Cursnr',4

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Fiinfa umanesimtenevoiade a seprotejafa!6 de agresiunileintemefi exteme$i de a-ti
mentineintegritateafizice,psihologicdti sociale.Independenta
in satisfacerea
Devoivatiazi in functie
de indiYid.La inceputul5i la gfirqirul viefii omul estelu]nerabil. ln decursulvielii el esteagresatde o
se e de agenlidin mediul inconjurator(temperature,
zgomot,infeclii ctc), precumgi din mcdiul intem
individual(ereditate,stil de viald,obiceiu etc)
Per1trua-li menfineintegritareafizic5,psihologici $i sociale,el dispunede mijloace naturale
\ /
(slareagenerald- imunitate,fo4e fizicd,resurseintelectuale),mecanisme(stategii) psiholoSiide
aparare(negare!sublimare,evaluare)qi de mdsuripreventive(alimentaliecorecthti complerd,igiena,
vaccinerietc)
Unele fenomeneau fost identificate ca fiind in mod special agresantepenfu varshici. Versh
avansate,
stareaprecarafizicd $i mentalA,veniturilediminuate,gxul(fcminin), izolareasunt tot atali
factoricarefac dificile adaptarea
la imbetranire.Chiar dacbuneleelementecaregenereazdflagilitate
ti vulnerabilitatepot fi modificati (vtusta,erediatea,sexuletc)
Mentinereaintegritdlii$i funclionaliteliicer din pafieavarstniculuiun mare consumde energie
fizicd qi psihologicd,elergie careestemult diminuatdIa persoanelede varstaa feia. Cand secudtatea
sa esteamenintat[,candse simtein pericol,omul se apare,orientandu-Si
energiacdtrecombaterea
agenliioragresodfizici, psihologicisausociali
Dimcnsiulri particulare
Dimensiuneabiofi ziologica
Independen(a
fiinlei umanela nivel biofiziologicestelcgad de capacitatcasa de conservitrea
integritifii lizice, neuromusculare,
imunologicegi de prevenirea bolilor qi a accidedtelor.pe dc alti
parte,aceastacapacitateesteinfluenlatdde varstd.Or, varstniciisuf'erdde multc sctrderifinctionale: ei
trebuic,deci,sa-ii ia misuri specialede autoprotectie.
Din cauzadeficitelorscnzoriale(vizuale.
auditive),a dificultetii in merssau/$ide pdstrarea echilibrului,ei suntcu atit mai predispugila cdderi
saualte accidente.In plus,verstale modificagi mecanismelede apdrarecareintrau in frmctiein mod
obi5nuit,in perioadade adulli (cum ar fi celede termoreglaresauimunitare)
Dimensiuneapsihologici
Pentrua-$iputeasatisfacenevoiade secu tate,omul ia misuri individualecoresDunzdtoare
potenlialuluiti limitelor sale intelcctuale.Orice atirgere,ins6,a imaginii 5i respectuluide sine,ii
afecteaziindependenla
9i genercazeanxietate,tearni $i uneoritulburiri de gandirecarepot influnla
stareade constiente.
Principaleledificultdti pc carele intdmpini varstnicii sunt:neacceptarea
bdtranelii,depresia.
Alterlri ale imaginii 9i respectulde sine,pierderi,sing!$1atea$i toatereactiileanormalede apirare
saucomportamentale
inadecvate.Tulburerilementale sauproblemelede ordin emotional,careii
afecteazlftecventpe varshlici,sunt adeseaasociateprocesuluinormalde imbdtranire.Statisticileau
dernonstrat
ce depresia,sinuciderile5i demenlelecrescaprcciabilpropoiional cu vetsta.
Dimensiuncasocio-culturali
Pentrua-li menlinesanetatea
oameniiar trebui sAaciionezeasupra
$i a-5iasigurasecur;tatea,
arnbientuluipentrua prevenicontaminarea,
bolile Fi accjdentelc.El trebuiesEpoalaftai in condilii de
solutuiiiepentrua asiguracondiliile necesare
unui lfai sigur,lipsit de agresiuniextreme.

Cursnr. 4
De asemenea,
in specialpentrupersoancle
vaNtnice,singuretatea,
abseniacontactelorsociale
gi atitudinilenegativeprivind vlrsta a treiaconstituiefactori majori de dsc pentrumenfinerea
independenlei.Venitul joacd, in aceea$imisurd, un rol impoltant itr menlinerea sdnttii gi securitdtii
varstricilor. Un venit adecvat,care sd pe.mitb accesulla ingrijiri preventive $i cuative, constituie un
factorpozitiv itr satisfacerea
nevoii de securitate.
Pe de altdparte,apartenenla
culturalepoateinfluenfaaceastanevoiefundamentali.Culturi,
etnii, in caresenectutea
esteidentificatecu inlelepciunea,cu experienla,ii incuajeazApe vArstnicisi
fie autonomi,se-$ipstrezenealterateimagineati respectulde sine.
Pentrua-Siputeasatisfacenevoiade securitate,varstniciitrebuiese cunoascamAsurilede
protectie,iar idvafareaacestomtrebuiesa inceap6inch din perioadade adull Estevorba de o
_.
adevaraliA'
pregalirepenlruimbalranire
Nevoia de securitate$i imbitrinirea
Ca regde generale,orice fiinle umaneestecapabilese se adaptezemediul $i sa-ti urmeze
culsulvietii. In acelatitimp, procesulde imb5tranirefaceaceasteadaptaredin ce in ce mai dificil de
realizat.Problemeledevin din ce in ce mai acuteti un numwi de verstniciau nevoiede autor,in
specialdupevarstade 75 de ani, c6ndse constatecelemai multe handicapurigi boli cronice.Aceste
preblemel,addugatemodificdrilorinerenteprocesuluide imbitrani.e, ii fac pe varshici cu atat mai
lulnerabili la stres,mdrescdificultateain mentinereahomeostazieisi crescriscul de afectarea
intregritafiilor fizice $i psihice.
De;i procesulde imbdtranirenu esteuniform, iar problemelevarstnicilorsuntfoarte
diversificate,existdtofu9io seriede problemecomunetufurorpeNoanelorde varstaa treia:
r Scederea
capacitefiifunclionaleSi a madei de rezerr,,icrescvulnerabilitatcala
boli. La
varstrrici,chiaropatologieminod poateaveaefectedezastruoase.
O infeclie, de exemplu,poate
genera,printr-unlanl de reacfii,o stareconftrzivaacute.
. Polipatologiacronicd handicapurilecomplicddspunsurilefiziologiceale vdrstnicilor.De
ti
multe ori sunt atinsemai multe sistemein acelafitimp, astfelct estediflcl uneoride stabilit daceeste
vorbade apariliaunei noi boli saude complicatiiale problemelordejaaxistenre
. Unele fenomenelegatede imbbffanire,ca deficitelesenzoriale(presbiopia,presbiacuzia)sau
problemeale sistemuluiosteo-articular
(afiroze,osteoporoza)
suntprezentela o nare parte din
varstnici,ceeace le afecteazdcapacitatea
de a controlamediul.
. Terapiileinstituitepenfu vindecareapersoanelorvarstnicepot devenifactori de risc. Odatdcu
versta,reacliilla tratamentele
medicamentoase
saudietcticesuntuneori idiosincrazicegi pot agrava
problemainiliale. De asemeneaj
consumul[eadecvatde medicamentese poateconstituiintr-un factor
de risc
r Durerea,simptomimportant,nu esteintotdeaunau$orde localizat.Adeseaestedifuza saupur
Sisinplu absente,ceeace impiedicdintemeliilepenfu prevenireaunor boli saucomplicatii
. Factorii de stressuntnumero$i.Datoritd
faptului ce varstnicisuntmai pulin abili in a elaboraqi
aplicaniqtestrategiiadecvate,de a-$ipdstmintacteimagineati respectulde sine,ei nu vor fi in
misurdsd-rin)enlina
inlegritalca
psihica.
t Pierdercaprogresivaa autonomieiesteaspectulcel mai irnportant.Chiar dacedependen(aeste
minimi $i reprezintio folti de coeziunesociald.eapoateimpiedicasatisfacerea
nevoilor
fundameDtale
Vdrstnicii au adeseasentimentede neincredere
in ei insigi qi dezvoltdo leamdde egecuriatunci
cilld coDllientizeazi

Curs nr- 4
Problemeparticulare $i patologii asociate
Satisfacerea
nevoii de a evitapericoleleesteafectatade o seriede sulsede dificultate(SD) Si
manifesteride dependenld
(MD) pe carele vom prczentain continuaresuccint,unele dintte ele
(depresiile,sinuciderile,cederile,abuzurile,mai bine spusconsecinlele
acestora)fiind tratatepe
larg in capitolelerspective:
a. Arrxietatea,teama$i stresul (SD,MD). An-\ietatea esteun seltiment de disconfoft gi de
tensiunepe care individul il resimte in fala iminentei unui pericol nedeterminat estun mspuns
intapsihic. Teamaesteo emtieintenseprovocatAde perceperea
unui pericol rcal sauimaginar,care
afecteaziintegritateapsihicd.Existamultiple tipuri de arxietatefi ele se manifestbIa vdrstnici in mod
intermitentsaucronic,pdn acuzede naturAsomaticd,insonmii,negativism,agitalie,oboseali,
comportamentostil sau chiar izolare. Cauzele anxieteii $i fricii sunt trumeroase:dependenfela nivelul
nevoilor fundamentale,durae, modificdri ale tulbureri nevrotice cronice (fobii, ipohondrie), consum
(antidepresive)
de mgdicamente
saualte substante(cofeine,alcool).Numerul marede acuzesomatice
ti incerctuile verstnicului de a-Simenline energia fac dificile recunoaqterea$i tratamentul stdrilor
anxioase.
b. Cdzele(SD). Multe din schimberilepe carc Ie tleiwsc varstniciise constituiein adevamte
crize,pentruca ele afecteazeconceptulde sine(imaginea$i respectul)gi nu pot fi soh{ionatecu
metodeleobiFuite. Acestecrizel perturbesdlul de via{i ti reprezintetot arateaafectdriale
intregritetiifizice Sipsihice.Esteimportantde a evaluacum traie$tefiecarepersoanicriza,pentnr ca
aceastasapoatefi prevazute,ptevenitA,sausAsepoatdintel.r'edpromptpentru dcpa$ireaei.
(SD). Intre 24% Si28% dintrepersoaneledepeste65 de ani taiesc singure,
c. Singur6tatea
aceastesitua,tisreprezentand
un risc importantpentruele.Tot ceeace scaderespectuide sine
(pensionare,
problemede sanetate,
pierderearolurilor, izolaresocial5etc) adencescsingu$tate4 ca $i
tiscul unorp.oblemefizice saupsihice,al unei boli gravesauchiar al moftii.
d. Depresiile(MD). Depresiaesteuna dinte cele mai frecventeafecfiuniint6lnitc la
varstnici.Frecventa
ei crcscutel-a determinatde Ebelsolesd o numeascd"un fel de gutwai al
v6ntnici1or".Esteformulareacareilustreazecel mai bine nespecificitatea
bolii la varstnici.Ea estecel
mai adeseaatipicdgi coexistecu boalasomatice.De aceeaestedificl de determinatdacavarstnicul
respectivestedeprimatqi ce nivel de depresiea atins (mediusaugrav).Varsmicii sunt foarte
wlnerabili la depresje,nu numaidin cauzabolilor croniceti a tratamentelormedicamentoase
p care
le umeazA.De rctinut cd sindroameledepresiveatragrareoi atenfiamedtati $i ce 80-90o/o
dintrc
depresiisuntdiagnosticate
sausuntdefectuosidentificatesatr,/si
neglijatetcrapeutic,a$acum este
ilustratin diasramade mai ios
Sindrorr de dernoraliza@(2O- 3jo/a)

Depresrinesemnificative
clinrc(10 - 207oJ
nonf6c'i

h,rrt6

na

m6,,{'.1

gener alisti
( 1,2, 1,5%)
frepresiitratalede psihiatri(0.2ol.)

Cursnr. 4
e. Sinucideriles9 claseazdprintrep.imele zccecauzede decesal ciror factorde riscprincipal
estedepresia.
Dupi unii autoriele ar fi legatede stareade dependenF$i/saude un sntimentde
abandonsaude pierderecarese accentueazA
la peNionare,la moarteaunui apopial,in momentede
singuritate,de insecuritateeconomicd,de boalesaula institutionalizare,
Riscul estecu aatamai
crescutcu cat pierdereasauschimbareade situalieestemai brusce(mecanismele
de adaptare
func{ioneazd
inadecvat)saucandsitua,tiaestecombinatdcu alteprobleme.
f. Tulburerilepsihice.Chiardacdmajoritateavarstnicilori$i conserviintegritateafaculdlilor
mintale,inciden{atulbureriloremolionale$i cognitivecrfteodatecu varsta.Astfel, se estimeazdca
frecvcnlatulbudrilor psihicediagnosticabile
estede circa 307ola persoanelede perste65 de ani gi c6
propo4iapeBoanelorgrav handicapate
din acestpuncrde vedereestede l5%. Totufi, bolile psihicenu
sunt consecinla imbaffanirii, ci efectul unor probleme legate de unele boli organice sau fuaclionale.
Bolile psihicede origine funclionali (nevrozele,tulburdrilede personalitate,
sterileparanoide,
psihozeleafective,schizofreniacaredebuteaziin tiniele)reprezinticirca30% din bolile psihice
int nite la varstnici.Cele organice(demenlelede regule),responsabile
de 70% din bolile psihicesunt
in general,de odin degenerativ.Ele pefiurbd grav funclionalitatea sistemelor gi mdresc sever gradr.rl
de dependentd.
Se apreciazdcd 60% dintrc sindroamelepsiho-organicesunt cronice9i ireversibile.
Simptomelepsihicepot generatulburdrimetabolice,toxice, infecfioase,cardio-pulmonare.
Ca li
deprcsiilefi sinuciderile,bolile psihicese constituieinfactori de risc in afectareaintegritdfii fizice.
g. Mediul inadecvat.Nevoiade securitateestestrdnslegatdnumeroaseaspecleprivind mediul
inconjuretor.Or, estecunoscutfaptul cd,penfu un numermarede varstnici,mediul fizic $i psihosocial
nu corespunde
saunu esteadaptatnevolilorlor, ceeace creeazbnoi factori de risc. 'lrebuie a1.'ut
in
vederecd ambienhrlnu reprezindnumai spatiulin carepersoanatrAiegte,ci gi mediul in careea
evolueaza.Confiuntaficu pierdcrileqi schinbaril (uneorirapide)ale stilului de viati, vArshicii nu au
intotdeaunatimp
sd se adaptezc.Cando persoanevarctniceestemutatddin mediul ei familiar
(institulionalizarc,spitalizare)ambientultrebuieadaptatnevoilor sale.Daceele se simt in pericol,se
vor retmgein secudlateaunei lumi interioare,vor regresa,iar stareasanltelii lor se va inrduldfii.
h. Risculcdderilorqi al altor accidente.Amenajareagi adaptarea
locuintelorsau a instituliilor
ulde triiesc verstnicipermiteevitareacdderilor,a accidentelor,al incendiilot al hiper- sauhipotemiei
tc, careconstituieadeseacauzede deces.Dacaunii autori,24olodin persoanelede peste65 de ani
suntvictimeleunor accidentemortale.O maredintreacesteaccidentese datoreazideficientelor
se[zoriale,de coordonare,de echilibru,sauslabirii fo4ei $i rezistenteimusculare,confuziei,
tulburarilorcognitive.Seapreciazece
numarulcdderilorsaua altor accidnteestemai mare la
vamhicii irstitulionalizali.Accidenteleconstituiea cinceacauzade deces,iar cSderilereprezintddoua
treimi din totalul accidentelor.Aspcctedetailateprivind ciderile sunttratatein capiblul rezervar
acestuitip particularde accidentela vArstnici,cadereavarshicului! aparentaccideltald,rcprezentand
un sindromspecificgeriat c.
i. Durerca.Aceastasenzagic
penibild,dezagreabile
estefiecventprezentala vi$tnici. D multe
pentrumulli valshici betranefa
ori ea esteinsolitAde reactiipsihologicecareii pot mdri intensitatea.
esteo experientidueroase;mul.tidiDtrei asociaz
e imbitranireacu apariliadurerilorlombare,
afticulareSimusculare.Nu esteintotdeaunaugord()evaluatdurereala varstnicin aslgurareapropriei
secudtei, pentrucd nu ii petmite sd teiasce normal.Ea poategeneraanxietate,teamegi accentueaz
e
dependenla.
Paradoxal,uneo absenladurerii constituieo problema.peniru ciimpicdice diagnosticarea
Si
interventiilein bolile sraYe

Cursnr. 4
j. Abuzul (violenfa).Acestedoua fedomene(careadesease confunde)constituieo problemecare
ia amploare din ce in ce mai mult. Violenla se defineSteca "orice act distructiv, intenlionat sau nu.
caretitrdesd dist.ugAinutil func(iilevitale aleunei fiinfe umanegi si producddaunefizice, psihice sau
sociale. Actele de violentd (abuz) se manifesd, h principal, prin agresiuneaverbale, abandon(decetre
familie), institutionalizare fo4ate, tantaj, furturi, talhrie, abuz de autoritate sau de incrcdere. Odcare ar
fi, ins6, factorii responsabili de abuz, consecintelesunt intotdeaunamult mai gmve perllru varstnici
decatpentru alte grupe de varsti. Efectele negative ale abuzului sunl evidente; ele reprezinta afectiri
mai giave ale integritdlii fizice sai/ti psihice,putandmergepanela periciclitareaviefii.
k. Consumul de medicamente.Medicamentele,care sunt agenfi lerapeutici importanti in
indepartarea
simptomelorgi in vindccareaboliior, pot crea,de asemenea,
problemegravevarstnicilor.
Doi factorisuntresponsabilide rdspunsurileatipiceale varstnicilorla medicamente: modificdrile
produsedeprocesulde imbdtranireqi bolile cronice.PluripatologiaestefrecventdIa pe6oanelede
peste65 de ani, o mare parte dintre varshici umand tratamentemedicamentoasecomplexe
(plurifarmacie)ceeae poatedevenio surs5de afecliuniiatrogeniceg/saucomplicafii.Este cunoscut
faptul ci, odatd cu avansarcin valstA, se produc modificdri la nivelul absor{iei, al metabolizdrii 9i al
eliminerii medicamentelor.Unele medicame[te pot provoca uneori reaclii care risci A devid
dmmaticesauchiar fataleconfuzie,cdderi,tulburdride echilibru,incontinenlS,imobilizare,probleme
cardiaceetc).Pe de alti parte,estedestulde dificil de recunoscutpi evaluatefectelesecundareale
medicamentelor.Toli
acestifactorireprezinteafecthriconsiderabileale integritatiti securitelii
varshicilor
l. Etilismul. Consumulfrecventde alcoolareeGctefoartenocive asupravarchicilor, pentnrca le
modificdsemnificativfuncliile cognitive,echilibrul6i conportamentul.In plus, alcoolulpoate
interaclionacu unelemedicamente
pe ca.evarsh'liculle consumi.Acestadevine,deci mai wlnerabil
la cideri,alteaccidente,malnutrilie,dependenlS.
Adeseamanifest5rilenespecifice(cedere,
confuzie,
pierdereaautonomiei)sunt celecarepemit identificareaproblemclorlegatede consumulde alcool.

Cursru. 4
NEVOIA DE A COMUNICA
Comunicareaesteonevoiefundamentalia cdreisatisfacercdepindede o serjede cotdifii biopsiho-sociale;
pentrua h independentin nevoiade a comunicatrebuiese aibeinegreorganele
senzoriale,sd aibi o vialdsociau,iarreacfiilesaleemotionalesd nu impiedicecomunicarca.Ot toate
acestecondifii semodifice,mai mult saumai pufin, in cursulprocesuluideimbitrinire.
Comunicareaestemai mult decatunschimbde cuvinte.Esteun procescomplex,dinamic,in
careprin limbaj $i o seriede manifesdri non-verbaleseurmiregterealizareaunui schimbde
infomalii. opinii $i sentimente.
Din punct de vedereal scopului,comunicarea
poatefi: informalionalS(de zi cu zi, conversate),
terapeutice(in ajutorulclientului) 9i pcdagogicA
(de invelarea clientului).ln celece urmeaza\om
insistamai mult asuDracomunicidi teraDeutice.

Dimcnsiuni particulare
Dimensiuneabiofi ziologicA
Pentrua receplionainformafii,individul are la dispoziliecelecinci simturi care,a$acum
mmfionam anterior,trebuiesAlie functionale. Ofganelesenzoialeisi pierd,inse,din funclionalitate
in cursul procesul de imbatranire.
Dimensiuneapsihologica
a. Intcligenla.Capacitatea
de comunicareestestranslegatdde nivelul intelectualal individului.
Pentrua intclegesensulcomunicirii, o seriede funclii (memoria,gindirea, inlelegereaqr
rationamentul)trebuiesd fie integre.
b. Perceplia.Stinrulii intemi $i extemisuntrecepfionafi$i interpretatila nivcl centralSi
transfomali in imagini, senzalii,semnificalii.Deci, fiecareindivid, in funclie de propdape$onalitate,
educatiesaucxperienleanterioare,va inlelegerealulconformpropriului modelde percep{ie,ceeace
poateinfl uentacomunicarea.
c. Sterileemofionaleinfluenleazafelul in careun individ reactioneaze
fale de o altApersoanasau
h fafa unei situa1ii.Va$tnicii, in special,secompoftAdifedt, in funclie de stareaemofionatd.Unii i$i
exprimeemoliileprin plans,ras sauprin vorbireexcesive,allii se retrag,se inchid, se izoleazb.
Dimensiuneasocio-culturali
a. Anturajulpoateinfluenlacomunicarea.
In funclie de numAr$i de gradulde apropiereal
persoanelorcu carevirstnicul intrd in contact,acestaparticipi mai mult saumai pulin la comunicare.
b. Mediul incoqjudtor concurela realiza.eacomunice i. Dista4a saustimulii extemi sepot
constituiin factoride strescarepot influentapozitiv sauncgativcalitateacomunicarii.
c. Estecunoscutrolul impofiantpe careiljoacd factori ca nivelul de educalie,etniasaumsa in
realizareaunei comunicerioptime.
d. Statutulsocial.nivelul socio-ecomicpot avea,de asemenea,
repercusiuniasupracomunicArii.
Vdrstnicii,Eiagadefavorizalide statutulsocio-economic,
suntlesnesusceptibilide a se izola, in
conditiilein careintra in contactcupersoanecareau nivel socio-econoDic,suntlesnesusceptibilide a
se izola, in condi{iilein careintra in contactcu peNoanecareau nivel economico-social
mai idicat.
datoritedeprecieriipropiiei iamgini gi respect(self esteem)

CursDr.4
Nevoiade a comunicati imbitrenira
Scaderea
capacit5liisezoro-perceptuale
cauzaEde procesulde imbetranireafecteazenevoiade
comunicare.Aceastediminuaresemanifestdprintr-o reducerea capaciteii de receptaregi prelucnre a
informaliilorprovenite
din mediulinconjudto.,urmatddeo "izolaresenzoriald,'
a celorcareau
tulbwerivizuale,auditivesautactile.
Hipoacuzia(presbiacuzia)influenleazaconsiderabilcomunicarea
verbal6.Varstnicul cu deficit
auditivnu poateurm5ri o conversalie$i, de molte od sfarc$teprin a nu mai comunicadin teamade a
nu deveniridicol datoritAfaptuluicAnu aude(sauaudeeronat)cei sespune.
Scdderca
acuitefiivizualeserepercuteaze
negativasupraparticiperila viata socialS.
TulburAriletactile cauzatede procesulde lmbdtrdnireinfluenteazlin maremasura
comunicarea,
in specialceanon-verbali.De refnut cddin celecincielemente
careconcurAla atingere
(contact,presiune,cald,receli durere)contactulSipresiuneariman bine conservate,in specialla
nivelulbratelor,al gambelorgi a feleidorsalea miinilor.
Problemespcilicegi patologiiasocirte
l. Afectiunilerespiratorii
pdn diminuarea
cronice,
capacitefide a respin,pot afectadebitul
verbal.
2. uneleboli neurologice
afccteazd
comunicarea
: boalaParkinson
antreneazi
problernede
comunicareprivind pronunqarea
gi grafia.Mo[otonia cuvintelor,dbitulverbalneregulat$i articularea
defectuoase
a cuvintelorfacconversalia
cu un parkinsonian
aproape
neinteligibili.Acestlucruare
repercusiuni,
incemaiscvere,asupra
psihiculuisdu.
Tulburirilevasculare
cerebrale,
incepand
cu ischemia
cerebrald
tranzitorie
fi terminandcu
accidontele
vasculare
cerebrale,
productulburiri devorbire(disfazie,
afazie)
(deexemplu
Alteleziunicerebrale
specifice
boalaAlzheimerl
proroaca
undeficitcognitjv
progresiv
carealecteaza
considerabil
comunicarea.

Cursru. 4
NEVOIA DE A AVEA O PRIOCUPARE, DE A SEREALIZA
Preocuparea
in vederea
prorpieiralizaripemite fiinlei umaneimplinircaaspirafiilorsale.De$i
manierade a-ti satisface
aceastd
nevoiediferdin functiedeindivid,nevoiadercalizarcesteprezetrtd
tot timpulvietii.Eaestelegatededifedtelerolurisocialetrate fi delinutein cuisulexistenfei
Individulcaredorepte
si-9iindeplineasci
rolul adoptA
o seriede comportamente
desemnate
de
sintagma
"realizarea
rolului".Realizarea
roluluiimplicddouacomponente:
(tehnica)
ceainsfumentalA
Comportamentul
instrumental
cuprindeacliudlefizicepe careindividulle
$i ceaexpiesivd.
indeplinegte
in legaturdcurclul sau.Comportamentul
expresivimplicdemolii,obiceiwi,aprobArisau
dezaprobdri
in legaturd
cu rolul sauindeplinirea
acestuia.
Dimensiuni particulare
Dimensiuncabiofi ziologici
ImbitrAnirea9i bolile afecteazlintegritateamusculo-scheleticd
sau,/$i
neurologicd,ceeace
altereaz5capacitatea
fizice, energia:aceastaare efectasuprarealizbriiunei activitefiocupalionale.
Dimcnsiuneapsihologici
Indeplinireaactivitdlilorcarecorespundgusturilorqi aspiraliilorindividuale,esteun factor de
motivaliecarepemite realizareaqi progresul.Stareapsihologicdinflunteazecapacitateapi modul de
a se realiza.Varstniculcarenu areincredrein sinesauesedepresivnu va intreprindeacliuni pentJua
se simti util, mai alesdaci adopd o abordarenegativiste,considerandu-se
"bun la nimic"
Orice individjoaci un rol in functiede stadiulsiu de dezvoltare.Astfel, url varshic de 60 de
ani, al cdrui stadiude dezvoltareestede adult matur,ar puteajucaroluri legatede aceastAfazd:buDic.
preqedinteal unei asociafii,saus-arputeaangajain activitali de binevolat.
Dimensiutriasocio-culturalA
Orice societateimpuneindivizilor careo compunun statutgi roluri legatede aceststatut.
Indeplinireaacestorroluriestedeterminatede disponibilitateafi capacitatea
individuale.pierdereaunor
roluri socialeprin pensionare,ca $i schimbareaunor roluri in familie influenteazA
capacitateade
indeplinirea acestom.
Diminuarcaveniturilor,ca tumareapension6rii,ii impiedicdpe cei mai multi verstniciin
integrareain unelegrupurisociale.Adeseaei nu detin resurselenecgsarepcntrucumperarcade
matedalein vedcrsarealizdriiunor activitSliindividuale(pictud, artizanatetc)
Benevolatql(atuncicandesteposibil) poatefi o bu[A ocaziepentmvarstric de a se rcaliza,de
a sesimfi util, dezvoltandu-9i
spiritul creativSiofcrindu-Siposibilitateade a indeplini obicctiveIa care
a visat in cumulvieli active.
Datoritdfaptului ci in societdtilecontemporane
muncaesteapreciatd,
persoanclevarstnicecare
nu lucreazdsunt adeseapdvite ca dependente,
suntmarginalizate$i suntapreciateca precursoriai
actualuluistadiude dezvoltare.

\cvoia de a aveao preocupare.dc a re realiza$i imbi(renirea

Cursnr. 4

Procesul de imbitanire antreneazdschimbAribiofiziologice care ii detenninl pe vantnic se-$i

modificemijloaceleprinca.es-arputeafaceutil. De exemplu,modificdrilesistemuluimusculo-osteoarticularlimiteazemobilitateaimpiedicAndexecutareaunor mitcdri ce necesitesupletearticular[. De
asemenea,
reducereaacuitdtiivizualesau/fi auditivelimiteazdcontactulcu cei dinjur Si,consecutiv,
posibilitateade a fi util, ca Siposibilitatead a se ocupacu activitelice necesitdo acliitatevizuali
optima(lesut,aflizanatetc).De fapt,toatemodificArilecareafecteazA
dexerilateaduc la nesalisfacerea
nevoi de a sepreocupa,de a fi util.
Schimbdrilede ordin psiho-social(pensionarca,
plecareacopiilor de acasdetc) au, de
asemenea,
un impactasupraacesteinevoi,prin modificirile de rol pe carele produc.De exemplu,
femeiacarea fost obiqnuitdsd se ocupede menajulcaseigi de creqterea
copiilor, se simteinudle
inmomentulin carecopii pdrdsesccasapdrinteascddup6 cesetorie
Pensionarea
ptovoace,la rAndulei, modihcdriemolionale$i sociale,prin faptul ce, de cele mai
multe ori, anteneaze o insecudtate financiafE, o pierdere a rclului $i a identitdtii. Foarte mulli varchicj
pierd interesul contactului cu semmi qi sentimentul utilitA[i in ulma pension[rii. Aspectul estemai
desintalnit la berbafi.Alteori seproduceo inversarea rolurilor! de exempluin cuplurilein care femeia
gdse$te
un angajamntcarele poatecompletavenitudle. In acestesituaii sentimentulde inutilitate al
partcnenrluisepoateaccentua.
Pierdereaparteneruluide viald afecteazd,
de asemcnca,
realizarearolului, in specialla femei.
Adeseaease vedelipsid dintr-o dalenu numai lird sprijin, dar 9i de identitateanpe
carei-o conferea
statutulsocial$i economic.Acestaspectnu estede neglijat,avandin vedereci, in general,femeile
trdiescmai mult decatberbalii.
Probleme particulare Si boli asociatc
Unele circlunstanle,cum ar fi boala,pot antrenao modificarea rolurilor, determinAnd
realizareaunor roluri temporare,ca cel de bolnav.Cum majoritateavarshicilor esteatinsi de una sau
mai multe boli cronice,acestrol va fi adoptat$i realizatde cei mai multi dintrc ei.
KatherineNessdescrierolul de bolnaval varstniculuisubcinci dimensiuni:
l. vdrstniculconfund5adeseaproblemelede senetatecu modificerilelegatede procesul
imbeffanirii$i i$i tolereazdincapacitdlilepani in momentulin carcnu-$imai poateindeplini rolurile
2. In general,schimbarilerolurilor socialeseproduc gradat.Citeodate,ins6,acesteschimberiau
loc brusc(de exempluin condilii de boali), ndividul dezvoltandun sentimentde team6.Acestaeste
mai intensla varstnici,pentruce ei se simt (6i sunt)mai wloerabili.
3. bolile croniceinflucnleazeviafa$i rolul familial ca Siactivitateasocial6,pdn supravegherea
pe
careo implicA,ceeace produceun impactemofionalatat asupravarstniculuicit $i a familiei sale.
4. a patradimensiunese refed la dependenlS.
Cand o pe$oanavarcbricdifi pierdegradat
autonomia,iSi pierdein aceca$imasura$i rolurile sociale.slbr5indprin a se identificacu rolul de
bolnav.
5. nu raresuntcazu le in carev6rstniculadopterolul de bolnavdin cauzacA societateanu iioferh
posibilitateade alegere,existandtendinlade a se asociabdtranerea
cu boala gi de a-i considerape
varnnici ca inutili, lendin{dIa caremulqivarstniciadedidestulde u$or.

Cursnl. 4
NEVOIA DE A SERECREA
Nevoiaderccreereestecomundfuturoroamenilor,iar cei care,prin activitilile lor, rcusescse
sedeconecteze
fizic $ipsihologic,
i$i satisfac
aceaste
nevoiefundamentald.
Varshicii,la rindul 1or,au
nevoiederecreere,
in funcTiedecapacitetile
1or.Nursavatebui sdfie in mdsure,
nu numaisa
elaluezenevoiafi capacitatea
de activitalirecreative
a vaNtnicului,darsegi lespunda
unorinteberi:
Cum sepotrecreavarstnicii?
Trebuieinsistatatuncicandace$tia
devinrcticenli?Are ar fi activitdlile
carele-arsatisface
nevoiaderecreere?
Activitdlile recreativeale fiecdruiindivid sr:ntdeterminatede o seriede obiective:destindere.
divedisment,
acumulare
de infomalii saucunosti4e,creativitate,
transcendenla.
Acesteobiectivesunt
dictatein funcliedegadul de expresivitate
personal'specificfiec[ruiindivid.In tabeluldemaijos
suntinfelsateo seriedemtloacederecreere
corespunzetoare
aspiraliilorpersonale.
Graddeexpresivitate
(fizice,cognitive,
emotiomle)
Poarteridicat
(trancendenld)

Mediu ridicat
(creativitate)

Mediu
(acumularede informa{ii)

Mediu sc5zut
(divertisment)

Scdzut

Tipulde activitate

Meditalie,extaz
Lupte ofensivi $i defensivd,ezbateri
Sportde performanli
Activitatesexuald
Dansintens,ritmat
Crealieartisticd(literarA,muzicaleetc)
Disculii, analiz6
Altruism (grija pcntru allii)
"omamentinstrumental"(introducereartei $i in procesulde muncA)

Studiu,lectud
Cultureadistici(muzee,galerii)
Participare
(cluburi,cercurietc)
la activitdtiorganizate
Jocuriintelectuale,
educative
Viziteorientate
Culturefizici si sDort
Viafemondene,
vizite
Sporturi,ca spectator
Jocuri
Conversatic
Lecture
pasiv(TV, radio)
Divertisment
Repaus
Somn,odihna
Singuratate

Dimensiuneabiofi ziologici
Ata cum arAtamanteriorroameniisepot r-ecrea
in difedte felud. In acelali timp, pentru a putea
practicaacestcactivitAlirecreative,SitrebuiesAbeneficiezede inlegritatefizice !i funclionali, sd aibi
organelesenzorialeqi forta musculardin suficientestarcde funclioDare.Or, odatecu prccesulde

10

Cursnr. 4
imbtrtranireti cu apa lia bolilor crcnice,varstniculmanifesti adeseoddificultefi in satisfaceiea
nevoii salede recreere.
Dimensiuneapsihologicl
Deti toateactivitSlilerecreativepermit pe$oanei-tinere sauvarshice- s5-ii exprimeemofiile.
s5-$ieliberezetensiunile,aceastatrebuiese doreascasd se destinde,sd manifcsteo preferinlapentu
unul saualtul dintremodurilede recrcerc.
Motivalia esteadeseaabsentila varstnici,al ceror interesesteaxatmai degrabdpe nevoi qi
activitelide bazh(alimentatie,eliminare,igieneetc).Ei se dedauastfelunei acivitdtide rudne,
plictiseal5Siapatiase instaleazdadesea,
nelesdndloc dorinleide destinderesaudivertismenr.
Problemeleinerenteimbetraniriiiiplaseazdadeseape varchici intr-o izolaresocialdcarele
influenleazdcapacitatea
de a stabilicontactecu semeniilor, acestaremanadd,totugi,un aspectce tine
persoDalitatea
fi ecaruia.
hr ceeace pivege preferinfele,varshici au tendinfase practiceacelea$iactivititi recreativeca
in tinerele,ceeace numai esteintotdeaunaposibil,din ratiuni de ordin fizic, financiarsau de alti
nafura.
Dimensiuneasocio-culturali
Societatea
modemi llu esteintotdeaunastructuratein a$afel i cat sA-ipoatdajutape varstnici
in satisfacerea
nevoi lor de recreere.Existenlaunor inlesniri (reduceride prefuri,relelede agrement
adaptateetc) saulocuri destinatevarsfticilor (cluburi,cercuri)esteincd nesemnificativd.De asemenea,
prejudecdliile;i segrcgaliaexistein continuarein ceeace-i privcqtepe varshici $i moda[telilc lor de
Absentaunei realerelelede sprijin adAncelteretragereasociali Si izolareavarctnicilor$i le
mic$oreazegansade a participala activitelide grup,necesaremenlinerii ancoriri lor sociale
Varstniciicaretrliesc in institufii speciaIizare,strucrurate Sj adaptatene\ oilor lor par a avea
mai multe Sansein satisfacerea
acesteinevoi decAtsemeniilor caretaiesc la domiciliu.
Nevoia de a sc rccrea Siimbitranirea
Scaderea
capaciiilii senzoro-perceptuale!
inerenti in cadrulprocesuluide imb5tranirc,
afecteazinevoiade a se recreaatuncicandactivite,tilerecreativefac apel la simluri. Astfel, cand
varstniculcarearc ca modalitatede recreeredezlegarea
de cuvinteincruci$ate,va trebui s5 se o enteze
cdtrealte activite! atuncicandacuitateasavizualea scezutsever.Similar se va petrece!i cu ceilalti,
pentu carepmcticareaunor actividfi necesiteun nivel cel pulin mediu al acuitdliisimlurilor
(vizionareade filme $i spectacolela TV, audiereade concerteetc).Pe de alte parte,alte activitdti
necesitedexteritate,coordonaresaufo4a musculare.Or, toateacesteabilitati fiind afectateodatecu
avansarea
in varstS,satisfacerea
nevoi de recreereva fi considerabilimpiedicatd.
Problcme particulare Si patologii asociat!
r

Pentrusatisfacerea
nevoii de a se recrea,oameniitebuie se practiceo se e de activitdlii in
plai lizic, intelectual,psihologicsausocial.Ot, bolile crol ce au adeseadrept efectdeteriorarea
firnc{iilordejaalterateprin imbatranire.De exemplu,factodi ce tin de bolile sistmelorcardiovascular.locomolorsauale SNC,ca ti tulburirile de eliminarerenaldsautgiintestinali.determinl
schimbareaactivitdlilorrecreaiive.Ace$ii faciori sunt:diminuareamobilirilii, scidereafo{ei fi

il

Cursnr. 4
rezistentei
musculare,
durerea,
oboseala,
disconforful,
deficitecognitiveSiperceptual
, diminuarea
saupierderca
inreresului.
D exemplu,varstnicului
suferindde o afec{ir:ne
reumatismalidetipul
afirozelor
va fi impiedicat
in exercitarea
unoractivitdtca:trocotatul,
grddinaritul,
bricotajut,plimuarite
elc.

NEVOIADtr A iNV.ITA
..a
"
cuno$tinfe,a studia,a depreindeun obicei.
,Verbul a invafa" aresemaificaliilede acumula
,,a-gi
a se informa",darpoatefi folosit gi in acccptaliunea
de
continuaeducafia,a evolua, a se adapta
schimbarilor'.Nevoia de a invala estestranslegatdde condiliile de supravieluire.
Dimensiuni particularc
Dimensiuneabiofi ziologici
Factoii biofiziologici carepot afectaprocesulde invalareau fost dcja tratali in capitolele
anterioare.Ii reamintim:slSbirea,oboseala,durerea,afeciiuniale organelorsenzoriale,deficitul
cognitiv ToTi acesti factoriantreneaze
dificuldli la oivelul perceplieiqi infelegeriigi carediminueazi
capacitatea
dc alentienecesard
procesuluide invalare.
Dimcnsiuneapsihologici
Dint'e lactorii de ordin psihologiccareinfluenteaziasimilareacuno$tintelorla persoanacare
invati notdm:
a. nivelul de dezvoltarepsihiceti psihologici.Varstniculobosertcmai repcde,invale mai len1,
_
rar memonasape terlnenscurt(mcmoia rccentA)este,uneori,maiputineficace.
b. Imagineade sine.In general,valstnicij au bagajulnecesarpintru a_$idezvoltafacultdlile
intelectuale.Dupe Gilbert eclerc" singurulobstacorpe caretrebuiese-rdepdFascaesteinuginea de
smenegativ5,consecinlia imaginii pe caresocietatea
le-o confera',
c. Disponibilitatea("readiness")esteesential!pentruprocesulde invilare.Gradul de
disponibilitateeste,la rdndulsf,u,influenlatde
d. Mecanismelede apArare.
Orice verstniccareestearxios recurgeincon$tientla unele
mecanismede aperare.Acesteaii pemit atenuarea,
modificareasauchiar anulareaanxietdlii provocate
de condjfialui. In tabelulde maijos vom infaligacAtevadin mecanismelede apirare carepot
rnteraclionacu prccesulde invetare
e. Fazelede adaptarela boale.De;i fiecarepersoandrcacfioneaze
diferit in fala bolii, pierderilor.
saua o4ii, existi, totuti, o oarecareconstanliin ceeace privesteetapede adaptare
l. Fazade gocsaude negare
2. Fazade con$tientizare
a problemei(pierdere,boald) in carepot apdreatdstete,
disperaresausentimentde neputinla.
3. Fazade reorganizare(adaptari)in carepersoanain\ arasa traiascAcu problemlesale.
Dacdin primele douafazepersoananu esteintr-o dispozilicpropiceinvilatului, ill ceade_a
,
fteia fazl estedispusesd deprindi noi noliuni, noi tipuri de copmportafrent.
i. Motivalia. Lipsade motiva,ticinfluenleazdpe termenlung capacitaleade memorare,ca qi
potenlialulde crealivitate.De astfel,varstniculcarea slat mullb vremelird sa irveie va avea
diticulati
din ce in ce mai lnari de a iDvdta

12

Cursnr. 4
Dimetrsiunca
socio-cultutald
a) Nivelulde educalie.
Persoana
al cereinivelde educatie
esteridicatva aveamult mai mare
u$urinfd
dea invala,intrucatinfelegemaibinevocabularul,
notiunile.Totodatitrebuieprecizatci
educatianu
estesinonimecu inteligenla;
persoane
cu un nivelmaisclzutde educalie
pot aveaun spilit
la fel deviu cacel al unorpersoane
instruite.
Mecanismul
Identificarea

Negarea

Judecarea
(Analiza)

Deplasarea

Sublimarea

Regresia

Descriere

Modelarea
aceluicareinva![,dup,
comportamentuI
mentorului
sau.
gi diminui
Natteadmirafie
diliculteule inerenteprogresului
ti
schimbdriiceluicareinvatd
Respingerea
aspectelor
realitelii,
caiesuntgeneratoare
deauietate.
Apare,deobicei,in primelefaze
deadaptare
la boale.Semanifestd
prin refuz de implicarepersonali
in ing jiri.
Procesmentalpdn carepersoana
cautdraliuni pentruj usdficarea
compoftamentuluis5uinadecl'at
saulipsei de motivalie.Servestela
pistrareaimaginii de sinegi
atenueaze
sentimenfu
I de
culpabilitate
Defulareaincercirii emolionale
cetreunsubiect,o staresauo altd
persoana,cate suntlEcute
pentu propia
responsabile
conditiefizica si mentah
Actiunede substitulie,cu scopul
de "a schimba"rcalitatea$i de a-$i
indeplini doringelefilstrate. Este o
modalitatesatisiicitoarede a
canalizaencrgiacatreun
comportamcntsocjalmai vaioros
Reintoarcerea
la un stadiuanterior
de dezvoltare,cauzatdde o mare
dificultatecu carepersoanase
confruntd.

Componament
aiutAtor
Mecanismpozitiv, dar caredscA sa conducd
la dependenfe.
Poateh favorabil,cu condilia sel orienteze
pe cel careinvate,spreautonomie
Poateaveaefectepozitive,permilAndo
adaptaregradatela situatie.
Ajut5 persoanase-$imobilizezeenergiagi si
previndo dezorganizare
a sterii emo{ionale
intr-o perioadi de criza.Ulterior penoana
reflecte Fi i$i con'tiertizeazd propria
condifie.
Ajuti persoanasi reflcctezeasuprascuzelor
i11spatelecdrorase ascunde,cea ce este
favorabilorientlrii progresivecdtre
autocriticd.
AceastdetapAestecsenlialipentru
itnplicarea
in modificarea
stiluluide tiala ;i
de compofiamgnt.
Lasepersoanasd-fi exprimesentimentelede
frustare, chiar dacestareasa esteatribuite
altcuiva.Ulterior, demonstreazS-i
inechirarca
acestuiralionament.
Sepoatepqmite petsoaneise-gicanalizeze
atiludincac5trerugaciunesaurenun{areala
uneleaclivitili fizice, dar tebuie readusdla
realitatc,cu scopulde a congtientizasitualia
$i de a-i face faF
Permitc-jpersoaneisa-$isatisfacdfevoia de
regresie.
apoiindreapt.o
catreo viziunemri
realisti.cu scopuldc a puleaevoluacalrs
autonomi

b. Prezenlafamiliei saua releleide sprijin. Supo ul oferit de anturajinfluenteazepoziliv

capacitatea
verstnjculuide a invala,menfinandu,iperseverenta
in repectarea
regimului lerapeutic.
c. Apartenenfacultural5.Culturainflunteazdnevoiade a invala a oricereifiinte umane.Astfel.
modul de perceperea alimcntafiei,a igienei,a durerii.a bolii sauchiar a mo4ii diferAin ftnclie de

13

Cursnr. 4
cultur6.Ceeace parestraniula prima vederpoatefi, in aealitate,
uo alt mod de a vedealucnrrile.
Diferenlele culturale pot modifica modul de in!legere al unei penoane, pot acliona ca nitte filtre
individualecarepot distorsionacomunicarea
inffe nursefi vartsnic.
d. Valorile qi conceptiilelegatede senitateti boale.Unele concepliipot afectanevoia de a invata
a varstnicilor. De exemplu, prejudecdlile privind declinul intelectual, absenlacapacitdlii de invalare a
varshicilor ii pot demotivape acettia.
Invilatul $i imbtrtrenirea
Prejudecifle pdvind capacitateade ilvefare a veNhicilor sunt numeroase.Astfel, se crede cA
oamedi devin mai putin inteligenli odatecu avansareain varsti, cd nu mai sunt capabili s6 invele, cd
uitd totul ce sunt incapabili de a gindi corect, ce sunt lipsifi de creativitate.
Realitatea,de fapt, stediferitA. Trebuie sd admiteh ce existe diferen diferene individuale $i ce
elepeNistdde-alungul intregii vieli. Estefals s[ credemca varstniciiiti pied capacitateade a invala.
Studiileau demonstat ca vistnicii iti conserveaceastA
capacitate,dacdsuntplasatriintr-un mediu
propice $i dacd li se permite se invele in propriul lor ritrD.
Probleme particularc $i patologii asociate
Bolile careafecteaz
a procesulde invalaresuntaceleacarecompromitfuncliile intelectuale,
cum ar fi bolile degenerative
ale SNC,bolile cerebro-vasculare,
etc.Varstnicii atinside acesteboli
prezintdproblemela nivelul inlelegerii,momoriei,concentrarii,demonstandtotodatl dificultafi de
orientJre
in timp.spaliu)i la propriapersoana.
Pe de alteparte,toatebolile acuteprovocatede durereafecteazeprocesulde invi{are, prin
diminuareacapacitaliide concentrare
si de memorare.
Alte boli, cum ar fi depresiileafecteazlnu irumaicapacitatea
de concentrare, ci $imotivatia de
a invala.
h sfa$it, o seriede medicamente
(neuroleptice,narcotice,anxiolitice)scadvivacitatea
intelectuale$i afecteazdcapacilaieade concenfare

Lp Nevoia de a evita pericolele

Procesulde nursins
Culegereade date
Unele dintre manifestirile de dependen{i 9i surselede dificultate au fost deja enumerate
anterior. In vedercaunei perspectiveholistice este necesardo culegere adevatdde date. In scopul
simplificirii Si sistematiziriivom prezentaetapaculegerii de date pomind de la trei categorii de
probleme:
. Depresiati aspectelecorelate (pierded, crize, afectdri ale imaginii de sine, sinucideri)
. Comportamenteqi situalii ce afecteazdintegritatea (anxietate, teame, singuretatea,tulbudri
psihice, durere, consum abuziv de medicamentesau/$i alcool)
. Riscuri legate de mediul fizic sau de cel social (cideri, accidente,abuz)
In cadrul ficdrui gmp de plobleme vom urmeri, in general, culegereade date legate de simptome,
factoride risc ai pericolepotenfiale.
DEPRESIA
Simptome. DeSi acesteasunt, in general,cunoscute,hebuie anrt in vedere cd adeseaestediflcl a le
prcciza la varstnici, pentru ce nu sunt intotdeauna cocludente saupot fi mascate.Simptomele clasice ti
lentoaxepsihomotode sunt uleori absente,$i singurele semneidentificabile sunt catevaacuzeizolate.
In culegereade date nursa va tine seamade umAtoarele aspecte:
. Imbtrtranirea Sibolile cronice pot antrenamodificAri ce par a fi simptome de depresiei sc5derea
motricitefi, postura defectuoasi, apatie, izolaxe, somnolenle,malnutrifie, lipsd de energie etc
. Unele simptome somaticepot fl revelatoarenu numai pentu o boal6, ci $ pentru o depresie.
Adeseavarstnicii ifi exprime emotiile (tristele, anxietate) mai mult somatizAnddecAtverbalizind.
Senmul cel mai rcvelator al depresiei la varstnici esteipohondda. VaGtnicului depresiv se consultA
medical de patru ori mai des decatin mod obi$nuit Si, in genelal, pentru acuze somaticevagi, cum ar
fr: gaze,arsuriin epigastru,dured lombare.Ipohondriapendte varsmiculuisa-gijustificedependenla
$i se se adaptezeunei boli reale. In plus, depresiala varstnici se poate prezenta sub formd de reacfii
caracterizatede refuzul oricdrei comwiciri, refuzul de a mdnca sau/gia bea, insolite de proteste
violente qi tentative de a muri prin infometare. Pe fondul acestorreaclii se pot observasimptome ca:
insomnie, iritabilitate, apatie sau negareaexistentei unei probleme.
Factoride risc:
. Unele simptome (febra, hipoxia, deshidratarea)simuleazi depresiaqi afecteazi psihicul
varstnicului, chiar ti atunci cand acestanu prezinti sindrom depresiv.
. Unele boli (pneumonie,cancer,anemie,tulbureri hidro-electolitice, diabet) favodzeaze
aparitia depresiei; ele provoac5 duere, handicap, acceltuarea dependenlei.
. Unelemedicamente
(antihipertensive,
analgezice,hipoglicemiante,
cardiotonice,unele
diuretice) pot provoca simptome depresive,prin efectele lor secundare.
. Mediul inconjuretor esteuneori sursade rcgresie sau de ingustare a campului afectiv la
varstnici provocand astfel depresie.Facto ca: dependenla,izolarea, spitalizarea,abuzul sunt adesea
sursaacestorprobleme
Pericolele potenliale. O treime din depresii se vindeci fbra urmtui, dar in celellalte cazuri au loc
recdderigi cronicizare(in majoritateacazurilor).Cronicitateascadevitalitatea,interesul,contactele
sociale, gi incurajeazl dependerfade medicamentesau, uneori, alcool.
Unpericol potenlialconsiderabilil reprezinti sinuciderile.Defi, in orice depresieexistdun risc de
sinucidere,lucrul acestaesteadeseoriiglorat saunegat.Totugi,uneleaspectepremergdtoare
acfului
sinucigaqtrebuie luate in seamepentru a puteapreveni concretizarealor. Astfel, se constad aparitia in
limbajuluivArstniculuia ceeace literatua anglofoni de specialitatenume;te('ceitlei H": hopelessness
(lipsasperan{eif'totulestein zadar),herylessness
(neajutorare:"suntpdresit",suntdependent)Si

Lp Nevoiade a evitapericolele
(neferici-re:"n-amnorcc,totul imi estepotrivnic).Existi, de asemenea,
haplessness
o seriede indici
comportamentali
carepot prevestiintentiasinuciga;e:implrtirca , fereun motiv aparent,a bunurilor
perconale,distrugereaunor obiectesauactepersonale,interesulbruscpentrureligie,rebagereadintrun grupinsotiti de un comportament
neobi$nuit(replici de adio,serutuietc),cump5rarea
unui loc de
inrnomantareimediatdupi decesulparteneruluietc.
ANXIETATEA
Frica$i anxietateasuntdoudfenomenediferite. Obiectulfricii estespeciflc,u$orde identificatti
de indepirtaqcel al anxietdliiestevag,intrapsihic,mai greude controlat$i necesitdtehnicide
combatutmai elaborate.
Simptome.Principalelemanifestdride anxiatatesunt:comportament
dezorganizat,
hiperkinezie,
reaclii emolionaleexagemte,incapacitatea
de a seconcentra,dificultifi de rezolvarea problemelor,
qi suspiciune,folosireneadecval[a mecaoismelor
treincredere
de apirare(negare,sublimare,deplasare
etc) sau/ti simptomepsihice(iluzii, halucinatii,delir).
Bumsideidentificaunelecomportamente
relevantealestirii de afiietate:
) Insomnia
> Fumatulftecvent("chain smoking",fumatulin lanD
> Agitatie , nea$anpdr
) Ticurii saumanii (pocnituldegetelor,frementatulmainilor,mi$careacontinuda unui picior etc)
) Urinareafrecventi
> Verbalizarcsctrzutasauabsenti
Factodde dsc. Su6elede dificultatesusceptibilede a provocastareade anxietatela varstnicisunt:
deficiteauditivesau/fi vizuale,neacceptarea
imbitrinirii, modificiri ale imaginii de sitre,pierderiSi
doliu,singurdtate
uneleevenimente
neplicute
ti izolare,durereacutasaucronic6,mediunefamiliar,
(boal6,spitalizare)
Pericolepotentiale.Anxietatenetrataapoateducela altereriserioasealesterii de senltate.
IncdrcituraarxioasAesteun factorde risc, intrucetpoateafectaintegdtateaSicalitateavietii prin
gi a unor tr.rlburtrriafectiveconsiderabile.Cronicizarea
declangarea
unor comportamente
neadecvate
simptomeloranxietilii esteiminend atuncicandacesteanu suntluatein seami$i nu intervineasupm
lor.
TLILBURARIPSIHICE
Capacitatea
de adaptarcla stresesteesentialepentu securitateaii echilibrulpsihic.Oq majodtatea
vArstnicilorau o capacitatercdusdde adaptare,In plus,multitudineaprcblemelorcareinsofesc
procesuldeirnbetranireii fac mai r.ulnerabilila afecliunipsihice.
Simptome.Primeleindicii aletulburdrilorpsihiceconstau,in general,in modifrcdrialeobiceurilor
alimentare$i deprorpieigiene,tulbudri de somn,perturblri alerelatiilor cu mediulti sociale,precum
gi o seriedemodificiri comportamentale
relevante,cum srmt:
> O dezorganizare
a compoftamentului
> O reshangerea ariei de activitate
> O mai rnarereactiviatela mediulambiant
> Adoptareaunor stercotipuride comportament
> Percepliifalsesaumodificatealereattelii
> Prezenlauor altereriale funcfiilor psihice(halucinatii,delir, etc)
Pericolepotenliale.Ca Sidepresiile,tulbudrile psihiceprezinti un risc ctescutdepericole,de
accidentedatoratealteririi funcliilor superioarecareasiguri contolul, coordonarea,
prcepfia$i
reprezenlalea

Lp Nevoiade a evitapericolele
DUREREA
Indiferentde origineaei, durereaaducemariprejudicii integritdiiifiziceqi psihicea
varstnicilor.Atunci candsefaceevaluareadurerii,sevor urmiri: originea,tipul, frecvenla,durata,
precum$i metodelefolositepetrtruindepefiareaei saupentruadaptaxea
la conditiaactuali. Evaluarea
codportamentuluifale de durerepermitenurseielaborarea
unor interventiicaresi lini seamade
antecedentele
vaGtnicului,ca gi de resurselesaleintemegi exteme.
Factoridedsc.Persoanele
celemai rulnerabilela dureresunt:
. Celesuferindede boli qonice dureroase
. Celecareprezinti tulburiri neurologicesauneuropatii(pareze,neuropatiilediabeticeetc)
. Celecareconsumimedicamente
ce altereazperceptiasenzajiilor(sedative,analgezice,
hipnotice)
. Celecareau suferitinterventiichirurgicale
Recunoa$terea
acestorfactoripermitestabilireaunui diagnosticde nrusingprecrs.
CONSUMT'LABUZIV DE MLDICAMENTE SAU/SIALCOOL
Simptome.Varstnicii nu i$i daui[totdeaunaseamace abuzeazd
de medicamente
li adesea
ascundfaptul c5 obi$nuiescs[ consumealcool.Acesteproblemesunt,deulte ori, descoperitenumaiin
ulma unui accidentsaua spitalizdrii.Semneleclasiceale abuzuluide alcoolsutrt:trcmurdtudle,halena
etilicd,coloratiaro$atice a nasuluigi a pometilorobmjilor 9i stareaconfuze.Alte simptomemai
subtileti complexe(maltrutrilie,cddedgi alteaccidenteminorefrecvente)pot orientacdte
itrvestigarea
consuiului abuzivde medicamente
saualcool.
Factodde risc $i pericolelepotenliale.Inteaga echipi de ingrijire trebuiesi fie con$tientdde
pe colul pe careil reprezintepentrusecu tateavarshicului consumulde substantecareaclioneazeca
depresoriai SNC 9i pot cauzadependenl5,
Oriceabuzmedicame[tos,chiar minot poateafecta
tuncfiile psihicealevirstnicului, aducdndastfelprejudicii integritdfii sale.
In cadrulculegeriide date,nursava investigacemedicamente
obi$nuiavarstniculsAia, de cat
timp, de cetrecine ti candi-au fost prescrise,numerul$i frecventavizitelor la un cabinetmedical,
precumqi motil'ul acestorvizite. Pentu securitateaclientului sdu,eaiti va reamintiin permatretrfice "
mai mult detei medicamente
reprezintdun pericolpentrusanitate".
cADERILE
Factodde dsc si pericolelepotentiale.Atunci candvarstnicultrebuiesa-$ischimbemediulcu
cares-afamiliarizatgi si seintegrezehtr-un nou ambient,riscuile de cdded$i accidentesunt
crescute.Mutdrile, chiaxtemporare(spitalizate),pot generasitualii dramatice,pentrucAmodificirile
ambientuluile diminuAcapacitatea
de apArare$i de adaptaregi produco inctrrcaresenzorialS
urmatdde
o epuizarea resusrselor,
mai alesdacdsituatiaseprelurge$te.lnstitulia seconstituie,deci,intr-un
pe cde o rcprczintepentruvArstnic.Detalii privind
mediupericulosprin noutateaSinecunoscuta
cederilesunttratatemai larg in capitolulrezervatacesteientitifl cfnice, elercprezentatrd
fenomene
destulde desintaldte la virsta a teia.
ABUZUL (violenta)
Acestedouefenomenereprezinte,agacum aratamanterior,graveprcblemesocialecu tendinfa
laproliferare.Semneleabuzului$mt destulde dificil de evaluatintrucdt,in general,varstniciinu se
plang(situalii familialein carenu vor str-iimplicepe strAini,culpabilitate,fricd de represaliietc).In
plus,definilia gi legislaliaprivind abuzurilenu suntinci bine clarificat,elefiind abordatedeocamdate
doardinpunctdevedereteoretic$i,evenfual,
statistic.
Simptome.
Identificarea
semnelelor
deabussauviolentdesteun proceslaborioscarecere
multdatenliegi,adesea,
disq4ie $i tact.Un modelde itrterviupoatef1ulmebrul:

Lp Nevoiade a evitapericolele
- descrielio zi obignuitedin viala dvs
- existecrizerecentein familia dvs?
saude alcool
- existi mernbriai familiei sauai antuajului dvs.carefac abusde medicamente
- caf apropiatiavetiin afarafamiliei dvs?
- cerol consideralicd avetiin familie?
- Careestenivelul $i naturadependenfidvs?Fizice?Financiard?Emofionate?
- Vd amintifi de evenimentein careali fost bruscat,lovit, lisat sigu, privat dehrani saude
medicamente,
drogat,furat tec?
In afardde dspunsudle(deordin subiectiv)la acesteintrebiri, vor fi ciutate semneobiective
ale abuzului(violenfei)
. Prezenlaunor leziuni incompatibilecu istoricul
. Igienddeficitard
. Deshidrataresaumalnutriliefbri cauzepatologice
. Dependenltr
exageratdde cel careingrijeste
. Afirmalii acuzatoare
alecelui careingrijegte("urineazeintruna,credcd o faceinadins")
Toateacestedatercprezitrtdinformalii pretioasein stabilireadiagnosticuluide abuzsauyiolenti.
Factoride risc. PentruprevenleaabuzuluiSiviolenleitrebuieidentificatepelsoanelecu risc
crescut,wlnerabile. In generalacesteasuntceledependente,
izolate,serace,slabe,caretrfiesc departe
de familie, personaecarctriiesc o situaliepenibili, neaando altemativd.Peplan social,atitudinile
negativefattrde va6ta a trei4 pierderearolurilor si statutelor$i proliferareaviolenfeiin generalsunt
factori favorizanti.Familiile caretrliesc evenimentestresanteimportante(divorf, gomaj,alcoolism,
violen{din familie)prezinti de asemenea,
un fisc crescut.
Dependenta
fizici $i psihici a vaNtnicilorpoatedeclan$a,la dndul ei situalii de violenl5sauabuz
din pafieacelor careii ingrjjesc.Victimelesuntadeseafemeile,in specialcelecare,din diferite
motive,auun comportarnent
dificil (boalapsihicd,defrcitcognitiv,incontinen!tr,teziri noctumeetc)
In culegereade datenusa va evaluatoli acqti factori derisc, reafizendun pofirt al victimei, chiar
dacenu estefoadebine contulat.
Analizati interpretareadatelor.Diagnosticulde nursing
In urmaculegeriidedateSia analizirii $i interpretirii lor va fi posibildstabilireamanifestdriorde
dependent5,
a surselorde difrcultate,precumli a interactiunilorditrtreaceastdnevoieqi celellalte
nevoi fundamentale.
Citeva posibilediagnosticedenursing,dupdclasificareaindei CarpenitoadoptatddeNANDA
(Asocia{iaNord-Americanepentu Diagnosticede nursing)ar fi urmitoarele:
. Adaptareineficacelegati de depresiesecundard
stresuluisaualterdriiprocesuluide gandire.ln
fataacestuidiagnosticnursava identifica,impreundcu varstnicul,principalele
cauzede inadaptlrii,
stabilindpuncteleslabe,dar mai alesrcsu$elepozitivece ii pot permiteelaborarea
unei strategiide
combaterea stresului
. Deflcit (potenfial)de menlitrerea sanetdliilegatde o lipsi decuottinle privind mdsurilede
igieni saufolosireaabuzivi a medicametrtelor
saua altor substatrle
. Accident(potenlial)legatde un defrcitsenzodalsaumotor, saude o lipsdde cuno$tinleprivind
pedcolelemediuluiinconjuretor
Violentapote4iale legatddedeprcsie,comportament
sinuciga$sauabuzde medicamente
sau/qialcool
. Abuz (potenfial)legatde scidereacapaciti{ii func{ionalegi demediusocialinadecvat.
Acestediagnosticeacfualesaupotenlialepermitpreviziuneaefectelorunorproblemeasupanevoii
de a evitapericolele.Pede alttrparte,nesatisfacerea
nevoii de securitateantreneazlapariliaunor
manifest[ridedependentd
la nivelulcelorlalte
nevoifundamentale

Lp Nevoiade a evitapericolele
Nevoia
A resDira

A mancasi a bea
A elimina
A se mi5ca, a aveao bund
postura

A dormi. a seodihni
A se imbdca $i a se
desbrica
A-$i mentine temperafifa ln
limite normale

Diasbstic de nwsinp

Alterarcapotentialtrlesatt dedurerecronici
Alterareaa nutritiei(aDortinsuficient)lesatede o staredeprcsiva
Alterareaelimindrii (incontinenf!urinari) legati de anxietatesecundari
stlesului
Intolennla la activitate,legatade durere,depresiesau
consumabuzivde
medicamente
Tulburdride somnleeatede schimbarea
mediului
Incapacitateade a se imbiaca legatd de durerea cronicd

Hipotermielegatede accidentesecundare
neadapt5dila mediu

A fi curat,a aveategumente Alterareapotentiab legati de accidetrtesecundare

neadaptiriila mediu
intacte
A comunlca

A tlii confonnpropriilor
convinserispidtuale
A se preocupa, a se realiza

A serecrea
A invata

Izolare legati de depresie

Afectare spirituah legatd de pierdereaunei penoane apropiate
Alterare a imaginii de sine, legatd de depresiesau de scdderea
caDacit[tilor functionale
Defrcit de activit6fi recreative legat de uI! ambient neadaptat
(institutionalizare)
lnabilitatede a invata.lesalede deDresie
sau,/sineadaotare

Planilicareati implementarea
interven{iilor
Pritr actiunileplaniflcateseva urmtrriprevenireasaucorectarea,
efectelorpericolelorcare
ameninfeintegdtateafizice saupsihicda varstnicului.
INTERVENTII PREVENTIVE
Pentruo mai bunSsistematizare
vom tratainterventiilepreventivereferindu-nela trei categoriide
probleme:celelegatede mediulinconjurtrtor,celelegatede comportamente
cu risc crcscut,$i cele
legatede strstianxietate.In ceeaceprivege activitateapreventiva,nusa va colaboracu toti membrii
echipeideingrijire inclusiv familia $i apropialiivarstnicului-ti, acoloundeexistd,cu releaua
comunitara
a. Factoriide mediu.Amenajarca(adaptarea)
mediulfizic in vedereapreveniriiciderilor saua
gi
altor accidente a diminulrii impacnrluipsihologicasupravaNtnicului:
. Veriflcareasurselorde cSlduri( sobe,radiatoare,calorifere)ti adaptarea
lor in vederea
protectieivar$nicilor
. Iluminareascerilor,acopedrealor cu materialantiderapant,
vopsireaultimei treptecu alti
culoare
. Adaptareainalfimii patu lor pentrua pemite urcarea$i coborareadin pat frrd eforturi
deosebite
. Cutiile cu medicamente
vor fi etichetateti inscriptionatecu caracteremari, vizibile, In cazul
verctnicilorcu deficit cognitiv,medicamentele
nu vor lisate la indemanadestom,iar administrarcase
va facenumaisubsupraveghere
. Asiguareaaccesibilititii cat mai facile la dispozitiveprotetice(ochelari,protezeauditive,
carje,baston,cadru,fotoliu rulantetc)pentnra pemite varstniculuipestrareacodtactuluicu mediul qi
antuajul

Lp Nevoiade a evitapericolele
. Asigurareapentrucei caretreiescsinguri,cAexisteposibilitateainterventieide ulgerlF
(sonede,telefonsauchiarpager)
o Asigurareaunei bunesupravegheri
in timpul noplii
. Verificareapedodicdaariilor undecirculi mai mult
. Instmireavarstniculuiprivind transfemlditr pat in fotoliul rulant $ invers
. Si sepermiti varshfcului institulionalizareasd-qiamenajeze
in ala fel incat sdfie catmai
asemandtoarc
cu ceain caretraia anteriorinstitutionalizdrii.
. Respectarea,
pe catposibil, a dispuneriiobiectelorditr camertr$i nemutarealor fErdacordul
prealabilal verstnicului
. Respectarea
intimitili vaNtricului
. Acordareadreptuluide deciziein oricemtrsulade schimbarecare11viziteazdpe vershfc
. Idvefareavarshicului in ceeacepdvege mdsurade schimbarecareil vizeazi pe vestnic
. Invtrtareavaxshiculuiin ceeaceprive$temesuriledeprevenireale accidentelor
. Reducerea
shesului9i a alxietilii prin fumizareaoricdrorinfomalii careil viz,razepe vtustnic
sauspaliulambiental(topografie,personal,rutineetc)
b. Comportamente
cu risc crescut.Agacum am mentionatanterior,ln aceasticategorieintre
consumulabuzivde alcoolsartgimedicamente,
tabagismul$i sinuciderile.Diffie toateacestetipuri
comportamentale
vom insistaasuprastategiilor meniteseprevin[ $i empatie.
. Instaurarea
unui climat de ltrcredere,pdn apropiere9i empatie
. Crearea$i folosireaunor relelede sprijin penhua-i ajutape varstnicsecombatesinguretatea
. Diminuareasentimentelordepresivegi redareasperanleiprin verbalizarea$i "ventilarea"
emoliilor de neputinfd
c. stresulgi arlxietatea.Intervenliile preventivecarcvizeazi reducereafactorilorde stresqi
atrxietatesuntnumeroase.
Iatd catevadintreele:
. identificareafactodlorde stresla verstnici(boli somaticesaupsihice,doliu, singuatate,
schimbiri de domiciliu etc)
. modificarea$i adaptarea
ambienhrluipentrucaimpactulasupravaNtniculuisdfie catmai
redusposibil
r diminuareasimptomelorprin incurajareaverbalizdriiemo{iilorgi prin folosireatehnicilorde
ascultare
. supravegherea
consumuluide medicamente,
avandin vedereatatefectelorsecundare,
cat $i
faptul cA,adesea,eleconstituienumaio soluliehecetoarpentrueliminareasimptomelorstresului$i
anxiedlii

INTERVENTII CURATIVE
Ditrte intervenliilecurative,ne vom referi in continuarela celemenitesedimitruezesausd
suprimedurera,intrucataceasta
reprcintd un simptomdesintalnit la vexstnici$i constituieunadintue
ameninfirilecelemai serioaseasupraintegritdliipsihicesaufizice. Celelalteintervenlii,carevizeazd
altefenomenece afecteazenevoiade a evitapericolele(depresiile,ciderile, sinuciderile,abuzuletc)
preventive,fie tratatela capitolelerespective.
suntfie preponderent
Dupdce durereaa fost atenevaluattr,sevor lua misuri prin dimitruareasauindepertarea
ei. latd
catevastrategiicarepot fi utilizate:
. manipulareavarstniculuicu bldnde{e,firi usca.Nu mre suntplemgeriledin cauzaneglijenlei
personaluluide ingrijire in manipulareapacinfilor
. mi$carea$i intoarcereaboltravului,respectandu-i
ritmul sau,dupacaz,orarulde rotatie
. asigurarea
unei pozilii in caredurereaestecel mai pulin sinfit6,saucel mai uSorsupofiabile
. folosireacu discemimant
a analsezicelor.
frrd a faceabuz

Lp Nevoiade a evitapericolele
. consultarcavaxstniculuiin ceeace privelte metodelecarcs-audovediteficaceantrior
e folosireamai multor metodecombilrate,danddovadi de creativitate
r educarea
neprofesioniqtilorprivind recunoa$terea
semelor durerii ti importanlaindepirti.rii ei
In privin{a administririi analgezicelortrebuiealute in vederecetevaaspecte:
(idtatie gastrictr,constipalie,retenlieurinari, tulbuiri de vederetc).Dace
- efectelesecundare
medicamentele
fac mai mult I[u decatbine.trebuieincercatealtemativ
- canddurereaesteacute(cain cazulunorboli terminale)nu trebuiesdsecreadaca
medicamentele,
din cauzdci suntprescrisein cantitili mari, pot aveaefecteiatrogenesaupot da
depeldenli. Scopulprincipal (cateodatiunic) esteindepirtareaduedi. Singurareguleestede a
administramedicamentele
dupdun orarriguros,ffue a a5teptacabolnaml stro ceari. Majoritatea
analgezicelorti narcoticelorfolositeid ingdjirile paleativesunteficacedac6suntadministrate
judicios, ftrA temeriinutile priyind dependenfa
fald de medicament
- candvalsh cul estecotrfuz,nu seplenge,sauacuzelesuntfoate vagi 9i difuze,durerilepot fi
adeseamai atrocedecatne putemimagina.Cunoagereasemnelordrredi esteabsolutnecesari
- canddurereaesteindepertati,integritateavarstniculuiesteprotejat5li el i$i poateurna
activitateazilnice, ffud a regresasaua seizola din cauzadureri.Confortul$i calitateavietii sunt
menrinuteceeaceli permiterelatiilor interpersonale.
In ciudasufednTei,el sesimteprotejat,pentrucd
ctr
suferinta
sa
este
luatd
in
seam[.
Stie
Evaluarea
Nevoiade secudtateesteatQtde cuprinzetoare
incdt estemul mai uqorde evaluatglobal
satisfacerea
ei decetde evaluatrezultatulfiecereiintervenliispecifice.Iatecatevaintrebdrialeciror
dspunsuripot constituiindici importanliai succesuluiinteNentiilor:
. modifictrrileti adapterileambientaleauredusgradulde all"{ietate?
. Varstdcul areincredere9i seimplicd in relaliade ajutor?
. Estecapabilsevorbeascdpozitiv despresiie fi se-qiasumenoi roluri?
. Releauade sprijin esteeficace?
. Varstniculestecapabilsi ia deciziipertinenteln ceeace-l prive$e?
r Sesimtein sigurantdin mediulin carctrtrie$te?Soluliile gdsitesunttemporaresautrebuie
adoptateca definitive?
O evaluarecompleti a satisfaceriinevoii de securitateesteaproapeimposibild,de aceeane vom
concentraasupraprcblemelormajorealevirstnicului, apehndla reevaliErifrecventeale
st ategiilorpreventiveli curative,reugindastfelprevenireaSicontrolareamultor situalii de risc,
precumqi ameliomreacattelii vielii vArstnicului.

Lp Nevoia de a conunica
PROCESUL DE NURSING
Culegere de date trebuie sd aibd itr vedere elementelegate de personalitateavdrstnicului, de
trecutul sdupatologic, evaluareafunctiilor senzoriale gi cognitive, precum qi observareainteracliunilor
sale cu mediul inconjuretor.
In debutul conveNaliei cu uo varshic esterecomandabil sa fie intebat cu ce formuld sd I se
adreseze.De asemenea, se va rumari oblinerea de date privind anturajul, persoana(peNoanele)cele
mai apropiate etc. Varshricii sufera o sede de pierderi care le pot influenla modul de cornunicare
(verbali sau non-verbald), ca $i stdrile emofionale
Unele inteberi pot fi ajutdtoareitr stabilirea personalititii varstnicului, a reactiilor sale
emolionale$i a capacildliilui de adaplare:
. Cat de recent $i de ce natura au fost pierdedle?
. A fost suficient timp pentru acomodaresaupierderile au fost frecvente?
. Ce simte cand estepus ill situalia sAceari ajutor?
. Ce simte catrdintaheste sitaulii sau persoanenecunoscute?
. In general stabile$tecu uqudnJecontacte cu alte penoane? DacI nu, ce il impiedici?
In cadrul etapeide culegerede date se va urmiri, de asemenea,evaluareafunctiilor senzoriale.
Evaluarea func{iei vizuale se poate realiza prin prezentareade poze colorate rsprezentandobiecte
sau fiinle ugor de identificat de c[tre varstnic. Exercifiul se va face intr-o camereluminoase, evitanduse zgomotele care pot distage atenlia varstnicului li se va repeta la diferite distanfe.
Evaluarea auditivd se poate face in doua feluri: fie punand intrebfui simple la care se poate
rdspundeprin "da" sau "nu", fie prin a-i cere vdrstnicului sd repete cuvinte simple, de doua silabe
eventual asemlnitoare (deexemplu: soare-boare, casemasd- rasa etc). Nursa va sta cu fala cdte
varstnic, apoi exercifiul va fi reluat, nursa stand cu spatelecitre vfustric.
Evaluarca tactila trebuie sAvizeze tlei aspecte:atingerea,durcrea, senzaliade cald ti rece. Pentu
pdmul aspectse va folosi lm tampon de vate cu care varstnicul va fi atins pe difedte regiuni ale
corpului. Pedtru evaluarasenzatieide durere se va folosi un ac, intrebandul pe varstnic daci $i cat de
intens simte intep5tura. Pentu deteminarea percepliei de cald $i rece se vor folosi doua eprubetecu
lichid ca1d,respectivrece.
Evaluarea olfactivd se va face ceiandu-i virstnicului si identifice mirosui (mentd,tutun, flori etc).
Mirosul va fr evaluat in special la persoanelecu deficit cognitiv, ttiut flind faptul ce acesteaprezinte
adeseaalucinaliiolfactive.
DupA evaluareafunctiilor senzorialese pot trage concluzii asupracomportamentului verbal al
varstoicului, cum ar fi: rispunde la intrebiri? Ce limbaj folosegte?Puneinhebiri suplimentarc?Este
atent? Se poate concentra?Ce stareemotionali are?Toate acesteinformalii sunt utile in evaluarea
unor funclii cognitive (memoda, inlelegere,judecate)
Memoria (capacitateade a inmagazina 9i de a reproduce infomatii, evenimente,experienle
trecute) implic6: memoria imediate, recente(de la catevasecundela cateva zeci de ore), memo a pe
temen lung, rememorareainforma{iilor inmagazilate qi recutroatterca(reprezentareamentale avand
sursdin tecut; de exemplu un verstnic nu-gi aminte$teun fost coleg de $coale,dar il recunoalte in
momenhrl in carepriveste fotografii ale unro persoane,prinhe care $i ale respectil'ului coleg). Toate
acestepatm aspecteale memoriei tebuie evaluatepdn intebdri, prin stimularea varstnicului de a
povesti evenimentedin trecuh apropiat sau mai indepertat.
De asemetrea,va fi evaliatb capacitateade inlelegere qi de a calcula, prin exercifii simple (adunare,
scidere) sauprin a-i cere varstnicului se explice infelesul unor fiaze. In afare de aceasta,se va urmeri
Si compoftamentul sdu, daca actunile sale sunt conforme cu posibilitdfile sale.De exemplu, un
varstdc hemiplegic care insisti in incercareade a se ddica din pat pentru a merge este o dovadd clare
de afectarea iudecatii.

Lp Nevoiade a comunica
Analiza qi interpretarea datelor tebuie sd stabilesci daci existd de dependenfdlegate de
nevoia de a comunica. De asemenea,tebuie linut cont de probleme potentiale care pot antena
dificutafi de comunicare. Problemele care apar cel mai frecvent sunt:
. Alterare a comunicirii verbale legati de un deficit auditiv sart$i vizual
. Alterare a comunic6rii verbale legate de afazie sau bariere de limbaj
o Izolare sociald legata de un defrcit auditiv sau/qivizual, de limite functionale sau tulbureri
de vorbire
Pe de alti parte, nu trebuie uitat fapful ce nesatisfacereanevoii de a comunica are repercusiuni
celorlalte nevoi firndamentale:
Nevoia
Diasnosticde nusins

A respira
A minca 5i a bea
A elimina
A se migca, a avea o bun[
DOSfuia

A dormi.a seodilni
A se imbrica 9i a sedesbrdca

A-$i menlinetemperaturain
limite normale
A fi cuat, a aveategumente
idtacte
A comuntca

A trii conformpropriilor
convitrgerisDirituale
A sepreocupa,
a serealiza
A serecrea
A invata

Respirafieineficacelegattrde imposibilitateade a-$iexprima

anxietatea
Alterarca nutdtiei legatede incapacitalea
de a spunecdii este
foamesavsi sete
Incontinenla(prin preaplin) legatdde dificultateade a-qiexprima
senzatiade eliminare
Alterarc a mi$cirilor legatede dificultateade a-ii exprima
disconfoful
Hipotemie legat5 de incaDacitateade a sDunectr ii este fris
Alterare legati de incapacitateade a-$i exprima gusturile
vestimentare
Tulburdri de somn legate de incapacitateade a-fi expdma temerile
privind somnul

Alte.area integrititrii tegumentelorlegatede incapacitatea

de a
anuntacAesteud (urind)
Anxietate lesate de dificultatea de a-si exDrima sentimentele

Afectarespidtualdlegatede imposibilitateade a participala

serviciulreligiossecundare
dificult5lilor vizualesar/si auditive
Restangerea a activititilor legatd de dificultatea de a comunica
verba;
Deficit de activitAti rccreative legat de incapacitateade a partcipa la
activitelile prefelate (ti citit etc), secundareproblemelor
vizuale/auditive
Incapacitatealeqata de deficit cosnitiv sau afazie

PlanificareaSiimplementarea
intervenliilor
Intervenfiilevor viza citeva aspecteprincipale:imbunet5lireacomuticdrii, prevenireaizoldrii
sociale,asigumreaunei ambianlecorespunzltoare.
a. PentrulmbunAtilircacomuniceriinulsatrebuiesi aibdin vedereurmetoareleprincipii:
. SA-$idacAtimp pentrua discutali a asculta
. Sddeadovadi de empatieti seaccepteperedlevarshicului, feld ajudeca
o Sdfoloseascimijloacelede comunicarenon-verbali(mimice,gestica"atingere,postud, tonul
vocii, debitulve$al etc) firA, insA,a exagera
r Sdlasesufrcienttimp varstniculuipentma-qiorganiza9i exprimaideile
. Sdvorbeascelent $i clar, cu fala cetrevarstnic,debdu-itotodateposibilitateaacestuiasd-ivade
migcdrile
buzelor,deasemenea,
nu va amesteca
in timp cevorbegte

Lp Nevoiade a comunica
. SAfoloseascdftaze$ cuvintesimple,al cercrinlelessI aibi senspenh! interlocutor.Seva
evitatermeniitehnici $i expresiileargotice
. Dacdun cuvantsauo frazdnu vor fi intelese,elevor fi rcpetateintocmai,pentrua nu stami
confuzie
o Tonul folosit va fi pulin mai ddicat, darnu restit
. DacEvafitnicul folosegteprotezdauditive,nursaseva asiguracd aceastaestein starede
futrclionare
b. Izolareasocialdreprezintestareain careindividul dore$tesl intre in contactcu cei dinjur, ffuA
a fi, instr,capabil.Noella Gervaisasociaziizolareasocialdcu "privareasenzorialt' (modificirile
senzoriale)careaccentueazi$i este,in acela$itimpp, accentuate
de izolareasociale(prin exersarea
tot
mai redusi a functiilor senzoriale)
Pentrua preveniizolareasociali vor fi identificatepe$oanelecu risc crescut:colecu leziuni
permanentesautemporareale organelorsenzoriale,celeimobilizatesaucarctdiesc izolat.
Pmcticarcaunor exercitii fizice saua unor activitili carepresupunluareaunor deciziiii ajutdpe
client in prevenireaizoltrrii gi in menfinereaimaginii qi respectulde sin. In plus,mentinerearelatiilor
socialeqi oeareaunor re{elede sprijin (rude,pdeteni,apropiafietc) esteeseniiald.
c. Mediul ambiant.Orice fiinfd umantrarenevoiede stimuli pentrua mentinerelaliile cu semenii
sfi. Or, cum majoritateastimulilorprovin din mediul ambiant,acestava fi adaptatposibilitAlilor
vAntnicului de a recepfionaacegtistimuli gi de a menlinecontactulcu rcalitateainconjurdtoare.
Amintim in continuarecatevamodalitdlide adaptarea mediului:calendare,ceasuricu camcteremari,
orareafl$ate,nultrere,tdblile ti segeliindicatoare,iluminaresuficient[,oglinzi, ziareti rcvistecu
caracteremari, radio,TV, telefoafle,obiectefamiliare( fotografii,mobile etc).Seva eyitatransferul
dintr-o camerdin alta.De asemenea,
serecomandiasigurarea
unui personalstabil,stabilireautrei
rutine,evitandu-se,inse,motrotonia.La toateacesteaseadaugdpermisiuneade a fi vizitat oricandde
rude,prieteni,apropiali.
Evaluarea
Rezultatulintervenliilorva fi evaluatin futrcfiede rdspunsurilela uneleinhebarica:
. Esteclientul capabilsi-$i exprimedoridtele,nevoile,pdrerileintr-o manied in carepoatefi
inleles?
. Esteancoratla realitate?Poatecontrolamediul ambiant?
. Menfinecontactulcu familia fi/sau apropiali?
Comunicarea,
in specialin geriatrie,esteo artdcare,ata cum mentionamla inceputulacesfui
capitol,nu constdnumaiintr-un schimbde cuvinte,ci seinsolegtede schimburide idei, emofii gi
sentimene.A tru tti saua nu puteacomunicaesteun pericolpentu echilibrulpsihic la orice varste,dar
mai alesh varstaa treia.

Lp Nevoiade a aveao preocupare,de a serealiza

Procesulde nursitrg
Culegereade date
Primainforma{iede careavemnevoiein aceastA
etapi legatdde ce fel demuncaa depus
prefesiapentruel 9i cateimporta4e
varstniculin viala activi. Apoi vom incercasAaflAmcereprezenta
profesiapentu el $
acordarelatiilor cu colegii de muncd.De asemenea,
esteutil de giut cereprezenta
cati importanfdacorddrelaliilor cu colegide muncd.De asemenea,
esteutil de $iut ce alteactivitdli
desfetura,ln afaraserviciului,pentrua fi util (preferinle,hobby-urietc).Nu trebuiepierdutdin vedere
factorulemolional,reacfiasafatede restdngercasaudeincetareaactivitAF,ca $i felul in carei$i ocupe
in prezenttimpul, ce aspira.tiiareetc.
Analizati interpret.readatelor,Diagnosticulde nursidg
Dupdculegeragi clasifrcareadatelorvor fi identificateumitoarele:
. Problemeactualesaupotenlialede dependente
o Surseleprincipalede diflcultate
. Interactiuniledintreproblemelede dependenli$i celelaltenevoi lirndamentale
Principalalediagnosticedenursingvor fi legatede alterareaimagir i de sine(realizarearolurilor)
de
incapacitatea
de a facefali unor situalii sauvenimente
ti
Nevoia
A respfa

A metrcasi a bea
A elimina

Diaqnosticulde nurcins
Respiralie inehcace legatd de anxietate secundarA
setrtimentului de neDutinte
AlimentatiedeficitardlesatAde liDsade activitate
Tulburdride eliminarelegatede pierderea
intimitdtii orin deoendentd

A semiqca,a aveao buneposturd

Alterarelegated sentime[tu]de neputinti

secundarincapacitetiide indeplinirea rolurilor

A dormi.a seodihni

TulburdLri
de somr leearede liosi de acrivirate

Deficit legatde neputintasecundadmodificdrilor

musculo-scheletice
A-9i mentine temperaturain limite
Hipotermie(pote4iali) legati de lipsamotivatiei,
1rolmale
secundaroierderii deroluri
A fi curat,a aveategumenteintacte Alterarelegatede [psa de activitatesecundare
Dierderiideroluri
A se imbrdcati a se desbdca

A comunica
A tlei conform propriilor
convinseri sDirituale
A sepreocupa,a serealiza

A serecrea
A invafa

Accident potenlial legat de deformareaimaginii

de sine secundaredeDendentei
Alterarc a comuncdrii legatd de izolare secundard
oierderiirolurilor
Afectare spi tualtr legatAde incapacitateade a
panicipala serviciilereligioase.
secundam
independentei

Deficitdeactivittrlirecreative
legatdeizolare
secundard
oierderiirolurilor
Neadoptarea
regimuluiterapeuticlegatade
pierderii
senrimentul
denepulinlisecundar
rolurilor

Lp Nevoiade a aveao preocupare,de a serealiza

Planilicarali implementarea
interventiilor
INTERVENTII PREVENTIVE
Nursava sugeEvantnicului mijloacelede a s realiza,tinandcotrtdepersonalitatea
acestuia,de
verstas4 ca li de religie,profesiadin viafa activi, nivelul de educatieti culture.Seva incuraja
continuareaactivit5tilorpreferate,obi$nuite(Iesut,tricotat,artizanat,bricolaj, inftetinereacaseietc)
pentnrce esteimportantca va$tnicul sdrimaneactiv(in masua in carecapacitilile functionaleii
permit).De asemenea,
va fi incurajati abordareaaltor activitili (desen,picturi, gridinerit) in vederea
menlineriisart$idezvoltariipotentialuluicreator.Toateacesteintervenliiii vor ajutape varshici in
menlilereagraduluide independetrla
necesardsatisfaceriinevoii de a fi util.
INTERVENTII CURATIVE
Acesteanu seadrcseaze
unui diagnosticde nursingbineprecizat,ci suntelabomtein trncfie de
anumili factori (roluri, activitateetc)
. Conqtientizarea
propriei identiteli.Nusa trebuiesAdiscutecu var$licul desprerealizdrilesale
anterioare."Terapiareminiscenlelor",carepermiterememorare4dimpreunecu o atitudinepozitivd
(evitindu-sediscutareae$ecurilorsaua slibiciunilor) suntmesudcareincwajeazi conttientizarea
identitdtii.
. Intefinerea speranlei.Nursatebuie sil incurajezepe varstoicin realizareafaptului ceeste,
inci capabilsEfie util, ajutandul totodat5sise motiveze.Eava elabor4impreundcu clienhrl stru,
interesul$i s5-i
lnand cont de gusturile$ip&ferinteleacestuia,plaoudrealistecaresd-istameasce
intretindsperanta.Sperantaintrelineactivitatea$i itrdep[rteazddezinteresul.
. Pestareacontroluluiasupraproprieivieti. Am vtrzutcarcesteimportatrfacontroluluiin
diminuareadepresiei.Sentimennrlde a puteastApatrisitualiaimbunetAle$te
imagineade sine.Estebine
a selesaputereade decizieclienhrloinostru,chiar daceaceastddecizienu esteintotdeaunau$orde
luat.Alegereaactivitililor, a vestimentaliei,saua amerutjericamereisuntlnsddeciziipe care
varstniculle poatelua cu usudnta.Pede altdparte,respectarea
spaliuluiambie al, a intimitefi
varstnicului,esteo dovadi ce el iti poatecontrola,inca,propriaviati, propriul spaliu.Unodsimple
gesturi9i exprcsiicapdtedimensiunitreatteptate.De exemplu,exprcsia"Pot seintru?" ii demostreaze
vaNtniculuici estestipanpe spafiulsdu.
. Pdstrarea
unei buneimagini de sineti a propdeivalori. Nulsa trebuiesedeadovadede
pentruclient activititi caresd-imenfintrsensulproprieivalori (si-i ajutepe
creativitateti sageseasce
altii, sAdevineutr bunic adoptiv,sauchiarun fel de consilier)
. Invingereasentimentuluideneputin!5(fa{dde imbAtranire,boaE saupierdereaautonomiei)
- modificareaambientuluicu scopulde a-l facecatmai simplu$i cat mai sigur.Ajutarea
varstniculuide a seadaptacatmai repedenoilor condilii
- informareaclintului asuprabolii sale9i stimularealui in luareade decizii
- batareavarstniculuicape un adult.Evitareahiperprotectiei,a matemajuluixageratesaua
infatrtiliz5ii clientului.Determinareaanturajuluiin adoptarea
aceleia$iatitudini
. lArgireagupului de sprijin, prin educareafamiliei qi a anturajului
. stabilirea,impreundcu clientul, a unui progam zilnic sau./qisdptdminal,discutdnd9i
identificind aceleactivitdli caresuntcelemai convenabilepentruvirstnic, urmdrindu-seimplicareasa
activa
Evaluareaseva facepomind de la patrucriterii pdncipale:
1. clientul 9w declarece areun controlmai bun asupraevenimentelor$i sifualiilot
2. clientul areposibilitateade aleerein ceeaceprivette viatapersonaltrqi regimulterapeutic
l. clienrul
ii-a largit"gamade roluri

Lp Nevoiade a serecrea
Procesulde nursing
Culegereade date
Pentruevaluareanevoii derecreere,nursava trebui si ob$nadatep vind modul de recreerc
preferat,ca Sir4iuni Sijustificiri alenepracticirii de activit6firccrcative.Mattesonti Cormellsugereazi
un tip de interviucaresdcuprindd,printer altele,$i unnetoareleintrebtrd:
. Descrieti-mio zi obi$nuitd!Seva determinaastfelprpo4iade timp consacratrepausuluiqi
activiti{ilor rccreative
. Suntluquri pe careati wea sAle facfi, dar nu le faceti?Aoalizardspunsuluiva permite
cunoltercaposibilitaflor (abilitifilor) virstnicului, precumgigraduluide interesin a serecrea
. Ce facetipentrua vA destinde?Rdspunsuilela aceastdinhebarevor permiteidentificarea
preferinlelorvaNtniculuisaulipsade activitate$i motiveleacesteia
o Cr.rmobi$nuiati
sdvt dishati iminte depensionare(intemarex Sevor identificaastfel
schirnbldleprodusein modalititile de recreere;i factori determinanliai acestormodifictrri(boald,
mtemarcetc)
. Cev-a determinatseincetalip@cticarea
unor activitaFrecreative?Analizardspunsudlorva
relevauneleproblemede sindtatesart$ieventualemodificaride perceptie$i interpretarealevirstnicului
("Distraclianu estepenfu bahani:,"Nu secadela var$a mea"etc)
Analizati interpretareadatelor.Diagtrosticul
de nursing
Dupdculegereagi clasificareadatelor,nursava determinamanifestlrilede dependen![9i de
independen!5
nevoii de a serecrea.Acelebarierepot fi
9i va identificaeventualelebariercin satisfacerea
deordin frzic, psihologic(sau,/qicognitiv) qi socio-economic,
dupecum urme,lzd:
a. Barierefizice
r Imobilizare
. Durere
. Modificfi ale constienlei
. Deficit senzorial
o Oboseald
. Scdderea capacilali de migcare
. Boald
b. Barierepsihologice(sary';icognitive)
r Defrcit cognitiv
. Lipsi de motivatie
. Depresie
. Lipsd de cunostinle
. Jentr,pudoare
c, Barieresocio-ecomonice
o Lipsa unei r4ele de sprijin
. Izolare
. Resuse financiare
. Probleme de transport
ln urma analizei datelor, nursa va identifica principalele problerne de dependen{i, surselede
dificultate SiI efectele nesatisfacerii acestenevol
nevoi asupracelorlalte nevol
nevoi firndamentale
Nevoia
Diasnostic
denursine
A resDira
ResDiralieinefrcace lesat5 de Dracticareade activitati neadecvate
A mancaSia bea
Alterare a nutdfiei (apofi in exces)legate de scddereaactivitefii
fizlce
I

Lp Nevoia de a se recrea

A elimina

Tulburiri de eliminare(poliurie) legati de stes secundarunor

activitad
A semilca, a aveao bunt posture Alterarea mobiftelii legatAdepracticareaullor activitefi
neadecvate
A dormi.a seodilni
Tulbuririide somn(insomnii)lesatede lipsdde activitare
A se imbrdca ti a se desbrdca
Alterarein modulde lmbidcare,legatede lipsastimulirii,
secundare
lipsei de activitali reqeative
A-ti men[inetempeBturain
Hipertermie(potenlial)legatdde activitdti careimplicd o expunere
limite nomale
Drelungitdla soare
A fi cumt,a aveategumetrte
AlteBrea integdtdtiitegumentare
legatede practicarcarmor
intacte
activitdli ceimplicAfolosireaunor substanleiritante (in pictui de
exemolu)
A comunica
Lipsd de comunicarelegati de imposibilitatea de a se recrea (lipsi
A trdi conformpropriilor
convinqedspirituale
A se preocupa, a se realiza

A invata

de motivatie)
Afectare spirituah legatd de imposibilitatea de a participa la
sArbdtorireligioase
Sentiment de treputinfe legat de lipsa de motivalie secundard
imposibilitdtii de a se recrea

Lipsede cunottinteprivind importaotaactivitililot recteative

Planificare$i implementarea
interventiilor
Nursatrebuies[ elabolezeplanuri de intervenfiicapabilesArcaducAefecteleproblemelorde
dependenfila nivelul acesteinevoi.
a) INTERVENTIIPREVENTIVE
Intervenliileprcventivevor puteafi planificateatatpentruvarstnicicaretrdiescla domiciliu, cet ti
pentrucei imtitutionalizati.Acesteaconstauin incurajarea$i stimulareavarstniculuicetreactivitdtile
recreativeprcferate,prin explicareaimportanleiacestoractivitdli pentruconfortulgeneral.In cazde
nevoieSiin limita posibilitd{ilorseva acordasprijin sauseva umari creeareauneirclele de spdjin
din sAnulanturajuluivarstnicului.
b) INTERVENTII CURATIVE
Nursava elaboraacesttip de interventiiin func1iede suna de dificultate(monotonie,lipsdde
motivatie,izolare)pentrua puteareducesaueliminaacestesurse:
l. Monotonia
. Activit6tile zilnice vor fi planificateirnpreundcu varstnicul,oferindu-idreptulde decizie
. Seva stabili o rutinecatmai apropiati de ceaanterioarlpensionirii, saudupdcaz,intemirii
. Varstniculva fi incurajatln schimbaraimbrlcaminlii in timpul zilei. PortulimbrAcimintii de
noaptepoateincita la inactivitate
. Seva stabili un orarde vizite, pentrua IIu aveapreamul{i vizitatori in acelagitimp sauin
momenteinopofiune
. Cadmlambiatrtva fi modificat(pe catposibil), {icind apella fantezieti creativitate
. Sevor procwati sevor punela dispozilieziare,ce4i gi,dacaesteposibil,radioti TV, IeI6ca
acesteasedevini singurelemijloacede destindere
. Infiinlareain unitalile de ocrotirea unor servicii de ergoterapieundevarstniciiar puteapractica
activitdtipreferate:tficotat, crcitorie,bricolaj, gadinArit etc.Pentrustimulare,obiecteleconfeclionatear
puteafi comercializate,
sumeleastfeloblinuteputandfi folosite,o partela achizilionareamaterieiprime,
parterevenindulecelorcarele-auconfectionat
iar cealaltd

Lp Nevoiade a serecrea
. Sepot organizamici ceremonii,cu diferiteleocazii (craciun,anive$5ri,onomastici,md4i$oretc)
la carevirstniciisdfie incuajalisAparticipe
. Beneficiinddeo releade sprijin, bazati in marepartepe voluntadat,sepot organizaspe-ctacole
cu concusul unor interpreliconsacratisauchiar al unor virstnici din institutie/terotoriu
. Va fi stimulati creativitateaverstnicilorpdn organizareade mici expozilii (cu vinzare)-pictur6,
artizanatetc.
. Apelandh unelefirme, pentu sponsorizare,
sepot organizaexcwsii
2. Lipsamotivaliei
. Esterrecesarsesedeezeo apropierefap de varstniculcaremanifesti lipsi de interes,
incercandu-se
identifrcareacauzelorcareau generat-o
. Incurajareaverstniculuiin exprimareasentimentelordovedeltea fi valorosmijloc de
investigati,Folosireasatrebuie,insA,IEcutAcu discemimatrt,6re exagerdripi numaidupdo
pregdtireprcalabiEa va$tnicului
. Canalizareavarstniculuic6treo activitatercdeativi seva facecu tact,Iir6 a forla lucrurile,
astfeldscendun rezultatopuscelui dorit
3. Izolareasociald
. Itrcurajareati mnlinercarclatiilor cu anturajultrebuiesAfie un obiectivpermanentpentru
nursA.In acestsens,serecomandicaorelede vizitd sdfie elastice,descurajindpoliticarigidda
perioadelorsticte devizittr
. Pentrucei nedeplasabiliisevor asigurafotolii rulalrte,pentrua puteafi traNportali itr locuri
de agremetrtsauin servicii de ergoterapie
Evaluarea eflcacitdliiidtervenliilorseva face{in6ndseami,de reguld,de urmdtoarelecriterii:
- dacevarshicul estesatisficutdenivelul sdude activitate
- dacefacepanedintr-ungnrpsocial
- daceacuzdsaunu staredeplictiseald
In afardde acestecriterii, nurcaili poatestabili,in funclie depropriacreativitateli imaginatie,orice
altecritedi de evaluare,potrivit condifieiiniliale a varstnicului$i posibilitdlile sale

Lp Nevoiade a invila
Procesulde nursitrg
Culegerade date
DupaEvelyr Adam"nevoiade a invatapoatefi condiliaesenfiaha rcstabilirii independenlei
ltr satisfaoerea
futurorcelorlaltenevoi firndamentale".NursacareevalueaziaceastanevoietrebuiesA
se informezeasupraa ce $tievaNtniculdesprestaxeasagi cateimpodanti acordi faptului de a-ti
cunoagecondilia,Daci persoanadore$tesegtiemai mult, va fl intrebati ce fel de informatii o
intereseaz6
In acela;itimp vor fi investigate:nivelul de educaliegi intellectual,surselede undevdrstnicul
igi i4 de obicei,informaliile (radio,TV, presd,conveNatiietc),gadul de activitate,preferintelein
ceeacepdve$temodul de a sereclea.
Analiza ti interpretare. datelor (diagnosticulde trursing) va permiteidentiflcarea
problemelorde dependenli,a surselorde dificultate(lipsade cuno$titrle)$i interacliunileacestomcu
celelaltenevoi fundamentale:
Nevoi

Diaglostic dg nursins

A respira

Respiralieineficacelegatedetpse de cunoltinte
DrivindtebnicileresDiratorii

A minca pi a bea

Nutrifie alterati (in exces sauin deficit) legatd de

Iipse de cunostinteprivind ehidul alimentar

A elimina

Tulburiri de eliminare(incontinentisauretentie)
legatidenecunoatterea
mdsurilor
deigien6a
elimhtuii

A semigcagiaaveao buni posturi

Alterare a mobiliti{ii sau vicii de postud, Igate

de refuzul de a folosi aparateprotetice sau
aiutetoare

A se imbrdca 9i a se dezbrdca

Mod inadecvatdeimbrdcarelegatde lips6de

cuno$tinteprivind adaptarea
vestimentalieila
conditiile actuale
Hipo- sauhipedermielegatedenadoptarea
mdsudlorde mevenire
DeficitdeieienSleeatdeliosddecunostinte

A-$ipasEatemperatura
in limitenormale
A fi curat. a avea tequmenteintacte

A evitapericolele
A comunlca

A trei conformprcpriilor convingerispidtuale

A fi util, a se realiza
A se recrea

Potential de lenile legat de lipsd de cunoqtinle

privind Drevedrea cdderilor
Izolare legatd de necunoa*erea rctelei de
comunlcate
Afectare spir:ituah legate de necunoa$terea
serviciilorrelieioasedisoonibile
Deficit de activitAf legat de necunoatterea
mdsurilor adecvate

Lipse de activitili recreativelegatdde

necunoa$terea
disponibilit5liilor din institulie sau
din teritoriu

Planificarea$i implementarea
intervenliilor
a. INTERVENTII PRXVENTIVE
InterventiilecarevizeazdmenlinereaindependenTei
in satisfacrea
nevoii de a invatasunt
penfir cAtoatemisurile prcventivepentrumenlinereaindependenlei
numeroase
in cadrulcelorlalte
nevoifundamentaleimplici procesulde itrvelare,in carenursajoacaimportantal fumizorului de

Lp Nevoiade a invlta
cuno$tinfe$i imformalii, aldturide cel de coordonator.In toateaceastiactivitatea ei, nursava trebui
sdaibi ln vederecetevaprincipii:
. Si tina seamade limitele fizice alevaNtnicului
. SArespectodtmul vdrstnicului
. SAfloseasceun vocabularaccesibil
. Si tin6 sesiuniscurtedehvilat
. Strnu obligepersoana
si memoreze
tot
. Strsistini efofiudle varstnicului
o Sdfacdperiodicrepetitii
b. IN'IER\ENTII CURATIVE
Regulilece trebuierespectate
suntceledescisemai sus,darmai nuanlate:
1. Nusa cvaline seamade limitele fizice alevarshicului 9i seva adaptacondiliei lui:
. Seasigue o iluminarecorespunztrtoarc
celorcu problemevizuale
. Sarccurgi h mUloacede comudcarcnon-verbald(atingerc)pentrucei cu problemeauditive
sau/givizualegrave.In plus, pentruhipoacuzici,sevor folosi tehniciledesqisein capitolul" Nevoia
de a comunica"(vorbireacu fatacitre va6tnic, folosireauni ton mai ridicat etc)
. Salasetimp varstniculuipentruexecutarca(rcactiilesalesuntmai lente)
2. Sdlind contde sldbiciune,obosealS,
durere:
. Sdaleagemomenhrlzilei candvdrstniculestein ceamai bunecondilie
. Sdurmezeritrnul codortabil verstnicului
. Sd-iasigureva$tnicului o pozilie cat mai confortabila
. Sa-irespecte
perioadele
de rqraus
. Sa-iindepdrtezeduerea fizice
. Seevitedetaliileneesenliale
3. SdlnA seamade dificultefle de concbntrareti memoriealevaNtnicului
. Sdprogramezesesiuniscurtede invefare
. Sefoloseascerm limbaj simplu,evitandtermedi de specialitate,neologismeleetc
. Sdrepetefrecventinformaliile qi si faci mici rezumate
. Seprocedezecatmai concret,folosindu-se,eventual,de materialdidactic(obiecte,fotografii
etc)
. Cqndvarstniculmanifestlpierderide memorie,si-i ofereacestuiamaterialescrise(planuride
tatament,dieti, exercitii etc),ln caresegeseascd
infomaliile necesare
Evaluara
Aceastaconstein asiguareaci vaxstiricula lnlelestoateinfomaliile fumizate$i cd estein mesurd
sele asimilezeli strle valorifice.Pentnraceastanursava recurgela intrebdride verificare.Cum
rmeazd seluati acestemedicame[te?Cumva tebui sdprocedalila sculareadin pat?Cum amhotirat
cdtrebuiesi ve spdjinitiin timpulmersului?S.a.m.d
Intrebirile vor fr simple$i adaptatenivelului intelectualal virstnicului. In sflrgit, nu trebuieomis
faptul cAtrebuielesattimp suficientvarstniculuipentrua-$ifomula respuderileli pentrua le exprima.