Anestezice locale.

Clasificare
Dup structura chimic
1.derivai ai ac.paraaminobenzoic (esteri) procaina, tetracaina, benzocaina, clorprocaina.
2.Derivai ai acetanilidei prilocaina, lidocaina, etidocaina, mepivacaina, trimecaina
Dup poten:
1.compui cu poten mare (activi n concentraii mici) tetracaina, cincocaina, bupivacaina, etidocaina,articaina
2.cu poten medie lidocaina, trimecaina, cocaina, benzocaina
3.cu poten mic procaina, clorprocaina
Dupa toxicitate
1.foarte toxice cincocaina,tetracaina, bupivacaina
2.tox.medie lidocaina,trimecaina,etidocaina,mepivacaina,benzocaina,cocaina,prilocaina
3.putin toxice procaina,clorprocaina,articaina
Dup durata de aciune
1.durat lung (3 ore i mai mult) benzocaina, bupivacaina, etidocaina, cincocaina
2.durat medie 1-2 ore lidocaina, mepivacaina, prilocaina
3.durat scurt (20-60 min) procaina, cocaina, clorprocaina, tetracaina.
Dupa latenta actiunii
1.cu dezvoltarea rapida a efectului cocaina, clorprocaina,tetracaina,lidocaina, etidocaina, cincocaina
2.cu dezvoltarea mai lenta a efectului procaina,benzocaina,mepivacaina,bupivacaina, prilocaina
Dupa tipul anesteziei
1.Superficiala, de contact tetracaina,benzocaina,trimecaina, lidocaina, articaina
2.Infiltrativa procaina, clorprocaina,trimecaina,lidocaina,articaina,mepivacaina,etidocaina
3.De conducere-procaina,clorprocaina,lidocain,articaina,trimecaina,bupivacaiana,etidocaina
4.rahianestezia-lidocaina, mepivacaina,bupivacaina,cincocaina,articaina
5.toate tipurile-lidocaina,articaina
Mecanismul aciunii anesteziceAnestezicele locale stabilizeaz membrana fibrelor nervoase, crescnd pragul
excitabilitii i micornd procesul de depolarizare, pn la mpiedicarea dezvoltrii potenialului de aciune propagat,
cu blocarea impulsului nervos. Aciunea se datoreaz diminurii permeabilitii membranare la ionii de sodiu.
Moleculele de anestezie nchid canalele membranare pentru ionii de sodiu. La aceasta contribuie forma neionizat i
ndeosebi, cea ionizat. Moleculele neionizate, care posed liposolubilitate i difuzeaz cu uurin prin membrana, ar
comprima canalele de Na+ fie direct, fie ca urmare a modificrii macromoleculelor lipoproteice din componena
membranei. Moleculele ionizate ptrunse dinspre interiorul canalelor le-ar nchide n poriunea lor intern, dinspre
axoplasm unde se fixeaz probabil de receptori specifici.
FarmacocineticaAnestezicele locale se folosesc sub form de sruri solubile n ap, de obicei clorhidrat. Soluiile care
le conin au o reacie acid i snt stabile. Ele au cantiti mici de molecule liposolubile, neionizate, capabile s difuzeze
n esuturi pentru a ajunge la locul de aciune. Injectarea n esuturile inflamate cu un pH sczut, diminueaz cantitatea
de molecule neionizate, micornd capacitatea de difuzie, respectiv li eficacitatea.
AbsorbiaAbsorbia din locul aplicrii sau injectrii depinde de:
-caracteristicele anestezicului folosit;
-de cantitatea de anestezie i volumul soluiei;
-de locul administrrii. La cantiti egale soluiile mai concentrate realizeaz niveluri plasmatice superioare, deci
prezint risc toxic crescut. Cu ct esuturile snt mai bine vascularizate, cu att absorbia este mai bun.
Transportul.n snge anestezicele locale se lega cu proteinele (amidele mai mult dect esterii). Ele snt distribuite la
nceput, ctre esuturile cu vascularizaie bogata-creier, plmn miocard, ficat, rinichi, apoi snt treptat redistribuite la
esutul adipos i muscular. Trec cu uurina prin bariera hematoencefalic i placenta.MetabolizareaCompuii esterici
rapid prin hidroliza de colinesteraza plasmatic i esterazele hepatice. Aceasta determina durata scurt de aciune i
toxicitatea mic.Compuii amidici snt metabolizai lent la nivelul hepatic prin N-dezalchilare (lidocaina i analogii ei),
apoi hidrolizai i parial conjugai. O mic parte se elimin sub form neschimbat. Riscul toxic este mare.
Indicaiile anestezicele locale. n oftalmologiecheratite, n tratamentul hemoraizilor -se utilizeaz sub form de
supozitorii sau unguente. Stomatologie tratamentul glositelor, pulpitelor, paradontitelor, cariesului. Asocierea
anestezicelor locale cu cele generale n chirurgie, blocade paranefrale n colici renale, blocade paravertebrale n
radiculite. lidocaina se utilizeaz n cardiologie pentru suspendarea tahiaritmiilor
Reacii adverse:Reacii alergice mai des provoc compuii esterici. Hipertermie malign de tip idiosincrazic pot
produce anestezicele amide. Bradicardie i hipotensiune arterial,cefalee. Hipertensiunea arteriala
Cocaina,Methemoglobinemie poate provoca prilocaina.Profilaxia. Anamneza minutioasa a pacientului, proba la
substanta anestezica.Tratamentul socului anafilactic-trusa antisoc(adrenalina,antihistaminice,glucocoticoizi)

Clasificarea analgezicelor.
I.Prep.cu actiune preponderent centrala
A.anal.opioide:morfina,trimeperidina,fentanil,metadona,buprenorfina,pentazocina,sulfentanil
B.anal.neopioide:
-der.paraminofenolului:pracetamol, fenacetina, prep.combinate(citramon,
coldrex,panadol,saridon)
-prep.din diverse
grupe:clonidina,amitriptilina,ketamina,baclofen,difenhidramina,carbamazepina
C.anal.cu actiune mixta:tramadol
II.Prep.cu actiune preponderent periferica:
A.Der.acudului acetilsalicilic:acid acetilsalicilic,salicilamida,metilsalicilat
B.Der.pirazolonei:metamizol,fenilbutazona,prep.combinate(baralgina,spasmalgon)
C.Der.eteroacrilacetici: ketorolac
D.Diverse grupe:ketorofen, nefopan
E.Antiinflamatoare nestreroidiene:
-neselective:diclofenac,ibuprofen,indometacina,acid niflumic,piroxicam
-selective:nimesulid,celecoxib
Analgezice cu actiune preponderent periferica
Mec.de actiune.prep.neopioide cu efect periferic actioneaza prin mecanism periferic si
central.Avtiunea periferica e datorata faptului ca inhiba ciclooxigenaza cu diminuarea
formarii prostaglandinelor,diminueaza simptomele inflamatiei micsoreaza sensibilizarea
nococeptorilor catre mediatorii:histamina, bradichinina.Componentul central se realizeaza
prin inhibarea sintezei prostaglandinelor in SNCprin blocarea ciclooxigenazei.Influenteaza
asupra transmisiei impulsurilor dureroase pe caile aferente la nivelul coarnelor posterioare ale
maduvei spinarii,formatiunii reticulare, sistem limbic,iar la nivelul talamusului majoreaza
pragul perceperii durerii. La niveluul maduvei diminueaza eliberarea substantei P si suprima
hiperanalgezia.
Indicatii:nevralgii,artralgii,mialgii,cefalee,dureri dentare
acute,dismenoree,fracturi,luxatii,entorse,bursite,tendinite, dureri postoperatorii
moderate,migrena,colici intestinale, biliare,renale.infectii virale,microbiene cu febra.
Contraindicatii: ulcer gastroduodenal,afectiuni ale organelor
hematopoietice,leucopenie,dereglarea functiei hepatice si renale,aritmii
cardiace,sarcina,alaptatie
Reactii adverse: Dispepsie,hemoragii gastrice,voma,acufene,reactii alergice,tulburari
hematopoietice.
Particularitatile in stomatologie:
Acidul acetilsalicilic:dureri determinate de procese inflamatorii dentare,extractii
dentare,dureri la nivelul ATM
Metamizol:nevralgii,dureri dupa extractii dentare si la ATM
Ketorolac:dupa operatii inreg.OMF,leziuni traumatice ale oaselor,tesuturi moi,artroza

Analgezice opioide.Clasificare.
Dupa afinitate fata de receptorii opioizi.
1.Agonisti puternici:morfina,hidromorfona,oximorfona,metadona,fentanil,sufentanil,tilidina,piritramid
2.Agonisti medii si slabi:trimeperidina,codeina,oxicodona,petidina
3.Agonisti partiali u si agonisti-antagonisti k:buprenorfina
4.Agonisti partiali k si antagonisti u:butorfanol,pentazocina,nalbufina,nalorfina
5.Antagonisti:naloxon,naltrexon,nalmefen,diprenorfina
Dupa activitatea analgezica:
1,slab active:trimeperidina,pentazocina,petidina,tilidina
2.active:morfina,metadon,piritramid,nalbufina
3.foarte active:fentanil, sufentanil,butorfanol,buprenorfina
Dupa durat actiunii:
Scurta:fentanil,alfentanil,sufentanil
Medie: morfina,trimeperidina,butorfanol
Lunga:buprenorfina
Mec.de actiune.La nivel celular se poate realiza prin mecanism electric si enzimatic.Prin activarea receptori
miu si delta crste efluxul ionilor de kaliu cu hiperpolarizarea membranei presinaptice cu blocarea eliberarii
neuromediatorilor in spatiul sinaptic si transmisiei excittiei.Activarea receptorilor kapa inhiba deschiderea
canalelor clciu-dependente cu micsoraea influxului acestor ioni in celula cu diminuarea depolarizarii,eliberarii
mediatorilor si transmisiei.La nivel sistemic influenteaza asupra structurilor nervoase la diferite nivele.Icoarnele posterioare ale maduvei spinarii, II-talamus,hipotalamus,sistem limbic,formatiune reticulara, IIIscoarta cerebrala,unde blocheaza transmisia interneuronala a impulsurilor algogene a cailor aferente si
accentueaza controlul inhibitor descendent al structurilor centrale.
Efecte:-Utile terapeutic: analgezia,efect anxiolitic-In functie de situatia clinica: greata, voma, sedare,
euforie,deprimarea tusei,deprimrea rspiratorie,constipatie,spasmul sfincterului Oddi,retentia urinei
-Efecte nedorite:disforie,bronhospasm,toleranta,dependenta medicamentoasa,cresterea tensiunii intracraniene,
hipotensiune arteriala
INDICAII:sidrom algic postoperator,neuroleptanalgezie (droperidol + fentanil = talamonal)Dureri acute n
infarct miocardic,colici biliare i renale n asocierea cu antidepresiv,cancer inoperabil,edem
pulmonar,antitusiv
Contraindicatii:hipertensiune intracraniana,traumatisme craniocerebrale,stari convulsive,coma
alcoolica,abdomen acut, pancreatita acuta,diaree infectioasa,hipertrofia prostatei,hipotiroidism,boala
Addison,sarcina,hipersensibilitate.
REACII ADVERSE : dependen medicamentoas psihic i fizic,oprirea respiraiei,grea,
vom,bradicardie,constipaie, intoxicaie, com
Intoxicatia cu morfina:pierderea cunostintei,inhibarea respiratiei,hipoxie exprimata,acidoza tisulara,cianoza
pielii si mucoaselor, inhibitia centrului vasomotor-hipotensiune arteriala,cresterea permeabilitatii
vasculare,excitarea nervului oculomotor-mioza, stimularea centrului nervului vag-bradicardie,hipertonie
musculara,bronhospasm,convulsii tonico-clonice,dereglarea termoreglarii.Tratament:spalatura gastrica
repetata cu KmnO4 de 0,02%, purgativ salin-sulfat de magneziu,sulfat de sodiu 30,0; diureza fortata,i/v
hidrocarbonat de sodiu 4%,glucoza 5%,clorura de sodiu 0,9 %; dializa peritoneala, sol.naloxona clorhidrat
0,04%-1,2 mli/v cu repetare peste 10-15 min.Pt restabilirea functiilor vitale: sol.atropina sulfat 0,1%-1 ml
subcutanat, inhalarea O2, sol.etimizol 1,5%-2,4 ml i/m, inclzirea copului, sol.tiamina 5%-3 ml i/m.
Dependenta medicamentoasa:
-Psihica:reducerea intereselor sociale,micsorarea capacitatii de muncasi intelectului, dereglari de
somn,dereglarea sensibilitatii cutanate, tahicardie,lipsa poftei de mincare,tinde spre izolare
-Toleranta:diminuarea reactiilor la o anumita doza
-Fizicanarcomania) comportament straniu, nervozitate,iritabilitate,egoism,inchidere in sine
,halucinatii,pierdere in greutate,xerostomie,transpiratie,palpitatii,tahicardie,hipotonie,tremur,mioza,constipatii
Tratament:doza de opiod se micsoreaza treptat, pt inlaturarea sindromului de abstinenta metadona 5-10 mg
de 2-3 ori/zi timp de 3 zile, metode de psihoterapie.

Stomatologie:la utilizare indelungata xerostomie, cheilita,candidoza,leziuni erozive la nivelul limbii.

Anestezice generale.Clasificare
I.Inhalatorii
A.Substante volatile
1.Eteri:eter dietilic
2.Hidrocarburi: halotan,izofluran,enfluran,metoxifluran,sevofluran
B.Substante gazoase:protoxid de azot,ciclopropan
II.Intravenoase
1.Barbiturice:tipental de sodiu,hexobarbital de sodiu,metohexital de sodiu
2.derivatii engenolului:propanidid
3.Remedii de structura steroida:hidroxidion
4.Benzodiazepine:diazepam,lorazepam,midazolam
5.Derivatii fenciclidinei:ketamina
6.derivatii imidazolului:etomidat
7.Derivatii GABA:oxibutirat de sodiu
8.Analgezice opioide:fentanil,trimeperidina,morfina
9.Derivatii diizopropilfenil:propofol
Mecanism de actiune. Anestezicele generale acioneaz asupra diferitor verige ale
transmiterii impulsurilor nervoase n SNC: eliberarea endorfinelor i
enkefalinelor;deprimarea proceselor metabolice (oxidarea, formarea macroergilor);inhibarea
eliberrii mediatorilor din membrana presinaptic n fanta sinaptic;micorarea sensibilitii
structurilor postsinaptice;potenarea proceselor GABA ergice inhibitoare,activarea
sistemelor glicinergice inhibitoare
Indicaiile AG pentru narcoz inhalatorie:bolnavii cardiaci,pentru inducie anesteziei, cnd
este contraindicat administrarea i/v,anestezia naterilor pentru profilaxia hemoragiilor
postpartum,pacienii cu astm bronic,n chirurgia abdominal (ciclopropan)
Contraindicaiile AG inhalatorii:aritmii ectopice,afeciuni hepatice,hipertensiune
intracranian, diabet zaharat,maladii pulmonare,insuficien hepatic, insuficien renal
intoxicaie cu alcool,febr la copii
Indicatii an.intravenoasa:initierea anesteziei,interventii chirurgicale de scurta durata,an.in
timpul graviditatii,efectuarea unor teste functionale,procedee ortopedice, stari convulsive, la
copii
Contraindicatii:insufucienta renala,porfirie,Addison,astm bronsic,bolicardivasculare
grave,miastenie,hipertensiune intracraniana,anemie grava.
Reacii adverse:hipotensiune arteriala,deprimarea cordului,inhibarea respiratiei,hipersecreia
bronial,hipersalivaia,stop cardiac,convulsii,atonie intestinal,nefrotoxicitate,hipoxie,
necroz hepatic,efect teratogen,methemoglobinemie,edem pulmonar, hiperglicemie,inhibiia
hematopoezei,anemie megaloblastic
Stomatologie:la pacientii necooperanti,copii,bolnavi excitati psihomotor,epileptici,alergici la
anestezicele locale, infectii acute, interventii ce comporta timpi durerosi ce nu pot fi evitati
prin anestezia locala, inteventii laborioase de chirugie maxilofaciala.

Sedativele.Clasificare.
I.Barbiturice in doze subhipnotice: barbital,fenobarbital,amobarbital
II.Benzodiazepine:diazepam,fenazepam

III.H1-antihistaminice:prometazina, difenhidramina,cloropiramina
IV.Bromide: natriu bromid,kaliu bromid, calciu bromid
V.Prep.vegetale: din valeriana,paducel,pasifora,talpa-gistei,bujor,Kava-kava
VI.Prep.combinate: valocordin,valocormid,valosedan, valoserdin, beloid, corvalol,
novo-pasit, corvaldin,persen, sanosan, belataminal.
Mecanisme de actiune:
Barbiturice:facilitarea si prelungirea efectelor GABA prin eliberarea si
impiedicarea recaptarii acestuiaPot actiona si postsynaptic,asemanator cu GABA,
intrind in competitive la nivelul receptorilor cu antagonistii acestora.; diminuarea
actiunii depolarizante a glutamatului, abolirea excitatiilor noradrenegice si
colinergice.
Benzodiazepine: Benzodiazepinele se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce
reprezint nite micromolecule separate, care formeaz un sediu specific de
cuplare, numite subunitile alfa ale glicoproteinei receptoare a GABA-A
receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a
moleculei receptoare cuplat cu canalele de Cl- prin creterea afinitii subunitii
beta a receptorilor GABA-A fa de mediatorul su cu deschiderea canalelor de
clor, influxul acestor ioni n celul i hiperpolarizarea membranei. n aa fel,
benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA, dar necesit
prezena mediatorului pentru a cpta un rspuns, deci sunt substane GABAergice cu aciune indirect, deoarece n dificitul neurotransmitorului, ele nu-i
realizeaz efectele.
Bromurile:Intensificarea proceselor inhibitorii din SNC.
H1-antihistaminice: blocarea H1-receptorilor din SNC.
Indicaiile:1.stri astenoneurotice, iritabilitate crescut, 2.tulurri de somn,
3.maladii psihosomatice (distonie neurovegetativ, hipertensiune arterial,
eczema, neurodermita, etc.).
Stomatologie:dereglarile controlului nervos, parodontoze,glosalgii,nevralgia
nervului trigemen.
Hipnotice.Clasificare.
Dupa structura chimica:
1.Benzodiazepine:flurazepam, nitrazepam,lometazepam, brotizolam,temazepam,oxazepam,
triazolam
2.Barbiturice:barbital,fenobarbital,amobarbital,butabarbital,ciclobarbital
3.H1-antihistaminice:difenhidramina,doxilamina,prometazina,cloropiramina
4.Derivati GABA si predecesorii serotoninei: fenibut,oxibatul de Na, L-triptofan
5.Derivatii alifatici:
A.aldehide:cloralhidrat
B.ureide aciclice:bromizoval,carbromal
6.Nebenzodiazepine:

A.Derivati imidazopiridinici:zolpidem
B.Der.ciclopirolonei:zopiclona
C.Der.pirazolopiridinei:zaleplona
7.Diverse grupe:
A.Tranchilizante:diazepam, clonazepam,lorazepam, medazepam
B.Sedative:prep.de valeriana
C.Neuroleptice:clorpromazina,droperidol
D.Chinazolone:metacvalona
E.Carbamati:meprobamat,etinamat,novopasit
G.Prep.epifizei:melatonina
H.Antidepresive:amitriptilina,mianserina,fluoxetine
8.Perp.combinate:reladorm,nervoflux
Dupa durata de actiune:
-scurta(10-15 min):brotizolam,triazolam,temasepam,midazolam,oxazepam,zolpidem,
zopiclona
Medie(20-40 min):lormetazepam,amobarbital,metiprilona,cloralhidrat,prometazina,
butabarbital
-lunga(40-60):flurazepam,diazepam,barbital,fenobarbital
Mecanism de actiune:
Barbiturice:influena asupra sistemelor GABA-ergice:se consider c aciunea principal a
barbituricelor const n facilitarea i prelungirea efectelor GABA. Se presupune c are loc
eliberarea i mpiedicarea recaptrii acestuia. Deci, n aa fel, barbituricele mai mult
prelungesc rspunsurile GABA, dect le intensific, cu deschiderea canalelor de Cl- i
hiperpolarizarea membranei.preparatele pot aciona i postsinaptic, asemntor cu GABA,
ntrnd n competiie la nivelul receptorilor cu antagonitii acestora. diminuarea aciunii
depolarizante a glutamatului i altor mediatori excitatori din SNC.;abolirea excitaiilor
noradrenergice i colinergice (la doze anestezice) cu micorarea eliberrii
mediatorilor.;modificarea proprietilor membranelor n afara sinapselor ce pot contribui la
efectul deprimant central. La nivel celular: barbituricele inhib oxidarea glucozei i
piruvatului, decupleaz fosforilarea de procesul de oxidare Benzodiazepine: se fixeaz cu
receptorii benzodiazepinici ce reprezint nite micromolecule separate, care formeaz un
sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale glicoproteinei receptoare a GABA-A
receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a moleculei
receptoare cuplat cu canalele de Cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor
GABA-A fa de mediatorul su cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n
celul i hiperpolarizarea membranei. n aa fel, benzodiazepinele nu acioneaz ca
substituieni pentru GABA, dar necesit prezena mediatorului pentru a cpta un rspuns,
deci sunt substane GABA-ergice cu aciune indirect, deoarece n dificitul
neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz efecteleBenzodiazepinele faciliteaz transmisia
GABA-ergic la nivelul scoarei cerebrale, hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului,
substanei nigra, scorei cerebeloase i mduvei spinrii.
PREDECESORII GABA I SEROTONINEI :are loc interaciunea acestui mediator cu
subunitile beta ale receptorului GABA-A cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor
ioni n celul i cu hiperpoloarizarea membrane

DERIV
A
II ALIFATICI:n ficat, esuturi i eritrocite sub influena alcooldehidrogenazei
cloralhidratul se transform n metabolitul activ tricloretanol ce i exercit aciune sedativ i
hipnotic, posibil, prin intermediul sistemelor GABA-ergice.
Indicatii:tratamentul insomniilor,atenuarea sindromului psihovegetativ n strile spastice ale
tubul digestiv, hipertensiune arterial, spasme coronariene, astm bronic, gra vom,strile de
agitaie psihotropie n intoxicaii sau supradozarea excitantelor SNC, simpatomimeticelor
,tratamentul epilepsiei,tratamentul convulsiilor simptomatice,ca coleretic n colecistite cu
staz,ictere congenitale cronice (cu majorarea bilirubinei neconjugate),icterul neonatal
(utilizat la mam i nou-nscut).
Stomatologie: in afectiunile mucoasei legate de tulburari functionale, in asociere cu
analgezicele neopioide in dureri de dinti,periodontite, in premedicatie.

11.Clasificarea anticoagulantelor.Anticoagulante indirecte.

1)Anticoagulante directe:
a.heparina standarta-heparina de natriu,heparina de calciu
b.heparine cu masa moleculara mica-nadropina,tinzaparina c.heparinoizisulodexidul,pentosanul d.inhibitorii directi ai trombinei-d.1:hirudina si analogii
ei(lepirudina);d.2:inhibitori ai trombinei cu masa moleculara micamelagatran;e.preparatele antitrombinei III
f.diverse-inhibitorii FXa-antistazina
2)Anticoagulante indirecte:
derivatii cumarinici:acenocumarol,warfarina derivatii

indandionei:fenindiona,omefina
Anticoagulante indirecte
mecanismul-actioneaza ca antivitamina K,inhiba formarea unor factori ai coagularii
si a proteinelor C si S in ficat.Inhiba competitiv epoxireductaza si posibil reductaza
vit.K,o enzima specifica ce transforma vit. din forma inactiva in forma
activa,necesara pentru perfectarea proteinelor procoagulante.In prezenta lor se
produce si se secreta proteine coagulante care nu sunt functionale.
Indicatii:tratamentul si profilaxia tromboembolii si trombozelor venoase,fibrilatie
atriala,angina instabila,anevrism ventricular,interventii chirurgicale
ginecologice,infarct miocardic intins
Contraindicatii:absolute-lipsa posibilitatii de control periodic al coagularii,altelehemoragii,traumatisme si alte leziuni singerinde,HTA maligna,ACV,insuficienta
renala si hepatica,sarcina
Reactii adverse:Accidente
hemoragice,echimoze,hematurie,hematoame,hematemeza,melena.In sarcina
hemoragii letale la fat.Rareori-eruptii cutanate,leucopenie
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica
initial tratament local (celuloza, trombina, acid tranexamic), apoi general (factori
antihemofilici)
12.Anticoagulantele directe
mecanism:se cupleaza cu antitrombina III.Complexul determina modificari si majorarea actiunii
anticoagulante a antitrombineii III ca rezultat are loc inactivarea unor procuagulantetrombina,Xa,XIIa,XIa,IXa.cea mai sensibila fiind trombina apoi factorul Xa.
indicatii:tratamentul trombozelor venoase si a embolii pulmonare,profilaxia trombozelor la bolnavi cu
risc moderat si mare,virsta petse 40,interventii chirurgicale pelviene si abdominale,aritmii,
reactii adverse:hemoragii, mai rar-osteoporoza,febra,frisoane,alopecie reversibila,fenomene de
hipoaldosteronism,eruptii cutanate
contraindicatii:absolute-hemoragii sau tendinte la hemoragii,in ulcer gastric sau duodenal activ in ACV
hemoragic,endocardite.Relative-HTA,insuficienta hepatica,renala,trombocitopenia,tuberculoza activa
Antagonistul heparinei - Protamina sulfat (protamine sulfate) - este o polipeptid bazic obinut din
sperma de pete. Neutralizeaz specific heparina, fiindfolosit ca antidot al acesteia. Efectul se instaleaz
n 30-60 secunde de la injectareaintravenoas. 100-125 mg protamin anihileaz aciunea anticoagulant a
10.000 unitiheparin.Este indicat n hemoragiile grave, aprute sub tratament heparinic. Se
injecteazintravenos 50-75 mg protamin, continund apoi cu o perfuzie dozat dup
nevoie.Supradozarea protaminei implic un risc de coagulare intravascular i tromboz,datorita inhibrii
funciei heparinei endogene. Injectarea intravenoas provoac uneoricongestia pielii, bradicardie,
hipotensiune i dispnee.
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica
initial tratament local (celuloza, trombina, acid tranexamic), apoi general (factori
antihemofilici)

13.Antiagregantele.
Clasificare:a.inhibitorii metabolismului ac.arahidonic al trombocitelor:1)inhibitorii fosfodiesterazeiglucocorticoizi;2)inhibitorii COX-ac. acetilsalicilic,trifuzal;3)inhibitorii selectivi ai tromboxanuluiindobufen,ridogrel,vapiprost
b.preparate ce maresc concentratia si durat actiunii AMPc:1)activatorii adenilatciclazeiprostaciclina,iloprost;2)inhibitorii fosfodiesterazei:-derivatii xantinici(xantinol,aminofilina)alcaloizii din
vinca minor-venpocetina;3)inhibitorii adenozindezaminazei si fosfodiesterazei-dipiridamol,trifluzal.
c.antagonistii receptorilor TXA2-sulotroban,dextranii; d.blocantele receptorilor ADP ale trombocitelorclopidogrel,ticlopidina; e.antagonistii receptorilor membranari GPIIb/IIIa-tirofiban,ortofiban; f.preparate
ce stimuleaza sinteza PGI2-pentoxifilina,acidul nicotinic;g.preparate ce inhiba factorii trombocitaripiracetam; h.preparate cu efect antiagregant nedefinit si necunoscut-nitratii,antihistamine.
mecanism:are loc inhibarea COX de la nivelul endoteliului,implicata in formarea prostaciclinei
endoteliale care poseda efect vasodilatatoare si antiagregante,si intrucit plachetele sunt celule anucleate
nu pot reface COX inactivata ireversibil.
indicatii:angina pectorala,infarct miocardic,ACV,vasculopatii ischemice
cardiace,cerebrale,periferice,profilaxia trombozelor in urma interventiilor chirurgicale
ginecologice,arteropatii periferice.
contraindicatii:diateze hemoragice,ulcer gastric si duodenal,boli parenchimatoase,prezenta alergii la
medicamentoase,litiaza uratica,nefropatia gutoasa
reactii adverse:fenomene de iritatie gastrica,chiar ulcer,singerari,reactii
alergice,leucopenie,trombocitopenie,
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica
initial tratament local (celuloza, trombina, acidtranexamic), apoi general (factori
antihemofilici)

14.Hemostaticele.
clasificarea: A.hemostatice locale:1)vasoconstrictoare-epinefrina,norepinefrina,policrezulen;2)preparate
astrigente-clorura ferica,clorura de aluminiu;3)preparate cu activitate tromboplastica-pulbere sau sol.de
tromboplastina;4)preparate ce transforma fibrinogenul in fibrina-trombina umana;5)materiale hemostatice
adsorbabile-burete de fibrina umana;
B.hemostatice sistemice:a)corectarea unor deficiente ale procesului coagularii-vit.K,protrombina
sulfat,;b)impiedicarea fibrinolizei-antifibrinolitice,acid aminocapronic;c)cresterea rezistentei capilareetamsilatul,carbazocroma.
hemostatice locale:Aceast grup cuprinde preparate care aplicate pe suprafeele sngernde, pot
controla hemoragiile capilare. Se utilizeaz n caz de epistaxis,plgi,extracii dentare,intervenii O.R.L.
etc. Ele se mpart n urmtorul mod:1).Vasoconstrictoare
:Epinefrina(adrenalina),norepinefrin(noradrenalina),policrezulina. Sefolosesc n soluie 1/100 000-1/2000
pentru prima i 1/5000 pentru a doua utilizare.Aciunea vasoconstrictoare,responsabil de oprirea
sngerrii, dureaz 1/2-2 ore. 2).Preparate astringente, substane care provoac ocoagulare a proteinelor de
suprafa:Clorura feric, n soluie 5 -20%.Nu este recomandabil aplicarea pe plgi, deoarece ntrzie
cicatrizarea, iar soluiile concentrate sunt caustice.Sulfatul de aluminiu i potasiu(alumen, alaun de

potasiu) sub form de creioane sau n soluie, este util pentru oprirea hemoragiilor produse prin tieturi
superficiale sau n ulceraiile buzelor.3).Preparate cu activitate tromboplastinic:Pulbere sau soluie de
tromboplastin, veninul de viper (Vipera russelli)cu aciune analog tromboplastinei . Efectul hemostatic
se datorete activrii protrombinei, cu declanarea consecutiv a procesului de coagulare a sngelui. 4).
Materiale hemostatice absorbabile (matrice pentru coagularea local)Fibrina uman sub form de burete
mbibat n soluie de trombin. Se aplic pe plgi chirurgicale sngernde, unde trombina, venind n
contact cusngele l coaguleaz n matricea fibrilar.Gelatina,sub form de burete,se aplic pe suprafee
sngernde, ca atare sau mbibat n soluie salin izoton steril,soluie de trombin sau soluie de
antibiotic. Buretele absoarbe sngele i favorizeaz coagularea,acionnd hemostatic n sngerrile
capilare i venoase.
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plgi,extracii dentare, in tieturi superficiale sau n ulceraiile buzelor
15.Coagulantele.
clasificarea: A.hemostatice locale:1)vasoconstrictoare-epinefrina,norepinefrina,policrezulen;2)preparate
astrigente-clorura ferica,clorura de aluminiu;3)preparate cu activitate tromboplastica-pulbere sau sol.de
tromboplastina;4)preparate ce transforma fibrinogenul in fibrina-trombina umana;5)materiale hemostatice
adsorbabile-burete de fibrina umana;
B.hemostatice sistemice:a)corectarea unor deficiente ale procesului coagularii-vit.K,protrombina
sulfat,;b)impiedicarea fibrinolizei-antifibrinolitice,acid aminocapronic;c)cresterea rezistentei capilareetamsilatul,carbazocroma.
mecanism:mecanismul de exemplu a preparatului ca vit.K consta in faptul ca acesta este cofactorul
sistemului enzimatic microzomial ce catalizeaza sinteza factorilor de coagulare.Catalizeaza carboxilarea
radicalilor glutamici de pe suprafata macromoleculelor glicoproteice,derivatii carboxilici faciliteaza
legarea ionilor de de calciu,prin interactiunea complexului rezultat cu fosfolipidele tisulare,favorizind
procesul de coagulare.
indicatii:hemoragii,icter mecanic sau fistula biliara,sindroame de malabsorbtie,boala hemoragica a nounascutului si sugarului.
contraindicatii-tromboze si tromboembolii,sindrom fibrinolitic,coagulopatii de
consum,trombocitopeniile
reactii adverse-in supradozare poate fi coagulare intravasculara,congestia
pielii,bradicardie,hipotensiune(la injectarea intreavenoasa)
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plgi,extracii dentare, in tieturi superficiale sau n ulceraiile buzelor
16.Antifibrinoliticele
clasificare:1.sintetice-pericarpet,Vit.C;2)vegetal-veneroton,sulfazid; 3)animaliere-sulodexid.
mecanismul:.inhiba activatorii plasminogenului cu impiedicarea formarii de plasmina si in urma
stimularii adeziunii si agredarii trobocitelor
indicatii:hemoragii prin supradozarea medicatii fibrinolitice,sindrom fibrinolitic sistemic in ciroza,cancer
metastatic,hematurie,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici(acid
aminocaproic),pancreatita acuta,stari de soc(aprotinina)
contraindicatii:insuficienta renala severa,primul trimestru de sarcina,hemoragii intracavitare,
reactii adverse:i/v poate produce hipotensiune,bradicardie,aritmii,dozele mari produc diureza

osmotica(acid aminocaproic)reactii alergice uneori soc anafilactic(aprotinina)

utilizare in stom:acidul aminocaproic se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la
hemofilici
17.Agregantele.
mecanismul:activeza formarea de tromboplastina,trombina si polarizarea fibrinei
indicatii:boala actinica,vasculita hemoragica,hipocalcemiei,in perioada preoperatorie
contraindicatii: insuficien renal sever, predispoziie la tromboze, ateroscleroz. Hipersensibilitate la
preparat.
reactii adverse:la administrarea i/v pot surveni senzatii de caldura,disconfort in regiune cordului,iar in
cazul patrunderii sub piele-necroza
utilizare in stom: se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici

18.Angioprotectoare.
clasificare:1)sintetice-acid aminocaproic;2)animaliere-aprotinita
mecanismul:stimuleaza activarea trombocitelor i ieirea lor din maduva osoasa. Activeaza formarea de
esut al tromboplastinei (factorul III) n deteriorarea vaselor mici de sange, promoveaza aderen i
agregarea trombocitelor, reduce sngerare.
indicatii:tratament si profilaxia hemoragiei,dupa interventii asupra organelor bogat
vascularizate,intervetii ORL,oftalmologice,in boala venoasa si angiopatie diabetica
contraindicatii:hipersensibilitate,tromboza,tromboembolie,hemoblastoza la copii
reactii adverse:ocazional se atesta greata,cefalee,eruptii cutanate
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara

19.Substituentii de volum plasmatic.

clasificare:A.solutii cristaloide:1.solutii saline:a)izotone-simple(sol.0,9% NaCl);polielectronice(sol.Ringer,trisol,disol);b)hipotone-simple(sol.NaCl 0,45% si/sau glucoza);polielectronice(ionosteril HF10,ionosteril HD5);c)hipertone:sol.NaCl 5%,10%,sau 20%;2.solutii nesalinesol.glucoza si fructoza 5,10,20 sau 40%.
B.solutii coloidale1.dextranii-a)cu masa moleculara mica(manitol,sorbitol);b)cu masa moleculara
medie(dextran 40);c)cu masa moleculara mare (dextran 70); 2.amidonuri-hidroxietilamidon; 3.polimeri
polipeptidici-poligelina,oxipoligelatina; 4.preparatele singelui-albumina umana,plasma
mecanismul:la administrare contribuie la atragerea lichidului din spatiul extracelular in lumenul vascular
cu cresterea volumului de singe
efectele: efect de volum(restabileste volumul de singe circulant prin volumul de substituent si prin

volumul de singe atras; efect hipertensiv-creste presarcina,debitul cardiac,presiunea arteriala; efect

antitrombotic-micsoreaza viscozitatea si hematocritul,inhiba agregarea plachetara,dilata pasiv vasele;
efect diuretic-intensifica fluxul renal si filtratia glomerurala; efect detoxicant-se produce hemodilutia cu
reducerea relative a toxicului si accelereaza eliminarea lui.
indicatii-tratamentul si socul hipovolemic(hemoragic,traumatic,septic,combustional),maladia
Raynoud,cardiochirurgie-dextran 40 si 70,amidonurile;pancreatita acuta,sindrom nefrotic,ciroza hepaticaalbumina
contraindicatii-insuficienta cardiaca,insuficienta renala,traume cerebrale cu hipertensiune,ictus
hemoragic-dextran 40 si 70,amidonurile;anemie grava,hipersensibilitatea,insuficinta cardiaca severaalbumina
reactii adverse-rareori salivatie,greata,voma,dureri lombare,urticarie(albumina);reactii alergice,risc de
edem pulmonar,reactia de pseudoaglutinare-dextran 40 si 70
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara
20.Clasificarea preparatelor vitaminice.
I.preparatele vitaminelor
-dupa hidrosolubilitatea:
A.hidrosolubile: vit. B1-tiamina, vit.B2-riboflavina, vit.B3-acidul nicotinic, vitB5-acidul pantotenic,Vit.B6
-pirodoxina, vit.B12 -cianocobalina,vit.BC -acid folic, vit.H-biotina, vit.P-rutozid, vit.C-acid ascorbic
B.liposolubile:vit.A-retinol, vit.D-ergocalciferol, vit.K-fitomenaiona,Vit.E-tocoferol acetat.
II.preparate vitaminoidelor: vit B4 -colina, vit.B8 -inozitol, vit.B13 -acidul orotic, vit.B15 -pangamatul de
calciu, vit. N-acidul lipoic,vit.U-metilmetioninsulfoniu clorid, vit.H 1-acidul paraaminobenzoic
III.preparatele vitaminelor complexe:1)preparate polivitaminice: a)ce contin prep. vitaminice
hidrosolubile-ascorutin,tetravit,vitergin;b)ce contin prep. vit. liposolubile-aevit,seven siz; c)ce contin
prep.vit. hidro si liposolubile-vitacutrol,revit;
2)prep polivitaminice cu
macroelemente(Ca,K,Mg,P)-beviplex,picovit. 3)preparate polivitaminice cu microelementefeniuls,triovit,vitrum laif. 4)prep polivitaminice cu macro- si microelemente-nova vita,duovit,materna.
-dupa efectul profilactico-curativ:
1)influenteaza reactivitatea organismului:vit din grupul B,C,PP si A(regleaza starea functionala a
SNC,metabolismul si trofica; 2)protejeaza mucoasele si tesuturile cutanate-vit. B 2,B6,PP,E,H (regleaza
metabolismul si trofismul,amplifica proprietatile protectoare ale epiteliului. 3)vitamine cu actiune
antitoxica si antiinfectioasa-vit B1 , B2 ,PP,B6 ,B12 ,BC(maresc rezistenta organismului; 4)vit. ce
influenteaza hematopoieza si coagubilitatea singelui-vit B ,B ,PP,C si K; 5)regleaza vazul-vit A,C,E si B 2
(adaptare la intuneric,largeste cimpul vizual) 6)influenteaza metabolismul tesutului osos si dentar-vit
D,E,C ,B1 ,B5 , si B12 cauzele hipovitaminozelor:se clasific n endogene (primare), principalele cauze
fiind cantitile reduse de vitamine n produsele alimentare din meniul zilnic sau distrugerea lor n
procesul de pstrare i prelucrare incorect a acestora i exogene (secundare), care apar n rezultatul
dereglrii absorbiei vitaminelor n organism din cauza unor maladii gastrointestinale (intoxicaii
alimentare, gastrit, pancreatit, boli parazitare), unor stri fiziologice (perioada de cretere, sarcin,
lactaie, lucrul fizic intensiv), deprinderi duntoare (fumatul i consumul exagerat de alcool). in urma
tratamentul ndelungat cu preparate medicamentoase (antibiotice, sulfanilamide), care, fie inhib

vitaminogeneza, fie diminueaz absorbia vitaminelor, de asemenea prezena unor poluani sau substane
cu aciune antagonist ctre vitamine. utilizarea in stom:Vit. A ajuta la dezvoltarea celulelor si la
mentinerea sanatatii acestora.In gura, lipsa vitaminei D poate provoca boli gingivale si chiar fracturarea
maxilarului. La o varsta frageda, carenta poate afecta formarea dintilor.Carenta de vitamina B poate duce
si la aparitia afectiunilor:Cheilita angulara (inflamatie dureroasa si fisuri la colturile gurii);Stomatita
aftoasa recurenta;Candidoza orala cronica;Glosita atrofica.Persoanele cu un deficit de vitamina K pot
suferi sangerari excesive dupa o extractie, sau chiar dupa o simpla curatare a dintilor iar vindecarea
ranilor poate dura foarte mult.

21.Preparatele cu influenta asupra metabolismului Ca si P.Influenta asupra

metabolismului Ca si P a preparatelor vit.D,paratiroidinei si calcitoninei.
Calciul si fosforul constituie baza minerala a scheletului si a dintilor,asigurind
proprietatile mecanice si de suport.factorii care regleaza metabolismul calciului sint:
-vit D
-paratiroidina
-calcitonina
-hormonii sexuali,vitC,glucocorticoizii
Preparatele vit D.Se cunosc 7 substante cu proprietati de vit D,insa importanta au
vit D2(ergocalciferolul)si vit D3(colecalciferolul).
Mec. de actiune:1.intensifica absorbtia Ca,P si Mg in intestin
2.activeaza sinteza in oase a stromei proteice si formarea colagenului
3.regleaza reabsorbtia Ca in tubii renali proximali
In avitaminoza D se constata dformarea oaselor,dereglarea structurii dintilor.
Ca preparate ale vit D2 se foloseste ergocalciferolul(sol uleiosa de 0.125%),untura
de peste.Preparat al Vit D3 este videholul.
Indicatii:Profilaxia si tratamentul rahitismului la copii,unele boli ele sistem
osos(osteomalacie),profilaxia si tatam carie dentare,tratam maladiilor pielii si
mucoaselor.
Reactii
adverse:hipercalciemia,slabiciunea,anorexia,iritabilitatea,sudoratia,greata,voma,cef
alee.
Paratiroidina.Contine parathormon,care este reglatorul endogen al nivelui Ca in
singe prin influenta asupra absorbtiei lui din intestin,depozitarii si mobilizarii din
oase,excretiei prin urina,scaun.Se utilizeaza in dereglarile metabolismului Ca si P.
Calcitonina contine hormonul tirocalcitonina,produsa de celulele C ale glandei
tiroide.Functia principala e reducerea concentratiei Ca in singe.Preparatu mentine
masa scheletului prin inhibarea resorbtiei tesutului osos,stimuleaza mineralizarea
oaselor,reduce nivelul Ca si P in ser.Stimuleaza excretia renala a Ca,P si Na datorita
inhibitiei reabsorbtiei in tubii renali.
Indicatii:boala Paget,osteoporoza postmenopauzala,hipercalciemia in carcinomul
mamar,hiperparatiroidism.
Contraindicatii:hipersensibilitate la preparat
Reactii adevrse:greata,voma,ameteli,hiperemia fetei,frisoane,poliurie.reactii
alergice locale sau generalizate.uneori poate fi tahicardie si hipotensiune arterila
pina la colaps.
22,Preparatele calciului.
Se folosesc trei saruri ale Ca:clorura,gluconautl,lactatul.
Preparatele Ca se utilizeaza in :
1.insuficienta glandelor paratiroide pentru profilaxia si combaterea convulsiilor
tetanice
2.Dereglarile matabolizmului Ca si P
3.Profilaxia rahitizmului si cariei
4.Ameliorarea coagulabilitatii singelui

5.Ca remeddii antiinflamatoare si desensibilizante

6.ca remedii cardiotonice
7.In practica stomatologica pentru profilaxia si tratamentul afectiunilor necarioase
ale tesuturilor dentare (floroza ,hipoplazie)
Calciu gluconat .contine 9% Ca .se indica in :hepatita parenchimatoasa ,afectiuni
hepatice toxice,nefrita,eclampsie,procese inflamatorii si exudative ,boli alergice
,hemostatic ,
Contraindicatii:hipercalcemia,hipercalciuria,insuficienta renala,predispozitie la
tromboze ,hipersensibilitate la preparat
Reactii Adverse :grata ,voma ,diaree,bradicardie .
Calciu clorid.contine 27% Ca.se administreaza intern sau i|v.
Indicatii:Adjuvant in tratamentul starilor alergice ,si reactiilor alergice la
medicamente,hemostatic ,antidot in intoxicatii cu saruri de Mg
Contra.predispozitie la tromboze ,ateroscleroze,fibrilatie ventriculara ,hipercalcemie
RA:bradicardie,micsorarea tensiunii arteriale ,in administrarea rapida senzatii de
caldura.
23.Preparatele fluorului.
In practica stomatologica se utilizeaza:natriu
fluorid,aminofluoridul,fluorlacul,vitafluor,gelurile si pastele de dinti ce contin fluor.Se
folosesc in profilaxia cariei.
F patrunde in organism prin apa,alimente.Se absoarbe la stomacului si intestinului
subtire prin difuzie simpla.Se concentreaza atit in os,cit si la nivelul dintilor,unde
concentratia lui scade de la suprafata smaltlui catre jonctiunea smalt-dentina,ca
apoi sa creasca din nou catre pulpa.Traverseaza placenta.se administreaza
gravidelor in luna 3 si 9 pentru a creste captarea F in dintii copilului.Se excreta in
principal renal.concentratia f in smalt este de 116-180mg% si 56mg% in dentina.
Actiunea F la nivelul dintilor se realizaza prin incorporararea lui in smaltul
dentar,urmata de transformarea hidroxiapatitei in fluorapatita.Fluorapatita
amelioreaza stuctura smaltului,fiind mai putin solubil la actiunea acizilor.F are si
efect antiplaca prin actiunea antienzimatica si antibacteriana,prin reducerea
capacitatii microorganismelor de a produce acizi.
La nivelul oaselor F stimuleaza activitatea osteoblastelor,favorizeaza mineralizarea
oaselor.
Natriu fluorid:indicati:profilaxia cariei,osteoporoza senila,menopauzala.
Contraindic:atralgiile,ulceratiile gastrointestinale,insuf renala,fluoroza,afect
hepatice.
Reactii adverse:ulceratii bucale,hematemeza,dureri osoase,colorarea dintilor in brun
sau inalbirea lor.
Fluorlacul.Preparat combinat,principalu component fiind natriu fluorid.contine 2.9%
F.
Pentru profilaxia acrii se aplica pe suprafata dintilor de 3 ori in la un interval de 1-2
zile.Procedura se repata peste 6 luni.
Vitafluor.Preparat combinat ce contine vit A,C,D2 ssi natriu fluorid.Actiunea
profilactic se datoreaza componentilor:vit A si D2 regleaza schimbul ionilor de Ca si
P in organism,contribuind la absorbtia lor din intestin.Acidul asorbic limiteaza
depunerea sarurilor F in tesuturi.Vitafluorul e eficient si in insuficienta F si vitA,D2 si
C in organism.
Contraindicatii:hipevitaminoza A si D.

Benzodiazepine:Clasificare:
Dupa durata de actiune:
De durat scurt (1,5 5 ore):triazolam,midazolam,tofisopam,ketaxolam,estazolam
-Durat medie (10 30 ore):nitrazepam,lorazepam,oxazepam,alprazolam,flunitrazepam
-De durat lung (30 90 ore):diazepam,medazepam,flurazepam,clordiazepoxid

Mecanism de actiune: Benzodiazepinele se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce

reprezint nite micromolecule separate, care formeaz un sediu specific de cuplare, numite
subunitile alfa ale glicoproteinei receptoare a GABA-A receptorilor. n aa fel
benzodiazepinele induc modificri conformaionale a moleculei receptoare cuplat cu canalele
de Cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor GABA-A fa de mediatorul su
cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i hiperpolarizarea membranei.
n aa fel, benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA, dar necesit
prezena mediatorului pentru a cpta un rspuns, deci sunt substane GABA-ergice cu aciune
indirect, deoarece n dificitul neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz efectele. Se
presupune c n componena complexului receptori GABA + receptori benzodiazepinici se
include o polipeptid GABA-modulin, care poate modula interaciunea ntre
acetea.Benzodiazepinele faciliteaz transmisia GABA-ergic la nivelul scoarei cerebrale,
hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanei nigra, scorei cerebeloase i mduvei
spinrii.
Influenta asupra somnului: dau impresia unui somn profund i revigorant;micoreaz latena
instalrii somnului;cresc timpul total al somnului (mai ales cnd acesta este
micorat);majoreaz pragul de trezire i diminueaz numrul de treziri nocturne;reduce durata
stadiului 1, iar cele ca tranchilizante o prelungesc.cresc durata stadiului 2 toate
benzodiazepinele;somnul cu unde lente stadiului 3 i mai ales 4 este micorat; cantitatea i
ritmul secreiilor homorale din timpul somnului hormon de cretere, prolactin, hormon
luteinizant nu sunt modificate;oprirea tratamentului dup administrarea n fiecare sear
cteva sptmni, determin un rebound al somnului rapid i al celui cu unde lente, dar
fenomenul variaz pentru diferite benzodiazepine.
Indicatii: tratamentul insomniilor.n tratamentul bolilor somatice sindrom premenstrual,
colopatii etc. (datorit efectului sedativ i tranchilizant).tratamentul epilepsiei i convulsiilor
simptomatice (tetanos, eclampsie, la alcoolici etc).premedicaie (pregtirea preoperatorie i
preanestezic, ngrijirea postoperatorie).neuroze.inducerea, meninerea sau completarea
anesteziei generale.delirium tremens, abstinena, stri confuzionale la alcoolici.
Reactii adverse: efect postaciune e cu mul mai puin pronunat ca la barbiturice.fenomenul
rebound e cu mult mai slab ca la barbiturice.dependena medicamentoas riscul e cu mult
mai mic (mai frecvent tolerana i dependena psihic, sindromul de abstinen e rar i
minor).mai frecvente: slbiciune, ataxie, cefalee, tulburri de vedere, vertij, grea, vom,
diaree, modificri ale gustului.mai rar: creterea n greutate, diminuarea libidoului i tulburri
menstruale.stri paradoxale la btrni (excitaie, iritabilitare etc.)
Stomatologie: premedicatie
Tranchilizante(anxiolitice).Clasificare.
Dupa grupa:
1.der.benzodiazepinici: diazepam,fenazepam,clordiazepoxid, oxazepam, nitrazepam
,lorazepam, temazepam,alprazolam,estazolam
2.agonistii receptorilor serotoninici:buspirona,gepirona,ipsapirona,tiospirona
3.diversa structura: hidroxizina,benactizina, meprobamat,opipramol,trimetazina, fenibut,
clonidina, propranolol,piracetam,proroxan
Dupa durata actiunii:
-scurt durat - T0,5 3-10 ore:oxazepam,tofizopam,triazolam,clotiazepam

-durat medie T0,5 10-40 ore:alprazolam.bromazepam,lorazepam

-durat lung T0,5 30-90 ore:diazepam,medazepam,clordiazepoxid,clobazam,clorazepam
Mecanismul de aciune:sistemul adrenergic,serotoninergic dar mai mult-faciliteaz
transmisia sinaptic GABA-ergic la nivelul scoarei cerebrale, hipocampului,
hipotalamusului, substanei nigra, scoarei cerebeloas i mduvei spinrii. Inhibiia GABAergic este potenat, cu micorarea consecutiv a frecvenei de descrcare a neuronilor
postsinaptici corespunztori.-Aciunea se exercit asupra receptorilor benzodiazepinici,
cuplai cu receptorii membranari de tip GABAA, avnd drept urmare creterea frecvenei
deschiderii canalelor pentru clor (care reprezint poriunea efectoare a receptorilor) i
hiperpolarizare. Benzodiazepinele se fixeaz pe un sediu de legare specific, localizat pe
suprafaa subunitilor ale glicoproteinei receptoare, spre deosebire de GABA, care se
fixeaz pe un sediu de legare localizat pe suprafaa subunitilor . Benzodiazepinele se
comport agonist fa de aceste sedii.
Indicaii:tratamentul insomniilor;pentru combaterea pavorului nocturn i a
somnabulismului;efectul tranchilizant este util n:afeciuni neuropsihice nsoite de
anxietate;afeciuni medicale cu o componen psihosomatic sau psihovegetativ important
cardiopatia ischemic, boala ulceroas, colopatii, astm bronic, sindrom premenstrual etc.;
pregtirea preanestezic i preoperatorie, precum i pentru ngrijirea postoperatorie;la
alcoolici n combaterea unor manifestri psihotoxice acute delirium tremens, stri
confuzionale i onirice, sindromul de abstinen al alcoolicilor poate fi atenuat;stri
convulsive;unele forme de epilepsie;inducerea, meninerea sau completarea anesteziei
generale;stri de neuroz la frecventarea instituiilor medicale, ndeosebi la copii;pregtirea
pacienilor, mai frecvent a copiilor, ctre diferite manipulaii curative i diagnostice;
tratamentul eczemei, neurodermitelor.
Contraindicaii:miastenia grav;la oferi, dispeceri, la cei ce mnuiesc maini de precizie sau
periculoase din punct de vedere a securitii;la btrni sunt preferine doze mici;la cei cu
insuficien hepatic i respiratorie sever ;la persoanele cu stare de dependen
medicamentoas n antecedente;evitarea asocierii cu buturile alcoolice i alte deprimante ale
SNC;I trimestru al graviditii;doze mari naintea-naterii ;n timpul lactaiei
Reaciile adverse :ncetinire psihomotorie, ntrzierea reflexelor, apatie, somnolen;depresie;
amnezie anterograd ;diminuarea performanelor psihomotorii, slbiciune, ataxie, cefalee,
vertij, dereglri de vedere;grea, vom, discomfort n epigastriu, modificri ale gustului,
diaree, creterea apetitului i a masei corporale;diminuarea libido-ului i dereglri menstruale;
toleran;fenomen rebound i postaciune;dependen medicamentoas;efecte parodoxale
anxietate, iritabilitate, agitaie motorie, stri confuzionale, convulsii (mai frecvente la btrni).
Stomatologie: pregatirea preanestezica, preoperatorie, postoperator.
Neuroleptice(antipsihotice):Clasificare:
Dupa structura:
A.Tipice (deregl.sist extrapiramidal)
1.Derivatii fenotiazinei [clorpromazina(aminazina),triftazina,fluorfenazina]
2.Derivatii tioxantinei [clorprotixen]
3. Derivatii butirofenonei [haloperidol,droperidol]
4.Der.difenilbutilpiperidinei:pimozid,penfluridol, fluspirilen
B.Atipice

1.Benzamide [sulpirid]
2.Dibenzazepine: [clozapina]
3.Indoli:oxipertina, molindona, carbidina
4.Alcaloizi: rezerpina
5.Diverse grupe:risperidon
Dupa utilizarea farmacoterapeutica:
1.Sedative(efect sedativ intens, antipsihotic moderat, fen.vegetative marcate): clorpromazina,
levomepromazina, clozapina
2.Medii(efect sedativ si antipsihotic moderat): tioridzina,propazina, tiaprid
3.Polivalente(efect antipsihotic marcat,actiune sedativa si dereglari extrapiramidale important)
Haloperidol,droperidol,flufenazina, penfluridol
4.Dezinhibitorii(efectantipsihotic moderat,actiune sedativa slaba,fenom.extrapiramidal marcat
Perfenazina,pipotiazina, sulpirid)
5.Antiproductive:clorpromazina,flufenazina,pipotiazina,haloperidol,penfluridol
Mecanism de actiune:Ele posed capacitata de a influena asupra diferitor sisteme de
mediatori, manifestnd urmtoarele aciuni.-adrenoblocant;M-colinoblocant;H1histaminolitic (H1-antihistaminic);Dopaminoblocant;serotoninolitic.De obicei, aciunile
blocante sunt centrale i periferice, dar predomin cele centrale. Blocheaz att receptorii
postsinaptici, ct i cei presinaptici (care regleaz procesul de eliberare a mediatorilor dup
principiul feed back invers). Deci, la administrarea neurolepticelor receptorii postsinaptici
sunt blocai, iar n fanta sinaptic poate fi surplus de mediator.
Efecte:sedative,antipsihotic,antivomitiv,mirelaxant,anticonvulsivant, hipotermizant,
hipotensiv,antimuscarinic,endocrincu diminuarea eliberari hormonilor hipotalamici.
Indicatii: n clinica de psihiatrie:
-excitaie psihomotorie n:recidivarea, (acutizarea maladiilor psihice;)traume, infecii,
perioada postoperatorie, situaii psihotraumatice,sindromul de abstnen (alcoolism etc).
-Tratamentul psihozelor cu halucinaii, manii, agresivitate etc n:diferite forme de
schizofrenie;psihozele maniacal depresive (faza maniacal);dereglri psihice n afeciunile
organice ale creierului, epilepsie;psihoze endogene.
-Stri intermediare ca: psihopatii, excitaie exagerat, agresivitate, dereglri de comportament
la copii i vrstnici pe perioade scurte n scopul coreciei comportamentului.
B. n clinica de boli interne:n cardiopatia ischemic, boala ulceroas, perioada .greaa,
voma de origine central, voma gravidelor (nu se recomand n primul tremestru din cauza
efectului teratogen);pentru efectuarea neuroleptanalgeziei n cadrul interveniilor
chirurgicale (talamonal);potenarea efectului analgezicelor n cazul tumorilor inoperabile,
combustiilor grave etc. (droperidol, clorpromazin etc);urgenele hipertensive ,tratamentul
complex al ocului traumatic,stri spastice ale musculaturii striate dup ictus, traume cerebrale
etc;strile febrile
Contraindicaiile coma barbituric i alcoolic (pericol de deprimare a centrilor
vitali);glaucom cu unghi nchis;adenom de prostat;ateroscleroz avansat (impun mult
pruden din cauza hipotensiunii excesive);vrstnici (destul de sensibili la efectul sedativ i
antihipertensiv);parkinsonism;epilepsia;afeciuni hepatice i renale (risc de cumulare);icterul
gravidelor; graviditate (ndeosebi I trimestru), lactaia;accidentele alergice la neuroleptice
Reaciile adverse:Sedaie, somnolen, depresie;sindrom parkinsonian ,reacii
distonnice ,diskineziile tardive ,sindromul malig, manifestat prin rigiditate muscular,

hipertermie, sudoraie profuz i deshidratare, stare confuziv, retinopatie, matitatea

cristalinului, hipotensiune arterial pn la colaps, congestie nazal, tahicardie, uscciune n
gur, midriaz, creterea presiunii intraoculare, constipaie, miciune dificil , amenoree,
galactoree, teste de sarcin fals pozitive, creterea libido-ului, iar la brbai prin
ginecomastie, diminuarea libido-ului i ntrzierea ejaculrii.icter, Reacii alergice de tip
erupii cutanate,agronulocitoz, anemie hemolitic,Inhibiia centrilor vitali (respirator
etc),Creterea masei corporale prin stimularea apetitului .
Stomatologie: interventii chirurgicale in reg.OMFpotenteaza act.analgezicelor,pt inlaturarea
fricii, in voma postoperatorie

Antitrombotice.Clasificare
-Anticoagulante:heparina,nadroparina,sulodexid
-Antiagregante:acid acetilsalicilic,indobufen,dipiridamol,pentoxifilina
-Fibrinolitice:streptokinaza,urokinaza,anistreplaza
-Prep.ce stimuleaza viscozitatea si reologia singelui:dextrani,substituenti
plasmatici
Fibrinolitice:Clasificare
-Directe: fibrinolizina
-Indirecte: strptokinaza, streptodecaza,urokinaza,alteplaza
Mecanism de actiune:se leaga de plasminogenul fixat pe cheagul
format, il activeaza, transformindul in plasmina,care lizeaza fibrina,
desfacind cheagul.
Indicatii:embolii pulmonare grave cu modificari
hemodinamice,tromboze venoase profunde, tromboflebita ileofemurala,
ocluzii arteriale periferice,infarct acut de miocard, infarct cerebral
acut,tromboze intraventriculare.
Contraindicatii:hemoragii, valori ridicate ale tensiunii arteriale,stari
septice,pancreatita acuta, ultimele 3 luni dupa ictus.
Reactii adverse:accidente hemoragice, reactii alergice pina la soc,
cefalee,febra,dureri lombare
Stomatologie:
31.Utilizarea antibioticelor cu scop profilactic:-reducerea incidentei
interventiilor chirurgicale;-utilizarea antibioticelor intr-o maniera ce e obiectivata
de evidenta si eficienta;-minimalizarea efectului antibioticelor asupra florei
bacteriene normale a pacientilor;-minimalizarea efectelor adverse;-modificari
minime asupra mecanismelor de aparare a pacientilor.Antibioticul trebuie sa

acopere patogenii asteptati.Trebuie sa se tina cont de flora bacteriana,de

susceptibilitatea la antibiotice si de costuri.Antibioticele cu spectru ingust trebuie
sa fie de prima alegere pentru profilaxia infectiilor postoperatorii si de alte
tipuri.Antibioticul ales pt profilaxie nu va mai fi folosit in scop
terapeutic.Antibioticoprofilaxia trebuie administrata i/v,pe cale orala la
intreruperea de sarcina,i/nazala pentru administrarea mupirocin.La protezele
articulare pe linga antibiotic i/v se impregneaza si cimentul cu
antibiotic.Intracanerala-in chirurgia cataractei.Antibioticoterapia ideala trebuie sa
aiba caracteristicele:-monoterapie,toleranta buna,ieftina,bactericida,inducere
scazuta a rezistentei bacteriene,spectru ingust,durata scurta(24-48h),sa nu modifice
ecosistemulAsocierea antibioticelor:1)se ia in consideratie spectrul de
actiune,2)dupa tabloul clinic,mecanism de actiune si
efectul(bactericid,bacteriostatic)..
32.Derivatii nitromidazolului:*Clasificare:1)Preparate monocomponente:
A.cu actiune sistemica:metronidazol,tinidazol,nimorazol,ornidazol,secnidazol
B.pt uz topic:aminitrozol,metronidazol
2)Preparate combinate:helicocina(metronidazol+amoxicilina)
Ginalgina(metronidazol+clorchinaldol),metrogil
denta(metronidazol+clorhexidina),clionD(metronidazol+miconazol),terjinan(metronidazol+nistatina+neomicina+prednisol
on),trochomicon(metronidazol+cloramfenicol+nistatina+lactaza),medozol(metroni
dazol+clotrimazol+neomicina+hexestrol+azulena).
*Spectru de actiune:protozoare-Entamorba hystolica,trichomonas vaginalis,Giardia
intestinalis,Balantidium coli.Bact.anaerobe:gram+(peptoccosus,clostridium;gram(bacteroides spp.(B.fragilis),eubacterium,h.pylori.A cav.bucale:porphoromonas
gingivalis,borrelia vincenti,selemonas spp.
*Mecanism de actiune:Preparatele se capteaza selectiv prin difuziune de agenti
anaerobi lipsiti ,cu impiedicare producerii de hidrogen.Se blocheaza procesele
metabolice si se inhiba dezvoltarea mitocondriilor.Metronidazolul este inactiv ca
atare.Metronidaz.actioneaza.asupramicroorg.anaerobe,ele avind feroxidine,cu
proprietate reducatoare inalta,ele transportaelectronul pe mitronidazol,cu reducerea
nitrogrupei si formarea radicalului liber NO.Cu cit e mai mult oxigen in mediu,cu
atit mai putin metaboltit activ se formeaza si mai slab va fi efectul
metronidazolului.
*Indicatii:tricomonaza,giardioza,balantidiaza,garndenereloza,amibiaza,infect.anaer
obe intraabdominale,abcese,peritonite,pneumonii,abcese pulmonare,empiemul
pleurei,endocardite,infect.oaselor,tesuturi moi,capului,gitului,sepsis,colita
preudomembranoasa,ulcer gastric so duodenal,profilaxia inf.anaerobe dupa
interventii chirurgicale.
*Contraindicatii:afectiuni cerebrale organice,maladii hepatice
grave,sarcina(trimestru I)si dupa nastere,,lactatie,asociere cu
disulfiram,hipersensibilitate la prep.
*In stomatologie:in infectii anaerobe a cavitatii bucale,gingivita
acuta,cron.,gingivita acuta ulceronecrotica Vensan,stomatita

aftoasa,cheilita,alveolita postextractiva,parodontita a/c,parodontita cu

gingivita,maladii inflam.provocate de proteze,periodontita si abces periodontal.
*R.adverse:anorexie,greata,gust amar,metalic,voma,diaree,dureri
abdominale,,cresterea tranzitorie a transaminazelor si
bilirubinei.cefalee,vertij,ataxie,insomnie,ameteli,depresie,slabiciune,nevrita,pareste
zii,prurit,urticarie,eruptii cutanate grave,reactii mutagene si
cancerigene,ocazional:neutropenie.
33)Complicatiile antibioticoterapiei:
- reacii alergice. Se manifest prin erupii cutanate, dereglri respiratorii,
spasm bronic, pn la dezvoltarea ocului anafilactic. Apariia reaciilor
alergice este motivat prin fapt c preparatele sunt de origine biologic;
- aciune toxic asupra organelor interne alt complicaie tipic. Mai
frecvent se afecteaz auzul, funcia ficatului i rinichilor;
- disbacterioz mai frecvent este ntlnit la copii, precum i la
administrarea ndelungat a antibioticelor n doze mari. De asemenea, este
mai caracteristic la administrarea enteral a medicamentelor;
- formarea bacteriilor rezistente ctre antibiotice complicaie invizibil,
dar neplcut, care cauzeaz ineficienaantibioticoterapiei.

34)Clasificarea preparatelor cu actiune protectoare asupra

mucoasei cav.bucale.Preparate
astringente:clasificare:I)Preparate
astringente:a)organice:infuzii,decocturi,extracte si tincturi din
frunze de salvie,flori de romanita,iarba,pojarnita,tanina,coaja de
stejar,marasalvina,fitodontul,alaunii;b)neorganice:cuprul
sulfat,bismutul nitrat bazic,plumbul acetat si
alaunii,polimineral,proposol.
II)Prep.absorbante si mucilaginoase-carbune medicinal,oxid de
zinc,argila alba,mucilagiul de amidon,mucilagiul din seminte de
in,radacini de nalba mare,lizocimul
III)Prep.emoliente-glicerina,vaselina,lanolina,uleiul de
piersici,masline,floarea soarelui,regesan,balsam Sostacovski.
*Mecanism prep.astringente:la aplicarea lor pe suprafata
mucoaselor formeaza pelicula de albumine datorita coagularii
partiale a proteinelor lichidului
extracelular,exudatului,mucusului,stratului superficial al celulelor
si constrictiei vaselor.Pelicula protejeaza terminatiilenervoase
sensibile,ce duce la micsorarea perceptiei durerii,reducerea
secretiei,permeabilitatii vaselor.Actioneaza asupra tesuturilor
inflamate,suprima aparitia reflexelor si micsoreaza procesul
inflamator.

*Caracteristica grupelor:Frunze de salvie-1%uleiuri eterice,se

livreaza sub forma de frunze uscate,se pregateste in ambulator
de 1:10 sau 1:20.
Salvina:F.L.sol.alcoolica 1% in flacoane 10ml.action.asupra florei
gram+.Sol.se dizolva de 5-10 ori in apa distilata sau ser
fiziologic,se foloseste ca gargare,aplicatii.
Coaja de stejar:contine.8% subst.tanante cu efect astringent.
Decoct de 1:10,pentru gargare in procese inflamatorii a
cav.buc.,faringe,laringelui.
Cuprul sulfat:sol.5-10% ca remediu astringent,antiseptic pentru
aplicatii in gingivite hipertrofice cu diverticule.
Bismut azotat:ca remediu astringent nu se foloseste singur,se
pregateste pasta pt tratarea pulpitelor.
Plumb acetat:solutie.0.25-0.5%pt gargare.
Kaliu aluminat sulfat:oxid de aluminiu 10%,se utilizeaza in
sol.0,5-1% pt gargare.Actualmente in stomatologie se foloseste
proposol sub forma de aerosol,flacoane 50g.Are actiune
anestezica,antiseptica,deodoranta.In maladii inflamatorii a
cav.bucale,stomatite aftoase si ulceroase,glosite,glosalgii,pt
irigare in periodontite a/c.
35)Preparate absorbante si
mucilaginoase,emoliente:*Mecanism de actiune:la aplicarea pe
tesuturi formeaza pelicula coloidala si apara terminatiile nervoase
senzitive a mucoasei de iritare.Ca rezultat se micsoreaza sau
complet se diminueaza aparitia reflexelor nociceptive
patologice.Efectul protector e cauzat si de capacitatea
macroparticulelor coloidale de a absorbi moleculele de agenti
iritanti.Preparatele se aplica pe tesuturile inflamate sau
lezate,acoperind cu un strat subtire fixeaza pe microparticulele
sale substantele iritante,ferind tesuturile de afectare.
*In stomatologie:in tratamentul maladiilor acute a mucoasei
cav.bucale,in leziunile mucoasei,pt combaterea durerilor.Pt
prepararea pastelor stomatolog.se folosesc remediile
absorbante,si a pulberilor dentare curative.
Amidon de griu,porumb,cartofi:se fierbe cu apa 1:50,se
formeaza mucilagiul.Se foloseste la gargare in stomatite.
Radacina de nalba mare:in stomatite,ca gargare.
Lizocimul-se pregateste din galbenus de ou de gaina,o lingurita
sare,1 litru apa.Pt irigatii,aplicatii,gargare.
Seminte de in:contin ulei de in si mucilagiu.Decoct 1:30.Pentru
gargare,pt miros neplacut din gura.
Argila alba:ca remediu absorbant,mucilaginos in pastele
stomatologice,la bandaj gingival.
Oxid de Zn:pulbere pt paste stomatologice.

Ca remedii emoliente:glicerina,vaselina,lanolina,ulei de piersici

s.a.Mecanism:majorarea elasticitatii mucoaselor si pielii,formarea
peliculei protectoare ce apara de iritare.,diminueaz procesul
inflamator.Vinilina-actiune bacteriostatica,mucilaginoasa(sol.2050% in uleiuri vegetale).Se folosesc in stom.pt pregatirea formelor
medicamentoase moi si lichide in tratamentul
stomatitelor,gingivite,cheilite.
36)Clasificare paste cu actiune curativa
locala:Clasificare:1)prep.deodorante-oxidantii(peroxid de
H,permanganat de K),acizii si bazele slabe(hidroxid de
Ca,hidrocarbonat de Na),uleiurile eterice aromatice(ulei de
eucalipt,de menta,tim),prep.astringente organice(,derivatii
tiosemicarbazonei(ambazona,pronilid),detergenti
cationici(benzalconiu
clorid),halogenii(etacridina,hexatidina),antisepticele din diverse
grupe(tricloran,hipoclorit),paste dentare(hexodent,lacolut).
2)prep.cheratoplastice:suc de calanhoie,ulei de catina alba,ulei
din seminte de
struguri,carotolina,proposol,retinolul,solcoserilul,metiluracil,ac.asc
orbic,galascorbina
3)prep.cu influenta asupra salivatiei:pilocarpina,stimulatoare a
secretiei,remedii
umectante,neostigmina,ezerina.,galantamina,prap.combinate(bor
at de Na+bicarbonat de Na,glicerina,fenol lichid.
4)prep.deshidratante,cauterizante,sclerozante-sarurrile metalelor
grele,acizii,preparatele iodului,colorantii.
5)prep.cu influenta asupra pulpei dentare-pt necrotizarea
pulpei(remedii devitalizante),pt conservarea pulpei prin metoda
biologica.
6)prep.pt tratamentul medicamentos al combustiilor cav.bucale
7)paste dentare curativ-profilacticeigienice,familiale,terapeutice,multifunctionale.
Preparatele deodorante:*mecanism:e divers si poate fi cauzat
de denaturarea proteinelor,inhibitia enzimelor,necesare pt
activitatea microorganismelor,dereglarea permiabilitatii
membr.citoplasm.Se folosesc in stom.pt suspendarea mirosului
din gura in diferite boli.
37)Preparatele cheratoplastice:*mecanism:stimuleaza
form.anticorpilor,fagocitoza;intensifica dezvoltarea si
reproducerea celulelor,stabilizeaza mambrana si regleaza
permeabilitatea lor,contribuie la sinteza membr.celulare si
intracelulare,participa la procesele respiaratiei
tisulare.*Clasificare:plante(suc de calanhoe,tinctura de
galbenele,ulei de catina

alba,maces,regesan),prod.animeliere:propolis,proposal,retinol.;re
medii sintetice(tocoferol,livian,etiluracil).In stom.:afect.erozivonecrotice a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii
si unguente,pt badijonari,aplicatii.
38)Preparate cu influenta asupra secretiei
salivei:*clasificare:stimulatoare a secretiei(remedii
umectante),Mcolinomimeticepilocarpina,anticolinesterazice(neostigmina,ezerin
a,galantamina),prep.combinate(borat si bicarbonat de
Na,glicerina,fenol lichid).Inhibitoatre a
secretiei(atropina,tropicamida).dupa mecanism:stimulatoare a
secretiei,inhibitoare a secretiei.Indicatii in
stomatologie:xerostomie,sindrom Sjogren,inainte de interventii
chirurgicale si manipulatii in cav.buc,leziuni
traumatice,perocoronarite.
39)Preparate deshidratante,cauterizante si sclerozante:in
prezent in stomatologie au o utilizare ingusta in legatura cu
actiunea negativa asupra tesuturilor.Clasificare:1)sarurile
metalelor grele;2)acizii in concentratii mar;3)preparatele
iodului;4)colorantii.(albastru de metilen si verde de briliant,solutii
alcoolice 1-3%,in solutii apoase pt determinare tartrului dentar.La
fel in stom.se foloseste solutia alcoolica eritrozina,sol.0,75 si 6%
fuxina bazica si Schiller-Pisarev.Se aplica mai frecvent ca tampon
pe suprafata dintelui.
40)Clasificarea preparatelor cu influenta asupra pulpei
dentare:*clasificare:I.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii
devitalizante).II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda
biologica de tratare a pulpitei.
Anhidrida arsenioasa:doza 0.0008.Atunci se foloseste cind e
contraindicata metoda biologica.Mecanism:interactiunea cu
grupele tiol,blocind sistemele enzimatice prin substituirea ionilor
de H.datorita blocadei enzim,elor tiolice,se deregleaza respiratia
tisulara,metabolismul,survine moartea celulelor.Necroza dupa
aplicare se dezvolta lent.se aplica pe 24 ore(la monoradiculari),48
ore(multiradiculari).
Aldehida formica:se utiliz.pt necrotizarea pulpei pasta Mikulin fara
arseniu.ea contine:formalina,cocaina,timolul,fenolul.Pulberea de
formaldehida in combinatie cu benzocaina si eugenolul form.pasta
paraformaldehidica.Pastele se aplica pe 7-12 zile.Sunt indicate
cind e contraindicata metoda biologica,la dinti temporari cit si
permanenti.la fel se recomanda si pacientilor cu coagulopatii.
41.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI:
Se divizeaza in 2 grupe :I.pentru necrotizarea pulpei dentare;
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulupitei.
I.Pentru necrotizarea se folosesc arseniul si aldehida aformica.

Anhidrida arsenioasa-pentru necrotizarea pulpei sub forma de paste in component lor intra anestezicele locale si
timolul,pentru micsorarea durerii,utilizarea timolului asigura actiune antiseptic a pastei,pasta arsenicala se aplica pe
un timp strict 24-pentru dintii diverticul,48-pentru cei cu mai multe canale.
Aldehida formica se utilizeaza pasta Mikulin fara arseniu,component ei formalina,cocaine timolulu si
fenolul.Pulberea de formaldehida cu benzocaina si eugenol constiutuie pasta paraformaldehida.,se aplica pentru7-12
zile.E indicat in tratam.pulpitelor.Patele ce contin formaldehida sunt recomandate pacientilor cu coagulopatii.
II.preaparate dupa metoda biologica de tratament:1.cu actiune antimicrobianastreptomicina,cloramfenicol,microcida,antisepticele-nitrofural,vinilina;sulfamidele;
2.ce diminueaza reactia inflamatorie a pulpei:enzimele,corticoizii,prednisolon;
3.cu actiune anestezica si analgezica-benzocaina;
4.ce stimuleaza formarea dentine substituiente-cecontin hidroxid de calciu.
Preparatele pentru combustiile mucoasei:
1.pasta arsenioasa;
2.solutie fenol;
3.lichidul rezorcinformalina;
4.sol. de argint nitrat.sol.amoniac,sol.alcoolica iod.
42.PASTELE CURATIV-PROFILACTICE
Clasificarea: A dupa ccontinut:1.substante adezive
2.substituientii tesutului osos(hidroxiapatitele-contin clor si fosfor)
3.preparate de fluor
4.prepar.cu actiune antimicrobiana
5.substance ce modifica pH-ul;
6.compusi ce reduc formarea tartului dentar;
7.substante absorbante;
8.suplimente de extracte vegetale,minerale.
Dependent de scopul utilizarii:1.paste igienice
2.paste curativ-profilactice care pot fi divizate:a)ce intaresc smaltul dentar-contin fluor si calciu paste ca:blendamed,
dental dream)
b)cu component vegetali(Colgate,Parodontax,Eledent. Dental Herbal,Parexyl)
c)ce contin substante antimicrobiene(Colgate Total,Pepsodent Ultra,Blend-a-med).
d)ce contin lactat sau citrate de zinc;
e)ce contin macro si microelemente din surse natural;
3.ce micsoreaza sensibilitatea (sensydyne F, dental Academy)
4.ce inalbesc dintii contin fluor :a)cu bicarbonat(blendamed, dental Academy)
b)cu pirofosfati(Acvafresh)
c)cu abrasive contin pilbere-creta, destinata fumatorilor-dental dream)
PASTELE in dependent de destinatie:
I.igienice-pentru placa bacteriana
II.familiale-pastele cu flour pentru copii si virstinici;
III.terapeutice-care trateaza o anumita maladie(colgate,farmadent,aquafresh etc.)
IV.multifunctionale-combina mai multe proprietati(Acvaftem,Colgate Total.Paradontal).
Substantele abrasive-se utiliszeaza dioxidul de cremniu care este compatibil cu compusii fluorului,permite de a
obtine paste cu propreitati mari si pH optimal.Unele paste contiuna sa se foloseasca ca abraziv creta cu un continut
redus de oxid de aluminiu,fier,microeilemente.
Substituientii tes.osos Hidroxiapatita-ea stimuleaza cresterea tesutului osos,asigura prelucrarea tesutului osos si
dentar si a defectelor lui.Prin diminuarea sensibilitatii dintilor protejeaza straturile superficiale ale smaltului. Ea
poseda proprietati antiinflamatoare,absorbante si preintimipina dezvolatarea proceselor infecitioase si
antiiinflamtorii.
Preparatele de fluor-ca surse sunt folosite in paste sunt folosite natriu fluorid,natriu monoflourfosfat.
Prep.cu actiune antimicrobiana:in component pastelor se folosesc:
1. detergentii anionici-prop.spumante ale pastelor dentare.
2.triclorozanul-cauzat de dereglarea permeabilitatii membrane citoplasmatice,preintimpina dezvoltarea
periodontitei,ginigivitelor,tratului.
3.antiuldioxid-prop.antiseptice si antiiinflamatoare,preintimpina caria si paradontoza;
4.clorhexidina,metronidazol-se folosesc rar.
Substante ce modifica pH-ul:Carbamida-actiune neutralizanta asupra acizilor in principal lactatului eliberat de
microorganismele palcii bacteriene,penetreaza placa dentara.
Substante ce reduc tartrul dentar:1.solventii-glicerina,asigura elasticitatea si viscozitatea pastelor.
2.absorbante-hidrocoloizii,amidonul,pectin, dextranii.
43.PREPARATELE CE MICSOREAXA INFLAMATIA SI PEARMIBILITATEA VASELOR
Se utilizeaza 2 grupe:
1.preparatele enzimelor:tripsina si chimotripsina cristalina,ribonucleaza.

Tripsina-scindeaza tesuturile necrotizante si conglomeratele fibrinoase,se indica in asociatie cu antibioticele si

sulfamidele pentru prelucrarea can.radiculare.Electroforeza cu tripsina se indica in canalelel rad.greu permeabile,in
periodontita fibrinoasa-2 proceduri,si granulomotaosa -3-6 proceduri.
Chimotripsina cristalina:spre deosevire de tripsina ,provoaca o hidroliza mai profunda a proteinei,se utilizeaza in
tratam.periodontitei impreuna cu antibioticel cu spectru larg de actiune(strptomicina,microcidul).Pentru introducerea
pentru un timp mai indelungat in can.radiculare se aplica emulsia enzimelor proteolitice si antibioticelor in
sol.uleioasa.
2.preparatele antiinflamtoare steroidiene:glucocorticoide sintetice ca triamcinoloca acetonid,fluocinolona acetonid,si
flumetazona pivalat.
Spectrul larg al glucocorticoide permite intrebuintarea lor cu success in terapia maladiilor inflamatorii si alergice ale
mucoasei cav.bucale.
Fluocinolona acetonid-unguent,crme, afectiunile ale muvoasei cav.bucale.
Flumetazona pivala-se aplica lacal,unguent sau crema,pot fi utilizate hidrocortizonul hemisuccinat si prednisolone,se
indica in soc,colaps,reactii alergice.
Hidrocortizonul-se introduce i/v se injecteza in soc.
Prednisolon- se livreaza sub forma liofilizata se administreaza i/v sau i/m.
44.Preparatele cu influenta assupra microflorei cav.bucale:
Se folosesc:-antisepticele-alcooli,aldehidele,coloranti,halogeni,fenoli,oxidanti,nitrofurati,uleiuri eterice, detergent,
diverse.
-antibioticele si sulfamidele;
-antimicoticele;
-antiviroticele.
ANTIMICOTICE
Clsasificarea:
I.Antimicotice cu actiune specifica: A.antibiotice
antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina,amfotericina B.
B.Antimicotice de sinteza:
1. derivatii de imidazole:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
2. derivatii de triazol:fluconazole,itraconazol,terconazol,voriconazol,albaconazol.
3.alilaminele:naftifina,terbinafina.
4.moroflinele:amorolfina.
5. derivatii de 5-lfuorocitozina:flucitozina.
6.tiocarbanilidele halogenate:fluonilida.
7.echinocandine:capsofungina,micafungina,anidulafungina.
8. diverse structure:buclosamida,ciclopirox,tolnaftat,tolciclat.
C.preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort.
II.Antimicoticele cu actiune nespecifica:
1.Halogenii:preparatele iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului:unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul.
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A.
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de decualiniu.
Clasificarea dupa modul de utilizare:
A.exclusiv
local:nistatina,natamicina,clotrimazol,econazol,tioconazol,oxiconazol,naftifina,amorolfina,ciclopirox,iod,rezorcina,a
cid salicilic;
B.exclusiv sistemic:fluconazol,voriconazol,itraconazol,albaconazol,grizeofulvina;
C.local si sistemic:ketaconazol,miconazol,amfotericina B,flucitozina,terbinafina.
Clasificarea antimic. Dupa utilizarea clinica:
A.antimic.pentru tratam.micozelor sistemice:
1.antibiotice antimicotice:amfotericina B;
2. derivatii de imidazol:miconazol,ketaconazol;
3. derive. De triazol:fluconazol,itraconazol,voriconazol,albaconazol;
4. derivat. De 5-fluorcitozina:flucitozina;
5.alilaminele:terbinafina;
6.echinocandine:capsofingina,micafungina,anidulafungina.
B.antimicoticele pentru uz local:

I.cu actiune specifica:1. antibiotice antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina

2. preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort;
3. derivatii de imidazol:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
4. derivatii de triazol:fluconazol,itraconazol,terconazol,
5. alilaminele:naftifina,terbinafina
6. diverse grupe:tolnaftat,tolciclat,ciclopirox.
II.cu actiune nespecifica:
1.halogenii:prepar.iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului: unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de decualiniu.
MECANISMUL De ACTIUNE:

1) cuplarea ireversibil cu ergosterolul i ali steroli specifici din mbrana celulelor fungia cu
dereglarea permeabilitii membranei citoplasmatice i pierderea de ioni, macromolecule cu
consecine toxice amfotericina B, nistatina, natamicina, levorina;
2) mpiedicarea formrii ergosterolului prin inhibiia unor enzime specifice celule fungilor
ketoconazol, miconazol, fluconazol, itraconazol, terbinatina etc;
3) inhibarea sintezei acizilor nucleici grizeofulvina, flucitozina;
4)inhibiia permiabilitii membranare pentri ioni (K+), fosfaii, aminoacizi, proteine
indispensabile metabolismului fungic ciclopiroxolamina
n stomatologie se folosesc micoticele locale pentru tratamentul micozelor orale.
Nistatina (stamicin, micostatina etc). Fl. comprimate de 250.000 i 500.000 UA; unguent
n tubi a 15-30 g cu coninut de 100.000 UA/g; flacoane a 24 ml; suspenzie buvabil a 100.000
UA/ml.
I. Se indic pentru tratamentul candidozelor locale (cutanate, vaginale, orale)
Ad. Pentru tratamentul candidozei orofaringiene la aduli se folosesc 4-6 ml suspensie de
4 ori/zi. E necesar ca pacientul s in un timp lichidul n gur, apoi s-l nghit pentru a trata
eventual infecie a faringelui posterior i esofagului. Nistatina se poate prescrie i sub form de
comprimate bucale a 100.000 sau 500.000 UA la fiecare 6 ore timp cel puin 2 sptmni.
CI. Hipersensibilitate la preparat.
RA. Grea, vom, diaree, discomfort gastro-intestinal, uneori febr, frisoane. Fenomene
de iritare la locul aplicrii.
Amfotericina B (fungizon) Fl.
I. Preparatul se indic n tratamentul infeciilor micotice ale mucoasei oro-faringiene
(candidoza atrofic acut, candidoza cronic hiperplazic, stomatit dat de proteza dentar);
cheilite angulare; candidoze cutanate.
Ad. n candidozele oro-faringiene se indic sub form de comprimate sau suspensie
pentru administrarea bucal 10-100 mg de 4 ori/zi, timp de cel puin 2 sptmni. n cheilitele
angulare se folosete unguentul de Amfotericina B 3% de 2-4 ori/zi.
Clotrimazol (canesten, clomax etc). Fl. comprimate pentru supt a 10 mg; crem, unguent
1%-10, 20 i 30 g; soluie pentru uz extern 1%-15 ml; comprimate vaginale a 100, 200 i 500
mg.

I. Se indic n candidoze oro-faringiene, vaginale, cutanate; profilaxia candidozelor

bucale.
Ad. n candidozele oro-faringiene se utilizeaz comprimatele pentru sup cte unul de 5
ori/zi timp de 2 sptmni.
CI. hipersensibilitate la preparat; I trimestru al graviditii.
RA. Reacii alergice i iritante la locul aplicrii; dermatit de contact, tulburri gastrointestinale, urinare.
Miconazol (daktarl etc). Fl. comprimate pentru supt a 250 mg; gel a 25 mg/ml;
I. tratamentul i profilaxia (andidozelor oro-faringiene; cheilite angular; candidozele
cutaneo-mucoase: (asociate cu injecii provocate de cocii grampozitivi, inclusiv stafilococul
auriu).
Ad. Cte un comprimat de supt (pn la dizolvare) la fiecare 6 ore sau cte 5 ml gel (se
ine n gur ct mai mult posibil) timp de 2 sptmni.
RA. Reacii alergice sau chiar oc anafilactic (ndeosebi la utilizarea sistemic), dureri
angioase, hiperlipidemie, inhibarea agregrii plachetare i modificarea proprietilor reologice
ale sngelui la tratament de durat.
Natamicina (pimafucina etc). Fl. suspenzie pentru utilizarea bucal.
I. Candidoz oro-faringian, digestiv, vaginal, cutanat; dermatomicoze.
Ad. n candidoza bucal se utilizeaz suspenzia, iniial ctre 0,5 ml la fiecare or, apoi 1
ml de 4-6 ori/zi.
Ketoconazol (nizoral, oronazol etc). Fl. comprimate a 200 mg, crem 2%, 10,0.
I. Candidoze (cutaneo-mucoas, oral, vaginal) i micoze ale pielii, prului i
mucoaselor ce nu rspund la tratamentul local; infecii micotice sistemice i de organ
(histoplasmoz, blastomicoz, coccidioidomicoz, paracoccidioidomicoz).
Ad. se indic oral cte 200 mg/zi la mas pn la abolirea simptomelor clinice i de
laborator (n candidozele orale cel puin 2 sptmni). Este mai avantajoas utilizarea
preparatului n formele cronice din cauza efectului lent.
CI. Afeciuni hepatice, alcoolism, graviditate, lactaia, copii sub 2 ani, hipersensibilitate
la preparat.
RA. Grea, vom, diaree, hepatit, ginecomastie, impoten, tulburri menstruale,
ameeli, cefalee, fotofabie, somnolen, reacii alergice.
Fluconazol (diflucan, micosist, medofucon etc). Fl. comprimate a50, 100, 150 i 200 mg;
pulbere pentru suspensie buvabil a 50 mg/5 ml i 200 mg/5 ml. Flacoane soluie perfuzabil a
200 mg/100 ml.
I. Candidoza digestiv superioar (oro-faringian i esofagian); candidoz orofaringian la bolnavii cu SIDA; candidoze i micose sistemice; candidoze cutanate, vaginale,
dermatomicoze, onicomicoze.
Ad. n candidoza oro-faringian doza iniial 200 mg, ulterior 50-100 mg/zi timp de 14
zile, iar n cea esofagian timp de 5 sptmni.
CI. Hipersensibilitate la preparat, afeciuni hepatice i renale; lactaie, copii sub 2 ani.
RA. Grea, vom, diaree, flatulen, dereglri ale funciilor hepatice i renale, cefalee,
trombocitopenie, sindrom Stevens-Johnson.
45.ANTISEPTICELE

Preparate ce exercita actiune acida si statica asupra microorganismelor aflate pe un tesut

viu.
Clasificarea:
-dupa apartenenta:1alcooli-alcool etilic,cloroform;
2 aldehide-aldehida formica.paraformaldehida;
3coloranti-acridina,etacridina,verde de briliant,violet de gentian;
4preparatele metalelor grele-nitratul de argint,colargol,sulfat de cupru si zinc;
5acizi-acid boric,acid benzoic,acid salicilic;
6halogeni-hipoclorit de natriu si calciu,cloramina,iod,iodonat,iodinol;
7fenoli-fenol,crezol,rezorcina;
8oxidanti-peroxid de hidrogen,peroxizi metalici;
9nitrofurani-nitrofural,furazidina;
10bisgaunide-clorhexidina;
11baze-sol. Da amoniac,hidroxid de sodiu,potasiu;
12uleiuri eterice-ulei de tim,scortisoara;
13detergenti:anionici-sapunurile propriu-zise ricinoleatul de sodiu;
Cationici-benzalconiu clorid;
Neionici-polisorbanti;
Amfoteri-acid triazoeicosanocarbonic
Antisepticele actioneaza prin mecanisme:
1.actiune la nivelul; peretelui celular sau membranei externe prin influenta aspura
componentilor acestora;
2.actiune la nivelul mem.celulare prin modificarea funcitie sau lezarea lorfenolii,colorantii, detergentii.
3.actiune la nivelul acizilor nucleici:intercalarea in structura acizilor nucleici,alchilarea
componentilor,ruperea catenei And sau ARN (oxidantii);
4.actiunea asupra proteinelor celulare prin: denaturarea proteinelor,achilarea
proteinelor,coagularea proteinelor-halogenatii, denaturarea prot.enzimatice.
Activitatea antisepticelor:
1.concentratia amtisepticului ce determ.efect bactericid si bacteriostatic;
2.temperatura;
3.substratul organic existent la locul actiunii;
4.flora microbiana prezenta;
5actiunea concomitenta a altor agenti antimicrobieni;
6.factorii de mediu-pH,umeditatea a aerului;
7.factori locali-mecanic sau chimici.
Antisepticele se utilizeaza in tratamentul:carie dentare,terapia can.radiculare,tratamentul
bolilor parodontale,pentru sterilizarea mucoasei bucale,mentinerea implantelor
dentare,prevenirea infectiilor.
46.OXIdANTII

Sunt reprezentati de:peroxidul de hidrogen,peroxid de uree,metalici,perborantii de sodiu

si calciu,permaganatii.
PEROXIdUL De HIdROGEN-sol,sau comprimate-poseda proprietati oxidante asupra
microorganismelor,manifesta efect bactericid si sporicid.Apa oxiginata se indica in prelucrarea
plagilor,spalaturi a cav.bucaleca deodorant,tratamentul gingiviteo ulcerative,pentru irigarea
canalelor dupa debridare,in gingivita hipertrofica.
Peroxidul de uree-pentru irigarea canalelor radiculare sub sol.3% in glicerol.
Peroxizii metalici-irigarea can.radiculare dupa izolarea dintelui,perox. De magneziu si
calciu in procesul de drenaj sub forma de paste de dinti spumate.
Peroboratii de sodiu si calciu-elibereaza oxigenul ,poseda proprietati antiseptice si
deodorante fara actiune iritanta,se folosesc in gingivite acute ulcerative ,intra in comp.unor paste
de dinti.
Permanganatii-permanganatul de potasiu:poseda actiuni antimicrobiana,antiseptica,
deodoranta,astirngenta,iritanta.
In
stomatologie
:stomatite
si
gingivite
ulceronecrotice,prelucrarea palgilor,tratamentul combustiilor,miros neplacut in cav.bucala.
47.PREPARATELE CLORULUI SI IOdULUI
Preparatele CLORULUI:se foloseste sub forma de hipocloriti si compusi organici
clorurati.Preparatele elibereaza clorul activ care formeaza acid hipocloric,actiune antiseptica si
dezinfectanta se manifesta asupra bacteriilor gram+-.Efectul antiseptic se reduce in prezenta
substantelor organice(puroiul,sange,tes.necrozate). In stomatologie se foloseste pentru
tratamentul stomatitei acute ,curatarea protezelor,irigarea canalelor.Hipocloritul de calciu la
inalbirea. CLORAMINA-pentru gargarisme in miros neplacut ,in tratm. Endodontic,ca inalbitor
si spalarea protezelor.,antisepsia tegumentelor,plagilor.La fel cunoscut ca un dezinfectant pentru
prelucrarea instumentelor.
Preparatele IOdULUI-se foloseste sub forma de iod elementar,neorganic,iodoform si
iodoforii.Iodul elementar sub forma de tinctura de iod,sol.Lugol,oxidarea subtraturilor si
denaturarea proteinelor,actioneaza bacerticid,sporocid si fungic,se indica pe canalele
dentare,pentru
diagnosticarea
palcii
baceriene.Sol.Lugoltratam.stomatitelor,convidozilor,pulpitelor.
Iodoform-elibereaza cantitati mici de iod cu efect antiseptic si anestezic local.Se foloseste
in amestec cu apa si glicerina pentru tratarea buzunarilor septice,iar sub forma de paste
intratamentul alveolitelor.
Iodoforii:Iodinol-actiune antiseptica prolongata,se foloseste
in stomatitele
candidozice,prin ionforeza in pulpite,periodontite,artrita ART.Iodonat-sol.apoasa,actiune
bactericid sifungica.,pentru prelucrarea cimpului operator. Iodasept-proprietati antiseptice
,actiune analgezica si antimicrobiana se utilizeaza in infectiile cav.bucale.Nucina de origine
vegetala,lichid de cul.galbena ,are actiune antibateriene si antifungice,profilaxia afectiunilor
bacteriene si micotice ale cav.bucale.
49. Detergentii (surfactanii)
Acest grup de compui chimici sunt recunoscui ca fiind ageni tensioactivi, tenside,
ageni activi de

suprafa (surfactani), ageni de curire, care reduc tensiunea superficial

(interfacial) ntr-un lichid.
Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale const n umezirea, penetrarea,
spumificarea,
emulsionarea i ndeprtarea murdriilor i a microbilor.
n funcie de poziia gruprii hidrofobe (nepolare, lipofile) n cadrul moleculei exist
trei tipuri de
detergeni:
- detergeni anionici (spunurile propriu-zise);
- detergeni cationici (spunurile inverse sau detergeni sintetici);
- detergenii neionici.
Detergentii anionici (Spunuri propriu-zise)
Neoficinal, spunurile pot fi folosite pentru aciunea lubrifiant, sub form de clisme
sau chiar
supozitoare, n tratarea constipaiei. Spunurile constituie cel mai important grup de
detergeni anionici i au
urmtoarea formul general: R-COONa(K). Ele se dizolv n ap dnd soluii
coloidale, cationul (Na+, K*)
avnd aciune antiseptic i chiar dezinfectant propriu-zis. Lanul lipofil se dizolv n
grsimile impuritilor
i, fiind legat de gruparea hidrofil (R-COO), se realizeaz legtura dintre particulele de
murdrie i apa; deci,
prin ndeprtarea mecanic a apei (splare) se ndeprteaz implicit i grsimile
(murdriile). Dintre spunurile
folosite n scop medical amintim spunurile de potasiu (spun verde, spun moale), de
sodiu (spun dur),
mandelate, de calciu sau amoniu. Activitatea antibacterian se extinde doar asupra
germenilor Gram pozitivi i a
acido-rezistenilor (Micobacterium tuberculosis), astfel nct, pentru utilizarea lor n alte
scopuri se recomand
ncorporarea n structura lor a unor ageni bacterieni mai puternici (iodura de potasiu,
fenolul, clorhexidina etc).
Detergentii cationici (Spunuri inverse, detergeni sintetici)
Ca i detergenii anionici, acetia posed o grupare lipofil i una hidrofil. Gruparea
hidrofil este
ncrcat pozitiv i este reprezentat, de obicei de un ion cuaternar de amoniu. n contrast
cu detergenii
anionici, cei cationici sunt mai activi n mediu alcalin (apele dure), au aciune
bactericid att mpotriva
germenilor Gram-pozitivi, ct i a celor Gram negativi (necesit o concentraie ceva mai
mare dect n cazul
Gram-pozitivilor). Spunurile cationice se recomand pentru sterilizarea cmpului
operator (dup o prealabil

curire cu alcool a acestuia) n soluie 1%, pentru antisepsia plgilor, mucoaselor si

ulcerelor n soluie 0,1%.
Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficieni mpotriva sporilor, virusurilor i
ciupercilor. Aceti
detergeni aplicai pe piele formeaz la suprafaa acesteia o pelicul ("film") care protejeaz
pielea la suprafa,
dar este nereactiv n profunzime, astfel, nu se poate exclude prezena microorganismelor sub
acest film. Acest
lucru indic i faptul c este aproape imposibil sterilizarea locului operator doar de ctre acest
grup de
compui, din care cauz se recomand includerea alcoolului n structura lor. Cetrimida
Este un compus cuaternar de amoniu, care se prezint ca o pulbere pufoas, alb sau alb-glbuie,
solubil
in ap i alcool. Este un agent puternic de nspumare. Soluiile 1% sunt folosite pentru
curirea pielii, plgilor
infectate i a arsurilor. Concentraiile 0,1% sunt recomandate pentru asepsia ugerului, a minilor
i ustensilelor
lptarului. Cremele 0,5% se aplic profilactic (pentru prevenirea mastitelor) pe mameloane (dup
muls).
Pentru prezervarea sterilitii instrumentarului se folosete soluia 1 % la care se adaug 0,2%
nitrit de
sodiu (previne rugina).
n comer, exist preparatul Cetavlon, soluie concentrat 20% n flacoane de 120 ml.
Bromura de cetilpiridinium - Bromocet - Cetazolin - este un lichid brun rocat, limpede, care
la
agitare spumific.
Soluia 1% se utilizeaz pentru asepsia minilor i a pielii, a plgilor i a arsurilor. n tricofiia
vieilor,
profilactic se fac pansaje pe tot corpul cu soluii 0,5% (unguent), iar curativ, leziunile se
tamponeaz cu o soluie
5% de bromocet, dup care focarele se ung cu bromocet 1%, 2-3 aplicaii la interval de 7 - 8
zile.
n comer se gsete sub forma de soluii hidroalcoolice 10% sau 20% de bromur de cetil
piridiniu.
Clorura de cetilpiridinium - este o substan antiseptic, dezinfectant, cu caracteristici
similare
celorlali compui cuaternari de amoniu. n scop preoperator, pentru dezinfecia pielii i a
plgilor, se utilizeaz
soluia apoas 1%, sau alcoolic 6,2%. Concentraiile 0,02% (1:5000) au efecte apreciabile pe
esuturile delicate
(mucoase).
n comer exist preparatul Intersept, o combinaie ntre acetatul de cetilpiridinium 0,25 % si
acetatul de
dequaliniu 0,25%, n alcool etilic 50%. Se recomand dezinfecia sub form de aerosoli.
Detergentii neionici (Compuii amfoterici - amfolii)
Amfoliii sunt ageni de suprafa, care au att un grup anionic, ct i unul cationic n
structura lor.
Nefiind ncrcai electric, aceti detergeni sintetici neionici acioneaz independent de
prezena diferiilor ioni,
a unui anumit pH. Aceti detergeni sunt cei mai aproape de a realiza combinaia ideal de
proprieti a unui

dezinfectant pentru suprafee neanimate. Ei au proprieti de splare, curire, dezinfecie a

suprafeelor,
echipamentelor i cldirilor.
48.COLORANTII
Fac parte:- der,acridinici-acridina,etacridina,ecriflavina;
-der.azolici-fenazopridina;
-derivatii de trifenilmintic:violet de gentian,verde de briliant;
-der,fenotiazina-metiltionina;
-der,pirimidina-hexatidina.
Colorantii au efect bacteriostatic sau bactericid,fungicid,amebicid si antihelmintic manifestat cu
enzimele pentru ionii de hidrogen,alterarea proteinelor celulare.
Etacridina-se indica ca antiseptic in chirurgie,oftoma,urologie, dermatologie si stomatologie
pentru prelucrea si tratamentul plagilor ,in inflamatia cav.bucale.
In stomatologie mai pot fi utilizati un sir de derivati acridinici ca acriflavina antiseptic pentru
cav.bucale ,euflavina-tratamentulu gingivitelor,stomatitei.
Violet de gentiana-si indica in trat.plagilor infectate,escare,ulcere,se prescreie in
stomatite,infectii streptococice sau fungice a cav.bucale.
Metiltionina-se foloseste in stomatita aftoasa,combustii,procese inflamatorii ale mucoaselor.
Hexatidina-maladiile inflam.a cav. Bucale stomatite,gingivite,parodontoza,candidoze a cav.bucale, hemoragii
gingivale, igiena cav,bucale
51.Alcoolii ca antiseptic.
Preparatele
1. alcool etilic
2. isopropanol,benzilalcool,feniletanol,fenoxietanol,chloroform.
Mecanismul de actiune
Actiune asupra proteinelor celulare prin
Denaturarea proteinelor(alcoolii,fenolii)
Alchidarea proteinilor(aldehidele)
Coagularea proteinilor din citoplasma(halogenatii)
Denaturarea proteinilor enzimatice(oxidantii,colorantii,preparatele metalelor grele)
Efectele-antiseptic si dezinfectant(Gram+ si Gram-,micobacterii,fungi,virusuri)-astringentiritant-ameliorare a troficii tesuturilor-revulsiv-antihidrotic(diminue transpiratia)-Anestezic local
Indicatiile
1. Prelucrarea cimpului operator si miinilor
2. Dezinfectarea instrumentelor si aparatelor
3. Antisepsia cavitatii bucale(isopropanol,benzilalcool,feniletanol)
4. Indepartarea rezidurilor din cavitati si canale (chloroform)
5. Sterilizarea cavitatilor(sol.50% chloroform)
6. Diminuarea durerii pulpei expuse (alcool)
7. Prelucrarea tesuturilor dentare dure(alcool)
52. Derivatii fenolului ca antiseptic
Preparatele. Fenol,cresol,resorcina,timol,eugenol,policrezulen
Mecanismul de actiune
1. Actioneaza prin precipitarea proteinilor,precum si manifesta actiune destructive asupra
structurilor si macromoleculelor care se soldeaza cu dereglari ireversibile ale lor.
2. Flora gram+ este mai sensibila ca gram
3. Distruge formele vegetativeale microorganismelor
4. Sporii rezista citeva zile la concentratii de 1% iar bacilul Koch este rezistent

5.
6.
7.
8.
9.

Poseda effect anestezic local 2%

Poseda effect irritant si cauterizant (peste 5%)
Actiunea se pastreaza in prezenta proteinilor,deoarece nu formeaza complexe stabile
Favorizeaza penetrarea unor substante(inclusive a anestezicilor locale )
Are capacitate mare de penetrare si poate penetrare si poate provoca leziuni profunde ce
se vindeca greu
10. Actiune locala este majorata de alcool,dar diminua de glicerina si ulei,in mediul alcalin si
la temperature joase.
Efectele.Astringent si antiinflamator,Revulsive,Antimicotic,Irritant
Fenolul-are miros patrunzator si gust metallic
-poseda effect bacteriostatic la concentratii 0,2-1 %,bactericid 3-5%
-datorita potentei citotoxice nu trebuie sa vina in contact cu gingia,iar utilizarea
endodontica poate produce gangrene apicala
Ca dezinfectant sol.2-5% pentru dejectii,sputa
Ca antiseptic in stomatologie pentru
Prelucrarea canalelor corneale si tesuturilor dentare dure
Analgezie dupa amputarea pulpei dentare
Pregatirea pastei de obturatie provizorie (in amestec cu eugenolul)
Devitalizarea pulpei dentare la dintii de lapte
Aplicarea pe pulpa ulcerate expusa (sol.apoasa 2 %)

53.Preparatele antivirale.
Clasificarea dupa utilizarea clinica.
I Active fata de virusurile AND
A, Antiviralele active fata de herpesvirusuri
-Antiviralele herpetice (herpes simplex tip I si II,varicelo-zosterian)
Acyclovir,cidofovir,idoxuridina,valaciclovir,penciclovir
-Antiviralele active fata de virusul
cytomegalic:ganciclovir,valganciclovir,foscarnet,maribavir
B.Antivirale active fata de adenovirusuri. Ribavirina
C.Antiviralele active fata de papilomavirusuri. Afovirsen,interferonii,
D. Antiviralele active fata de hepadnavirusuri.
Ribavirina,clevudina,entecavir,lamivudine
E. Antiviralele active fata de poxvirusuri. Ribavirina
II Active fata de virusurile ARN
A.Antivirale active fata de flavirusuri. Levovirina,ribavirina
B. antivirale active fata de orthomyxovirusuri (gripei)amantadina
,rimantadina, zanamivir
C. Antiviralele active fata de retrovirusuri (virusul imunodificientei HIV).
Zidovudina,stavudina,zalcitabina,didanozina,lamivudine
abacavir,ritonavir.
D. Antiviralele active fata de paramyxovirusuri (virusul sincitial
respirator VSR). Ribavirina,palivizumab
E. Antiviralele active fata de picornavirusuri si coronavirusuri. Pleconaril
III Active fata de virusurile AND si ARN
-interferonii.VHV,VHC, herpesvirusuri,papilomavirusuri

-ribavirina . VSR,virusurile
gripale,herpesvirusuri,adenovirusuri.poxvirusuri.
Mecanismul de actiune.
a.Inhibitoare ale patrunderii virusurilor in celula.
Gama globuline-sunt protein serice su structura specific de anticorpi.active contra
antigenilor de suprafata a virusurilor care au declansat formarea lor. Interfera
penetrarea in cellule a particulelor virale.
b.Inhibitoare ale eliberarii (deproteinizarii)genomului viral. Adamantina
,rimantadina- actioneaza la nivel initial,timpuriu a ciclului de replicare a virusului
gripei A. impiedica decapsidarea virusului gripal si transfera materialul genetic
viral in celulele epiteliului cailor respiratorii.
c. Inhibitoare ale sintezei proteinilor nestructurale,,timpurii,,. Guanidina
,hidroxibenzil-benzimidazolul- inhiba formarea ARN polimerazelor,impiedicind
astfel replicarea unor virus ice contin ARN. La administrarea acestor preparate
destul de frecvent si repede se selecteaza mutant rezistenti.
d.Inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici:
Interferonii de tip I-inductori ai unor enzyme care blocheaza replicarea virala.
Interferonul 0alfa,interferonul beta poseda actiune antivirala nespecifica. Ei
actioneaza pe niste receptori specifici de pe membranele celulare,initiind o
segventa de reactii celulare incluzind inductia unor enzyme care blocheaza
reproducerea virala.

54. clasificarea complicatiilor farmacoterapiei. Complicatiile cauzate de supradozarea

preparatelor.
La baza clasificarii se afla principiul etiopatogenetic.
1. Com.cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase-absoluta,relative
2. Com. Provocate de actiunile adverse specific si nespecifice si proprietatile organotrope
ale medicamentelor
3. Com. Conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor
4. Com.cauzate de factorii genetici-idiosincrazia,enzimopatiile
5. Com.cauzate de administrarea repetata a medicamentelor-toleranta,dependent
6. Com.determinate de suspendarea tratamentului medicamentos
7. Com.determinate de dereglarile capacitatilor imunobiologice ale macroorganismuluisuprainfectia,recidiva infectiilor.
8. Com.manifestate prin reactia de acutizare0bacterioliza
9. Com.cauzate interactiuni medicamentoase
10. Com.cauzate de autotratamentul raspindit
11. Com.cauzate de medicamente falsificate.
Complicatii cauzate de supradozarea preparatului
Supradozarea poate fi absoluta sau relative.cea absoluta este rezultatul erorii
medicului,administrarii ocazionale sau constiene a remediului in doze mari . in supradozarea
relative actiunea adversa,toxica a preparatului survine dupa utilizarea remediului in doze
terapeutice. Simptome ale supradozarii se observa in enzimopatiile determinate genetic,cind are
loc efectul enzimelor metabolismului medicamentelor. Fenomene ale supradozarii relative ale
unei substante se pot evolua ca urmare a utilizarii ei concomitente cu alt preparat care este
inhibitor active al enzimelor metabolismului medicamentelor. Sinteza acestora este inhibata de

codeine,cloramfenicol si alte preparate. Supradozarea relative survine deasemenea si la

majorarea excesiva a fractiei libere a substantei medicamentoase.
55. complicatiile farmacoterapiei cauzate de proprietatile specific,nespecifice,si
organotrope ale preparatelor.
Actiunea adversa si toxica nu se manifesta tot timpul. Ele sunt posibile la persoanele cu
premisele respective-dereglari ale functiei sistemului nervos,ateroscleroza,maladiile cordului
ficatului..
Actiunea neurotoxica. Sistemul nervos poseda hipersensibilitate la agenti chimici,care inafara
de tulburari functionale pot provoca fenomene de distrofie si chiar moartea celulelor si fibrelor
nervoase. Afectiunele dese ori au o localizare destul de specifica-lezarea nervului
vestibulocohlear la utilizarea aminoglicozidelor,atrofia nervului optic-derivatii 8- oxichinoliniei.
Actiunea hepatotoxica. Ficatul primul primeste ,,lovitura toxica,, a dozei totale a remediului
medicamentos. Majoritatea preparatelor medicamentoase exercita actiune nefavorabila asupra
ficatului,alterind parametrii functionali. Morphologic se constata;distrofie adipoasa,vacuolizarea
celulelor,iar in cazuri grave-necroze centrobulbare cu regenerarea ulterioara sau dezvoltarea
tesutului conjunctiv.
Actiunea ulcerogena a remediilor. Actiunea lezanta a preparatului asupra mucoasei si inhibitia
productiei sucului protector contribuie deasemenea la aparitia ulcerelor medicamentoase. La
diferite substante prevaleaza unul din multitudinea mecanismelor de actiune. Actiunea lezanta
este mai pronuntata la administrarea preparatelor per os.. actiunea ulcerogena se manifesta de
obicei brusc; pe fondul starii satisfacatoare apare hemoragie gastrica sau perforatia ulcerului.
Actiunea nefrotica. In rinichi si in ficat se concentreaza o cantitate maxima de substante
medicamentoase si produsele metabolismului lor. Majoritatea dereglarilor nefrotice sunt cauzate
de dezvoltarea procesului allergic. Lezarea rinichilor are loc sau prin inflamatia aparatului
glomerular sau prin distrofia epiteliului tubilor renali. Primele simptome sunt dureri in regiunea
lombara cu retentia lichidului.
Actiunea teratogena. Preparatele influenteaza asupra fatului provocind diferite malformatii.
Cortizonul si analogii sai manifesta actiune teratogena la soareci si iepuri dar nu provoaca un
astfel de defect la sobolani . nu-I nici o garantie ca substanta cercetata pe animale confirmata ca
nepericuloasa se va comporta la fel si la oameni.

56. complicatiile farmacoterapiei cauzate de sensibilizarea organismului si micsorarea

reactiilor immune ale organismului.
Reactiile alergice medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism sunt cele mai
fregvente din aceasta grupa. Pentru a sensibiliza organismal ele trebuie sa se transforme in
antigeni complexi prin cuplarea ireversibila cu proteinele. La dezvoltarea alergii
medicamentoase preparatul se transforma ontr-o forma carew poayte sa interactioneze cu
proteinile. Apoi arte loc conjugarea haptenei cu proteina organismului sau o alta molecula
purtatoare respective cu formarea antigenului complet.
Pentru reactia alergica spre deosebire de multe alte tipuri de actiuni nefavorabile e caracteristica
absenta legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.unul si acelasi medicament e
capabil sa provoace diferite fenomene si invers.. preparatul medicamentos nu va duce la
dezvoltarea imediata a reactiei alergice, daca nu este sensibilizare alterna,. Dupa durata aparitiei
se disting trei tipuri de reactii alergice. Acute pina la 60 min,subacute in intervalul1-24 ore, de tip
intirziat nu mai devreme 24 ore si chiar citeva saptamini. Socul anafilactic se dezvolta de la
citeva min..pina la 30-60 min. urticari,edemul Quinke,astmul bronsic pot decurge ca reactii
alergice acute, subacute sau intirziate,. Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza dupa 24
ore si mai mult. Fenomene analogice se manifesta si in febra medicamentoasa.

Reactiile alergice la prep. Medicamentoase se dezvolta mai des la persoanecare in trecut au fost
afectate de unul din fenomenele alergiei..principiul mijloc de profilaxie a alergiei
medicamentoase este anamneza. Alergiile medicamentoase se trateaza dupa caz, cu
antihistaminice, utile in forme usoare-moderate ale alergiilor de tip anafilactic,glucocorticoizi,
utili in toate alergiile, cu adrenalina este indispensabil in socul anafilactic. In caz de
bronchospasm allergic se administreaza bronhodilatatoare,cromoglicat sau ketotifen.
57. complicatiile farmacoterapiei cauzate de suspendarea brusca a
tratamentului,,fenomenul rebound,sindromul de lipsa,,. Profilaxie si tratament.
Sub fenomenul rebound se subintelege un complex de simptome care se dezvolta la
intreruperea brusca a administrarii preparatului dupa utilizarea indelungata,deobicei in doze
mari. Manifestarile clinice ale fenomenului rebound pot fi destul de variate. Fenomenele de
abstinenta care apar la persoanele cu dependent medicamentoasa,dupa suspendarea substantei
obisnuite. Fenomenul de suspendare cel mai frecvent survine dupa anularea brusca a
preparatelor hormonale,antihypertensive,antianginoasebarbituricilor.
Micsorarea treptata a dozelor preparatelor inainte de suspendarea lui permite a reduce la minimul
riscul dezvoltarii fenomenului rebound. Sindromul de suspendare dupa anularea terapiei
glucocorticoide se manifesta prin insuficienta suprarenala acuta.pentru profilaxie se recomanda
diminuarea corticosteroizilor acite 0,5-5 mg fiecare 3-7 zile. In anumite cazuri anularea brusca a
betaadrenoblocantelor la bolnavii de ischemie creste numarul de accese anginoase si se poate
dezvolta infarctul miocardic. Peste 1-2 saptamini dupa contramandarea sau micsorarea dozei
beta-adrenoblocantelor au fost elucidate simptome de hipertiroidism. Probabil la baza
fenomenului rebound al propanolului stau citeva mecanisme.
1. Stimularea excesiva a beta-adrenoreceptorilor
2. Dereglarea disocierii oxihemoglobinii
3. Reactivitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
4. Intensifica crearea agregatiei plachetelor
5. Reactivarea inervatiei simpatico dupa suspendarea beta-adrenoblocantelor
6. Hipersensibilitatea pacientilor
Pentru tratamentul fenomenului rebound al barbituricilor si remediilor sedative-hipnotice e
rational de indicat fenobarbitalul.Suspendarea brusca a anticoagulantelor mareste fregventa
deceselor subite,infarctului miocardic si acceselor de angina piectorala. Ca fenomen rebound au
fost descries hipercoagularea singelui si diferite variante de tromboembolii. Pentru profilaxia
fenomenului rebound este obligatoriu de contramandat treptat preparatul.
58. clasificarea efectelor adverse si afectiunile cav. Bucale provocate de remediile
medicamentoase si ale substante biologic active. Efectele adverse directe ale preparatelor.
Profilaxia si tratamentul.
Efectele adverse si bolile cav. Bucale, ca rezultat al administrarii a remediilor
medicamentoase,pot fi sau manifestarile particulare ale reactiilor sistemice generalizate sau
raspunsul izolat la utilizarea preparatelor topic sau per os. Complicatiile cauzate de administrarea
medicamentelor se divizeaza in;
1. Efecte directe ale preparatelor
2. Efecte in urma actiunii farmacologice
3. Efecte orale secundare
4. Efecte cumulative
5. Efecte specific ale preparatelor.
Efectele directe ale preparatelor;
Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale si modifica
culoarea dintilor in urma influentei directe a substantelor. Acizii tari sau solutii alkaline,remedii
astringent si absorbante,pastele dentare si remediile pentru gargara cav. Bucale pot fi cauza
descuamarii superficiale a mucoasei si chiar ulceratiei ei. Violetul de gentian, utilizat inca uneori

pentru tratamentul candidozei cav. Bucale poate cauza necroze superfeciale. Uneori diferite
sucuri de fructe utilizate in cantitati mari precum si unele medicamente,pot fi cauza distructiei si
decalcificarii dintilor.
Tratamentul tesuturilor moi afectate de medicamente se reduce la inlaturarea cauzei,irigarea cav.
Bucale cu solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor. La nimerirea in cav. Bucala a
substantelor alkaline e necesar urgent de spalat cavitatea bucala cu apa. Fumatul ,supraconsumul
de ceai, cafea substante colorate duce la colorarea dintilor. Tetraciclinele penetrind in structura
cristalina a dentine,provoaca decolorarea nu numai a structurilor superficiale ci si a celor
profunde ale tesutului dentar. Unii autori recomanda de utilizat pentru inalbirea dintilor solutie
35% apa oxigenata,aplicind-o pe suprafata lor.
59. efecte adverse induse de actiunele farmacologice. Profilaxia si tratamentul.
2.Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase provoaca
uscaciunea mucoasei cavitatii bucale anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice,
anticanceroase,tranchilizante,diuretice.
La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale
-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor
-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere minima
efectiva,deoarece sunt asa categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la care efectul curative
se manifesta la doze mai mici ca cele terapeutice
-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.
Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la dezvoltarea
complicatiilor. Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La pacienti se
micsoreaza brusc secretia salivei. tratamentul xerostomiei. Pentru stimularea salivatiei
bolnavilor li se recomanda guma de mestecat fara de zahar. Preparatele salivei artificiale
micsoreaza uscaciunea in gura. Irigatii cu lamiie si glicerina. Component flavoringului;ulei de
cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei de anason 3ml,ulei de scortisoara 1ml,alcool etilic 70 % pina la
100 ml. pentru gargara cavitatii bucale se foloseste Solutia de pilocarpina. Preparatele cu
proprietati colinergice pot fi cauza hipersecretiei glandelor lacrimale-sialoree.
Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.
Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de tratament cu
fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor ramedii medicamentoase se
modifica microflora normal a cavitatii bucale . de exemplul corticosteroizii in inhalatii inhiba
local mecanismele imunologice,se creaza conditii pentru dezvoltarea Candidei albicans.

60. efecte adverse orale secundare. . Profilaxia si tratamentul.

Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului
tip I dupa utilizarea imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru
suprimarea procesului imun sau inflamator.
La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia
odontogena. Cea din urma ,de regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi
de origine bacteriana,virotica sau micotica. Candida albicans este agentul
pathogen cel mai fregvent al cavitatii bucale la bolnavii cu
limfopenie,granulocitopenie. Acest microorganism la persoanele sanatoase nu
provoaca nici un fel de manifestari clinice.
Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si
creerul se manifesta adesea prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri,
parestezii,edeme,perforatia palatului dur, oftalmoplegia si simptome neurologice
sunt manifestari clinice ale acestei boli.
Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.

Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella

zoster) apare fregvent la pacientii cu statusul imun dereglat.
Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu
utilizarea periutelor dentare moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu
solutie salina izotona. Preparatele corticosteroidiene sunt contraindicate in
afectiunele ulceroase,deoarece inhiba procesele imunu. In aceste cazuri sunt
ndicate irigatii cu solutii antibacteriene si utilizarea regulate a solutiei 0,2 %
clorhexidina bigluconat de 4-6 ori pe zi. Preparatele ce contin Novocain nu se
recomanda din cauza riscului dezvoltarii hipersensibilizarii.
Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat
agentul pathogen. Terapia antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.
Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu
antibiotic dupa identificarea agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina
G,introdusa intravenous este preparatul de elective in infectia streptococica.
Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al
trombocitopeniei,coagulopatiei disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice
trebuie curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de inlaturat chaagurile de
singe mechanic sau cu solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive,
igiena cavitatii se realizeaza cu periute moi sau cu un tampon de tifon.
Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si
vegetative,de obicei acuze de dureri cu parastezii in degete si member sau fara
ea.Nervii cranieni sunt atacati mai rar. Durerile maxilare ce imita durerile
odontogene sau periodontogene,sun manifestarile patologice ale nervului
trigemeni. Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt reversibile dupa
suspendarea preparatelor.
61)))Efectele adverse specifice ale preparatelor. Mecanism si tabloul clinic, profilaxia si
tratamentul
Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv fibros.Mecanismul
hiperplaziei este studiat incomplet.Se recomanda suspendarea preparatului, uneori extirparea
chirurgicala a tesutului abundent. Anticoagulantele predispun la dezvoltarea hemoragiilor
petesiale si purpurei mucoasei cavitatii bucale dupa traume. Inainte de interventiile
chirurgicale este necesar de corijat dozele. Reactiile imunologice de origine medicamentoasa
pot fi rezultatul contactului direct al mucoasei cavitatii bucale senzibilizate cu alergenul(efect
direct) sau o parte a reactiilor generalizate fata de preparatele administrate sistemic( efect
indirect). Reactiile alergice de contact ale mucoasei cavitatii bucale sunt similare cu
dermatitele alergologice de contact. Au fost descrise gingivostomatite atipice ce includ
triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol, timol, substante gustative de
menta, ce persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre dezvoltarea stomatitei si
dermatitei orale de contact la utilizarea cafeinei solubile ,solutiilor pentru gargara ,remediilor
cosmetice,anestezicelor generale,iodurilor. Complicatiile alergice se pot manifesta clinic prin
edeme,usturime si eritem, usturime si eritem in lokul contactului, formarea papulelor si
ulcerelor..Polieritemul,reactiile lichenoide, gingivitele descuamative si manifestarile
lupusului eritematos sunt leziuni medicamentoase (efecte indirecte)
Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina, sulfamide,
barbiturice, benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni descuamate ale

mucoasei in locarile formarii veziculelor sau bulelor, portiuni hemoragice pe mucoasa

extrabucala.
Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol
,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.
Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar leziuni
eritematoase,epiteliul se transforma in ulcere dureroase.
Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa sunt preparate ce provoaca lupus eritematos
Tratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la suspendarea
preparatului, igiena minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor analgezice.Daca
suspendarea preparatelor nu duce la ameliorarea starii ,atunci se recurge la terapia
corticosteroida sistemica.In cazul cind boala migreaza(pielea, organele genitale, conjunctiva)
bolnavul se interneaza.
Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea citotoxica
directa are loc atunci cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele organelor si
mucoaselor.Ele intervin in multiplicarea celulelor si pot fi cauza inflamatiei generalizate
,ulceratiei, reactiilor lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se caracterizeaza prin distructia
celulelor stem ale maduvei osoase si care se manifesta prin mucozite ,infectii si hemoragii.
Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se manifesta
peste 3 zile sub forma de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona nodulara cu
ulceratii peste 7 zile.Forma usoara a mucozitei se caracterizeaza prin eritem.Forma
intermediara-pete eritematoase,erozini, acuze de disfagie.Forma grava ulceratii profunde cu
centru necrotic.Formele grave epuizeaza bolnavii si pot fi cauza suspendarii tratamentului si
prelungirii terapiei.