Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
capitalul si bunurile in care este este investit, il constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul
contabil reprezinta o sinteza de informatii contabile finale, pe baza caruia se analizeaza situatia
financiara a intreprinderii.
Liberalizarea vietii economice in Romania deschide calea unor fundamentari riguroase, pe
principii economice, a deciziilor de investire a capitalului. Legea cererii si ofertei pe o piata
concurentiala creeaza premise pentru stabilirea unor preturi juste, de echilibru ale activelor detinute in
portofoliu. Aceste preturi ofera marje de rentabilitate suficient de remuneratorii pentru investitorii de
capital. Rentabilitatea astfel obtinuta asigura atat remunerarea in raport cu timpul de detinere a
activelor, cat si remunerarea in raport cu riscul asumat in respectiva investire.
Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a pozitiei financiare si a starii de
performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitului. Ea isi propune sa stabileasca punctele
tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere
si dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara intereseaza partenerii
economici si financiari-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu
perspectiva de intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa are ca obiectiv
determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza
financiara o cinstituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant,
auditate financiar.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carora
se studiaza pozitia financiara si performanta societatii comerciale.
Contabilitatea furnizeaza cea mai mare parte a informatiei necesare elaborarii bugetelor. A
prevedea presupune a sti si aceasta cunoastere contabila a trecutului este cea care ne permite sa
facem previziuni utile.
Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a
echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si, pe de
alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al
analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza pozitia financiara a intreprinderii la
un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza performanta ca rezultat al fluxurilor
economice si financiare, pe perioada considerata. Informatia comuna care se intalneste in cele
documente de siteza, este rezultatul net (profitul sau prierderea), ca o reflectare a rentabilitatii
intreprinderii si a noii stari patrimoniale a acesteia.
In concluzie, principalul obiectiv de natura strategica al unei entitati economice il constituie
realizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de catre actionari. Atingerea acestui
obiectiv este sinonima cu desfasurarea unei activitati generatoare de profit, avand in vedere ca acesta
constituie baza alocarii de dividende pentru actionaraa firmei respective.
De asemenea, profitul reprezinta un indicator fundamental utilizat in analiza cu caracter
economic si financiar a activitatii firmei si influenteaza in mod indirect cursul de piata al actiunilor
respectivei societati comerciale. Obtinerea unui rezultat favorabil in urma desfasurarii activitatii de
catre firma reprezinta solutia curenta necesara asigurarii echilibrului financiar.
Rezultatul unei activitati se determina prin compararea eforturilor angajate in realizarea ei cu
efectele obtinute. Daca ne referim la determinarea rezultatului in camp economic, acesta se obtine
prin compararea cheltuielilor cu veniturile societatii comerciale respective.
1.2.
Anul
2005
2006
2007
108,6
104,87
106,57
Cifra de afaceri realizata de firma in perioada 2005-2007, respectiv cifra de afaceri corectata cu
indicele inflatiei este prezentata in tabelul 1.2. si reprezentata grafic in figura 1.1.
Tabel 1.2.
Volumul cifrei de afaceri
Anul
2005
2006
2007
4738658
4866757
615436
4969431
5186203
615436
Urmarind evolutia cifrei de afaceri din datele tabelului 1.2. si din figura 1.1. se observa o
crestere a cifrei de afaceri (in preturi curente) exponentiala pe toata perioada analizata. Corectata cu
rata inflatiei, cifra de afaceri a acoperit efectul negativ al inflatiei avand insa o evolutie diferita. Astfel,
intre anii 2005-2006 a avut loc o crestere usoara a cifrei de afaceri urmata de o crestere puternica in
anul 2007, crestere care se datoreaza lucrarilor de confectii metalice contractate in anul 2007.
Anul
Anul
Variatia absolu
2005
2006
2007
2006/2005
2007/2005
Furnizori
901014
1281887
1492205
380873
591191
Clienti
824583
1326386
1689577
501803
864994
Parteneri
impozit pe profit;
impozit pe dividende;
2. Impozite indirecte:
-
impozit pe cladiri;
impozit pe teren;
C. Obligatii catre bugetul asigurarilor sociale de stat, la fondul pentru plata ajutorului de somaj si la
fondul asigurarilor sociale de sanatate:
-
2.1.
Analiza dinamica si structurala a profitului prin
gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor
Punctul de plecare in diagnosticarea profitului intreprinderii este analiza dinamica si
structurala. Variatia absoluta si relativa a profitului permit aprecierea globala a rentabilitatii absolute a
activitatii intreprinderii si va avea efect direct asupra rentabilitatii relative. Dimensiunea profitului si
evolutia inregistrata pe categorii de activitati se afla sub incidenta politicii intreprinderii de promovare
a activitatii de exploatare sau a investitiilor financiare.
Departajarea rezultatului brut in functie de aportul adus de cele trei tipuri de activitati
(activitatea de exploatare, financiara, extraordinara) permite evidentierea fiecarui tip de activitate la
formarea rezultatului brut. In functie de evolutia inregistrata de rezultatul din exploatare, financiar sau
extraordinar, se stabilesc obiectivele de coordonare a activitatii viitoare in scopul maximizarii
rezultatelor.
Continutul si structura contului de profit si pierdere permit analiza dinamica si structurala a
profitului pornind de la gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, dar si prin prisma soldurilor
intermediare de gestiune.
Situatia economico-financiara a fimei S.C. AUTO S.R.L. pentru anii 2005, 2006, 2007 este
prezentata prin bilantul contabil (Anexele 1, 2 si 3) si a contului de profit si pierderi (Anexele 4, 5 si 6).
Pentru a ne forma o imagine asupra dimensiunii activitatii si performantelor sale, prezentam
sintetic valoarea principalilor indicatori pentru anul 2007:
Tabel 1.3.
Indicatori
Valoare an 2007
Total venituri
6.412.105
6.154.365
Rezultatul exploatarii
275.917
Rezultatul net
68.173
Capitaluri proprii
2.631.763
Datorii totale
3.742.702
Active imobilizate
4.008.805
Active circulante
2.589.538
In analiza dinamica a profitului sunt frecvent folositi indicii cu baza fixa sau in lant, ritmul
mediu de crestere si modificarea absoluta. Caracterizarea dimensiunii profitului se face pe baza
evolutiei veniturilor si cheltuielilor. Un rezultat pozitiv al activitatii este asigurat de cresterea veniturilor
intr-un ritm superior cheltuielilor.
Analiza structurala a profitului urmareste stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la
modificarea totala, precum si punerea in evidenta a schimbarilor intervenite pe elemente componente.
Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului (profit brut sau pierdere) se poate efectua
pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor sau a gruparii cheltuielilor dupa functia
(destinatia) lor in cadrul intrprinderii.
Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului in functie de gruparea veniturilor si a
cheltuielilor dupa natura lor se poate efectua dupa urmatoarea schema:
Anul
Anul
2005
2006
2007
Rezultatul exploatarii
220.011
152.886
275.917
Rezultatul financiar
-86.122
-73.668
-192.330
Rezultatul curent
133.889
79.218
83.587
Rezultatul brut
133.889
79.218
83.587
Rezultatul net
110.082
62.338
68.173
Rezultatul
Rezultatul extraordinar
Anul
Anul
Variatia abso
2005
2006
2007
2006/2005
2007/200
Rezultatul exploatarii
220.011
152.886
275.917
-67.125
55.906
Rezultatul financiar
-86.122
-73.668
-192.330
12.454
-106.208
Rezultatul curent
133.889
79.218
83.587
-54.671
-50.302
Reultatul
Rezultatul extraordinar
Rezultatul brut
133.889
79.218
83.587
-54.671
-50.302
Rezultatul net
110.082
62.338
68.173
-47.744
-41.909
Prin activitatea desfasurata in anul 2005, S.C. AUTO S.R.L. a inregistrat un profit net in
valoarea de 110.082 lei. Acest profit realizat de firma se datoreaza in procent de 100% activitatii de
exploatare, pentru ca dupa cum se observa din datele prezentate mai sus, in anul 2005 activitatea
financiara a inregistrat o pierdere neta de 86.122 lei. Aceasta pierdere din activitatea financiara rezulta
din diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare ale fimei. Cheltuielile financiare ale
fimei in valoare de 132.018 lei, sunt superioare veniturilor financiare care sunt in valoare de 45.896 lei.
Cheltuielile financiare se compun din:
cheltuieli cu dobanda bancara: 115.230 lei, care reprezinta 87,28% din totalul cheltuielilor
financiare ale firmei;
alte cheltuieli financiare ( cheltuieli cu diferentele de curs valutar), care reprezinta 12,72%
din totalul cheltuielilor financiare ale firmei.
Daca analizam componenta rezultatului net al exercitiului financiar al firmei pentru anul 2005
putem spune ca activitatea de exploatare a avut contributia majora in obtinerea profitului. In schimb,
activitatea financiara a influentat negativ rezultatul exercitiului, rezultand o pierdere de 86.122 lei.
Acest rezultat al activitatii financiare se datoreaza in mare parte creditelor bancare contractate de S.C.
AUTO S.R.L. pentru sustinerea activitatii sale de exploatare, activitatea care a acoperit pierderea
financiara a firmei.
Chiar daca firma a inregistrat pierderi in activitatea de financiara, totusi S.C. AUTO S.R.L. nu se
afla in cele doua stari nefavorabile pentru orice firma: starea critica sau in starea de dificultate.
In anul 2006, societatea realizeaza un profit net de 62.338 lei, in scadere fata de anul 2005 cu
47.744 lei. Aceasta diferenta se datoreaza scaderii veniturilor din activitatea de comert, cresterea
cheltuielilor de exploatare si a activitatii financiare, care fata de anul 2005 a inregistrat o pierdere mai
mica cu 12.454 lei. Daca analizam datele din tabelul 1.5. observam ca evolutia profitului este
descendenta, in anul 2005 atingand cel mai inalt nivel in perioada 2005-2007. Acesata evolutie
descendenta este prezentata in graficul urmator (figura 1.3.):
Urmarind graficul de mai sus observam o scadere brusca a profitului in perioada 2005-2006, iar
apoi o crestere usoara in anul 2007 fata de anul 2006, dar aceasta crestere se afla sub nivelul
profitului net din anul 2005.
Importanta in procesul decizional este atat cunoasterea evolutiei profitului, dar si a cauzelor
care au furnizat realizarea lui. Se impune in acest sens, analiza evolutiei veniturilor si a cheltuielilor pe
categorii de activitati. Asigurarea starii ideale a intreprinderii din punct de vedere a profitului,
presupune devansarea cresterii cheltuielilor de cresterea veniturilor.
Cunoasterea evolutiei veniturilor si a cheltuielilor implica in acelasi timp analiza modului de
formare a acestora pe categorii de activitati. Se ofera informatii privind evolutia justificata sau
nejustificata a elementelor de venituri si de cheltuieli, in acest scop sunt evidentiate resursele
neutilizate sau utilizate necorespunzator in activitatea intreprinderii (punctele slabe) dar si evolutia
pozitiva, uneori neasteptata, a unor elemente care se regasesc in cresterea profitului. Astfel, evolutia
veniturilor si a cheltuielilor si a rezultatului din exploatare se prezinta dupa cum urmeaza:
Indicatori
Anul
2005
2006
Variatie relativa
2007
2006/2005
2007/2006
Venituri din
exploatare
4.761.991
5.007.031
6.253.439
5,14%
24,89%
Cheltuieli din
exploatare
4.541.980
4.854.145
5.977.522
6,87%
23,14%
220.011
152.886
275.917
-30,51%
80,47%
Rezultat din
exploatare
Tabel 1.7.
Evolutia veniturilor de exploatare
Indicatori
Anul
Variatia relativa
2005
2006
2007
4738658
4866757
6154365
2,7%
29,87%
Vanzari de
marfuri
3525218
3266238
3034220
-7,35%
Productia
vanduta
1213440
1600519
3120145
23333
140274
99074
4761991
5007031
6253439
Cifra de
afaceri
2006/2005
2007/2005
Structu
2007/2006
2005
20
26,45%
99,51%
97,2
-13,93%
-7,11%
74,03%
65,2
31,89%
157,13%
94,94%
25,48%
31,9
501,18%
324,60%
-29,38%
0,49%
2,80
5,14%
31,31%
24,89%
100%
100%
neta, din
care:
Alte venituri
din
exploatare
Total venituri
din
exploatare
Remarcabila in perioada analizata este scaderea veniturilor din vanzarea de marfuri (cu 13,93%
in anul 2006 fata de anul 2005). In toata aceasta perioada se observa din datele din tabelul 1.7. o
crestere substantiala a veniturilor din productia vanduta, de la 31,89% in 2005 la 157,13% in 2006.
In anul 2007 fata de 2006 veniturile din productia vanduta au inregistrat o usoara scadere dela
157,13% la 94,94%, dar totusi fata de anul 2005 sunt mai mari. Aceasta crestere a veniturilor din
productia vanduta a acoperit scaderea inregistrata din vanzarea marfurilor. Chiar daca veniturile din
vanzarea marfurilor au inregistrat o scadere, totusi acestea detin ponderea ponderea cea mai mare in
componenta cifrei de afaceri.
Veniturile din exploatare se formeaza in special pe baza cifrei de afaceri: ponderea cifrei de
afaceri in veniturile din exploatare scade usor de la 99,51% in 2005 la 97,20% in 2006, iar in anul 2007
creste de la 97,20% la 98,42%. Intr-o reprezentare grafica, situatia se prezinta astfel:
Dimensiunea rezultatului exploatarii se afla sub incidenta veniturilor din exploatare si anume
cresterea ponderii cifrei de afaceri nete in rezultatul exploatarii.
Din punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare la S.C. AUTO S.R.L. in perioada 20052007 se prezinta astfel:
Tabel 1.8. Evolutia cheltuielilor de
exploatare
Indicatori
Anul
Variatia relativa
2005
2006
2007
2006/2005
2007/2005
Costul
marfurilor
vandute
2722350
2538818
2424806
-6,75%
-10,93%
Cheltuieli cu
materii
prime,
1119336
1287125
2401945
14,99%
114,58%
Structu
2007/2006
2005
20
-4,50%
59,93%
52,3
86,61%
24,64%
26,5
materiale
Cheltuieli cu
energia si
apa
31830
41728
46195
31,09%
45,13%
10,70%
0,70%
0,86
Cheltuieli cu
prestatii
externe
302242
503184
458080
66,48%
51,56%
-8,97%
6,65%
10,3
Cheltuieli cu
204876
208160
265365
1,60%
29,52%
27,48%
4,51%
4,29
19644
64774
55434
229,73%
182,19%
-14,42%
0,43%
1,35
109559
150231
248085
37,12%
126,43%
65,13%
2,41%
3,09
60125
77612
87,05%
141,45%
29,08%
0,73%
1,24
4854145
5977522
6,87%
31,60%
23,14%
100%
100%
personalul
Cheltuieli cu
impozite si
taxe
Cheltuieli cu
amort. si
prov. imob.
corp
Alte cheltuieli
de
32143
exploatare
Total
cheltuieli de
exploatare
4541980
Corelatia dintre structura veniturilor si natura activitatii este intarita de cresterea ponderii cheltuielilor
cu materiile prime si materiale in totalul cheltuielilor de exploatare, precum si de reducerea costurilor
din vanzarea marfurilor.
Remarcam prin analiza evolutiei structurii cheltuielilor de exploatare in perioada 2005-2007,
scaderea ponderii costurilor din vanzarea marfurilor (de la 59,93% in anul 2005 la 40,56% in 2007)
concomitent cu cresterea ponderii cheltuielilor cu materiile prime si materialele (de la 24,64% in 2005
la 40,18% in 2007).
Evolutia dinamica si structurala a cheltuielilor de exploatare ne permite astfel evidentierea
principalelor elemente asupra carora se poate actiona in vederea cresterii profitului. La S.C. AUTO
S.R.L. principalele rezerve existente in acest sens sunt cheltuielile cu materiile prime si materialele.
Contributia veniturilor si a cheltuielilor financiare la formarea rezultatului financiar se prezinta
dupa cum urmeaza:
Tabel 1.9. Evolutia veniturilor si cheltuielilor
financiare
Anul
Anul
Variatia absolu
2005
2006
2007
2006/2005
2007/2005
45896
22525
158666
-50,93%
245,70%
Cheltuieli financiare
132018
96193
350996
-27,14%
165,86%
Rezultatul financiar
-86.122
73.668
192.330
-14,47%
123,32%
Reultatul
Venituri financiare
Devansarea cresterii veniturilor financiare de catre cheltuielile financiare atat in anul 2006, cat
si in anul 2007 marcheaza desfasurarea ineficienta a activitatii financiare. Principalele categorii de
venituri si cheltuieli financiare la S.C. AUTO S.R.L. sunt cele de natura dobanzilor si a diferentelor de
curs valutar.
Componenta veniturilor financiare, din punct de vedere dinamic si structural au inregistrat
urmatoarea evolutie:
Figura 1.10. Evolutia veniturilor
financiare
Indicatori
Venituri din
Anul
Variatia relativa
Structu
2005
2006
2007
2006/2005
2007/2005
2007/2006
2005
200
970
199
38
-79,49%
-96,09%
-80,91%
2,12%
0,89
44926
22326
158628
-50,31%
253,08%
610,50%
97,88%
dobanzi
Alte venituri
99,1
Financiare
Total venituri
45896
22525
158666
-50,93%
245,70%
604,39%
100%
100
financiare
Scaderea veniturilor din dobanzi este insotita de cresterea intr-o mai mare masura a altor
venituri financiare in anii 2006 si 2007 comparativ cu anul 2005. Antrenarea disponibilitatilor in
activitatea de investitii justifica situatia mentionata. Dinamica inregistrata de componentele veniturilor
financiare se regaseste in modificarea structurala a acestora: scade ponderea veniturilor din dobanzi
de la 2,12% in 2005 la 0,89% in 2006 si 0,03% in 2007 si creste ponderea altor venituri financiare de la
97,88% in 2005 la 99,11% in 2006 si 99,97% in 2007.
Asupra cheltuielilor financiare au actionat in mod diferit cheltuielile cu dobanzile si categoria de
alte cheltuieli financiare prin evolutia acestora prezentata in tabelul 1.11:
Tabel 1.11. Evolutia dinamica si structurala a cheltuielilor
financiare
Indicatori
Cheltuieli cu
Anul
Variatia relativa
Structu
2005
2006
2007
2006/2005
2007/2005
2007/2006
2005
20
115230
93373
174698
-18,97%
51,60%
87,09%
87,28%
97,0
16788
2820
176298
-83,21%
950,14%
6151,70%
12,72%
2,9
132018
96193
350996
-27,14%
165,86%
264,88%
100%
dobanzile
Alte cheltuieli
financiare
Total
cheltuieli
financiare
100
2.2.
datorii (liabilities, in engleza), se asociaza cu aceea de pasiv extern, diferita de notiunea de pasiv total
care desemneaza suma datoriilor si a capitalurilor proprii.
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii, dupa deducerea
tuturor datoriilor. Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate (interesul rezidual) da o
prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie
fundamentala a bilantului [4] reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor
(activul neangajat in datorii).
Situatia neta este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice
sanatoase. Aceasta situatie marcheaza, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si
anume, maximizarea capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Cresterea
situatiei nete este consecinta reinvestirii unei partidin profitul net si a altor elemente de acumulari:
provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent, subventii, etc.
Situatia neta poate avea, in unele cazuri prefalimentare, valoare negativa. Aceasta semnifica o
depasire a activului real de catre datoriile contractate de antreprindere. O astfel de situatie neta este
consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral
capitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului
de insolvabilitate al intrprinderii.
Situatia neta poate indica deci o imbogatire (o crestere a capitalurilor proprii), in cazul realizarii
si reinvestirii profitului net sau, dimpotriva, o saracire ( o micsorare a capitalurilor proprii), in cazul
inchiderii exercitiului cu pierderi.
Informatiile necesare analizei structurale a rezultatului brut dupa functia cheltuielilor sau a
costului vanzarilor se impun a fi grupate astfel:
1. Cifra de afaceri;
2. Costul vanzarilor;
3. Rezultatul operational (marja bruta) (1-2);
4. Alte venituri din exploatare;
5. Costuri de distributie;
6. Cheltuieli administrative;
7. Alte cheltuieli de exploatare;
8. Rezultatul exploatarii (3+4-5-6-7);
9. Venituri financiare;
10. Cheltuieli financiare;
incasarea unei creante, constituita in exercitiul anterior, nu va crea un nou venit (contabil);
se va inregistra doar incadrarea si se va stinge creanta;
b) un consum de energie este o cheltuiala pentru intreprindere, chiar daca furnizorul nu va
platit pana la sfarsitul exercitiului. Plata furnizorului, in exercitiul urmator, nu va genera o
noua cheltuiala pentru acest exercitiu, ci va fi doar plata unei datorii anterioare.
c) Amorizarea anuala a imobilizarilor corporale se inregistreaza la cheltuielile de exploatare,
dar nu are nici o incidenta asupra trezorerie decat daca intr-o zi se impune, de exemplu,
inlocuirea unei masini complet amortizate, iar pentru aceasta se va efectua o plata;
d) provizoanele constituite pentru acoperirea (in viitor) a deprecierii unor active sau pentru
acoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli si se vor diminua rezultatele
exercitiului, fara consecinte asupra trezoreriei. Daca in viitor riscurile au devenit efective,
atinci se va inregistra intr-un cont de venituri sub forma de reluari asupra provizioanelor. El
va majora rezultatul exercitiului, dar nu va influenta trezoreria (decat sub incidenta unor
aspecte fiscale).
Prezentarea
contului
de
rezultat
poate
dupa functii (destinatie), fiind redat tabelar sau in lista.
fi
realizata
dupa natura si
1. Cheltuieli de exploatare
(+)
2. Cheltuieli financiare
2. Venituri financiare
(+)
(+)
3. Cheltuieli extraordinare
Credit
B. Rezultatul financiar
(-)
(-)
3. Venituri extraordinare
(-)
Cheltuieli totale
Venituri totale
(+)
(-)
Impozit pe profit
Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii, sub forma de lista se prezinta astfel:
Tabel
intermediare
2.1.
Tabloul
soldurilor
Nr. crt.
Indicatori
Exercitiu finan
precedent
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
Venituri financiare
19.
Cheltuieli financiare
20.
21.
Venituri extraordinare
22.
Cheltuieli extraordinare
23.
24.
25.
Impozitul pe profit
26
RMC
Analiza evolutiei marjei comerciale permite caracterizarea strategiei firmei de maximizare a
profitului li de asemenea confera o baza reala pentru comparatii intre firme pe o perioada mai mare de
timp. Utilitatea acestei rate este regasita si in estimarea profiturilor viitoare ale firmei. O intreprindere
cu o rata a marjei comerciale de dimensiune redusa este vulnerabila la schimbarile de pret care pot
anula sau reduce serios profiturile.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune faciliteaza calculul si analiza ratei de crestere a
intreprinderii (RVA)[7]:
RVA=
Evolutia ratei de crestere a firmei permite aprecierea regresiei sau extinderii activitatii
desfasurate, ceea ce se regaseste bineinteles in marimea profitului realizat. Performantele prezente si
viitoare sunt afectate de:
gradul de remunerare al factorilor implicati in activitatea firmei (personal, actionari, stat,
societati bancare etc);
marimea valorii adaugate;
firmei.
Marja comerciala (Mc) este un indicator utilizat de catre intreprinderile care vand marfurile in starea in
care au fost cumparate.
Analiza factoriala a marjei comerciale, poate fi efectuata cu ajutorul urmatorului model:
Mc=
in care:
-
D reprezinta cifra de afaceri din vanzari de marfuri sau valoarea desfacerilor de marfuri;
- reprezinta rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial;
b)
Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor anuale ale intreprinderii.
c)
Valoarea adaugata este un indicator economic care trebuie analizat prin prisma omogenitatii
intre politica comerciala de piata si productie, pe de o parte, si politica de cumparare si efectele asupra
stocurilor, pe de alta parte.
Valoarea adaugata reprezinta remunerarea factorului forta de munca, stat si capital. Raportul
acestor remuneratii asupra valorii adaugate evidentiaza structura firmei si arata gradul de
automatizare, randamentul personalului si a mijloacelor fixe.
O rata diminuata semnifica un grad de automatizare ridicat, datorat cheltuielilor de personal cu
o pondere mica, ceea ce da posibilitatea firmei sa utilizeze resursele pentru investitii sau rambursarea
datoriilor.
Veniturile monetare din exploatare sunt formate din vanzarile de marfuri si subventiile de
exploatare, in timp ce cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli ce
presupun plati imediate sau la termen (consumurile provenind de la terti, cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilate si cheltuieli cu personalul).
Excedentul brut al exploatarii este utilizat in procesul de analiza pentru efectuarea de
comparatii, in dinamica si spatiu, cu rezultatele firmelor care isi desfasoara activitatea in acelasi
domeniu.
Comparativ cu ceilalti indicatori utilizati in procesul de analiza, excedentul brut al exploatarii
prezinta avantajul ca nu este influentat de sistemul de amortizare practicat, de politica de constituire a
provizioanelor, de politica financiara (gradul de indatorare) si fiscala (sistemul de impozitare a
profitului), precum si de politica de distribuire a dividendelor.
Un execedent brut de exploatare pozitiv permite firmei rambursarea datoriilor sale si plata
cheltuielilor financiare, de a investi gratie amortismentelor.
Rata marjei de finantare arata contributia factorului capital la formarea valorii adaugate sau
partea remunerarii, care ii revine.
Excedentul brut de exploatare reprezinta indicatorul de baza pentru calculul capacitatii de
autofinantare a intreprindere. Acest indicator este esential in analizele de gestiune si analizele
comparative intre intreprinderi.
e)
Rezultatul exploatarii este un sold de comparare intre intreprinderi, deoarece el caracterizeaza
performantele comerciale si industriale fara incidentele activitatii financiare.
Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare.
f)
Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii,cat si de cel al activitatii financiare. Ele
reprezinta sinteza operatiunilor curente, ordinare in opozitie cu operatiile extraordinare. Compararea
cu rezultatul exploatarii arata incidentele politicii financiare. Imprumuturile financiare care absorb din
rezultatul exploatarii, sau din contra, plasamentele efectuate pe termen mediu si lung vin sa
influenteze pozitiv un rezultat slab din activitatea de exploatare.
g)
Rezultatul extraordinar este soldul intermediar de gestiune, ce situeaza rezultatul activitatii
(sub forma profitului sau pierderilor) cu caracter de exceptie a intreprinderii, fie ca se refera la
operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital.
h)
Rezultatul exercitiului reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere supus repartizarii.
In continuare voi aborda din punct de vedere dinamic si structural contributia indicatorilor de
rezultate la formarea rezultatului brut de exploatare si implicit la formarea rezultatului net la S.C. AUTO
S.R.L.
Prin calculul pe baza contului de profit si pierdere, soldurile intermediare de gestiune la S.C.
AUTO S.R.L. se prezinta:
Nr. crt.
Indicatori
2005
2006
1.
Vanzari de marfuri
3525218
3266238
303
2.
2722350
2538818
242
Marja comerciala
802868
727420
609
3.
Productia vanduta
1213440
1600519
312
4.
5.
II
Productia exercitiului
1213440
1600519
312
6.
1453408
1832037
290
III
Valoarea adaugata
562900
495902
823
7.
Subventii de exploatare
8.
19644
64774
554
9.
Cheltuieli cu personalul
204876
208160
265
IV
338380
222968
502
10
23333
140274
990
11.
32143
60125
776
12.
109559
150231
248
amortizarea si provizioanele
V.
Rezultatul exploatarii
220011
152886
275
13.
Venituri financiare
45896
22525
158
14.
Cheltuieli financiare
132018
96193
350
VI.
133889
79218
835
15.
Venituri extraordinare
16.
Cheltuieli extraordinare
VII.
Rezultatul extraordinar
VIII.
133889
79218
835
17.
Impozit pe profit
23807
16880
154
IX.
110082
62338
681
Indicatori
Variatia absoluta
2006/2005
2007/2005
Variatia relativa
2007/2006
2006/2005
2007/2005
Vanzari de marfuri
-258980
-490998
-232018
-7,35%
-13,93%
-7
Costul marfurilor
vandute
-183532
-297544
-114012
-6,75%
-10,93%
-4
Marja comerciala
-75448
-193454
-118006
-9,40%
-24,10%
-1
Productia vanduta
387079
1906705
1519626
31,89%
157,13%
94
Variatia productiei
stocate
Productia exercitiului
387079
1906705
1519626
31,89%
157,13%
94
Consumuri intermediare
de la
378629
1452812
1074183
26,05%
99,95%
58
Valoarea adaugata
-66998
260439
327437
-11,91%
46,26%
66
Subventii de exploatare
Cheltuieli cu impozite si
taxe
45130
35790
-9340
229,73%
182,19%
-1
Cheltuieli cu personalul
3284
60489
57205
1,60%
29,52%
27
-115412
164160
279572
-34,11%
48,51%
12
116941
75741
-41200
501,18%
324,60%
-2
Alte cheltuieli de
exploatare
27982
45469
17487
87,05%
141,45%
29
imobilzari
terti
exploatarii
Cheltuieli de exploatare
privind amortiz. si
proviz.
40672
138526
97854
37,12%
126,43%
65
Rezultatul exploatarii
-67125
55906
123031
-30,51%
25,41%
80
Venituri financiare
-23371
112770
136141
-50,93%
245,70%
60
Cheltuieli financiare
-35825
218978
254803
-27,14%
165,86%
26
Rezultatul curent al
exercitiului
-54671
-50302
4369
-40,84%
-37,57%
5,
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar
Rezultatul brut al
exercitiului
-54671
-50302
4369
-40,84%
-37,57%
5,
Impozit pe profit
-6927
-8393
-1466
-29,10%
-35,26%
-8
Rezultatul net al
exercitiului
-47744
-41909
5835
-43,38%
-38,08%
9,
Pentru perioada 2005-2007, rezultatul brut din exploatare este pozitiv, cu exceptia anului 2006,
cand rezultatul brut de exploatare a inregistrat a fost negativ. In anul 2006, excedentul brut din
exploatare este cu 115.412 lei mai mic decat in anul 2005, respectiv cu 34,11% datorita scaderii valorii
adaugate cu 11,91%. Scaderea marfurilor vandute cu 7,35% in conditiile in care consumurile
intermediare de la terti nu s-au diminuat (au crescut cu 26,05%) au condus la scaderea valorii
adaugate. In anul 2007, prin revigorarea activitatii firmei, se asigura cresterea excedentului brut din
exploatare cu 125,38% fata de anul 2006, respectiv cu 48,51% fata de anul 2005, prin reducerea in
continuare a cheltuielilor cu impozitele si taxele.
Concomitent are loc cresterea valorii adaugate pe baza productiei vandute. Consumurile
intermediare de gestiune au crescut in anul 2007 fata de 2006 cu 58,63%.
Critici asupra analizei factoriale au existat, rolul si locul ocupat a fost la un moment dat destul
de polemizate. Ceea ce trebuie inteles este ca analiza factoriala este una din metodele de analiza
economico-financiara, ca utilizarea ei alaturi de alte metode si tehnici de analiza ofera rezultate cu un
puternic caracter informational in procesul decizional. Informatiile utilizate in analiza factoriala sunt
preluate din situatiile financiare anuale, dar si din situatii interne ale intreprinderii (situatii privind
contabilitatea de gestiune, situatii interne privind veniturile si cheltuielile, potentialul uman etc.) a
caror intocmire nu are caracter obligatoriu sau standard. Analiza factoriala devine astfel o metoda
utilizabila doar pentru firmele a caror activitate nu se desfasoara aleator ci pe baza de obiective bine
stabilite, cu pretentii asupra continuitatii activitatii, dar si asupra calitatii sale. Activitatea unor astfel
de firme este reflectata in mod analitic in situatii interne ce permit o buna fundamentare decizionala.
Apreciez in cazul analizei factoriale gradul de profunzime ; informatiile oferite utilizatorilor au
un continut mult mai complex, dar si mai complet. Dar pentru a aborda analiza factoriala se impun a fi
indeplinite doua conditii :
calitatea superioara a analistului ;
calitatea si prestanta profesionala a subiectului analizei.
[4] M. Ristea, Bilantul in gestiunea patrimoniului, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989, pag.
24-26
[5] N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, editia a II-a, vol. II, Editura Economica, 2000, pag. 37
[6] N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, editia a II-a, vol. II, Editura Economica, 2000, pag. 37-38
[7] Margulescu D. ,Robu V., Niculescu M., Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, Bucuresti,
1994