Simpozionul NaŃional de

Informatică, Automatizări şi TelecomunicaŃii

în Energetică
2010 Sinaia, 20-22 Octombrie 2010

CONSIDERATII PRIVIND IMPORTANTA ANALIZEI

CROMATOGRAFICE PENTRU DETECTIA SI DIAGNOSTICAREA
DEFECTELOR DE NATURA ELECTRICA IN
TRANSFORMATOARELE DE PUTERE
In. Florenta Turcanu Ing. Catalin Sufletel Ing. Mircea Turcanu
E-ON MOLDOVA Distributie S.A.Iasi, str. Uzinei nr. 38, tel.0232.205.756, fax.0232.405.433,
e-mail:florenta.turcanu@eon-romania.ro; e-mail:catalin.sufletel@eon-romania.ro

Summary: The following presentation contains informations about detection, estimation and diagnosis for all
power transformers of E-ON Moldova, the oldest but the most expensive equipements.Dissolved gas
analisys(DGA) for the new and capital repair power transformers , can tell us if there are deficiencies in the
manufacturing or repair. DGA can provide us informations about operating conditions during operation
power transformers.Analysis of dissolved gases in electrical insulating oil and gas free, is still considered one
of the most sensitive diagnostic methods and more often used for fault detection and assessment of electric
insulating oil-filled electrical transformers. While remains the fastest and economical method of diagnosing
power transformers

separarea, identificarea si dozarea cantitativa a

1. GENERALITATI
Identificarea, evaluarea şi controlul starii de
functionare a transformatoarelor de putere din statiile
de transformare ale E-ON Moldova SA, cele mai
vechi , dar si cele mai scumpe echipamente, implica
stabilirea celor mai eficiente procedee, tehnici si
modalitati care sa aiba in vedere atit prelungirea
duratei de viata cit si reducerea costurilor privind
intretinerea acestora.
In perioada receptiei transformatoarelor noi
si a celor supuse reparatiei capitale, compararea
analizelor gazelor dizolvate in ulei, inainte, in timpul
si dupa punerea in functiune, poate releva deficienta
unei probleme de fabricatie sau reparatie, iar in timpul
vietii acestora ne poate furniza informatii privind
starea de functionare.
Printre cele mai noi metode cum ar fi, analiza gazelor
dizolvate(DGA), analiza descarcarilor partiale(PD)si
analiza raspunsului in frecventa(FRA) [1] , analiza
gazelor dizolvate , ramine inca, cea mai rapida si
economica metoda de identificare, masurare si
diagnosticare a transformatoarelor de putere .
2.NOTIUNI PRIVIND ANALIZA
CROMATOGRAFICA
Interesul acordat analizei gazelor dizolvate la
transformatoarele de putere, este datorat
caracteristicilor incomparabile ale analizei
cromatografice, care permite rezolvarea unor
probleme analitice complexe, de inalta rezolutie,
inabordabile pe alta cale. Astfel analiza
cromatografica, datorita capacitatii sale de
eliminare a interferentelor, opereaza simultan
componentilor probei supuse analizei.
[2] Metoda de separare cromatografica se bazeaza
pe repartitia diferentiata a componentelor unui
amestec intr-un sistem bifazic, o faza stationara si
o faza mobila. Din aceasta cauza, separarea
cromatografica este determinata atit de distributia
substantelor intre doua faze, cit si de transferul de
masa prin difuziune .
Coloana cromatografica constituie sediul
procesului de separare cromatografica. Se poate
reprezenta printr-o coloana capilara de diferite
forme, lungimi si diametre, umpluta cu un material
cu proprietati adsorbante, numit faza stationara .
Proba de analizat este introdusa intr-un
gaz purtator numit faza mobila care traverseaza
coloana cromatografica cu o viteza constanta.
Componentele probei de analizat , antrenate de
gazul purtator, vor suferi o adsorbtie selectiva pe
faza stationara, deplasindu-se de-a lungul coloanei
cu viteze diferite si tinzind sa se separe in benzi
distincte la iesirea din coloana. Aici vor fi
recunoscute de un detector care va semnala
prezenta si proportia componentilor separati, in
functie de timp sau de volumul de efluent.
Rezultatul analizei este reprezentat printr-o
cromatograma care este constituita dintr-o serie de
picuri in general de forma gaussiana. Fiecare pic
corespunde unei concentratii a unui component
analizat.(fig. 1). Principalele date furnizate de
cromatograma sunt, pe de o parte timpul de
retentie si pe de alta parte suprafata (aria) picului
care este proportionala cu masa gazului care
traverseaza detectorul. Timpul de retentie permite
identificarea componentei in timp ce masurarea
ariei picului proportionala cu masa gazului care

1
 Simpozionul NaŃional de
Informatică, Automatizări şi TelecomunicaŃii
în Energetică
2010 Sinaia, 20-22 Octombrie 2010
traverseaza detectorul, permite dozarea sa dupa o
etalonare prealabila cu un gaz de calibrare .
fig .1
Mecanismul unei analize cromatografice se poate
reprezenta printr-un proces dinamic de sorbtii,
desorbtii si resorbtii ca o consecinta a repetarii
echilibrului interfazic, in timpul evolutiei de-a
lungul coloanei cromatografice. In masura in care
componentii au afinitati diferentiate, pentru cele
doua faze, vor rezulta intirzieri selective care se
traduc prin migrari diferentiate. Fiecare component
progreseaza prin secvente de opriri si deplasari
repetate. Cind un component este retinut pe faza
stationara, migrarea sa este temporar stagnata,
deplasindu-se doar cind se afla in faza mobila.
Fiecare molecula de solut, alterneaza rapid si
reversibil din stare sorbita in stare nesorbita,
urmind un drum intimplator prin coloana, ceea ce
are drept consecinta o dispersie statistica a
moleculelor in zona fenomen deosebit de
important in cromatografie. Raportul dintre zona de
concentratie a solutului Vz si viteza developantului
V se noteaza cu R
R=Vz/V
R-este numit factor de intirziere selective sau
timp de retentie si este un parametru
fundamental de mobilitate cromatografica .
3.IDENTIFICARE ,MONITORIZARE SI
DIAGNOSTICARE
3.1. Formarea gazelor de defect
Cimpul electromagnetic, variaŃiile de temperatura
datorate variatiei regimului de sarcina, umiditatea,
creeaza conditii pentru descompunerea chimica a
izolatiei de celuloza si a uleiului electroizolant.
In functie de energia si temperatura generata in
transformator prin descompunerea chimica a celulozei
sau uleiului electroizolant, materiale cu structura
chimica complexa, vor rezulta gaze cu structura
moleculara simpla, cum sunt hidrogenul, metanul,
2
etanul, etena, acetilena, oxidul si dioxidul de carbon,
oxigenul.
[3] Hidrogenul şi metanul încep să se
formeze in cantităŃi mici in jurul temperaturii
de150°C. La 250°C începe să se formeze etanul iar pe
la 350°C începe formarea etilenei. Acetilena începe să
se formeze intre 500° C şi 700° C .Între 200-300° C,
cantitatea de metan, depăşeşte cantitatea de hidrogen.
Pornind de la 275 °C etanul depăşeşte metanul. La 450
°C hidrogenul depăşeşte toate celelalte cantităŃi, până
la 750 –800°C, când este produsă acetilena in cantitate
mare.
Exceptând CO şi O2 toate celelalte gaze sunt
formate prin degradarea uleiului însuşi. CO , CO2 şi
O2 sunt formate prin degradarea izolaŃiei de celuloză .
CO, CO2 , N2 şi apa pot fi absorbite din exterior
atunci când există o fisură a tancului. ConcentraŃia
acestor gaze ,va creşte cu durata de funcŃionare a
transformatorului si va varia in funcŃie de vârstă,
parametri de exploatare şi tipul constructiv al acestuia.
Cresterea excesiva a CO fara modificarea
continutului de CO2, ne va da indicii asupra
descompunerii iremediabile a izolatiei si in acelasi
timp probabilitatea initierii unui defect.
Aparitia acestor gaze dizolvate, ne ajuta sa stabilim ce
se intimpla in interiorul transformatorului, daca acesta
functioneaza in conditii normale, daca este initiat un
defect si care este natura acelui defect, sau daca a fost
identificat un defect grav care ar periclita siguranta in
exploatare a transformatorului si impune retragerea
acestuia din exploatare.
Fig.2[4] .
3.2. Identificarea gazelor dizolvate si
diagnosticarea starii de functionare dupa DGA
Aparitia unor cromatografe performante, mici, usoare,
accesibile de utilizat(fig 3.) ne ajuta sa identificam cit
 Simpozionul NaŃional de
Informatică, Automatizări şi TelecomunicaŃii
în Energetică
2010 Sinaia, 20-22 Octombrie 2010

mai rapede posibil, ce se petrece in interiorul unui Avind in vedere ca masuratorile profilactice au fost
transformator ‘The inside view’[5]. Doar heliu si un necorespunzatoare s-a luat decizia ca transformatorul
gaz de calibrare ne sunt suficiente pentru a determina sa fie retras din exploatare si reparat.
continutul gazelor dizolvate in uleiul de transformator. Este prezentata fotografia transformatorului decuvat:

[4]Metodele de interpretare specificate in SR EN

60599[3] si IEEE Standard C57.104-1992 [5],
evalueaza starea transformatoarelor in functie de
caracteristicile gazelor dizolvate si rata de crestere a
acestora si le asociaza cu principalele tipuri de
defecte. Aceste metode de diagnosticare sunt
rezultatul analizei a sute de transformatoare care au
fost urmarite in exploatare si a caror defecte au fost
analizate si inspectate de numerosi experti.
Un astfel de program pentru interpretare este
Transformer Oil Analyst (TOA) elaborate de Delta-X
–Research Victoria, BC. Canada , utilizat de catre E- Transformatorul a fost reparat si pus in functiune. S-a
ON MOLDOVA .Pe lângă posibilitatea de interpretare urmarit starea de functionare pe o perioada de un
a rezultatelor analizelor cromatografice, pe baza de an(anexa 2).
date formata, acest program ne-a furnizat informaŃii Transformatorul functioneaza in conditii normale si a
despre toate transformatoarele de putere şi ne-a oferit iesit din sfera de observatie, periodicitatea DGA
posibilitatea de a analiza si caracteriza starea de stabilindu-se la un an.
functionare a acestora. Din cele peste 200 Analiza cromatografica efectuata dupa declansarea
transformatoare de putere existente in patrimoniul E- releului Bucholz la Tr2 CENTRU S/N 54937 an
ON MOLDOVA DISTRIBUTIE S.A., 70% sunt fabricatie 1967, mod racire TTUS –NS si completata
fabricate pina in anul 1980, 20%, in perioada1980- cu masuratorile profilactice, ne-a condus la stabilirea
1990 si doar 10% sunt fabricate dupa anul 1990 sau masurii de retragere din exploatare si repararea
au fost supuse reparatiei capitale. transformatorului. La decuvarea transformatorului s-a
Observind continutul de gaze dizolvate la observat degradarea unei conexiuni dintre un
transformatoarele aflate in exploatare, constatam ca, conductor flexibil si o infasurare rigida a miezului.
acestea functioneaza normal, etanseitatea
transformatoarelor fiind perfecta iar calitatea uleiului H2 166 ppm
electroizolant fiind in limite normale(tab1)chiar si la
CH4 482 ppm
transformatoarele fabricate pina in anul 1970.
CO 187 ppm
Efectuarea periodica a analizelor cromatografice ne-a
CO2 2269ppm
ajutat la depistarea unor transformatoare cu defecte
incipiente care au fost puse sub observatie sau au fost C2H4 602 ppm
retrase din exploatare. Rezultatele analizelor C2H6 132 ppm
cromatografice , completate cu celelalte masuratori C2H6 19ppm
profilactice, ne-a condus la stabilirea deciziei de La un conŃinut de gaze combustibile de 1588ppm,
retragere din exploatare a unor transformatoare de
punctul de inflamabilitate a fost 146°C.
putere.Redam in continuare rezultatele analizelor
Temperatura defectului a fost :
cromatografice efectuate inainte(col.1) si dupa
T°C = 320lg C2 H4 /C2 H6 +530°C=741°C
declansarea releului Bucholz(col.2) la Tr1 Vatra-
La analiza periodica a Trafo 16MVA- ZEMES
S/N-971173 an fabricatie 1976.
S/N – 40082,an fabricatie 1965 / RK-1982, mod racire
TTU-NL, s-a depistat existenta unui posibil defect.
Col. 1 Col 2 Masuratorile profilactice efectuate fiind
H2 2 ppm 31ppm corespunzatoare, s-a stabilit mentinerea
CH4 3 ppm 125ppm transformatorului in functiune dar sub o observatie
CO 99 ppm 52 ppm mai atenta, propunindu-se degazarea
CO2 1325ppm 1392ppm transformatorului.
C2H4 3 ppm 231ppm
C2H6 0 ppm 39ppm Data: 29.11.09 30.11.09 19.05.10
C2H6 3ppm 22 ppm H2 0 ppm 103ppm 64 ppm
CH4 0 ppm 165ppm 121 ppm
CO 57 ppm 59 ppm 49 ppm

3
 Simpozionul NaŃional de
Informatică, Automatizări şi TelecomunicaŃii
în Energetică
2010 Sinaia, 20-22 Octombrie 2010

CO2 834ppm 808ppm 728 ppm Transformatorul Tr2 CENTRU S/N 54937 a
C2H4 0 ppm 357ppm 318 ppm fost inlocuit cu un transformator reparat si urmarit
C2H6 0 ppm 46 ppm 42 ppm conform Anexei 3. Compozitia si valorile
C2H6 0ppm 4 ppm 3 ppm concentratiei gazelor cit si viteza de acumulare a
acestora a condus la depistarea defectului intern. La
T°C = 320lg C2 H4 /C2 H6 +530°C= 815°C verificarea transformatorului la ELEROM ROMAN s-
au descoperit contacte imperfecte pe partea de medie
3.3.Urmarirea in exploatare a tensiune . Transformatorul fiind in garantie un an de
transformatoarelor noi sau reparate la punerea lui in functiune,cheltuielile de transport si
reparare au fost suportate de firma care a efectuat
Inaintea punerii in functiune a transformatoarelor reparatia capitala a transformatorului. Deci, nu numai
noi sau reparate, este necesar sa se determine cantitatea de gaze generata este importanta ci si rata de
concentratiile initiale ale gazelor dizolvate, pentru ca, crestere a acestora ne poate da informatii , mai ales la
rezultatele analizelor ulterioare, sa fie interpretate prin punerea in functiune a unui transformator nou sau
comparatie cu valorile initiale ale acestora . reparat.
Pentru transformatoarele noi puse in functiune , sau 4.CONCLUZII.
cele care au fost supuse reparatiei capitale cu
inlocuirea totala sau partiala a uleiului, analiza se Din exemplele mai sus mentionate reiese faptul
efectueaza astfel: ca o buna monitorizare a transformatoarelor de
-Inaintea de punerii sub tensiune putere, pornind de la urmaririrea evolutiei gazelor de
-In cursul primelor 24 ore de functionare defect, poate sa ne aduca beneficii semnificative, prin
-1 luna de la PIF depistarea la timp a unor eventuale defecte evolutive,
-3 luni de la PIF contribuind astfel la reducerea costurilor de
-6 luni de la PIF mentenanta prin programele intocmite in functie de
-1 an de la PIF rezultatele tuturor masuratorilor si virsta fiecarui
-daca nu sunt probleme , in fiecare an echipament in parte. Toate acestea vor conduce la la
prelungirea duratei de viata a transformatoarelor de
3.3.1.Urmarirea unui transformator nou pus in putere atit de imbatrinite[1]
functiune : Analiza cromatografica ramine in continuare cea mai
rapida si economica metoda de diagnosticare a
TR 1 VICOV- S/N-142812 , an fabricatie 2009, mod transformatoarelor de putere.
racire ONAN
BIBLIOGRAFIE
Inainte Dupa 3 luni 6 luni
de PIF dupa Dupa [1] Brian D. Sparling, Jacque Aubin, -GE Energy-
PIF PIF PIF POWER TRANSFORMER LIFE EXTENSION
H2/ppm 10 12 12 0 TROUGH BETTER MONITORING
CH4/ppm 0 1 1 1 [2] - Elena Jercan – Analiza cromatografica – Editura
CO/ppm 40 53 85 66 Academiei RSR –Bucuresti-1982
CO2/ppm 357 433 448 557 [3] SR EN 60599-Echipamente electrice in serviciu
C2H4/ppm 0 0 0 0 impregnate cu ulei mineral-ghid de interpretarea
C2H6/ppm 0 0 0 0 analizei gazelor dizolvate si a gazelor libere
C2H6/ppm 0 0 0 0 [4]- Morgan Schaffer Systems-The inside view
[5] TRANSFORMER DIAGNOSTICS-FACILITIES,
INSTRUCTIONS, STANDARDS AND
Transformatorul functioneaza in conditii normale si a TEHNIQUES–vol3-30-pct 4.4-/2002,
iesit din sfera de observatie, periodicitatea DGA
stabilindu-se la un an.
3.3.2.Urmarirea transformatoarelor reparate:
Transformatorul 16MVA-S/N-97117 Vatra a
fost reparat si pus in functiune. S-a urmarit starea de
functionare pe o perioada de un an (anexa 2).
Transformatorul functioneaza in conditii normale si a
iesit din sfera de observatie, periodicitatea DGA
stabilindu-se la un an.

4
 Simpozionul NaŃional de
Informatică, Automatizări şi TelecomunicaŃii
în Energetică
2010 Sinaia, 20-22 Octombrie 2010

Anexa 1 Gaze dizolvate in transformatoarele de putere fabricate intre anii 1950-1980. Analize efectuate in
anul 2009

STATIA DE Serie/ An fabricatie H2 CH4 CO CO2 C2H4 C2H6 C2H2

TRANSFORMARE
ST 110.20kV ONESTI TR 2/ S-62794/ 1969 0 0 151 1845 10 3 3
ST 110.20kV MARGINENI TR 2/ S-60524/ 1968 0 0 88 1172 0 0 0
ST 110.20kV ZEMEŞ TR-3/S-47219/ 1968 0 0 158 1366 3 0 0
St. 110/20kv BOLATAU Tr1/S-47212/1966 20 12 493 2254 9 4 0
Tr2/S-47222/ 1966 0 2 238 1748 5 0 0
ST 110/20KV BOTOŞANI Tr 1/S-62947/1968 12 0 151 1589 4 0 0
ST 110/20KV BUCECEA Tr1/S-50661/ 1967 8 0 112 1271 3 0 6
ST 110/20KV TRUŞEŞTI Tr2/S-22329/ 1961 16 0 108 991 2 3 3
ST. IASI SUD TR3/S-74430/ 1970 7 1 194 2137 3 0 5
TR4/S-76405/ 1970 0 0 109 1110 3 0 6
ST.110/20kV łUłORA Tr1/S-25317/ 1951 59 26 678 5068 14 12 0
Tr 1-21903/ 1963 181 19 300 1673 13 8 11
ST. 110/20/6 kV Tr 2/S-44447/ 1965 0 2 131 1691 4 0 0
SĂVINEŞTI Tr 3-59879/1968 25 0 227 1672 8 0 0
ST. 110/20 kV ROMAN Tr1/S-67596/1969 0 0 68 892 0 0 0
SUD
ST. 110/20/6kV ROMAN Tr1/S-1-71688/1970 0 0 158 1681 6 0 0
IMR
Statia 110/6kV TARNITA Tr1/62793/ 1969 0 0 47 674 0 0 0
ST 110.20kV SISCANI Tr1/S-93791/ 1973 6 2 115 1755 5 3 0
Tr2/S-85723/ 1972 8 11 171 1879 32 9 0
ST 110.20kV FILIPESTI Tr1/S—82293/ 1973 0 0 61 1573 2 2 0
Tr2/S-96139/ 1972 0 0 47 820 5 4 0
ST 110/20KV SĂVENI Tr2/S-78226/ 1971 0 0 52 759 0 0 2
ST. REGIE TR1/S-99390/ 1978 7 0 65 783 0 0 0
ST. CENTRU TR2/S-92834/ 1973 0 0 59 1746 2 0 5
ST. VATRA -PASCANI TR2/S-97120/ 1976 0 0 125 1215 6 0 4
ST. PODUL ILOAIEI TR1/S-99923/ 1978 10 0 257 2148 4 0 3
ST.110/20kV TRIFEŞTI TR1/S- 101142/ 1979 0 0 61 906 0 0 0

Anexa nr. 2. Urmarirea starii de functionare a Tr. 16MVA-S/N-97117 –St. Vatra dupa RK

H2 CH4 CO CO2 C2 H 4 C2 H 6 C2 H 2
23.03.2009 0 0 7 188 0 0 0
30.04.2009 0 0 19 194 0 0 0
15.05.2009 0 0 50 424 0 0 0
27.07.2009 16 1 171 942 1 0 0
5.03.2010 17 1 257 1489 0 0 0

5
 Simpozionul NaŃional de
Informatică, Automatizări şi TelecomunicaŃii
în Energetică
2010 Sinaia, 20-22 Octombrie 2010

Anexa nr. 3. Urmarirea starii de functionare a Tr 25 MVA St. Centru Iasi, - Istoricul analizei
gazelor dizolvate de la PIF la semnalizarea defectului

H2 CH4 CO CO2 C2H4 C2H6 C2H2

17.11.2000 0 5 28 615 19 0 0
30.11.2000 13 11 28 605 32 5 0
8.12.2000 13 11 33 642 34 4 0
18.12.2000 9 15 29 621 32 3 0
14.04.2001 9 17 37 695 33 4 2
22.05.2001 24 44 48 877 95 13 3

100

80 H2
CH4
60 C2H6
C2H4
40 C2H2
CO
20