PROIECT DIDACTIC

Data: 19.04.2016
Unitatea de invatamant: Scoala Postliceala Sanitara Regina Maria de Romania
Profesor: Paraschiv Larisa Elena
Anul : III A
Modulul: Psihologie medicala
Unitatea de invatare: Comportamente protectoare si de risc
Subiectul: Adaptarea la stres
Tipul lectiei: predare-invatare
Scopul: Dezvoltarea capacitatii de intelegere, analiza si evaluare a factorilor psihici implicati in
mentinerea sanatatii
Obiective operationale:
O1: sa analizeze mecanismele de adaptare la stres
O2: sa descrie tipurile de coping
O3: sa exemplifice principalele mecanisme de aparare
O4: sa compare mecanismul de coping cu mecanismul de aparare
O5: sa desocpere resurse personale de reducere a stresului
Strategia didactica:
-metode si procedee: conversatia, explicatia, descoperirea dirijata
-resurse materiale: laptop, videoproiector, suport de curs, fisa de lucru, test mecanisme de
coping, Cutia magica, post-stick-uri
-resurse temporale: 45 minute
-forme de organizare:activitate frontala, individuala

Etapele lectiei

Ob.op
.

Momentul
organizatoric
2 min

Continuturile invatarii

Se asigura conditiile optime pentru

desfasurarea activitatii. Se pregatesc
materialele necesare lectiei. Se face prezenta
elevilor.
Verificarea notiunilor teoretice acumulate
anterior, referitoare evaluarea stresului si
principalii agenti stresori in profesia de aistent
medical.
Se prezinta urmatorul fragment:

Reactualizare
a cunostintelor
3 min
Captarea
atentiei
2 min

Strategia didactica
Metode si
Resurse
procedee
material
e
Conversatia

Conversatia

Conversatia

n Japonia, la marile ntreprinderi, se

practic un sistem ciudat. La ieirea din
slile de audien se afl aezate pe o
mas i confecionate din cauciuc
busturile conductorilor sau ale
patronilor. Cei care ies nemulumii au
posibilitatea s-i trag pe stpni de
nas, de urechi i chiar s le crpeasc
palme. Amuzai, pleac ceva mai
rcorii.

Anuntarea
temei si a
obiectivelor
3 min
Dirijarea
invatarii
23 min

O1

Elevii sunt anuntati ca vor invata despre

Adaptarea la stres, isi vor insusi cunostinte
cu privire la mecanismele de coping si
mecanismele de aparare a personalitatii.
Individual, elevii sunt rugati sa se gandesca la
un anumit moment din viata lor in care s-au
simtit stresati.
Cum s-au simtit? Cum au depasit etapa?
Lazarus a descris sub numele de coping
( 1978) o serie de strategii constiente
( cognitive si comportamentale) de ajustare
sau acomodare printr-o adaptare nuantata,
elaborate de individ pentru a face tolerabila
tensiunea interioara (stresul psihic) indusa de
o situatie potrivnica ( ce depaseste resursele
personale).
Dupa modul in care individul isi concentreaza
atentia asupra problemei aparute sau asupra
propriei emotii generate de problema

Conversatia

Exercitiul
Conversatia

Explicatia

respectiva, se disting 3 tipuri de ajustari:

coping centrat pe problema/
cognitiv
Cuprinde evaluarea in plan mental a unor
posibilitati avute la indemana de subiect, in
cadrul acestor conduite, subiectul intreprinde
urmatoarele operatii ( cu rasunet afectiv):
-evoca experienta anterioara (eventuale
succese in aceleasi situatii)
-conteaza pe suportul social
-va solicita informatii si va cuata mijloace
-elaboreaza un plan de actiune
Acesta din urma este un element central,
avand rolul de a linisti subiectul chiar inainte
de rezolvarea practica a problemei.
Coping centrat pe emotii ( coping
evitant), generat de situatiile fara
iesire, ireparabile ( decese ale unor
fiinte apropiate, pierderea unui concurs
important, etc). Are rol pozitiv atunci
cand nu depaseste o durata rezonabila
de timp si poat fi mai redusa in cazul
unor distresuri mai putin severe.
Reprezinta o strategie pasiva de uitare,
evitand confruntarea cu gravitatea situatiei,
subiectul incercand o detenta emotionala prin
abandonarea tentativelor de rezolvare a
problemei- cel putin pentru moment- si
adoptarea unor strategii defensive, constand
in:
-negare (conduita partial constienta)
-resemnare
-fatalism
-agresivitate ( aceasta ca o reactie de revolta
oarba contra destinului)
Reevaluarea problemei- consta in
reducerea diferentei percepute initial
de subiect- intre gradul de amenintare
si propriile resurse, fapt ce ajuta la
perceperea situatiei ca fiind mai

tolerabila (reinterpretare pozitiva)

Importanta studierii mecanismelor de coping
este extrema, deoarece in orice tentativa pe
care dorim sa o facem pentru a reduce efectele
nocive ale distresului este obligatoriu sa se
tina seama de adecvarea sau inadecvarea
acestei strategii adaptative la situatiile
stresante pentru subiectul respectiv.
Exista patru tipuri fundamentale de emotii
negative, relationate in cuplu cu 4 tipuri de
semnificatii nocive pentru subiect:
-suparare-invinuirea celuilalt
-vinovatia-autoinvinuire
-frica/anxietate-pericol/amenintare
-tristete-pierdere ireversibila, neajutorare
legata de greutati sau pierderi
Mecanise de aparare inconstiente
Sunt utilizate de catre subiect in conditiile in
care acesta evalueaza cerintele unei situatii
(stresor) careia el trebuie sa ii faca fata, ca
fiind peste posibilitatile sale. Din acest motiv,
sunt puse in actiune in mod inconstient
mecanisme de aparare, menite sa scada
puternica tensiune psihica (distresul) generata
de aceasta evaluare.
1. Refularea
mecanism de scurt-circuit al contiinei n
cursul unei tensiunii psihice generate de
anumite idei, imagini, pulsiuni, sau dorinie
penibile pentru subiect care sunt reprimate de
mediul social
Ex. Eecurile umilitoare uitate fr intenie
Exercit o presiune pentru a reveni n
contient (vise, acte ratate i lapsusuri,
sublimri)
2. Comutarea
canalizarea incontient a trebuinelor,
impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora
interzise de dificultatea nsi a satisfaceri lor

O3

O4

Asigurarea
feed-back-ului
10 min

O5

- ctre obiective care pot fi atinse procurnd

astfel o satisfacie durabil subiectului
Ex. Arta (poezie, pictur, muzic etc.) =
sublimare (Freud)
3. Negarea (substituirea)
tendin predominant incontient pentru
subiect de a desprinde, dintre caracteristicile
potenial nocive ale unor stresori - cu mare
grad de ameninare - pe acelea care sunt cel
mai uor contracarabile
Ex. Comunicarea unui diagnostic de cancer
O alt varint este aceea de a se atribui
stresorului o serie de trsturi pozitive, menite
s atenueze caracterul nociv al acestuia
Ex. Victimele abuzului domestic
4. Proiecia
se descarc incontient o stare de tensiune
afectiv extrem, atribuindu-se unei alte
persoane sau obiect, sentimentele, dorinele,
impulsurile pe care subiectul refuz s i le
atribuie sau le ignor (nici nu le refuleaz, nici
nu le sublimeaz)
Ex. Ne descrcm nervii pe familie, dei ei
provin de la serviciu/coal
5. Regresia (temporal)
revenirea, din motive de securitate psihic, la
un mod de funcionare psihic mai simplu,
caracteristic unui stadiu anterior al dezvoltrii
psihice
Ex. Bolnavul care se comport ca un copil
Se vor gasi diferentele intre mecanismele de
coping si mecanismele de aparare
Vor primi cate un biletel pe care isi vor nota
cel mai mare factori de stres cu care se
confrunta in momentul respectiv. Apoi vor
incerca sa gaseasca o solutie pentru a face fata
situatiei ce provoaca stresul. Biletelul va fi
depus in Cutia magica, cutie ce ii va ajuta
sa depaseasca stresul.

Descoperirea
dirijata
Cutia
magica
Poststick-uri
Lucru
individual

Test
Strategii
de
coping

Elevii vor primi spre rezolvare un test de

identificare a mecanismelor de coping
utilizate.
Incheierea
activitatii
2 min

Se fac aprecieri asupra modului de desfasurare

a lectiei.
Se comunica tema pentru acasa: vor avea de
realizat o lista cu 10 sfaturi pentru a face fata
stresului zilnic.

Conversatia