Constanta Maritime University

Homework
Appendix 1

NAVELE PETROLIERE SI INSTALATIILE NECESARE EFECTUARI MISIUNI SALE DE

TRANSPORT
CALIN VALENTIN-MARINEL
Faculty: Navigation and Maritime Transport
REZUMAT
Petrolierul este o nav specializat destinat transportului de i ei i a produselor petroliere. Acestea sunt ncrcate ntrun numr de 10...40 de ncperi speciale ale navei numite tancuri sau cisterne. Petrolierele de dimensiuni mari
transport petrolul de la locul de extracie spre rafinrii i cele de dimensiuni mai mici transport produsele de rafinare
de la rafinrii spre reeaua de distribuie.
1.

CLASIFICARE

Din punct de vedere al pietei navlurilor tancurile se

clasifica astfel :
1 General Purpose Tankers (GPT) (Tancuri de interes
general) pana la 24999 tdw
2 Medium range (de capacitate medie) 25000 la
49999 tdw
3 Long Range 1 (LR1) 45000 la 79999 tdw
4 Long Range 2 (LR2) 80000 la 159999 tdw
5 Very Large Crude Carriers (VLCC) 160000 la
320000 tdw
6 Ultra Large Crude Carier (ULCC) peste 320000
tdw
6.1 Echipamentele i instalaiile navei tip tanc petrolier

3. Instalatia de spalare a tancurilor (Tank Cleaning

System) : pompe , tubulaturi , valvule , masini de spalat
(care pot fi fixe sau portabile)
4. Instalatia de ventilare tancuri (Tanks Ventilation
System)
5. Tancuri de balast separate (SBT-Segregated Ballast
Tanks) sau dedicate (DCBT-Dedicated Clean Ballast
Tanks)
6. Instalatia de manevrare a furtunelor de marfa
(cranice sau bigi) (Cargo Hoses Handling System)
7. Instalatia de monitorizare a deversarii de
hidrocarburi (Oil Discharging Monitoring Equipment)
8. Sisteme
de
siguranta
pentru
eliminarea
suprapresiunii sau vidului din cargotancuri : Pressure /
Vacuum valves .
9. Sistemul de masurare automata a cantitatii de marfa
(Automatic Gauging System)

3.

2.

ECHIPAMENTELE NAVELOR
PETROLIERE (Tankerships Equipment)

Din punct de vedere functional , o nava tanc moderna

trebuie sa fie prevazuta cu :
1. Instalatia de marfa (Cargo Handling System) ,
compusa din : manifold , valvule , tubulaturi , pompe ,
sorburi , tancuri .
2. Instalatia de gaz inert (Inert Gas System) : sursa de
gaz , valvula de izolare , scrubber , separator de picaturi ,
uscator , valvule intrare , ventilatoare , valvule iesire ,
valvula regulatoare de presiune , inchizatorul hidraulic
(supapa hidraulica) , valvula sens unic , valvula izolatie ,
supapa presiune/vacuum , tubulaturi , valvule de izolare
pe fiecare tanc , mast riser.

SISTEME DE INCALZIRE SI RACIRE

MARFA (Cargo Heating and Cooling
Systems)

Pentru incalzirea tancurilor , acestea sunt prevazute cu

serpentine de incalzire . Aceste serpentine pot avea drept
agent intern de lucru (incalzire) :
abur de la una din caldarinele existente sau
ulei termic care se recirculeaza si a carui
temperatura se ridica intr-un incalzitor cu rezistenta
electrica .
In cazul folosirii aburului pentru incalzirea serpentinelor
(si implicit a marfii) , este important ca la inceput si apoi
periodic sa se purjeze fiecare serpentina pentru a ne
asigura ca :
nu sunt dopuri de apa pe parcurs si de asemeni
nu sunt patrunderi de marfa in serpentine (printr-o
eventuala fisura)
Un alt sistem de incalzire a marfii, intalnit la navele noi
cu pompe tip Framo, este constituit din niste incalzitoare

Constanta Maritime University

(cate unul pentru fiecare tanc de marfa) cu abur, situate
pe punte, prin care se recircula marfa . Acest sistem
prezinta marele avantaj de a numai incomoda structura
interna a tancului , contribuind la o mai facila spalare a
tancurilor de marfa . Recircularea continua a marfii
presupune in schimb consum aditional de combustibil .
Anumite tancuri , de regula de dimensiuni relativ mici
(pana in 30000 tdw) , care naviga in zone calde , sunt
prevazute cu un sistem de sprinklere pe coverta . Prin
intermediul acestui sistem se face udarea intregii punti a
tancurilor de marfa , asigurandu-se astfel racirea cerului
tancului si implicit condensarea hidrocarburilor ce se
evapora la suprafata liochidului din tancurile de marfa .
In acest fel nu numai ca se diminueaza pierderile de
marfa prin evaporatie , dar se si evita atingerea unor
presiuni periculoase in tancuri . De regula udarea
covertei se face de la rasarit si pana la apusul soarelui .
Navele care nu sunt prevazute cu sistem special de udare
a covertei, pot face periodic o racire a covertei prin
intermediul tunurilor de incendiu si a manicilor de
incendiu . De asemenea este recomandat ca tancurile sa
nu se incarce sub nici o forma mai mult de 98% din
capacitatea lor volumetrica .
4.

SISTEME DE VENTILATIE (Venting

Systems)

Sistemul de ventilare a cargotancurilor are rolul de a

controla si asigura dispersia gazelor de petrol formate in
cargotancuri si trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte :
sa asigure evacuarea presiunii excesive a vaporilor
de petrol din cargotancuri
sa asigure dispersia sigura , in atmosfera exterioara,
a gazelor petroliere formate in tancuri
sa previna formarea vacuumului in cargotancuri
permitand intrarea aerului si expulzarea gazelor
Sisteme de ventilatie folosite :
siatem de ventilatie independent : asigura ventilatia
pentru fiecare tanc in parte si este format dintr-un tub
care la partea inferioara este cuplat la rama gurii de
vizita a fiecarui tanc iar la parte superioara este prevazut
cu o supapa de presiune si de vacuum . Aceasta supapa
se va deschide pe partea de presiune daca aceasta atinge
1400 mmH2O si pe partea de vacuum daca se atinge
valoarea de -400 mmH2O . Conform SOLAS Reg 59 ,
inaltimea la care trebuie sa fie deschiderile pentru
degajarea presiunii din tancuri este de minim 2 m.
Supapele P/V trebuie sa fie astfel amplasate incat sa
permita amestecului de vapori sa fie descarcat in sus , pe
directie verticala . Sistemul de ventilatie independent
prezinta avantajele simplicitatii si a costului relativ
scazut dar totodata prezinta si doua dezavantaje majore ,
si anume : 1. la manipularea produselor petroliere
volatile , descarcarea vaporilor nu se face la o inaltime
suficient de mare pentru a asigura o dispersie rapida a
acestora si 2. valvula de presiune/vacuum se poate
gripa(din cauza corodarii sau a insuficientei intretineri)
si in acest caz apare pericolul de suprapresiune sau
vacuum . Este indicat sa se faca o verificare a P/V-urilor
inainte de fiecare operare a navei .

Homework
Appendix 1
sistem de ventilatie comun : consta dintr-o
tubulatura colectoare, care se intinde pe toata lungimea
puntii in sectiunea de marfa a navei si dintr-un numar de
tubulaturi care deservesc fiecare cargotanc . Unul dintre
capetele tubulaturii magistrale este obturat de o flansa
oarba , iar capatul liber este introdus direct sau prin
ramificatii in deschiderile special amenajate la baza
catargelor centru . Fiecare catarg are la baza o valvula
P/V care asigura controlul evacuarii gazelor si /sau
intrarea aerului . Fiecare tanc are o valvula de izolare .
Acest sistem are avantajul ca asigura descarcarea gazelor
prin varful catargelor , deci la o inaltime suficienta .
Dezavantaje : 1. Posibila contaminare a marfurilor in
cazul transportarii mai multor sorturi de marfa si 2. In
cazul blocarii unui P/V , nu este afectat doar un singur
tanc ci intregul sistem de marfa . Tot ca sistem de
ventilatie comun poate fi folosita parte de tubulatura de
pe coverta a instalatiei de gaz inert . In acest caz trebuie
asigurat ca valvula de izolare de pe coverta sa fie inchisa
. Fiecare tanc este pus in comunicare cu tubulatura
principala iar aceasta se continua pana la catargul prova
care este prevazut baza cu o valvula (mast riser) ce
permite accesul catre varful catargului pe unde se va face
expulzarea gazelor prin intermediul unei tubulaturi . In
acest caz fiecare tanc este prevazut cu P/V individual.
sistem de ventilatie de tip grupat : sistem de
ventilatie impartit aproximativ in aceeasi maniera ca si
sistemul de pompare . In acest caz , pentru ventilatie este
prevazuta cate o tubulatura si un opritor de flacara
(flame arrester) pentru fiecare sectiune de tancuri iar
fiecare cargotanc este deservit de cate o supapa P/V .
sistemul de colectare a vaporilor (vapour recovery
system) este tot un sistem de ventilatie comun dar
vaporii de gaze nu mai sunt trimisi in atmosfera ci se
intorc la terminal prin intermediul unor tubulaturi aflate
in prova si pupa manifoldului in fiecare bord .
CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE
http://www.scritub.com/geografie/EXPLOATAREATANCURILOR-PETROLI134236623.php
-www.uuooi.org/english/download.php?id
-Nave si instalatii pentru transportul gazelor petroliere,
Viorel Panaitescu, Mariana Panaitescu
Instalatii navale de bord, Ion C. Ionita si J . Apostolache