilizare

Dac testele sunt negative iar pacientul nu a primit ser n antecedente, se va folosi schema
minimal, cu administrare intramuscular:

0,25 ml ser diluat 1/10 (n soluie de ser fiziologic); dac la 30 de minute nu apare nici o
reacie

se administreaz 0,25 ml ser nediluat, iar dup 30 de minute

1 ml ser nediluat.
Dup nc 30 de minute se administreaz toat cantitatea de ser pe cale intramuscular (n

musculatura lateral a coapsei). Pentru obinerea unui efect mai rapid serul se poate administra i
i.v. n diluie de 1/3 cu ser fiziologic.
Dac testul este pozitiv sau/i pacientul a primit anterior ser heterolog se recurge la
desensibilizare treptat (Besredka), prin introducerea repetat de doze mici, n dilutii progresive.
Schema poate fi mai lung sau mai scurt, n funcie de gradul de sensibilizare i modul de reacie
la primele administrri.
Serul se administreaz la intervale de 30 de minute n diluii succesive
Dilutii

cantitate

cale de administrare

1/100,

0,1ml

i.d.

1/100

0,5 ml

i.m

Nediluat

0,5 ml

i.m

Nediluat

cantitate totala

i.m

Alta metoda :
Injectii subcutanate la fiecare 30 de minute
Dilutii

Cantitate

1/100

0,2 ml

1/100

0,4 ml

1/100

0,6 ml

1/10

0,2 ml

1/10

0,4 ml

1/10

0,6 ml

Ser nativ

0,2 ml

Ser nativ

0,4 ml

Ser nativ

0,6 ml

Ser nativ

1 ml

11

Dilutia de ser imun in ser fiziologic poate incepe si de la 1/1000- incepnad cu o cantitate de 0,1ml,
crescand progresiv la intervale de 30 minute; acest procedeu dureaza foarte mult timp.
Daca testele sunt intens pozitive, iar administrarea serului este indispensabila, pe langa
desensibilizarte, se va injecta i.m. antihistaminicinainte de introducerea serului si se perfuzeaza
i.v. corticoizi (HHC) inainte si in timpul administrarii.
Reaciile serice. Proteinele strine din ser (albumina) se comport ca alergene producnd
fenomene de sensibilizare. Persoanele sensibilizate anterior reacioneaz printr-o formare rapid
de anticorpi, fapt care explic apariia reaciilor serice accelerate (imediate). Persoanele
nesensibilizate anterior dezvolt anticorpi precipitani fa de proteina strin, dup un interval de
6-12 zile de la injectarea serului, rezultnd boala serului.
Reacia general nespecific este cea mai benign manifestare, aprnd dup
administrarea i.m. a serului, manifestat prin durere i cldur local, febr moderat.
ocul anafilactic este o reacie anafilactic imediat. Apare rar, mai ales la persoane
sensibilizate prin administrarea anterioar de ser, dar i la cele care nu prezint antecedente de
sensibilizare anterioar (sensibilizare ereditar sau transplacentar, sensibilizare ocult anterioar).
Reaciile
anafilactice survin mai frecvent la persoane cu antecedente alergice familiale sau
individuale (astm, eczem, rinite alergice).
Tabloul clinic se instaleaz brutal prin stare de ru, agitaie, anxietate, senzaia de moarte
iminent, dispnee prin bronhospasm, paloare apoi cianoz. Se instaleaz tabloul clinic de colaps,
cu hipotensiune arterial, puls rapid, imperceptibil. Extremitile sunt reci, transpiraii reci. Pot
apare elemente urticariene gigante, mobile, schimbtoare de la un minut la altul i edeme.
Reacia de sensibilizare local tip Arthus survine ca urmare a injectrii cu acelai antigen,
la intervale de scurte de timp (4-5 zile) . Reprezint o reacie de sensibilizare local puternic care
apare extrem de rar la om.
Se manifest prin : tumefacie local, roea, induraie i durere la locul injectrii.
Foarte rar, reacia poate deveni necrotic, cu aspect de gangrena i eliminarea esuturilor
sfacelate.
Boala serului. Apare dup o incubaie de 6-12 zile de la administrarea serului, ca urmare
a reaciei antigen-anticorp dintre particulele de antigen i anticorpii antiser formai n cursul
perioadei de incubaie.
Manifestrile clinice constau n:

eritem i prurit la locul injeciilor,

febr,
erupie urticarian (uneori de tip rujeoliform, scarlatiform),
limfadenopatie generalizat. Apar edeme localizate n special la fa, pleoape, extremiti.

12

exist riscul major al apariiei edemului glotic.

frecvent pot apare artralgii sau chiar poliartrite, nevrite periferice paralizii, atrofii
musculare, nevrite optice sau chiar encefalit.

n general evoluia este lent, dar benign, spre vindecare.

Diagnosticul se bazeaz pe anamnez i manifestrile clinice. Diagnosticul diferenial se face cu
boli eruptive (rujeola), reumatismul articular acut, erupii alergice medicamentoase.
Tratamentul reaciilor serice Tratamentul patogenetic n boala serului impune administrare
de antihistaminice (Feniramin, Nilfan, Tavegyl, Clorfenoxamin).

n formele severe se administreaz hormoni corticoizi (prednison lmg/kg/zi, timp de 3-5

zile). In cazul apariiei edemului glotic se administreaz Hemisuccinat de hidrocortizon
.i.v.

Tratamentul ocului anafilactic este o urgen extrem. Primul gest const n aplicarea unui
garou la rdcina membrului unde s-a administrat serul, pentru a mpiedica resorbia n continuare
a acestuia. Se degaj cile respiratorii (decubit dorsal cu capul n flexie dorsal), reanimare
cardiorespiratorie (oxigen), aspirarea secreiilor, respiraie asistat, tratamentul edemului
pulmonar.
Imunoglobulinele umane. Utilizarea imunoglobulinelor n terapia i profilaxia unor infecii
constituie un progres important, nlocuind practic seroterapia/seroprofilaxia. Sunt obinute prin
extracie din serul uman sau placent, sunt mai bogate n anticorpi (concentraie de 15-30 ori mai
mare), au o durat de via mai lung (4-6 sptmni), nu transmit hepatita B i sunt lipsite de
accidente alergice.
Exist n uz 2 tipuri de imunoglobuline:

standard (polivalente), obinute din plasma mai multor donatori i

specifice, preparate din plasma subiecilor imunizai spontan sau prin vaccinri repetate.

Exemplu: imunoglobulinele specifice antitetanic, antipertusis, antirubeolic, antihepatit B,

antivaricel-Zona, antirabic.
Se administreaza numai pe cale intramusculara in doze de 0,1-0,5 ml/kg corp. In ultimii
ani s-au produs inumoglobuline de uz intravenous ( Gamma venin,Sandoglobin).
Utilizarea n terapie a vaccinurilor este indicat subiecilor infectai sau sensibilizai la un
agent microbian fa de care se apr insuficient (infecii cronice, recidivante).
2.Profilaxia nespecific - Chimioprofilaxia.
Profilaxia nespecific se realizeaz prin cura de aer, ap, soare, vitaminoterapie, administrare
de microelemente (Ca, Mg, K) .
Pentru protecia persoanelor receptive fa de unele infecii se folosete i chimioprofilaxia
(administrarea de antibiotice sau chimioterapice).Metoda trebuie utilizat cu mult discernmnt,

13

deoarece prezint unele pericole, cum ar fi selectarea unor germeni rezisteni: producerea de
efecte secundare alergice, toxice, ale antibioticelor respective.
2. MASURI FATA DE CAILE DE TRANSMITERE
-

include metodele de dezinfectie, sterilizare, deratizare, la care se adaugaeducatia pentru sanatate

a pacientilor privind limitarea transmiterii infectiei :

- spalarea mainilor
-colectaea si indepartatea corecta a resturilor alimentare ,
- ventilatia incaperilor
- controlul tusei , a stranutului, igiena personala, evitarea locurilor aglomerate
1. MASURI FATA DE IZVORUL DE INFECTIE
Msurile fa de sursa de infecie reprezint totalitatea msurilor luate fa de toate persoanele
care ar putea s transmit boala infecto-contagioas (bolnavi, purttori, suspeci, contaci) precum
i msurile luate fa de animale.
a)Msuri fa de persoane:
- depistarea i nregistrarea tuturor surselor de infecie (prin examinri periodice, prin triaj
epidemiologie)
- instruirea persoanelor (educaie pentru sntate)
-izolarea i tratarea bolnavilor, contactailor, suspecilor, n funcie de boal i posibilitile de
izolare la domiciliu. Toi purttorii cu infecii aerogene vor fi scoi din colectivitile de copii.
Purttorii digestivi - dac nu se obine sterilizarea lor - vor fi scoi din orice fel de funcie unde se
cere manipularea de alimente.
Pentru contacii direci - carantin - izolarea contactului pe perioada maxim de incubaie a
bolii.
Carantina nu este obligatorie pentru toate bolile infectocontagioase.
- n unele cazuri contacii pot fi protejai prin administrare de medicamente, antimicrobiene,
antivirale prin seroprofilaxie, y-globuline, vaccinare.
-anihilarea surselor de infecii (se pot steriliza purttorii de streptococ betahemolitic, de bacili
difterici, de meningococ).
n funcie de tipul infeciei se vor folosi metode de dezinfecie a bolnavului (de exemplu
pentru infeciile aerogene: dezinfecie nazofaringian; gargarisme (splaturi faringiene cu ceai de
mueel).
-controlul medical al personalului din sectorul alimentar, din colectivitile de copii, din sectorul
de igien comunal.
b) Msuri fat de animale :

14

Fa de sursele de infecie reprezentate de animale, principalele msuri sunt luate de medicii

veterinari n colaborare cu medicii umani.
n cazul animalelor, atitudinea fa de sursa de infecie este diferit de la un caz la altul:
-roztoarele vor fi distruse
-n cazul celorlalte animale, se procedeaz de la caz la caz: vaccinare, deparazitare sau sacrificarea
animalului (n caz de turbare).

15