Importanta Actelor Juridice

in Decizia din Administratia Publica

Profesor: Student:
Elena Rusu Onu Stela
Grupa 1.3

-2009-
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Cuprins

1. Locul actelor administrative in cadrul formelor concrete de realizare a activitatii

administratiei publice

2. Trasaturile caracteristice ale actelor administrative

3. Actul administrativ si decizia administrative

3.1. Notiunea deciziei administrative
3.2. Particularitati ale deciziei administrative
3.3. Legalitatea deciziei administrative
4. Concluzie

2
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

1. Locul actelor administrative in cadrul formelor concrete de

realizare a activitatii administratiei publice

In cadrul formelor concrete de realizare a activitatii administratiei publice se pot

distinge doua mari categorii. O prima categorie o forneaza formele concrete producatoare
de efecte juridice. Acestea sunt actele administrative, contractele administrative, actele
civile, actele de drept al muncii si faptele juridice materiale.
A doua categorie o formeaza formele de activitate care nu produc efecte juridice
proprii. In aceasta categorie se incadreaza operatiunile tehnico-administrative si actele
exclusive politice ale organelor administrative.
Cand spunem, ca o forma concreta sau alta din prima categorie produce efecte
juridice , intelegem ca ea da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice. Aceasta
precizare este necesara pentru ca in limbajul juridic nu orice consecinte juridice ale unei
forme comcrete de activitate ori ale unui inscris sunt considerate efecte juridice ale
actului administrative, ci numai acealea care constau in nasterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice.
In cadrul formelor concrete de realizare a activitatii executive, locul central il
ocupa actele administrative.

2. Trasaturile caracteristice ale actelor administrative

a.Prima trasatura caracteristica este ca actele administrative snt acte juridice.

In general, actele juridice sunt definite ca manifestari de vointa, facute in scopul
nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a caror realizare este garantata prin
forta de constrangere a statului.
Caracterizarea actelor administrative ca specie a actelor juridice necesita cateva
precizari:
-prima precizare are in vedere faptul ca nu orice manifestare de vointa este un
act juridic, respective un act administrative, ci numai aceea facuta in scopul de a produce

3
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

efecte juridice. Cu alte cuvinte nu orice act volitional cu implicatii juridice este act
juridic.
- a doua precizare care se imoune este ca o manifestare de vointa, pentru a fi
considerate act juridic, trebuie sa fie apta de a produce efecte juridice proprii. Este posibil
ca o manifestare de vointa sa fie facuta in scopulproducerii efectelor juridice, dar daca
legea nu-I recunoaste capacitatea de a produce ea insasi asemenea efecte, nu vom fi in
prezenta unui act juridic. De pilda, avizul dat de un organ administrative altuia,
compentent sa emita un act administrative, este o manifestare de vointa ce urmareste
adoptarea actului producator de efecte juridice. Efectele juridice sunt insa produse de
actul administrative avizat, iar nu de avizul insusi, pentru ca nu acestea din urma da
nastere, mofifica sau stinge nemijlocit drepturi si obligatii.
-alte precizare catre trebuie facuta este ca realizarea efectelor juridice
recunoscute de lege e asigurata prin forta de constrangere a statului. De aici, consecinta
ca actele administrative, ca specie a actelor juridice, sunt intotdeauna licite. Cu alte
cuvinte, o manifestare de vointa este recunoscuta si asigurata prin forta coercitiva a
statului, deci nu are valoare juridical.
-in sfarsit, o alta precizare pe care o reclama caracterizarea actelor
administrative ca specie a actelor juridice este ca ele sunt manifestari de vointa declarate:
‘atata vreme cat vointa ramane in stadiul unui process volitional intern, ea nu produce
efecte juridice”
b.O alta caracteristica a actelor administrative este ca ele sunt manifestari
unilaterale de vointa de putere. Pe baza acestei caracteristici, actele administrative se
deosebesc de alte acte juridice pe care le emit organele administratiei publice. Intr-
adevar, organele administratiei cu personalitate juridical pot intra si in raporturi juridice
civile, incheind si acte civile, contracte administrative, contracte de munca 1etc.
c. O alta caracteristica a actelor administrative este ca ele sunt obligatorii.
Obligativitatea actelor administrative trebuie privita din trei puncte de vedere:
-in primul rand, actele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent,
atata timp cat nu au fost abrogate sau revocate.Obligatia organului emitent de a-si

1
Valentin Prisacariu, Tratat de drept administrative:partea generala, ed Luminalex,Bucuresti, 2002

4
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

respecta propriile acte exista numai daca este vorba de acte de natura si forta juridical
diferita. De pilda, un consiliu local care a adoptat un plan de sistematizare a localitatii e
obligat sa-si respecte hotararea cand ulterior va aproba amplasamentul unui microraion,
iar primarul care a propus planul de sistematizare este obligat sa puna in aplicare
hotararea consiliului-potrivit legii nr 69/1991-si deci sa nu emita autorizatii de constructie
in extravilan. Planul de sistematizare este un act normative, iar atorizatiilor de constructii
sunt acte individuale care trebuie sa fie conforme cu actul normative, precum si hotararea
consiliului de aprobare a amplasamentului “microraionului” trebuie sa tina seama de
hotararea de adoptare a planului de sistematizare a localitatii
-in al doilea rand, actele administrative sunt obligatorii pentru toti subiectii de
drept ce desfasoara o activitate care cade sub incidenta prevederilor lor. In categoria
acestor subiecti de drept pot intra toate organele administrative subordinate organului
emitent, organizatii obstesti( asociati profesionale, stiintifice, culturale) personae fizice si
juridice particulare precum si organele administrative care nu sunt subordinate
emitentului. Se poate da ca exemplu o instuctiune a Ministerului Sanatatii privind
conditiile igienice ale locurilor de munca, care este obligatory nu numai pentru unitatile
sanitare subordonate, ci si pentru orice alt organ administrative, personae fizice sau
juridice ce desfasoara prestari de servicii pentru populatie(cantine, restaurante etc).
-in al treilea rand, actele administrative sunt obligatorii si pentru organelle
superioare celor emitente. In aceasta privinta este totusi necesar sa facem, distinctie intre
actele normative si individuale.Actele normative ale organului emitent sunt obligatorii
pentru organul superior in activitatea de control a acestuia din urma. In luarea masurilor
ce se impun ca urmare a controlului efectuat, organul superior trebie sa tina seama de
actele normative ale organului inferior, legale, pentru ca in functie si de acestea trebuie
apreciata activitatea organului controlat. De pilda, in activitatea de control a Ministerului
Invatamantului privind o universitate de stat, acesta va trebui sa ia in considerare si
prevederile Chartei universitatii controlate, legal adoptata.
d. A patra caracteristica a actelor administrative se degaja din continutul lor, si
anume ca prin ele se organizeaza executarea si se executa in concret legile si celelalte
acte normative.

5
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Dat fiind faptul ca activitatea executive este infaptuita de regula de organelle

administratiei publice, manifestarile de vointa sunt acte ale acestor organe. In masura in
care in care insa si alte organe ale statului, cum sunt organelle de conducere ale
parlamentului, instantele judecatoresti si parchetul desfasoara o activitate administrativ,
si acestea pot emite acte de drept administrativ .
In realitate, caracterul de act juridic al unei manifestari de vointa nu depinde de
calitatea subiectului emitent, ci de efectele pe care legea ii recunoaste. Daca unei
manifestari de vointa legea ii recunoaste aptitudinea de a genera , modifica sau stinge
raporturi juridice, ea este un act juridic, indifferent de la cine provine.
e. A cincea caracteristica a actelor administrative consta in aceea ca ele sunt
executorii. Aceasta inseamna ca actele administrative se executa din oficiu, fara a mai fi
necesara interventia instantelor d judecata. Astfel spus, forta de constrangere a statului
poate fi pusa in miscare spre a se asigura respectarea actelor administrative, fara a fi
necesara incuviintarea altui organ etatic.
Pe baza tuturor caracteristicilor cercetate mai sus, actele administrative pot fi
definite ca acte juridice unilaterale de putere publica, obligatorii si executorii, prin care
se organizeaza executarea sau se executa in concret legile si celelalte acte ale organelor
statului sau ale colectivitatilor locale.

3. Actul administrativ si decizia administrativa

3.1 Notiunea deciziei administrative
Precizarea continutului celor doua notiuni este necesara, in primul rand pentru
ca intre ele exista o deosebire de sfera. Orice act administrative este o decizie
administrative, dar acesta din urma nu se reduce la notiunea actului de drept
administrativ.
In al doilea rand, notiunea actului administrative este o categorie a dreptului
administrative, pe cand notiunea deciziei administrative intra in sistemul categorical al
stintei administratiei. In paragrafele anterioare am cercetat notiunea actului
administrative. Ramane, deci, sa vedem ce se intelege prin decizie administrative.
Pentru caracterizarea deciziei administrative, trebuie sa avem in vedere
trasaturile generale ale oricarui act decisional si, apopi, specificul ei.

6
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Orice decizie este un act deliberat, prin care se determina natura unei actiuni,
agentii, mijloacele, durata si modul ei de executare. Ceea ce este esential pentru orice act
decizional este faptul ca el presupune ”o alegere , o optiune, un moment deliberative si de
selecte din mai multe posibilitati deschise. Fara optiune nu exista decizie, pentru ca acolo
unde nu ai ales intre mai multe posibilitati, prin forta lucrurilor, solutia se impune…”
Orice decizie poate fi carcterizata din mai multe puncte de vedere:
-astfel, din punctul de vedere al subiectului care o adopta, deciziile pot fi decizii
ale unui partid politic, decizii ale unui organ al statului sau al colectivitatii locale, decizii
ale unei organizatii profesionale, asociatii etc fiecare dintre acestea putandu-se
subclasifica, la randul lui, in functie de caracterul si nivelul organului ce o adopta.
Dupa continutul sau domeniul la care se refera, deciziile pot fi extreme de
variate: politice, economice, social-culturale, stiintifico-tehnice, militare, juridice etc.
Din punct de vedere al intinderii efectelor, decizia poate avea un character
normative sau individual.Asa,de pilda, adoptarea bugetului de catre parlament este un act
juridic normative, evident cu continut economic.
Decizia administrativa este o specie a deciziei etatice, care se caracterizeaza prin
doua trasaturi specifice. In primul rand, ea este opera unui organ administrative,
compartiment sau functionar, in al doilea rand, ea este adoptata pentru realizarea formei
fundamentale de activitate executive. La acestea trebuie adaugat faptul ca decizia
administrtiva este o decizie de putere. In lumina acestor succinte caracterizari, decizia
administrative poate fi definite ca un act volitional de putere al administratiei publice,
adoptat pentru realizarea formei fundamentale de activitate executiva.
Din aceasta definitie rezulta ca cea mai importanta categorie a deciziilor
administrative o formeaza actele administrative. Categoria actelor administrative nu
epuizeaza insa sfera notiunii deciziei administrative, pentru ca aceasta din urma cuprinde
orice activitate decizionala a administratiei publice. In acest fel, vom putea spune ca, din
punctul de vedere al stiintei administratiei si operatiunilor tehnico-materiale volitionale,
cum ar fi avizele…, sunt decizii administrative. Tot astfel, in categoria deciziilor
administrative intra si faptele materiale, reprezentand actiuni ori absentiuni volitionale ale
administratiei publice, indiferent ca produc sau nu efecte juridice.

7
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Desigur,decizia administrativa ar putea fi caracterizata si din alte puncte de

vedere, cum ar fi acela al domeniului de activitate la care se refera. In acest sens, am
putea distinge deciziile administrative cu continut economic, tehnico-stiintific, cultural,
sanitary, militaretc. Pe buna dreptate s-a aratat in literature de specialitate ca” este foarte
greu sa se delimiteze materiile care fac obiectul deciziei administrative. Daca am vrea sa
aratam materiile de care se ocupa administratia de stat,am sfarsi prin a face o tautologie,
pentru ca administratia de stat se ocupa de tot ce intereseaza colectivittea pe care este
chemata sa o slujeasca.2 “
3.2 Particularitati ale deciziei administrative :
- Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ;
- Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie
reprezentantialesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ;
- Implica un volum mare de munca ;
- Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ;
- Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ;
- Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii
publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ;
- Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor
posturi/functii publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a
cetatenilor.
Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :
1. Sa fie fundamentata stiintific
In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea
eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si
influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de
manifestare in perioada actuala si in viitor.
2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ
O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ.

2
Al. Negoita,Stiinta administratiei, Bucuresti, 1972, pag.137

8
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

3. Sa aiba caracter realist

Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii
administrative care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt,
respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea
administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in
considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale
locale.
4. Sa intervina in timp util
Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in
care decizia trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese
sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada
optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot
interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international.
5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior
Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja
adoptate pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii.
6. Sa fie oportuna
Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului
pentru care a fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit
sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si
perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a
oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate,
anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea
deciziei administrative. In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii
administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor
colectivitati sa fie rezolvate de catre organelle administratiei locale prin adoptarea
deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative
generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale, in urma
consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local.
7. Sa fie finalizata

9
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea

aplicarii acesteia.

3.3 Legalitatea deciziei administrative

Decizia administrativa trebuie sa realizeze interesul general, dar acest interes
trebuie sa fie ordonat, intr-un anumit fel de anumite norme juridice, prestabilite. Folosirea
puterii de stat se face în baza unor norme juridice, iar decizia administrativa trebuie sa se
inscrie intr-un anumit cadru legal.
Asadar, decizia administrativa are o dubla subordonare, subordonare fata de
interesul general şi subordonarea fata de legalitate.
Din aceasta carcteristica a deciziei administrative reiese ca administraţia publica
nu poate însasi sa determine vointa publica, aceasta fiind de competeta puterilor în stat.
Asa cum am aratat atunci cand am caracterizat faptul administrativ, subliniind
subordonarea acestuia fata de valori politice stabilite în afara administratiei publice,
evidentiem acum, cand analizam decizia administrativa, caracterul subordonat al acesteia
fata de valorile politice, stabilite de organele puterii în stat.
Trebuie insa precizat ca actiunea administratiei publice nu se reduce la rolul de
simplu executant fata de valorile publice care sunt determinate în afara acesteia si, pe cale
de consecinta., nici decizia administrativa nu poate fi redusa la acest rol.
Acesta mai ales atunci cand funcţionarii administratiei publice care sunt persoane
publice cu inalta pregatire profesionala. Aceasta pregatire le da posibilitatea sa inteleaga
si sa desprinda nevoile sociale, sa sesizeze care framanta masele.
Intelegand aceste nevoi, intervenind pentru rezolvarea lor, actiunea organelor
administratiei publice si decizia administrativa capata un sens politic. Dar aceasta, nu
inseamna ca organele administratiei publice se substituie organelor puterii de stat
stabilind valori politice. Este deci gresit sa se vada în organele administratiei publice niste
sinole automate care executa hotararile organelor puterilor de stat, dar este tot asa gresit
sa se atribuie administratiei publice un motor popriu, care sa determine valorile politice.
In acest caracter de intelegere propie a necesitatilor actiunilor sale, dar si in a
determinarea straina a acestor actiuni, rezida cracterul specific al decziei

10
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

administative.Inţelegerea este un fenomen intern al administratiei publice, administratia

publica da un sens politic lucrurilor prin deciziile pe care le ia. Vointa cuprinsa in
deciziile administratiei are un caracter exterior deoarece este derivata din interesul
general formulat de organele de stat. In acest sens se poate vorbi de o autonomie a
deciziei administrative dar niciodata de o independenta a acesteia. O administratie care se
considera un scop in sine comite o grava eroare. Expresia carcterului aratat mai sus a
deciziei administrative o constituie acei sefi ai administratiei publice, de exemplu sefii
unor organe locale al administratiei publice, au seful guvernului, sau alti membri ai
guvernului, care indeplinesc si diferitele sarcini politice si au calitatea de deputati in
parlament. In acelasi timp, au si calitatea de sefi ai unor organe ale administratiei publice.

4.Concluzie
Notiunea de lege semnifica un ansamblu ierarhizat de norme complexe, atat
exterioare administratiei, cat si cele adoptate de ea insasi, respectiv acte juridice cu putere
normativa ale parlamentului si acte juridice de executare, intelese ca acte juridice de
realizare sau de aplicare si care sunt subordonate actelor juridice cu putere normativa
superioara si fara de care nu pot exista.
Forta juridica superioara a actelor administratiei publice este deplina intr-un
sistem ierarhic, indiferent de nivelul acestuia(central sau local), implicand doua
consencinte: actele cu forta juridica inferioare trebuie sa se conformeze actelor cu forta
juridica superioara; actele inferioare pot fi anulate, modificate sau suspendate prin actele
cu forta juridica superioara, fara a se mai putea emite, de regula, acte in domeniul de
compententa al organulu ierarhic inferior.
Alegerea care se opereaza în actul deciziei implica folosirea unor criterii.
Criteriile respective nu sunt fixe. Ele evolueaza de la o epoca la alta, de la o oranduire
sociala la alta, in functie de conditiile materiale de existenta ale oamenilor, de ideologie,
de conceptiile lor şi de gandirea lor. Ideologia dominanta intr-o societate data propaga
anumite scopuri şi condamna altele, admite sau respinge mijloacele. Cand aceste
conceptii urmează sa se transforme în norme juridice, ele orienteaza alegerea si limiteaza
posibilitatile. Astfel se fixeaza un anumit cadru cu un contur mai ferm sau mai flexibil în
care actionează opţiunile oamenilor.

11
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica, Anul II, Grupa 1.3

Bibliografie

1.Rozalia-Ana Lazar, Legalitatea actului administrativ, editura All Beck,

Bucuresti,2004, pag.51-76;
2.Trailescu Anton,Actele administratie pulice locale, editura C.H. Beck.
Bucuresti,2002;
3.Emil Balan, Institutii administrative, editura C.H. Beck, Bucuresti, 2000 ;
4. Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ:partea generala, Editura
Luminalex, Bucuresti, 2002;
5. Alexandru Negoita, Drept administrativ si stiinta administratiei, editura
T.U.B., Bucuresti, 1991;

12